METODA BOBATH

Considera ca indifferent de varsta pacientului reeducarea neuromotorie trebuie sa

respecte etapele dezvoltarii motori. Metoda se aplica pacientilor cu leziuni de neuron motor
central si se caracterizeaza prin:

-tulburari senzoriale care constau in modificari ale sensibilitatiitactile, sensului pozitiei,

aprecierii miscarilor (stereocnozie), perceptiei spatiale si corporale ceea ce determina dezordini
motori cu pierderea controlului posturii si a echilibrului.

-modificarea tonusului muscular care consta fie in flaciditate, fie spasticitate insotite de
sinergi sau sincinezi ca urmare a scapari reflexelor medulare de sub controlul motor inhibitar al
centrilor nervosa superiori.

-dezordini ale mecanismului postural reflex care determina imposibilitatea achizitiei

miscarilor normale active care stau la baza automatismului si care se castiga in primi 5 ani de
viata si asigura pozitia corecta a capului atat in raport cu corpul cat si in mediu; reflexele de
echilibru; schimbarea continua a tonusului muscular.

-tulburari ale abilitati = pierderea miscarilor selective

Obiectivele tratamentului respecta urmatoaele principia:

1.schimbaea modalitatilor si schemelor de miscare anormala a corpului respectiv a

sinergiilor

2.inhibarea hiperactivitatii tonice, reflexe, generatoare se spasm prin utilizarea unor

miscari reflex inhibitor

3.nu se va incerca tonifierea musculaturii neparalizate, deoarece acest efort ar determina

cresterea tonusului muscular respective a spasticitatii

Sinergiile sunt caracteristice sindromului de neuron motor central si constau in

imposibilitatea executari unor miscari isolate ale unui singur segment. Prin scoaterea din
functiune a fasciculului piramidal, comanda e preluata de ariile motorii extrapiramidale care pot
comanda doar miscari motorii globale ale intregului membru.

La membrul superior se produce o sinergie de flexie care consta in: ridicarea umarului,
abductia bratului, flexia si pronatia antebratului si flexia degetului.

Se poate produce si sinergie de extensie tot la membrul superior: adductia bratului,

extensia si pronatia antebratului si extensia degetelor. Incercarea pacientului de a flecta
antebratul activ, liber, impotriva rezistentei va declansa intreaga sinergie de flexie; pacientul e
incapabil sa execute simultan o miscare apartinand sinergiei de flexie si o alta apartinand
sinergiei de extensie (care sunt sinergii globale).

Exista si sinergii de coordonare care sunt miscrai involuntare care apar intr-un grup
muscular cu ocazia miscarilor voluntare efectuate de alt grup muscular cu care primul are
legaturi functionale de exemplu la membrul inferior flexia voluntara a gambei pe coapsa poate
determina flexia piciorului pe gamba.

Sinergiile de imitatiereprezinta reproducerea involuntara la nivelul membrelor paralizate

a miscarilor voluntare executate cu membrele sanatoase ;exemplu: la membrul superior flexia
antebratului pe brat de partea sanatoasa => abductia si extensia umarului la membrul paralizat.

Flacilitatea reprezinta scaderea tonusului muscular si poate avea durata variabila de la

cateva ore la cateva zile in functie de marimea leziuni cerebrale si de modul in care aceasta s-a
produs (cu cat leziunea e mai mare si mai brusca cu atat durata e mai mare). In general la
membrul superior paralizia predomina asupra extensorilor si supinatorilor iar la membrul inferior
asupra flexorilor coapsei, genunchiului, piciorului. In aceasta perioada tratamentul consta din
posturari si imobilizari in pat. Se recomanda ca pacientul sa-si foloseasca cat mai precoce
membrul inferior paralizat ca sprijin pentru ca forta de gravitatie are effect facilitator pe
musculature extensoare. Se recomanda schimbarea frecventa a posturilor in pat pentu profilaxia
atitudinilor vicioase a escalelor si pentru faptul ca presiunile exercitate pe diferite segmente au
valoare de stimul pentru sistemul nervos (se faciliteaza in final miscarea).

Spasticitatea se manifesta prin hipertensie musculara – rezistenta la miscarile passive.

Caracteristic pentru contracture piramidala e aparitia ei la miscari passive rapide si e aproape
absenta cand miscarile sunt lente. Localizarea contracturii pe anumite grupe musculare da
nastere la posture caracteristice. La membrul superior: bratul in abductie si rotatie interioara,
antebratul pronat in semiflexie pe brat , mana in semiflexie, degetele flectate si policele addus.
La membrul inferior: extensia genunchiului pe coapsa, a piciorului pe gamba, picior equin (pe
varf), extensia coapsei pe bazin. Contractura e absenta sau neinsemnata pe musculature gatului,
trunchiului, abdomenului si a centuri pelvine. Acestor constracturi li se recomanda posturari.
Pentu membrul superior: extensia cefei si a trunchiului, rotatia exterioara a bratului, extensia
completa a cotului cu antebratul in supinatie, pumnul si degetele in extensie si policele in
abductie maxima. Rotatia lenta a trunchiului cu bazinul fixat poate fi utilizata ca miscare reflex
inhibitory. Pentru membrul inferior: soldul in abductie si rotatie externa cu flexia lui simultana si
insotita de flexia genunchiului.Eficienta acestei posture poate fi marita prin flexia piciorului si
abductia halucelui.

Inhibarea simultana a tonusului flexoilor membrelor superioare si a extensorilor

membrelor inferioare se realizeaza prin urmatoarea postura: decubit lateral pe partea sanatoasa
cu capul flectat pe partea bolnava, membrul superior cu cotul extins e sprijinit cu o perna pentru
a nu permite caderea lui, membrul inferior se aseaza in semiflexie cu grija ca talpa sa nu atinga
tablia patului pentru a preveni declansarea reflexului de sprijin.

In momentul in carea apar miscari voluntare se va incepe antrenamentul controlului

voluntar prin plasarea membrelor in diverse pozitii pe care pacientul poate sa si le mentina active
(decubit).

In etpa urmatoare pacientul va adopta pozitia asezat in mod etapizat: sprijinit pasiv,
sprijinit pe antebratul de partea bolnava apoi pe palma.

Cand reuseste sa mentina pozitia asezat se trece la reeducarea din patrupedie pe care
pacientul trebuie sa si-o sustina (avantajele patrupediei – coloana e descarcata, suprafata mare se
sprijin, centrul de greutate aproape de jos).

Se trece apoi la reeducarea din ortostatism, talpile departate cu sprijin egal pe ambele
picioare.

Reeducarea abilitati se realizeaza incepand cu miscari izolate ale extremitatilor distale. Se

va recupera mai intai flexia globala a degetelor prin prinderea unor obiecte cu volum mare si
greutate mica apoi se reeduca extensia degetelor cu posibilitatea de a prinde si a lasa obiectul.

Sinergiile globale pot fi declansate si de tuse, stranut, etc.