RBOT- Curs 2:

RECUPERAREA POST-
TRAUMATICA A UMARULUI

Dr. Florin Filip

ffilip_99@[Link]
FEFS/ DSDU
An universitar 2020/ 2021
 Anatomie functionala (1)
- Umarul = articulatia dintre membrul superior si torace
- Sunt implicate 3 oase (humerus, clavicula, omoplat)
- Include 3 articulatii si 2 planuri de alunecare  mobilitate in
dauna stabilitatii (cea mai mare incidenta a luxatiilor !):
- 3 articulatii ‘principale’: gleno- humerala, acromio- claviculara si
sterno- claviculara
- 1 articulatie ‘accesorie’: sindesmoza coraco- claviculara
- 2 planuri de alunecare: subacromiala si scapulo- toracica
- Functiile ansamblului articular:
- mobilizarea complexa si de amplitudine mare a bratului
- asigura stabilitate in situatii cu necesar crescut de forta (prize
puternice, manevrare obiecte grele)
 Anatomie functionala (2)
- 2 categorii de muschi: gleno- humerali si scapulo- humerali
- Roluri: realizeaza miscarea activa, limiteaza miscarea pasiva,
stabilizeaza postura
- Muschii intrinseci ai umarului:
- mansonul rotatorilor (supra- si subspinos, mic rotund, subscapular)
- marele rotund, deltoid, coraco- brahial
- Muschii extrinseci ai umarului:
- mare/ mic pectoral, biceps/ triceps
- SCM, trapez, ridicatorul scapulei
- marele dorsal
- rhomboid
- dintat anterior
 Anatomie functionala (3)
- Muschii, tendoanele si ligamentele = elemente suplimentare
de stabilitate (stabilitate musculara = stabilitate articulara)

- Mansonul rotatorilor (‘rotator cuff’)

- format din 4 muschi: supraspinos, subspinos, mic rotund, subscapular
- realizeaza miscarile de rotatie interna/ externa ale umarului
- deprima capul humeral in timpul miscarii de abductie

- Bursa acromio- deltoidiana:

- superior: desparte supraspinosul de arcul coracoidian
- inferior: desparte deltoidul de capul humeral
Anatomia umarului (1)
 Anatomia umarului (2)
-
Anatomia umarului (3)
 Anatomie functionala (4)
- Anteproiectie (flexie) si retroproiectie (extensie)- plan sagital:
- axul miscarii trece prin centrul cavitatii glenoide si marele tubercul
- anteproiectia limitata de ligam. coraco- humeral si capsula articulara
- retroproiectia limitata de subscapular si capsula articulara
- anteproiectia: 0- 180o, retroproiectia: 0- 60o (90o pasiv)
- Abductie si adductie- plan frontal:
- axul miscarii trece prin capul humeral
- abductie: 0- 180o (peste 90o  elevatie)
- adductie: apropierea de linia mediana a corpului
- Rotatie interna/ externa – plan transversal
- axul miscarii trece prin capul humeral si se continua cu axul lung al
osului
- asigurate de mansonul rotatorilor (RI = 95o, RE = 80- 85o)
 Stabilitatea umarului (1)
- Articulatia este instabila datorita contacului imperfect intre capul
humeral (1/ 3 sfera) si glena omoplatului
- Stabilizarea suplimentara se realizeaza static si dinamic
- Stabilizare statica:
- fascicolele gleno- humeral anterior si posterior
- capsula articulara / labrumul glenoidian
- Stabilizarea dinamica:
- controleaza pozitia capului humeral in cavitatea glenoida (depresori)
- balanseaza actiunea ascendenta a deltoidului (‘overhead movement’)
- mansonul rotatorilor: subscapular, supra- si subspinos, mic rotund
- subscapular: rotatia interna a bratului
- supraspinos: initiaza miscarea de abductie
- subspinos si mic rotund: rotatia externa a bratului
 Stabilitatea umarului (2)
- Stabilizatorii scapulei:
- participa la reglarea echilibrului umarului (‘ritm scapulo- humeral’)
- pot impiedica aparitia sindromului de ‘impingement’
- Actiune:
- stabilitatea articulatiei la abductie > 90o
- mentinerea raportului lungime/ tensiune optim al ms. scapulari
- cuplu de forte  stabilitatea 3- D a scapulei
- Anatomie:
- trapezul (toate cele 3 portiuni)
- dintat anterior (superior + inferior)
- rhomboidul
- micul pectoral
- ridicatorul scapulei
 Evaluarea proprioceptiva
- Histologie:
- mecanoreceptori in capsula, ligamente si burelet glenoidian
- nociceptori in muschii mansonului rotatorilor
- diminuarea numarului R in caz de laxitate articulara
- Actiune:
- stabilizarea prin feedback a stabilitatii articulare
- alterarea echilibrului  subluxatii recurente si dislocatii articulare
- (?) deficit de recrutare a mecanoreceptorilor  instabilitate articulara
- Evaluare paraclinica:
- stimulare prin artroscopie  PES din toate structurile articulare si
periarticulare
- stimularea nervului axilar  activitate EMG periarticulara  arcuri
reflexe locale
 Durerea (1)
- Surse anatomice:
- instabilitatea/ redoarea/ anchiloza umarului
- leziuni ale mansonului rotatorilor
- articulatia acromio- claviculara
- durerea iradiata (maduva cervicala sau toracica, musculatura)
- Etiopatogenie:
- leziuni musculare si tendinoase acute/ cronice/ acutizate
- redori ale coloanei cervicale/ toracice
- leziuni articulare cronice cu instabilitate, durere si impingement
- traumatisme chirurgicale sau ale plexurilor nervoase
- Forme particulare:
- capsulita adeziva idiopatica
- puncte trigger in tesuturile moi
 Durerea (2)

- Cauze frecvente:
- leziuni ale mansonul ridicatorilor (tendinite, fisuri, etc.)
- luxatia/ instabilitatea gleno- humerala
- leziunile labrumului glenoidian
- dureri iradiate (cervical, toracic, miofascial)
- fracturi ale claviculei
- entorse acromio- claviculare
- intinderi musculare (biceps, mare pectoral)

- Cauze rare:
- tumori osoase
- tromboza v. axilare
- patologia viscerala (cord, diafragm, colecist, etc.)
 Durerea (3)

- Cauze relativ frecvente:

- leziuni ale mansonul ridicatorilor (calcificari, entorse)
- capsulita adeziva
- tendinita bicepsului brahial
- compresiune nervoasa (‘entrapment’): nv. suprascapular, nv. lung
toracic
- fracturi (scapula, col humeral, proces coracoid)
- artrita articulatiei gleno- humerale
- leziuni plex brahial (nevrite, neuropraxie)
- sindromul ridicatorului scapulei
 Evaluarea clinica (1)
- Inspectia:
- simetria umerilor (cifoza/ scolioza toracica)
- pozitia omoplatului (scapulae alatae, proeminenta marginii interne)
- atrofii musculare (deltoid, subspinos)
- proeminenta articulatiei A- C
- miscarile active ale umarului

- Palparea:
- zone dureroase sau de impastare ale umarului
- puncte trigger
- scaderea masei/ tonusului muscular
- palparea apofizelor spinoase C2- T10
- zone de hiper/ hipoestezie
 Evaluarea clinica (2)
- Teste pentru ‘impingement’:
- abductia bratului: arc dureros in abductie la 80- 120o;
- rotatie externa cu rezistenta in pozitie neutra (durere + ms. subspinos)
- rotatie interna fortata cu flexie la 90o : durere (Kennedy- Hawkins)
- flexie fortata pasiva maxima cu scapula fixata : durere (Neer)

- Teste pentru mansonul rotatorilor:

- ms. supraspinos: abductie cu rezistenta la 30- 60o cu bratul in planul
scapulei si umarul rotat intern
- ms. subspinos: rotatie externa cu rezistenta in pozitie neutra
- ms. subscapular: apropiere cu rezistenta de linia mediana (Napoleon)
- ‘external rotation lag sign’, ‘drop sign’
 Evaluarea clinica (3)
- Alte teste:
- Testul Yergason: lezarea lungului cap al bicepsului
- Testul O’ Brien: lezarea labrumului glenoidian
- Testul pentru aprehensiune si relocatie: instabilitate articulara
anterioara
- Semnul santului: instabilitate articulara inferioara
- Testul translatiei
- Testul pentru ‘thoracic outlet syndrome’
- Testarea fortei musculare

- Anamneza:
- evaluarea atenta a circumstantelor de producere a unui traumatism
- permite aprecierea leziunii celei mai probabile
Examenul clinic
 Evaluarea clinica (4)
- Leziuni acute anterioare:
- Fracturi clavicula
- Luxatie/ subluxatie de umar
- Leziuni articulare A- C sau S- C
- Ruptura de biceps brahial

- Leziuni acute posterioare:

- Luxatie/ subluxatie articulatie umar

- Leziuni acute laterale:

- Leziuni musculare (deltoid, manson rotatori)
- Fenomene de ‘impingement’
 Evaluarea clinica (5)
- Leziuni cronice anterioare:
- Artrita A- C sau S- C
- Tendinita bicipitala sau a mansonului rotatorilor
- Osteoliza de clavicula
- Instabilitate anterioara/ leziuni de labrum
- Leziuni cronice posterioare:
- Bursita scapulo- toracica
- Instabilitate posterioara
- ‘Entrapment’ nerv lung toracic
- Dureri miofasciale
- Leziuni cronice laterale:
- Tendinita manson rotatori
- Bursita subacromiala si subdeltoidiana
 Forme clinice (1)
- Periartrita scapulo- humerala (PSH):
- Definita prin dureri, redoare si impotenta functionala a umarului
- Afecteaza populatia activa peste 40 de ani
- Prezinta leziuni degenerative ale tendoanelor (biceps si supraspinos)
- Inflamatia locala complica simptomatologia
- Calcificarile tendoanelor determina dureri si tulburari de mobilitate
locale
- Se pot adauga leziuni inflamatorii ale capsulei
- Forme clinice:
- umar dureros simplu
- umar acut hiperalgic (bursita!)
- umarul mixt (umar dureros + redoare structurala)
- umarul blocat (capsulita retractila)
- umarul pseudo- paralitic (ruptura muschilor rotatori > 60 de ani)
 Forme clinice (2)
- Periartrita scapulo- humerala (PSH):
- Evolutie nefavorabila in anumite situatii:
- varsta inaintata
- afectare bilaterala simultana
- afectarea mai multor elemente anatomice capsulare
- forme particulare: tendinita calcifianta
- administrarea tardiva a tratamentului
- Evolutie clinica trenanta (saptamani  luni) cu posibile recidive
- Necesita tratament multimodal:
- tratament igieno- dietetic
- tratament medicamentos
- tratament BFKT
- terapie ocupationala
- tratament balneologic
- psihoterapie
 Principii de tratament (1)
- Recuperare completa prin favorizarea proceselor de vindecare
- Resurse/ directii multiple de actiune: reeducarea miscarii,
fizioterapie, tratamentul articular si al tesuturilor moi
- Leziuni acute – PRICE:
- Protection (protectie):
- evitarea incarcarii umarului si a miscarilor exagerate / tehnici de strapping
- Rest (repaus):
- imobilizare imediat post- traumatica/ 1- 7 zile- 21 zile
- Ice (gheata):
- vasoconstrictie si efect antalgic/ sedinte de 20- 30 de minute la 2- 3 ore
- Compression (compresie):
- banda elastica 72 de ore posttraumati
- Elevation (pozitie procliv)
Principii de tratament (2)
Principii de tratament (3)
 Faza 1- imobilizare post- traumatica (1)

-Urmeaza imediat traumatismului si/sau interventiei chirurgicale

- 1. Imobilizare cu cotul lipit de torace = Imobilizare DUJARIER/ DESSAULT
-Umarul este in repaus relativ
- kinetoterapeutul se ocupa de MS in ansamblu, de coloana vertebrala si
de torace
- Se efectueaza cu benzi adezive, fesi simple sau gipsate care mentin
antebratul pe fata anterioara a toracelui in adductie si rotatie interna (add/
RI)
- La acest tip de imobilizare exista pericolul de aparitie precoce a capsulitei
retractile (umar blocat) in zona antero-inferioara
- Se recomanda aplicarea de perne sub brat pentru stimularea abductiei si
rotatiei externe (abd/ RE)
- Imobilizarea dureaza 20 – 30 zile
 Faza 1- imobilizare post- traumatica (2)

Pentru pastrarea functiei centurii se recomanda :

- Exercitii de mobilizare ale pumnului, degetelor, coloanei cervicale
(exercitii active libere).
- Controlul staticii gatului, umerilor, coloanei, in fata oglinzii pt. prevenirea
cifo-scoliozei si tendintei de ridicare a umarului.
- Contractii izometrice – se recomanda pt. muschiul deltoid si muschii
rotatori; nu totdeauna este posibil datorita rupturilor musculare.
- Miscari globale ale articulatiei scapulo-toracice ( nu totdeauna sunt
posibile ).
- Gimnastica respiratorie ( se recomanda exercitii de tip costal superior)
- Masaj al umarului – se efectueaza cervico-dorsal si la nivelul centurii
scapulo- humerale
 Faza 1- imobilizare post- traumatica (3)
2. Imobilizarea umarului in abductie
-Se efectueaza cu ajutorul unui aparat toraco-brahial
- Este greu de suportat
- Are avantajul prevenirii capsulitei retractile
- Imobilizarea fiind in pozitie relativ fiziologica  reglarea abductiei si flexiei in functie de leziune
-Imobilizarea poate depasi 30 zile
- Se respecta aceleasi principii de recuperare ca cele amintite anterior
-Se pot efectua in plus miscari de abductie pana la 90 grade si de flexie pana la
40 de grade
- Se evita rotatiile si coborarea bratului sub unghiul de imobilizare
- Suprimarea aparatului se face treptat cu mentinerea lui in cursul noptii inca 15
– 20 zile in functie de caz.
3. Imobilizarea in esarfa a umarului
Se poate aplica de la inceput sau poate urma celelalte tipuri de imobilizare.
 Tratamentul recuperator (1)
- Particularităţile morfo- funcţionale ale articulaţiei umărului
determină o anumită tipologie a sechelelor post- traumatice
- Structurile capsulo- tendinoase şi musculare au rolul
principal în determinismul disfuncţional al articulaţiei
- Consolidările vicioase post- traumatice nu împiedică funcţia
articulară
- O intervenţie chirurgicală corectoare poate declanşa
adevărate catastrofe pe plan funcţional, afectînd mobilitatea
umărului
- Sechela disfuncţională a umărului nu depinde neapărat de
gravitatea şi întinderea lezională, ci şi de răspunsurile
vasomotorii locale şi neurovegetative locale şi la distanţă
 Tratamentul recuperator (2)
- Muschii scapulari:
- Participa la stabilizarea umarului (‘platforma’ de sprijin, ritm scapulo-
humeral)
- Diskinezia scapulara favorizeaza deplasarea superioara a articulatiei G-
H  ‘impingement’ sau tendinita rotatorilor
- Trapezul superior poate realiza abductia si agrava leziunile rotatorilor !
- Recuperarea trebuie inceputa precoce, chiar in cazurile chirurgicale
- Se recomanda miscari ale scapulei cu rezistenta manuala in fazele
precoce ale recuperarii (rotatie,
- Tehnici de recuperare:
- Biofeedback  reduce activitatea trapezului superior si favorizeaza
vindecarea rotatorilor/ faciliteaza activitatea subspinosului
- Taping  pozitionarea corecta a muschilor scapulari si impiedicarea
impingementului/ favorizeaza reeducarea musculara locala
 Tratamentul recuperator (3)
- Tehnici de recuperare:
- mobilizarea tesuturilor moi
- mobilizarea articulara
- Mobilizare tesuturi moi:
- eliberarea punctelor ‘trigger’ dureroase specifice
- stretching cu gheata (ice- stretching)
- aplicatii:
- mansonul rotatorilor (supra- si subspinos, mic rotund, subscapular)
- muschii scapulari (trapez superior, ridicatorul scapulei, dintatul anterior, romboizi)
- muschii mari gleno- humerali (M rotund, M dorsal, M pectoral, deltoid)
 Tratamentul recuperator (4)
- Masajul umarului:
- utilizeaza o anumita secventa: netezire introductiva  frictiune 
framantat  batere (ms. deltoid)  netezire de incheiere
- poate fi incheiat cu scuturare si usoara tractiune in axul longitudinal
- 2 sedinte de masaj partial si 2 de masaj total saptamanal
- se indica evitarea tehnicilor dure de masaj
- masajul supraspinosului:
- utilizata in caz de tendinita locala
- combina frcitiunea latero- medicala si presiunea locala de 1- 2 minute
- pozitie sezand cu rotatie la spatele corpului
- Tractiunile umarului:
- stretching miofascial de relaxare a tesuturilor moi
- decubit dorsal  tractiune in rotatie externa  abductie pasiva
- urmata de tractiune cu bratul in adductie  revenire in abductie
 Electroterapia (1)
- Ultrasunetele:
- stimuleaza activitatea celulara in fazele de inflamatie/ proliferare/ remodelare
- stimuleaza activitatea macrofagelor/ mastocitelor
- traumatisme acute: forma pulsata (efect analgetic)
- traumatisme cronice: US continue (efect vasodilatator)
- Pulsed short wave:
- stimuleaza activitatea celulara membranara  resorbtia exsudatului inflamator
- stimuleaza mitozele celulare
- pot fi utilizate in faza acuta a traumatismului
- Curenti interferentiali:
- diminueaza edemul extracelular  favorizeaza vindecarea
- actiune musculara (0- 50 Hz) si nervoasa (80- 130 Hz)
- traumatisme acute: curenti de 0- 100 Hz pentru fibrele nervoase M, S, Sp
 Electroterapia (2)
- Terapia combinata:
- aplicare simultana de US si curenti interferentiali
- utilizata predominant in leziunile acute
- US: vindecarea ligamentelor, Int: reduce inflamatia capsuleii
- Stimulare electrica N- M (TENS!):
- curenti faradici 0- 50 Hz  stimularea muschilor atrofici
- evita stress- ul articular excesiv (instabilitate a umarului)
- utilizare acuta/ cronica/ post- interventii chirurgicale
- Biofeedback electric:
- modelarea contractiei musculare in raport cu nivelul actual
- utilizeaza electrozi de suprafata (EMG) + semnale audio/ vizuale
- utili in afectiunile cronice de suprasolicitare / activitati sportive
specifice
Biofeedback electric N- M
 Mobilizarile articulare (1)
- Pot fi utilizate pentru orice articulatie a umarului
- Retractia capsulara determina un pattern specific de
restrictie: RE > abductie > flexie > RI
- Mobilizarea G- H se efectueaza in pozitie de relaxare (flexie
50o si abductie orizontala de 20- 30o)
- Se va verifica eventuala asociere a unei afectari cervicale sau
toracice!
- Mobilizarea este facilitata de pozitionarea mainii Kt in
apropierea articulatiei (punct de sprijin)
- Forta de mobilizare va fi aplicata paralel cu suprafata
articulara
 Mobilizarile articulare (2)
- Articulatia gleno- humerala:
- tractiuni cu oscilatie
- tractiuni longitudinale
- alunecarea inferioara
- alunecarea laterala
- alunecarea anterioara
- rotatia externa
- Articulatia scapulo- toracica:
- decompresia scapulara
- alunecarea scapulara inferioara
- Articulatiile claviculare:
- alunecari A- C
- alunecari S- C
 Mobilizarile articulare (3)
- Miscare de pendulare:
 deltoid, supra- si subspinos, subscalular
2 seturi de cate 10 exercitii, 5 zile pe saptamana
 pozitie usor inclinat anterior, cu sprijin pe masa
se executa miscari de lateralitate si antero- posterir, apoi pendulare
 se repeta cu mana opusa

- Miscare de incrucisare (‘cross- over’):

deltoid posterior
 seturi de 4 miscari repetate bilateral, 5 zile pe saptamana
 pozitie in ortostatism
 se trece membrul superior prin fata toracelui cat mai mult in lateral
 se mentine pozitia 30 de secunde, apoi se relaxeaza 30 de secunde
 Pendulare  deltoid, supra-, subspinos, subscapular (Codman?!)
Intindere  deltoid posterior

-
 Rotatie interna  subscapular
Rotatie externa  subspinos, mic rotund

-
 Intindere din culcat  subspinos, mic rotund
Tonifiere trapez

-
 Rotatie externa/ abductie  subspinos, mic rotund
Rotatie interna  pectorali, subscapular

-
 Rotatie externa  subspinos, mic rotund, deltoid posterior
Flexia- extensia cotului  biceps, triceps

-
 Mobilizarea scapulei

-
 Rotatie interna/ externa cu greutate

-
 Faza 2 de recuperare (1)
- Urmeaza imediat imobilizarii, chiar daca aceasta nu e completa
- Se incepe mobilizarea de intretinere a umarului cu evitarea suprasolicitarii
tesuturilor lezate.
-Mijloacele de baza sunt : masajul, rearmonizarea mecanica a umarului si
mobilizarile propriu-zise.
1. Masajul se poate face fie superficial pe masele musculare mari ( trapez, deltoid,
marele dorsal, pectorali si paravertebrali) sau profund si se adreseaza capsulei si
tendoanelor.
[Link] mecanica a umarului
-La nivelul umarului exista o actiune combinata a deltoidului, respectiv a
mansonului rotatorilor
- Atrofia deltoidului poate determina caderea capului humeral si deci luxarea
inferioara
- Rotatorii ( subspinosul, rotatorul mic, subscapularul ) + supraspinosul
contrabalanseaza actiunea deltoidului si trag in jos si inspre torace capul humeral
 Faza 2 de recuperare (2)

- Instabilitatea superioara apare cand mansonul rotatorilor e afectat partial

sau total, sau cand exista contractura pe muschii superficiali care au
componenta vectoriala, longitudinala – de jos in sus.
- Pot fi afectate tendoanele supraspinosului si lunga portiune a bicepsului.
- Reducerea acestei instabilitati se face prin :
- Posturare : bratul se aseaza in flexie, abductie si rotatie externa.
- Tractiunea axiala a bratului se face in jos de catre Ktt.
- Exercitiile de tip CODMAN sunt autopasive, cu tractiune in ax in asa fel incat
capul humeral e tras in jos.
- Trunchiul este aplecat la 90 de grade in fata, bratul sanatos se sprijina pe
masa, cel bolnav atarna cu sau fara greutate in mana.
- Mobilizarea activa a bratului cu rotatie externa si abductie care se pot
combina cu miscari de flexie , timp in care Ktt impinge activ umarul in jos
- Instabilitatea inferioara apare dupa fracturi ale capului humeral si rupturi
musculare care determina ascensionarea capului humeral. In astfel de
situatii se recomanda exercitii statice si dinamice cu rezistenta pentru
cresterea fortei musculare.
 Faza 2 de recuperare (3)
Exercitiile pasive, pasivo-active si active
- Cuprind exercitii de mobilizare libera la articulatiile indemne (sanatoase) ale MS
afectat, coloana cervicala si MS contra-lateral.
- De asemenea cuprinde mobilizari ale intregului umar care se pot efectua cu cotul
lipit de torace flectat cu mana pe epolet, in toate directiile, miscari circulare
dinapoi- inainte si invers.
- Miscarile pasive si pasivo-active se fac la amplitudini si directii diferite in functie
de durere. Desi unii autori le contesta valoarea, si in prezent se folosesc montajele
cu scripeti pt miscarile auto-pasive.
Hidrokinetoterapia se utilizeaza frecvent dar se recomanda ca pacientii sa evite
pozitia de ortostatism in bazinele mari, ca sa nu se produca ascensionarea
umarului.
- Tehnica BAD RAGAZ – dupa numele localitatii din Elvetia unde a fost folosita prima
data, consta din urmatoarele : pacientul cu flotoare la brate in pozitie orizontala
incearca sa efectueze abductia membrului bolnav impingand mana ktt
(=rezistenta).
- Se va produce o deplasare a trunchiului spre partea opusa, aparand cu
adevarat abductia.
 Fazele 3 si 4 de recuperare (1)
FAZA 3:
- Nu are nimic specific ca tipologie a exercitiilor de recuperare
- Este perioada in care leziunea incepe sa fie solicitata treptat, prin mobilizarile
care nu se puteau efectua in faza anterioara.
FAZA 4:
Este perioada recuperarii functionale propriu-zise la care se incearca cresterea
mobilitatii articulare si tonizarea musculara.
[Link] (termoterapia, masajul) se folosesc in scop antialgic (vor fi detailate la
cotul traumatic).
[Link] de intindere capsulo-ligamentare sunt indicate pt. a remobiliza capul
humeral in cavitatea glenoida si pt. evitarea sau combaterea capsulitei retractile.
Mobilitatea umarului este posibila daca capul humeral aluneca in glena :
in abductie capul aluneca in jos
in flexie capul se transleaza in jos si posterior
in extensie capul aluneca in jos si inainte.
Aceste alunecari pot fi impiedicate prin aparitia capsulitei retractile.
 Fazele 3 si 4 de recuperare (2)
Exercitii de intindere – exemple
- Exercitii de alunecare posterioara a capului humeral
- Exercitii de tractiune axiala
- Exercitiile de decoaptare gleno-humerala
- Exercitii de abductie ale umarului cu coborarea capului humeral
Aceste manevre trebuie efectuate numai de ktt cu experienta.
Se contraindica in fazele foarte dureroase, in luxatiile recidivante ale umarului si in
fracturile recente ale capului humeral.
[Link] de facilitare proprioceptiva pe diagonalele Kabat
De exemplu : diagonala flx – abd – RE - intind capsula inferioara a umarului ;
Pe cand diagonala flx – add – RI intind capsula posteroara a umarului.
[Link] autopasive la scripeti
[Link] active – sunt efectuate numai de pacient fara ajutor.
[Link] cu rezistenta pentru cresterea fortei musculare (haltere, scripeti, arcuri)
[Link] de coordonare – cuprind exercitii de reeducare gestuala a miscarilor
umarului prin sport sau metode ergoterapeutice
-