Oasele mâinii

Elaborat: Glavan Aurelian

Cuprins
• Mână – lat. Manus ......................................................................3
• Funcții senzoriale ale mâinii.........................................................4
• Degetul.........................................................................................5
• Oasele mâinii................................................................................6
• Oasele carpiene............................................................................7
• Oasele metacarpiene....................................................................8
• Oasele degetelor mâinii (falange).................................................9
• Explorare manualâ.......................................................................11
• Bibliografie...................................................................................12
 Mână – lat. manus
• Mâna este cel mai perfecţionat segment al aparatului
locomotor al omului şi reprezintă un organ complex alcătuit
din 27 oase, 27 articulaţii şi 19 muşchi.
• Mâna poate căpăta și atribuții de limbaj.
• Pierderea policelui sau degetului mare reduce capacitatea
funcțională a mâinii cu 60%.
• Întotdeauna între mâini va exista o dominantă care este
însărcinată cu scrisul, cu alte treburi care necesită precizie și
migăleală. A fi dreptaci sau stângaci este o trăsătură personală.
• Mâna ne ajută să alinăm durerea sau să efectuăm tratamente
prin masaj
• Mâinile sunt uneltele primordiale care ne ajută să ne hrănim și
să bem apă.
• Prin mâini împărtășim afecțiune
Funcții senzoriale ale mâinii

• Aprecierea formei şi volumului

obiectelor – stereognozia
• Aprecierea greutăţii obiectelor –
barognozia
• Aprecierea preciziei mişcărilor –
kinestezia
• Degetul este extremitatea mobilă, compus din trei (exceptând degetul mare)
sau două (degetul mare) falange, care se află la sfârșitul mâinii. Fiecare mână
are, în mod normal, cinci degete:
• Degetul mare sau police (în latină pollex), deget opozabil;
• Degetul arătător sau indice (în latină index);
• Degetul mijlociu sau mediu (în latină
 digitus medius);
• Degetul inelar (în latină digitus
anularis);
• Degetul mic (în latină digitus
minimus).
• Fiecare deget are deasupra falangei
distale o unghie.
Oasele mâinii
• Mâna umană este
formată din 27 oase:
8 oase carpiene, 5
metacarpiene și 14
falange (două la
degetul mare și câte
trei - proximală,
medială și distalală -
la celelalte degete).
Oasele carpiene
• Carpul (carpus) este format din opt oase
dispuse în două rânduri,câte patru în
fiecare rând. Începând de la police, în
rândul proximal se află următoarele oase:
• scafoidul (os scaphoideum),
• semilunarul (os lunatum),
• tricvetrul (os triquetrum) şi
• pisiformul (os pisiforme); în rândul
distal,în aceeaşi ordine se găsesc:
• trapezul (os trapezium),
• trapezoidul (os trapezoideum),
• capitatul (os capitatum) şi
• osul cucârlig (os hamatum).
 Oasele metacarpiene
• Metacarpul (metacarpus) este
format din cinci oase tubulare
scurte, numite metacarpiene (ossa
metacarpalia), cu o singură epifiză
(oase monoepifizare). Enumerarea
lor se face latero-medial de la
police (I) spre degetul mic (V).
Fiecare os metacarpian prezintă un
corp (corpus),o bază (basis) şi un
cap (caput).
• Metacarpianul I (os metacarpale I)
este mai scurt şi mai gros.
 Oasele degetelor mâinii (falange)
• Oasele, care formează degetele, se numesc falange
(phalanges digitorum). Sunt oase tubulare scurte, câte
trei pentru degetele II – IV: proximală, phalanx
proximalis, medie, phalanx media, şi distală, phalanx
distalis. Policele are numai două falange: proximală şi
distală. Falangele proximale sunt cele mai lungi, iar cele
distale sunt cele mai scurte.
• Fiecare falangă prezintă o bază (basis phalangis), care se
articulează cu capul metacarpianului corespunzător, un
corp (corpus phalangis) şi un cap (caput phalangis).
Falanga distală se termină cu o tuberozitate dispusă ca o
potcoavă (tuberositas phalangis distalis) ce corespunde
unghiei.
 Explorare manuală
• Accesibile la palpare sunt unele oase carpiene. Scafoidul poate fi palpat
medial şi inferior faţă de procesul stiloid al raradiusului, deasupra
eminenţei tenare; el mai poate fi palpat şi în porţiunea superioară a
tabacherei anatomice, îndeosebi când mâna se află în adducţie.
Tricvetrul se palpează pe faţa posterioară a gâtului mâinii, sub procesul
stiloid al ulnei. Pisiformul se simte cu uşurinţă pe faţa anterioară a
gâtului mâinii, sub capul ulnei, deasupra eminenţei hipotenare. Trapezul
poate fi explorat în porţiunea inferioară a tabacherei anatomice. Cârligul
osului hamat poate fi palpat cu dificultate la nivelul eminenţei
hipotenare cu 1 cm mai jos de osul pisiform. Osul capitat se palpează pe
faţa dorsală a mâinii. Semilunarul şi trapezoidul sunt inabordabile.
Oasele metacarpiene şi falangele pot fi uşor explorate, îndeosebi în
poziţia de flexie a degetelor.
Bibliografie
• [Link]
afe=active&rlz=1C1CHBD_ruMD863MD863&sxsrf=ALeKk02kOs-rOidS
0wAm6qMIrC_0Q1ZCFw:1600168100167&source=lnms&tbm=isch&s
a=X&ved=2ahUKEwi-tMPZguvrAhWEMewKHe-oBsMQ_AUoAXoECAw
QAw&biw=1536&bih=754
• Anatomia omului,Mihail Ștefaneț,Vol I ,Chișinău,Centrul Editorial-
Poligrafic Medicina 2007
• [Link]
• [Link]