Sistemul muscular

Sistemul muscular este principalul sistem efector. Clasificare: din punct de vedere a formei: - muschi lungi muschi lati muschi scurti muschi circulari uniarticulari biarticulari poliarticulari din punct de vedere a structurii lor: insertie) o triceps (3 capete de origine si 1 de insertie) o cvadriceps (4 actepe de origine si 1 de insertie) MUSCULATURA NETED Musculatura neted, prezent n organele viscerale, vasele sangvine i piele, Muchii netezi, pe baza proprietilor morfofuncionaie, se mpart n:
-

din punct de vedere al numarului de articulatii peste care trec:

din punct de vedere a localizarii lor: - superficiali, cutanati (mimicii) profunzi, subfasciali muschi scheletici, striati muschi ai organelor interne, netezi muschiul cardiac - biceps (2 capete de origine si 1 de

din punct de vedere a capetelor de origine:

muchi netezi viscerali muchi netezi multiunitari MUSCULATURA STRIATA

Mushii straiati sunt in numar de 400 in tot corpul uman

Este alcatuit din doua parti: corpul muschiului, tendonul

Corpul muschiului este alcatuit din: 1. Tesutul muscular este format din fibre musculare striate. Fibra musculara stiata este unitatea structurala si elementul specific al muschiului. Ele sunt dispuse in fascicule musculare. Numarul fasciculelor determina grosimea muschiului.
2.

Tesutul conjunctiv formeaza un sistem bine organizat cu rol mecanic multiplu. La

suprafata muschiului este un invelis conjunctiv elastic, care se numeste perimisium si care are rol mecanic insemnat.
3.

Vasele sanguine. Muschiul este bogat vascularizat, pentru o mai buna activitate.

Vascularizatia reprezentata de ramura arteriala destinata unui muschi este insotita de doua vene. Fiecare muschi primeste mai multe arteriole.
4.

Inervatia muschiului. Fiecare muschi este enervat de unul sau mai multi nervi. Nervii

muschilor sunt intotdeauna mixti. Continand trei tipuri de fibre: motoare, senzitive si vegetative. Acestia patrund in interiorul muschiului, se ramifica si formeaza un plex numit plexul intramuscular. Din acest plex pleaca fibre motoare si senzitive, la fiecare fibra musculara in parte.
a.

Fibrele motoare reprezinta contingentu principal.

Fibrele motorii au originea in motoneuronii coarnelor anterioare din maduva spinarii sau din nucleii motori ai trunchiului cerebral. Fibrele sunt groase, lungi ce ajung neintrerupte la nivelul fibrelor musculare striate, care este organul erectil. La nivelul zonei de contact dintre fibra nervoasa si cea musculara se realizeaza, asa numita placa motoare, care este de fapt o sinapsa neuroefectoare sepciala. O singura fibra nervoasa se poate ramifica si inerveze mai multe fibre musculare, constituind impreuna unitatea motorie. Unitatea motorie reprezinta unitatea morfofunctionala a muschiului care de fapt realizeaza contractia.
b.

Fibrele senzitive sunt groase si au originea in ganglionii senzitivi, se termina la

nivelul muschiului sub forma de terminatii libere musculare sau in fascicule musculare . Excitatiile sunt receptionate de receptori speciali (proprioreceptori), sensibili la variatiile de presiune si de tensiune, sunt conduse de fibrele senzitive la centrii nervosi, determinand activitate musculara.

c.

Fibrele vegetative. Nu s-a putut pune in evidenta o actiune directa a acestor fibre

asupra contractiei, de aceea ele sunt considerate fibre vasculare, care realizeaza impreuna cu vasele efectul trofic asupra muschiului.
5.

Tendonul. Este o formatiune inextensibila, necontractila, foarte rezistenta, format din

tesut conjunctiv tendinos. Are o culoare alba sidefie, forma variind in functie de pozitia si forma muschiului. La nivelul locului de legatura cu osul, cartilaj sau alt organ fibrele tendinoase patrund printre elementele acestuia si uneori chiar se continua cu ele. La muschii lati tendoanele au forma unor lame ce se numesc aponevrose de insertie Anexele muschilor:
6.

Fasciile musculare sunt membrane fibroase ce invelesc muschiul, separandu-l de

organele vecine. Ele pot inveli fie un muschi fie un grup de muschi. Rolul acestor fascii este de a permite muschiului de a ajuta la alunecarea muschiului in timpul contractiei, la fixarea muschilor, la favorizarea circulatiei venoase, precum si de a mentine calibrul unor vene.
7.

Bursele seroase sunt saci anexati muschilor sau tendoanelor pentru usurarea alunecarii

muschilor sau tendoanelor cand acestia trebuie sa se miste pe suprafetele dure(os). Ele contin putin lichid sinovial.
8.

Tecile sinoviale ale tendoanelor, au rol de a usura alunecarea acelor tendoane care se Tecile fibroase ale tendoanelor. Acestea se mai numesc retinaculele sau ligamente

gasesc in jgheaburi osoase

9.

inelare. Sunt formatiuni fibroase cu forma de panglica fixate pe marginea unor santuri osoase, prin care trec tendoanele. Au rol de pastrare a pozitiei tendoanelor in timpul contractiei musculare.

Muchii somatici realizeaz mersul, poziia ortostatic, scrisul i vorbitul, masticaia, mimica feei etc. Muchii striai reprezint aproximativ 40% din greutatea corpului, cei mai bine reprezentai fiind muschii scheletici care, prin inseriile lor osoase, realizeaz deplasarea sau imobilizarea unor segmente sau a ntregului organism. Fibrele musculare sunt aezate paralel ntre cele doua capete ale muchiului, care formeaz tendoane sau aponevroze cu care se insera pe oase. Unitatea functionala a muschiului este unitatea motorie, constituita dintr-un motoneuron, impreuna cu fibrele musculare pe care le deserveste. Numarul fibrelor musculare ale unei unitati

motorii variaza de la 3-6 in muschii care realizeaza miscari fine si precise si pana la cateva sute in cei care realizeaza miscari grosiere. Muchiul striat are o dubl inervaie: senzitiv i motorie. - Inervaia senzitiv a muchiului striat este format din dendritele neuronilor din ganglionii spinali care conduc centripet impulsuri de la proprioceptorii situai n muchi sau tendoane (fusurile neuromusculare, organele Golgi, corpuculii Vater-Pacini, Ruffini i terminaiile nervoase libere). Aceti receptori sunt stimulai de starea de tensiune a muchiului, tendoanelor i capsulelor articulare i prin ci aferente specifice conduc impulsurile la centrii medulari, informnd despre starea funcional a muchilor. -Inervaia motorie a fibrelor musculare este format din axoni ai motoneuronilor somatici din coarnele anterioare ale mduvei care, n apropierea fibrei musculare, i pierd teaca de mielina i se ramific n numeroi butoni terminali. Acetia, mpreun cu poriunea ngroat a membranei fibrei musculare, constituie o formaiune complex, numit plac motorie sau sinaps neuro-muscular. Placa motorie este constituit dintr-o component presinaptic, format din membrana butonului terminal al axonului, i o component postsinaptic, format din sarcolema fibrei musculare, ntre cele dou membrane este spaiul sinaptic, de circa 250 A. Impulsul nervos condus pn la membrana presinaptic determin deschiderea n cavitatea sinaptic a veziculelor care conin mediatorul chimic - acetflcolina -care transmite influxul nervos fibrei musculare. Compoziia anorganice i organice. Substanele anorganice ale muchiului sunt sruri de K, Ca, Na, Mg, CI etc., ( ioni cu roluri importante n contracia muscular. Substanele organice ale muchiului sunt: - proteinele, din miofibrile i sarcoplasm. Proteinele miofibrilelor sunt proteine contractile (actina i miozina) si proteine reglatoare. Glicogenut i glucoza care sunt substane principale ale muchiului;ATP-ul care este acumulatorul energetic* al fibrei musculare Proprietatile fiziologice fundamentale ale muschiului. Muchii au anumite proprieti specifice, cum sunt contractilitates si elasticitatea,
4

biochimic a

muschiului. Muchiul conine ap (75-80%), substane

- Contractilitatea este proprietatea specific muchiului, manifestndu-se ca o reacie fa de excitani. -muchiul rspunde prin contracii la diferii stimuli (mecanici, electrici, termici sau chimici), care au o anumit intensitate, denumit prag; -stimulii a cror intensitate este egal cu valoarea prag produc contracie muscular; -stimulii sub valoarea prag, stimuli subliminari, nu declaneaz contracii. Stimulul natural care provoac contraciile musculaturii striate este impulsul nervos. Acesta, ajuns la nivelul terminaiilor presinaptice ale axonului, descarc n spaiul sinaptic cuante de acetilcolina. Acest mediator chimic provoac o depolarizare local a membranei, ca urmare a creterii influxului de Na* cnd depolarizarea atinge un anumit nivel, se declaneaz un potenial de aciune, care se propag n toate direciile, de-a lungul membranelor fibrelor musculare, cu o vitez de 30 m/s, producnd contracia. Contraciile musculare sunt de dou tipuri: - contracii izotonice, n care muchiul se scurteaz sub o tensiune pasiv constant. Aceste contracii, caracteristice majoritii muchilor membrelor, realizeaz un lucru mecanic i produc diferitele forme de micare; - contracii izometrice, n care muchiul nu i modific dimensiunile, ci doar starea de tensiune. Contraciile izometrice nu se exteriorizeaz prin lucru mecanic, ntreaga cantitate de energie fiind transformat n cldur. Asemenea tip de contracii sunt caracteristice musculaturii posturale etc. Contracia muscular normal este rezultatul unor impulsuri rapide, repetate, succesive, de durat, realiznd o contracie tetanic. In cazul aplicrii unor stimuli cu frecven mai redus, apar relaxri incomplete ntre stimuli i graficul contraciilor (miograma) nscrie un platou dinat - tetanos incomplet. Cnd frecvena stimulilor este mare, nu mai exist relaxri ntre stimuli i miograma nscrie un platou - tetanos complet.
-

Elasticitatea este proprietatea muchiului de a se ntinde i comprima sub aciunea unei fore Manifestrile termice ale contraciei musculare constau n eliberarea unei mari cantiti

externe i de a reveni la starea iniial, dup ce fora a ncetat. de cldur, musculatura fiind principalul productor de cldur al organismului. Termodinamic energia furnizat unui muchi este egal cu cea consumat i, deoarece eficiena mecanic a muchilor (lucrul mecanic efectuat, energia cheltuit) este de aproximativ 50%, rezult c muchiul produce mari cantiti de cldur.
5

Termogeneza muscular este principalul mecanism mobilizat n condiiile acomodrii organismului la variaiile termice ale mediului nconjurtor, intr-un mediu rece, termogeneza crete prin creterea tonusului musculaturii striate, ntreaga cantitate de energie consumat fiind eliberat sub form de cldur. Dac astfel nu se poate menine temperatura corpului, apar frisoanele, caracterizate prin contracii repetate ale musculaturii striate, care produc o cantitate i mai mare de cldur. Tonusul muscular este starea permanent de tensiune uoar a oricrui muchi n repaus. Tonusul muscular este rezultatul unor impulsuri nervoase succesive, care stimuleaz alternativ fibrele musculare. Fora musculari depinde att de intensitatea stimulilor, ct i de proprietile morfofuncionaie ale muchiului. Muchii lungi dezvolt o for mai mare dect cei scuri. Efortul prelungit diminueaz fora de contracie, ca urmare a oboselii musculare: Travaliul muscular este direct proporional cu fora de contracie, grosimea muchiului, intensitatea contraciei. Contracia unui muchi fr nici o greutate nu realizeaz nici un travaliu, dar n condiiile deplasrii unei greuti lucrul mecanic crete proporional cu greutatea. Oboseala muscular const n reducerea temporar a capacitii funcionale a muchiului, consecutiv unei activiti prelungite sau excesive, prin acumulare de acid lactic n muchi, intoxicnd fibrele. Alte cauze ale oboselii musculare sunt: ncordarea neuro-psihic, munca n mediu poluat cu zgomot, substane toxice etc. Manifestrile oboselii musculare sunt: scderea forei 'musculare, scderea excitabilitii, alungirea perioadei de relaxare care, n stadii mai avansate, poate ajunge la contracturfi fiziologic prin dispariia relaxrii, uneori nsoit de dureri.

Principalii muschi scheletici

1. Muschii capului 2. Muschii gatului 3. Muschii trunchiului 4. Muschii membrului superior 5. Muschii membrului inferior

1. Muschii capului
Grupa Denumirea Originea Muschiul Aponevroza occipitofrontal epicraniana Insertia Printre fibrele muschiului corugator al sprancenelor In pielea al unghiului lateral al orbitei Actiunea Increteste orizontal pielea fruntii

Orbiculari Muschii pielosi sau Muschii mimicii

Muschiul orbicular ochiului Muschiul orbicular buzelor

Muschiul buccinator

Unghiul al medial orbitei

Pe mandibula La al si maxila gurii

Pe mandibula si maxila

Inchide pleoapa si ajuta la scurgerea lacrimilor coltul Inchide orificiul bucal

Deformeaza orificiul bucal

La coltul gurii

Muschiul temporal

Muschii masticatori

Ridicatori ai mandibulei

Muschiul maseter Muschiul pterigoidian medial Muschiul pterigoidian lateral

Intreaga fosa Procesul temporala coronodian al mandibulei Arcada Unghiul zigomatica mandibulei

Ridicare a mandibulei

ridicare si propulsia a mandibulei, Fosa Fata mediala Ridicare a pterigoida a unghiului mandibulei mandibulei si usoara propulsie Fata Fosa Propulsia infratemporala pterigoida a mandibulei a aripii nasului procesului condilar Actiunea Coboara mandibula Ridica osul hioid Ridica osul hioid Ridica osul hioid Flecteaza capul inainte si il roteste

2. Muchii gatului
Grupa Originea Insertia Pe apofiza Pe marginea mastoida interna a mandibulei Suprahioidie Muschiul Pe apofiza Pe osul hioid nii, stilohioidian stiloidiana coboratori ai Muschiul Pe fata interna a Pe osul hioid mandibulei milohioidian mandibulei (superficiali) Muschiul Pe spina Pe osul hioid geniohioidian mentoniera Muschiul mare Pe vertebrele Procesul drept anterior C3-C6 bazilar al al capului occipitalului
7

Denumirea Muschiul digastric

Muschii regiunii mediane a gatului

Prevertebrali (profunzi)

Superficiali

Muschii regiunii laterale a gatului

Profunzi

Muschiul mic Fata anterioara Procesul drept anterior a procesului bazilar al al capului transversal al occipitalului atlasului Muschiul lung Corpurile Tuberculul al gatului primelor 3 anterior al vertebre atlasului toracale Pielos Pe fasciile In grosimea musculare din pielii din regiunea regiunea subclaviculara coltului gurii si a buzei inferioare Muschiul Capul sternal:- Pe apofiza strenocleidom fata anterioara a mastoida a astoidian mandibulei osului temporal Muschiul scalen anterior Muschiule scalen mijlociu Muschiul scalen posterior Pe vertebrele C3 C6 Pe vertebrele C2 C7 Pe vertebrele C4 C6 Pe coasta Pe coasta Pe a coasta

Flecteaza capul inainte si lateral Flexor coloanei vertebrale al

Ridica pielea gatului in sus, trage in jos buza inferioara si coltul gurii

Flecteaza capul inainte si lateral, ridica portiunea craniala a cutiei toracice prima Ridica portiunea craniala a cutiei si prima toracice flecteaza doua coloana cervicala

3. Muschii toracelui
Grupa Muschii toracici Denumirea Muschii Pectoralul mare care actioneaza centura scapulara si membrul Pectoralul mic superior Subclavicular Dintat anterior Originea Marg anterioara a claviculei, fata anterioara a sternului, teaca dreptului abdominal Fetele anterolaterale ale coastelot III, IV,V Prima coasta Insertia Actiunea Creasta Adductor,coboara tubercului mare al bratul ridicat humerusului

Marginea mediala a procesului coracoid al capulei Fata inferioara a claviculei Fata externa a La nivelul coatelor I-II, II- scapulei (unghiul IV, V-X superior, marg

Coboara umarul, bascularea scapulei Coboara clavicula Trage scapula si o duce inainte si lateral,muschi

Muschii Intercostali care externi actioneaza cutia toracica Intercostali interni Transverse costali Diafragma

Pe marginea externa a muchiei caudale a fiecarei coaste Pe marginea interna a muchiei caudale a fiecarei coaste Pe apofizele transverse a vertebrelor C7 T11 Pe stern, pe In centrul frenic ultimele 6 perchi de coaste sip e coloana vertebrala lombara

mediana, unghiul inferior al scapulei Pe marginea externa a muchiei craniale a fiecarei coaste Pe marginea interne a muchiei craniale a fiecarei coaste Pe fata externa a coastelor

inspirator Muschi inspiratori, ridica coastele Muschi expiratori, coboara coastele Muschi inspiratori, ridica coastele Mareste cavitatea toracica Muschi inspiratori,

4. Muschii abdomenului
Muchiul Originea Pe cartilajele coastelor V, VI, VII i pe apendicele xifoid Inseria
Pe pubis si simfiza pubiana

Drept abdominal

Aciunea Coboar coastele Ridic bazinul Flecteaz coloana vertebral. Comprim viscerele abdominale (miciune, defecaie).

Obolic extern (marele oblic)

Pe ultimele opt coaste (V XII)

Pe osul iliac pe apofizele spinoase ale vertebrelor lombare

Coboar coastele Flecteaz coloana vertebral, Comprima viscerele abdominale Coboar coastele Flecteaz coloana vertebral, Comprima viscerele abdominale

Oblic interj) (rnicul oblic)

Pe osul iliac i pe linia alb a abdomenului

Pe ultimele trei coaste i pe teaca dreptului abdominal

Transvers

Piramidal

Pe faa intern a cartilajelor ultimelor 6 coaste, fascia lombosacrat i creasta iliac, ntre simfiza pubian i spina

Pe aponevroza ventral a muchiului transvers Pe linia alb

Pres abdominal Cobortor al coastelor n expiraia forat Nu ndeplinete nici o funcie (atrofiat)

6. Muschii trunchiului
Grupa Denumirea Trapez Originea Pe occipital si apofizele spinoase ale vertebrelor C7 T12 Insertia Pe clavicula, acromion, spina omoplatului Pe humerus Actiunea Apropie scapula de coloana vertebrala, ridica centura scapulara, mentine capul in pozitia verticala Coboara bratul ridicat, il roteste inauntru si il duce inapoi, Pct fix pe humerus inspiratie

Planul superf icial I Latissim

Plan ul II

sau Pe aofizele spinoase marele dorsal ale T1-T7. Pe apofizele spinoase ale vertebrelor lombare, creasta sacrata si creasta iliaca Ridicator al Pe procesele scapulei transfersale ale vertebrelor C1 C7 Romboid Dintat posterior superior Dintat posterior inferior Splenius Pe procesele spinoase ale vertebrelor C7 T4 Pe procesele spinoasi se ale vertebrelor C7 T3 Pe procesele spinoasi se ale vertebrelor T12 L2 Pe procesele spinoase ale vertebrelor C7 T5

Unghiul superior scapulei

Marginea mediala scapulei Fata externa a Inspirator , radicand coastelor 2 - 5 coastele

Ridica scapula in al totalitate, inclina coloana vertebrala de parte lui Adductor si ridicator a al umarului

Iliocostal

Plan ul III

Longissimus

Fata externa a ultimilor 4 coastelor Pe procesele transversale ale atlasului si axisului Pe procesele spinoa- Pe ultimele 6 se ale vertebrelo L4- coaste L5 Pe procesele spinoa- Procesul se ale vertebrelo L4- mastoid L5
1

Expirator, coborand coastele Inclina capul aceeasi parte de

Extensia capului si trunchiului Extensia capului si trunchiului

Spinal

Plan ul IV

Semispinal Multifizi Rotatori Interspinosi

Plan ul V

Intertransvers ari Rotatori ai Procesul spinos al axisului pana la Extensia capului capului procesul spinos al atlasului Sacrococcigie De la sacru al coccige Sunt atrofiati ni

Greu de identificat fibrele lui se amesteca cu ale latissimului Fasciculele sar cate 4 vertebre intre insertie si origine Fasciculele sar cate 4 vertebre intre insertie si origine, care umple santurile vertebrale de la axis pana la sacru Fasciculele sar cate 2 vertebre intre insertie si origine Pe partile laterale ale ligamentelor interspinoase ce unesc doua procese spinoase vecine Leaga procesele transversale intre ele

Extensia capului si trunchiului Flexia capului Echilibrarea corpului ortostatism Echilibrarea corpului ortostatism on

on

7. Muschiul membrului superior

Grupa Muchi ul Deltoid Originea Pe clavicul, acromion i spina scapulei Inseria Pe V"-ul deltoidian al huerusului Aciunea ridic braul,lateral (abducia) Rotete braul i l ridic inainte.Rotetee braul i l ridic napoi. Ridic braul face o uor pronaie a braului Face supinaia braului

Muschii Muchi umarului i

centuri i scapul are

Supraspinos n fosa supraspinala al scapulei Infraspinos

Pe tuberculul mare al humerusului n fosa Pe tuberculul infraspinal al mare al scapulei humerusului Pe unghiul inferior al scapulei

Marele rotund Micul rotund Subscapula r

Pe humerus, Trage braul spre corp, pe buza napoi i l rotete medial a medial humerusului Pe marginea Pe tuberculul Rotete braul nafar axilara a mare al (supinaie) scapulei humerusului Pe faa Pe gtul Rotete braul nuntru ventral a chirurgical Apropie braul de corp scapulei, al
1

Muschii bratului

Muschii Bicepsul regiunii brahial anterioare a bratului

Brahial

Pe apofiza coracoid (ramura scurt) Pe marginea craniala a cavitii glenoide (ramura lunga} Extremitatea Apofiza corodistal a hunoid a ulnei merusului Tendonul comun al bratului scurt al bicepsului Pe omoplat sub cavitatea lenoida Pe faa posterioa-r a humerusului, ling anul de torsiune Pe extremitatea distal a humeru-sului i extremitatea proximal a ulnei

humerusului Pe tuberozitate a radial

Flecteaz antebraul pe bra Face supinurki antebraului

Flecteaa antebraul pe bra

Coracobrahi al Muschii regiunii posterioa re Tricepsul brahial

Fata mediala Adductor , proiector a inainte al bratului humerusului Pe olecran Extensor al antebratului, tensor al capsulei articulare, adductor al bratului

Muschii regiunii anterioare a antebratului

Rotundul pronator

Pe faa late- Pronator al miinii i ral a diafi- flexor al antebraului pe zei osului bra radius

Planul I
Flexor radial al carpului sau palmarul mare Palmar lung sau Palmarul mic Pe extremitatea distal a humerusului (epicondilul medial) Pe extremitatea distal a humerusului Flexorul Pe epicondilul ulnar al medial al carpului sau humerusului, pe
1

Pe faa palmar a celui de al doilea metacarpian Pe aponevroza palmar Pe osul pisiform

Flexor al mainii pe antebra, slab adductor al mainii, si slab pronator al antebratului Flecteaza mina pe antebra Flexor si adductor al mainii

olecran i marginea dorsal a ulnei Pe Planul II Flexorul superficial al extremitatea distal a degetelor hume-rusului, pe extremitile proximale ale osului radius i uln Flexor Pe fata anteprofund al rioara si mediala degetelor a ulnei si pe membrana interosoasa Flexorul lung Pe extremitatea al policelui proximal a Planul III radiusului si pe membrana interosoasa Ptratul Pe treimea pronator distal a feei volare a. ulnei Cubitalul anterior Muschii regiunii posterioare a antebratului Planu I Extensorul comun al degetelor Extremitatea distal a humerusului (epicondilul lateral) Pe extremitatea distal a humerusului (epicondilul lateral) Pe epicondilul lateral al humerusului Fata posterioara a ulnei si radiusului si membrana

Pe falangele mijlocii ale degetelor II, III, IV si V

Flecteaza falanga medie pe cea proximala , degetelor pe mana, mana pe antebrat, adductor al mainii

Pe falangelor distale ale degetelor II -IV

Flexor al ultimelor falange, al mainii pe antebrat , adductor al mainii

Pe ultima Flecteaza falanga falang a distala pe cea proximala policelui

Pe treimea Pronator al miinii si distal a secundar realizeaza feei volare a supinatie radiusului Extensor al acestor Pe faa posterioar a degete falangelor degetelor IIV Pe falangele Extensor al degetului degetului mic mic

Extensorul propriu al degetului mic Anconeu

Pe olecran

Extensor al antebraului

Planul II

Abductorul lung al degetului mare

Baza primului Abductor al policelui si metacarpian mainii

interososasa Extensor al degetului mare Extensorul scurt al degetului mare Fata posterioara a ulnei si radiusului si membrana interososasa Pe membrana interosoasa, 1/3 mijlocie a fete posterioare a ulnei Fata posterioara a ulnei si memebrana intreososasa Marg laterala a humerusului si pe septul intermuscular lateral al bratului Marg laterala a humerusului si pe septul intermuscular lateral al bratului Epicondilul humeral lateral Pe baza Extensor si abductor al falangei policelui proximale a policelui

Extensor lung al policelui

Falanaga distala policelui

Extinde falanga distala a a policelui abducctie, usoara adductie

Extensor al indexului

Falanga distala indexului

Extensor index, ajuta la a extensia mainii

Brahio-radial

Muschii Planul I regiunii laterale a antebratul ui

Baza Flexor al antebratului, procesului stiloid al radiusului Al doilea Extensor si abductor al metacarp mainii, contribuie la supinatie, flec-teaza antebratu Al treilea Extensor si abductor al metacarp mainii Cel mai puternic supinator am antebratului si mainii

Lung extensor radial al carpului Scurt extensor radial al carpului Supinator

Planul II Palnul III

Planu I

Scurt

Suprafata Fata laterala rugoasa de a radiusului sub incizura radiala a ulnei, epicondilul humeral Baza falangei

Abductie a policelui

Musculatur e eminentei Planul II tenare (lateral)

abductor al policelui Opozant al policelui Scurt flexor al policelui

Planul III

Adductor al policelui Palmar scurt Flexor scurt al degetelor Abductorul degetului mic

Muschii eminentei hipotenare

Planul I Planul II

Planul III Muschii palmei

Opozantul degtelui mic

Muschii Lombricali regiunii In nr de 4 palmare mijlocii Interososi palmari si dorsali

proximale a Retinaculul policelui flexorilor si Toata fata Opozant al policelui oasele palmara a carpiene metacarpianu lui I Baza falangei Flexor al policelui proximale a policelui Randul carpian Baza falangei Adductor al policelui distal si pe proximale a metacarpul al policelui III-lea Aponevroza fata profunda palma a pielii Marginea Flexia falangei proximale mediala a meRetinacului tacarpului 5 flexorilor, osul Baza Flexia falangei proximale pisiform, osul falangelor cu carlig proximale Baza falangelor proximale Tendoanele Muschiul Flexori ai falangei flexorului extensor proximale si extensori ai profund al destinat celorlalte doua degetelor degetului respectiv Fata Falanga Flecteaza falanaga metacarpului proximala proximala si extensia celorlalte doua

8. Muschii membrului inferior

Grupa Much Originea iul Iliopsoas Pe ultima format din vertebr toracic psoasul i primele 4 mare, iliac, lombare Pe osul iliac, sacru i articulaia coxoiemoral Psoasu mic Corpul vertebrelor T12-L1 Inseria Aciunea Printr-un tendonFlecteaz coapsa pe comun pe trohanterulbazin sau bazinul pe mic al femurului coapsa

Muchii anteriori (inferiori) ai bazinului

Fascia iliaca

Protejeaza nervul femural

Pe creasta iliac, Pe creasta mareluiFace extensia coapsei pe creasta sacrului fesier al femurului pe bazin sau a bazinului si pe- coccige pe coaps ro-tete Muschii coap-sa n afar posteriori Gluteul Pe creasta iliaca si Pe trohanterul mareExtinde bazinul pe ai mijlociu aripa iliaca al femurului coaps, ab-ducie, pelvisului Rotete coapsa nuntru Gluteul mic Linia gluteala Pe trohanterul Aceeai aciune ca anterioara si mare al fesierul mijlociu Muschi inferioara femurului i Tensor al Spina iliaca antero- Tractul iliotibial Flexor si abductor al fasciei lata supecoapsei, baziun Rioara ului Piriform In vecinatatea Trohanterul mare Rotator, abductor, gaurilor sacrate extensor al coapsei 2,3,4 pe fata anterioara a pelvisului Obturatorul Pe marginea Pe trohanterul mareRotete coapsa n afar, intern gurii obturate i al femurului pe aa pelvin a membranei obturatoare Gemenii Pe spina sciatic Prin tendonul comunRotete coapsa n pelvini, Pe ischion cu obturatorul intern,afar superior i (tuberozitatea pe trohanterul mare inferior ischiatic) al femurului Ptratul Pe tuberozitatea Pe creastaRotator al coapsei n femural ischiatic intertrohante-rian afar Obturatorul Pe marginea Pe trohanterul mareRotator al coapsei n extern gurii obturate i al femurului afar pe faa extern a membranei obturatoare Croitor Pe spina iliac Pe faa medial a tibiei Flecteaz coapsa pe antero-poste-rioar bazin i gamba pe coaps. Rotete coapsa nafar i gamba nuntru. Dreptul Pe spina iliac Tuberoziattea tibiei femural antero-inferioar Vastul lateral Pe linia aspr i pe Tendonul dreptului Cvadricepsul femoral extrohanterul mare femural Muschii tinde gamba pe coaps regiunii

Gluteul mare

Pe anterioa Cvadricep Vastul median linia aspr i pe Marginea mediala a trohanterul mare patelei re asul femural Vastul 2/3 superioare a Printr-ua tencoapsei intermediar fetei anterioare a femurului

doa comun pe rotul i pe tuberozitatea anterioar a tibiei Muschii Tensorul Pe spina iliac Pe tuberozitatea Contribuie la extensia regiunii fasciei lata antero-superilateral a tibiei gambei Face abducia lateralea oara i creasta coapsei Rotete coapsa coapsei iliac nuntru Bicepsul Prin poriunea Priutr-un ten-don Extinde coapsa pe bazin Muscul femoral lung pe ischion Princomun pe capul Flecteaz gamba pe ature .-poriunea scurt fibulei i condilul coaps Rotete gamba n posteri pe linia aspr a lateral al tibiei afar femurului aoa a Semitendinos Pe ischion Pe faa medial a Extinde coapsa Flecteaz coapse tibiei gamba pe i coaps Rotete gamba SemimemPe ischion Pe tuberozitatea nuntru branos medial a tibiei Pectineu Pe pubis Pe linia aspr a Flecteaz coapsa pe bazin Muschi femurului Rotete coapsa n afar , i adducie regiunii Adductor Pe pubis Pe linia aspr a Adducie femurului medial scurt Adductor Tuberozitatea Pe linia aspr a Adducie e a mare ischiopubiana femurului coapse Gracilis Ramura inferioara aFata mediana a tibiei Extensia genunchiului si pubelui adductor al coapsei i Muschii Tibial anterior Pe faa laterala a Pe primul cuneiform Flecteaza piciorul n regiunii tibiei, pe si pe baza primului sus (flexor) Rotete anterioare memnbrana metatersian piciorul n afar a coapsei interososasa si pe (supinator) fata profunda a fasciei crurale Pe fibulei i pe Falangele II si II ale Pronatie, abductie, Extensor condilul lateral al degetelor extensie slaba a lung al dege tibiei si pe embrana degetelor telor (II V) interososasa Extensor Pe faa mediala a lung al hal -diafizei fibulei si ucelui membrana interosoasa Falanaga II a halucelui Flexie dorsala a halucelui

Muschii Pe faa laterala a regiunii Peronier lung capului fi bulei i laterale a pe fascia gambei gambei

Pe primul metatarsian i pe primul cuneiform

Flecteaz piciorul (flexor] Rotete piciorul nuntru (pronator)

Peronier scurt Pe faa lateral a Pe al cincilea fibulei metatarsian Gastrocnemian condilii femu-rului Pe calcaneu Pe Face extensia Muschii ul piciorului Ridic regiunii clciul Flecteaz Solearul Tibie si fibula Pe calcaneu posterioar gamba pe coaps Pe condilul lateral Pe calcaneu Plantar subire e a gambei al femurului Popliteu Pe condilul lateral al femurului MusculaturFlexor comunPe faa posterioarPe faa posterioar a Flecteaz gamba pe a planului degetlor a diafizei tibiale al extremitii proximale coaps (flexor) Rotete profound al a tibiei gamba nuntru gambei (pronator) Tibial Pe faa Pe faa plantar a Flecteaz dege -tele II posterior posterioa r a ultimelor falange ale V face extensia piciorului tibiei i pe fibul degetelor II V pe gamb Flexor propriu al halu- celului Pe faa posteribar a fibulei Pe oasele tarsiene iFace extensia piciorului pe baza pe gamb Rotete metatarsicnelor II, piciorul n afar III i IV. Pe prima falang a Extindehalucele halucelui

Regiunea Extensorul Pe calcneu dorsala scurt al halucelui Extensorul Pe calcaneu scurt al degetelor

Grupul plantar medial Grupul plantar lateral

Pe prima falang aExtinde primele patru halucelui si pedegete falangele degetelor II, III i IV Abductorul Pe calcaneu Pe prima falang a Flecteaz halucele halucelui halucelui Abductor al halucelui (I) Adductorul Pe cuboid i pe Pe prima falang aFlecteaz halucele halucelui metatar-siencle III halucelui Adductor al halucelui i IV Flexorul scurt Pe cuboid si Pe prima falang aFlectcaz halucele al halucelui cuneiformul halucelui Abductorul Pe calcaneu Pe prima falang aFlecteaz degetul mic degetului mic degetului mic (V) (V) Abductor al degetului (V) mic

Musculatu re piciorului Grupul plantar mijlociu

Flexorul scurt Pe al V-lea al degetului metatarsian mic (V) Flexorul Pe calcaneu scurt al degetelor Patratul Pe calcaneu plantei Lombricalii piciorului

Pe prima falang aFlecteaza degetul mic degetului mo (V) (V) Pe falangele degetelor II V Flecteaz degetele II V

Interosoii piciorului

Pe tendonul Flecteaz degetele II V flexorului comun al degetelor II V Pe tendoanele Pe primele falangeFlecteaz primele flexorului comun al ale degetelor II V falange ale degetelor II degetelor II V i pe tendoanele V Extind falangele II exteriorului comuni III ale degetelor II al degetelor (II V) V Pe feele Pe falangele Flecteaz primele metatarsienelor III- degetelor II V falange Extind V falangele II si III