Titular disciplină: Lector univ. dr.

kinetoterapeut Anca Jianu

an III KT

METODE ȘI TEHNICI DE REEDUCARE NEUROMOTORIE C 3-4

Tehnici de facilitare neuromusculară proprioceptivă generale si aplicații ale

acestora în patologia neurologică (4 ore)

Sunt acele tehnici prin care promovăm, prin care uşurăm controlul motor voluntar
- Mobilitate
- Mobilitate controlată
- Stabilitate
- Abilitatea
Tehnici de facilitate neuromusculară proprioceptiva generale

1. Inversarea lenta.
Reprezinta contractii concentric ritmice ale tuturor agonistilor si antagonistilor dintr-o
schema de miscare pe toata amplitudinea, fara pause intre inversari. Rezistenta aplicata
miscarilor este maxima, adica se va aplica cel mai mare nivel al rezistentei ce permite ca
miscarea sa se poata efectua. Aceasta tehnica se foloseste pentru intarirea musculaturii slabe.
Prima miscare se face in sensul actiunii musculaturii puternice, determinandu-se asfel un
effect facilitator pe agonistii slabi.

Ex: Musculatura extensoare a cotului este slaba

In acest caz tehnica de inversare lenta se incepe pe muschii flexori.
Pacientul este asezat, kinetoterapeutul este homolateral, realizeaza contrapriza pe partea
distal a bratului si prize pe partea anterioara a antebratului in treimea distal.
T1 – Se realizeaza flexia cotului, kinetoterapeutul dand comanda: flecteaza cotul.
T2 – Se realizeaza extensia cotului, kinetoterapeutul schimba priza pe partea posterioara
a antebratului si da comanda extinde cotul.

2. Inversarea lentă cu opunere

Este o varianta a tehnicii de inversare lenta in care se introduce contractia izometrica la
sfarsitul amplitudinii fiecarei miscari (atat agonista cat si antagonista).

Ex: musculatura extensoare a cotului este slaba

In acest caz tehnica de inversare lenta cu opunere se incepe pe munchii extensori.
Pacientul este in asezat, cu cotul flectat, kinetoterapeutului homolateral de pacient,
contrapriza in partea distal a bratului si prize pe partea posterioara a antebratului in treimea
distala.
T1 – Se realizeaza extensia cotului dandu-se comanda extinde cotul
T2 – Mentinerea cotului (se realizeaza izometrie) se da comanda extinde cotul.
T3 – Se realizeaza flexia cotului, kinetoterapeutul schimba prize pe partea anterioara a
antebratului, se da comanda flecteaza cotul
T4 – Mentinerea cotului (se realizeaza izometrie) se da comanda flecteaza cotul

3. Contractiile repetate
Se aplica in 3 situatii diferite:
 a. Cand muschii schemei de miscare sunt F0 - F1. Segmentul se pozitioneaza in
pozitia de terminare a gravitatiei iar musculature trebuie sa fie in zona alungita facandu-se
intinderi rapide si scurte ale agonistului. Ultima intindere e insotita de o comanda verbala
ferma de contractie a muschiului respective. Miscarii voluntare aparute I se opune o rezistenta
maximala dar care trebuie sa blocheze miscarea.
b. Cand muschii sunt de F2-F3 se face contractie izometrica cu rezistenta pe toata
amplitudinea de miscare iar din loc in loc se aplica intinderi rapide si scurte.
c. Cand miscariel sunt de F4-F5 dar fara sa aiba o forta egala pe toata
amplitudinea de miscare. Se face o contractie izometrica la nivelul golului de forta unde se
face izometrie urmata de relaxare, apoi se fac cateva intinderi rapide si scurte ale agonistului
dupa care se reia contractia izometrica cu rezistenta maximala trecandu-se din zona golului de
forta.

Ex: extensorii pumnului sunt slabi

4. Secventialitatea pentru intarire – 2 variante (unilaterală și bilaterală)

Se realizeaza cand un component dirt-o schema de miscare este slab.

Ex: flexorii cotului stang sunt slabi.

V1 – unilaterală. Pacientul este asezat, bratul flectat la 30 de grade, antebratul sprijinit
pe masa. Kinetoterapeutul homolateral de pacient, se realizeaza prize pe partea anterioara a
bratului in treimea distala si pe partea anterioara a bratului in treimea distala.
T1 – mentinerea bratului se realizeaza prin contractie izometrica si se da comanda
flecteaza umarul.
T2 – flexia cotului si mentinerea umarului, se da comanda flecteaza cotul si umarul.

5. Inversarea agonistica
Se executa contractii concentric pe toata amplitudinea, apoi progresiv ca amplitudire se
introduce contractia excentrica

Ex: muschii flexori ai genunchiului sunt slabi.

Pacientul este in decubil ventral, kinetoterapeutul homolateral de pacient, realizeaza
contrapriza pe partea posterioara a coapsei in treimea distala si prize pe partea posterioara a
gambei in treimea distala.

T1 – se face flexia genunchiului dandu-se comanda flecteaza genunchiul

T2 – se face extensia genunchiului pe o amplitudine mica de 15-20 de grade, se da
comanda rezista, in timp ce kinetoterapeutul impinde gamba in jos provocand contractia
excentrica.