Evaluarea mobilitatii articulare

Bilantul articular reprezinta masurarea amplitudinilor de miscare in articulatii, pe toate directiile de miscare. Odata cu finalizarea acestor masuratori putem face si alte aprecieri asupra articulatiei evaluate( miscari anormale, temperatura crescuta, cresterea de volum) si bilantul muscular adaugand examenul radiologic. Acest bilant poate fi interferat de factori precum: imbracamintea excesiva, durere, necooperarea pacientului datorata durerilor creeate de mobilizari, asezarea incorecta a goniometrului, iluminatul difuz al camerei.

Aprecierea unghiului maxim al unei miscari se poate efectua prin: evaluare direct subiectiva- din ochi trasanduse un unghi drept de !" ulterior calculam la #umatatea si gasim unghiul de $%" la care se raporteaza pozitia segmentului care se misca, evaluarea direct obiectiva- cu goniometru & care raporteaza mobilitatea articulara la o amplitudine ideala de miscare. 'e interes in recuperarea medicala, este dobandirea unghiurilor utile de mobilitate pentru realizarea activitatilor zilnice. 'enumite si unghiuri functionale o alta metoda pentru a aprecia un progres in cm ar putea fi observata in masurarea catetei cu un metru de croitorie, (valuarea indirecta- radiologica- prin doua evaluari la nivelul executiei miscarii (la initierea si finalul miscarii) . )nghiul *obb se poate utiliza in vederea unghiului maxim la nivel lombar.

)nghiurile de miscare articulara variaza, fiind conditionate de constitutie, varsta, sex, antrenament, etc. Reguli generale de bilant articular: +ubiectul de testat sa fie relaxat,

,ozitia corecta a segmentului de testat este pozitia !, de la care se porneste evaluarea, -oniometrul se plaseaza pe fata laterala a articulatiei, Baratele goniometrului se pozitioneaza in paralel cu axele longitudionale ale segmentuluiarticular, .obilitatea coloanei se masoara cu goniometre speciale pentru coloana. /n absenta acestora mobilitatea coloanei vertebrale se apreciaza in baza unor indici de mobilitate0

Testarea coloanei vertebrale 1$ de vertebre ale coloanei vertebrale, cu exceptia sacrului, se articulaza intre ele printr,un dublu sistem articular2 3rticulatia discovertebrala(dintre doua corpuri vertebrale), o amfiatroza (articulatie cu grad mic de mobilitate)cu cinci grade de libertate, la nivelul careia au loc miscari de2 4lexia- extensia & in #urul unui ax transversal, /nclinarea laterala & in #urul unui ax sagital 5otatia & in #urul unui ax vertical 'e alunecare pe axe paralele ale corpurilor vertebrale, 'e apropiere si indepartare intre certebre datorita elasticitatii discului intervertebral. 3rticulatiile interapofizare sau interfatetale (dintre apofizele0fetetele articulare), artrodii (articulatii plane), permit miscari de alunecare anterioara, posterioara sau laterala.

,ozitia ! a coloanei vertebrale este cea realizata in ortostatism, in rectitudine, avand ca repere2 verticala firului cu plumb care cade de la protuberanta occipitala, de-a lungul apofizelor spinoase vertebrale, in santul interfesier, intre cele doua maleole interne6 linia dintre varful scapulelor si linia bicreta(dintre crestele iliace ale oaselor coxale) sunt orizontale si paralele6

occipitul, zona dorsala medie, fesele si taloanele (calcaiele) sunt tangente in plan vertical, la perete6 apofiza spinoasa a vertebrei *7 este proeminenta si se palpeaza cu usurinta iar la persoanele slabe se exteriorizeaza6 orizontala care uneste spinele scapulei corespunde vertebrei '86 linia bicreta (orizontala care uneste crestele iliace) corespunde spatiului dintre vertebrele lombare 9$- 9% (si reprezinta reperul pentru abordul peridural & infiltratii, anestezie).

:estarea coloanei vertebrale presupune testarea selectiva a segmenteleor acesteia (coloana cervicala, dorsala si lombara) sau testarea globala

Testarea coloanei cervicale cu goniometrul. .asurarea mobilitatii se

poate aprecia ca2 flexie 8!- $%", extensie 8%- $%", inflexiune laterala ;%- 8!", rotatie $%- 7!" si circumductia rezultata din suma miscarilor precedente.

Testarea coloanei vertebrale dorsolombare & se apreciaza o mobilitate de2

flexie <!- !" (%!" din coloana dorsala si $!" din coloana lombara), extensia 1!- 8!", lateralitatea 1%- 8!", rotatia8!- $!" si circumductia rezulta din suma miscarilor anterioare.

*onsiderand rahisul (coloana vertebrala) in ansamblu, miscarile maxime pe care le poate realiza sunt2 flexie ;;!- ;8%" extensie %!- 7%"

lateralitate =!- ;!%" rotatie 7%- ;!%" ,ozitia de functiune a coloanei corespunde pozitiei !, cu coloana facand curburile fiziologice & cervicala (8="), dorsala (8%"), lombara (%!"), calculate radiologic pe baza inclinarii platourilor vertebrale.

Testarea membrului superior

,resupune testarea umarului, cotului si mainii.

Testarea articulatiei umarului:

)marul realizeaza cea mai mare mobilitate, orientand astfel mana in cea mai convenabila pozitie de lucru. (ste organizat in % articulatii, 8 adevarate si 1 false, care permit 8 grade de libertate (miscarea in 8 planuri).

3rticulatiile adevarate sunt2

art. +capulohumerala este o enartoza formata din capul humeral si cavitatea glenoida avand 8 grade de libertate, art. 3cromioclaviculara este o artodie6 avand rolul de blocare a miscarilor claviculei in timpul mobilizarii umarului, contribuie la miscarile de abductie, flexie si extensie, neavand rol in cele de rotatie6 art. +ternocostoclaviculara este o articulatie de tip diartroza si contribuie la miscari de abductie si flexie6

3rticulatiile false sunt2 art. +capulotoracica sinartroza (articulatie fara elemente articulare) formata din fata anterioara sa scapulei, cu muschiul subscapular si fata externa a coastelor cu muschii intercostali. /ntre cele doua cuprafete articulare se intinde muschiul dintat mare, delimitand doua spetii de alunecare2 intereseratosubscapular si interseratotoracicul. .iscarea de bascula a scapulei, maximum $%", asigura amplitudinile mari de miscare ale bratului, mai ales in abductie peste 71 ca si in miscarile de flexie peste =! si de extensie. art. +ubdeltoidiana (bursa seroasa subacromiodeltoidiana) este un plan de alunecare intre fata profunda a muschiului deltoid si mansonul rotatorilor. Bursa de la acest nivel permite alunecarea tesuturilor moi, care in acest fel nu blocheaza amploarea miscarii umarului. 3rticulatiile sternoclaviculara, acromioclaviculara si scapulotoracica formeaza centura scapulara. 9a evaluarea umarului se testeaza diferentiat miscarea centurii scapulare si cea a membrului superior liber.

.obilitatea centurii scapulare- realizeaza miscari proprii ale umarului2

miscarea de proiectie anteriora0antepulsie(aducerea umarului in fata, membrul superior fiind in pozitie !, ortostatism) miscarea de proiectie posterioara0retropulsie(ducerea umarului in spate cu membrul superior in pozitia !, ortostatism) *ele doua sumate realizeaza ;!-;1 cm.

miscari de ridicare si coborare ale centurii scapulare pe o distanta de ;1;8 cm. (8 cm. pentru coborare si - ;!cm pentru ridicare).

.obilitatea bratului in raport cu toracele. ,ozitia ! a membrului

superior2 cu membrul superior de-a lungul trunchiului, mana in supinatie priveste inainte2 4lexia0 anteductie0antepulsie> ;<!" (din care !" se efectueaza din centura scapulara- 8!" din articulatia sternocostoclaviculara si =!" din glisarea scapulei pe cutia toracica si celelalte !" din articulatia scapulohumerala)6 (xtensia0retroductia0retropulsia> %!- =! 3bductia> ;<! (din care !" se realizeaza din cenura scapulara si celelalte ! din articulatia scapulohumerala si sternocostoclaviculara)6 3dductia> revenirea din abductie spre pozitia !6 5otatia externa0rotatia laterala> <!- ! 5otatia interna0rotatia mediala> !- % *ircumductia> realizeaza un con deformat ,ozitia corecta in care se imobilizeaza umarul este2 brat in flexie de $%", abductie =!" si rotatie!".

Testarea cotului.
*otul are un dublu rol2 de alungire sau scurtare a ti#ei care poarta organul de prehensiune, pentru punerea acestuia in pozitie, precum si de stabilitate in transmiterea presiunilor (ste format din trei articulatii2 humerocubitala, cu rol de flexie- extensie a antebratului, humeroradiala radiocubitala superioara care participa la pronosupinati

*otul (din articulatia humero- ulnara) efectueaza miscari de flexie si extensie si din articulatiile radio- cubitale miscari de pronatie si supinatie. ,ozitia de zero este descrisa ca fiind cotul in extensie totala, bratul alungit pe langa corm cu palma privind inainte. 3xele mediane longitudinale ale bratului si antebratului fac un unghi de ;7! deschisspre lateral (marginea radiala) mai accentuat la femei si copii. 'aca pronam mana mana din pozitia anatomica, acest unghi dispare. flexia porneste de la ! si a#unge la ;$%"(flexie activa)- ;=!" (flexie pasiva) extensia reprezinta reintoarcerea antebratului la pozitia !. /n cazuri de hiperlaxitate ligamentara exista o hiperextensie a cotului de %"- ;!" ,ozitia corecta pentru imobilizarea cotului este2 flexie !"-;!!", cu pana in semipronatie (ca atunci cand scriem).

Testarea articulatiei coxofemurale

3rticulatia soldului se regaseste intre extremitatea proximala a femurului si cavitatea acetabulara a osului coxal si indeplineste functia primara de a suporta greutatea corpului atat in postura statica cat si dinamica. 3ceasta articulatie permite trei grade de libertate, fiind construita astfel incat sa ofere maxim de stabilitate si mobilitate. .iscarile soldului efectuate cu genunchiul flectat sunt cu 1!- 8!" mai ample ca cele efectuate cu genunchiul intins. 3stfel evaluarea se va efectua din pozitia decubit dorsal, mai rar din decubit lateral si din decubit ventral.

Inregistrarea mibilitatii articulatiei coxofemurale. a- flexia cu genunchiul extins, b- flexia cu genunchiul flectat, c- extensie, dabductie; .iscarile posibile la nivelul soldului sunt2

flexia activa2 !" cu genunchiul intins si ;1%" cu genunchiul flectat6 flexia pasiva ;$%"-;%!". (valuarea se efectueaza din decubit dorsal. ,entru evaluare se imobilizeaza bazinul prin presarea cu mana pe spinea iliaca anterosuperioara a pacientului6 extensia activa2 ;%"- 1!" cu genunchiul extins si de ;!"cu el in flexie6 extensia pasiva 8!". :estarea se realizeaza din decubit ventral, pozitia ?inetoterapeutului fiind homolatarala6 abductia $%" cu genunchiul intins si de %!-=!" cu el flectat. +e testeaza din decubit dorsal cu genunchiul extins, sau din decubit lateral. Bascularea laterala a bazinului poate inregistra o eroare de masurare6 adductia este imposibila in pozitia anatomica ! cu membrele inferioare aliniate, se poate testa combinanduse cu flexia soldului6

rotatia interna sau mediala, are o amplitudine de 8%-$!". +e testeaza din pozitia asezat sau culcat, cu genunchiul la marginea patului, flectatla !"6 din decubit dorsal cu genunchiul extins si piciorul la !" fata de gamba6 din decubit ventral cu genunchiul la !", ducerea in afara a gambei realizeaza rotatia interna. 5otatia externa sau laterala are o amplitudine de $%". +e testeaza pornind de la pozitia identica cu ale rotatiei interne, dar se testeaza in sens opus6 *ircumductia reprezinta rezultanta tuturor celorlalte miscari ale soldului ,ozitia corecta pentru imobilizarea este de flexie ;%", abductie %", pozitia de repaus articular este de flexie8!", abductie 8!" si rotatie externa.

Testarea genunghiului
/n alcatuirea genunchiului participa extremitatea inferioara a femurului, extremitatea superioara a tibiei si peroneului, rotula care realizeaza trei articulatii2 femuro-tibiala, femuro- peroniera superioara. 3rticulatia femuro- tibiala este formata din condilii femurali, cavitatile glenoide tibiale, cele doua meniscuri realizeaza o congruenta perfecta pentru a asigura elasticitatea si deformabilitatea intregii articulatii.

*apsula articulara este un manson fibros care fizeaza elementele articulare si prin rezistenta poate suporta tractiunile mari pana la 8!! ?g.

+tabilitatea articulara este realizata alaturi de capsula articulara de aparat ligamentar2 ligamentul colateral intern (9*/), ligamentul colateral extern(9*(),ligamentul incrucisat anterior (9/3) si posterior (9/,),ligamentul capsular, ligamentul patelar, ligamentul popliteap oblic(9*/) se opune fortei de valgizare, in timp ce 9*( se opune fortei de varizare. 9igamentele incrucisate previn miscarile de sertar(anterior si posterior). -enunchiul este o articulatie cu un grad de libertate, permitand miscarile de flexie- extensie, care se asociaza cu o miscare de rotatie interna si externa datorita inegalitatii condililor femurali sia ligamentelor incrucisate.,ozitia preferata de testare este din asezat, cu genunchiul in afara mesei de testare sau din decubit ventral.

4lexia porneste de la ! la ;1!- ;$!" cu soldul intins si respectiv flectat6 pasiv a#unge la ;=!". (xtensia !" se apreciaza deficitul de extensie sau hiperextensie (apare genu recurvatum) 5otatia interna apare in timpul miscarii de flexie a genunchiului peste 7! ". 5otatia externa se produce odata cu extensia genunchiului. .iscari de lateralitate si de sertar (antero-posterior) cand se pot evidentia se considera patologice si se datoreaza insuficientei ligamentare a articulatiei.

(valuarea musculara