Soldul

Este a 2ua mare art a corpului, componenta a centurii pelviene, segment intermediar intre trunchi si MI care are 2 roluri: 1. Asiagurarea stabilitatii corpului in mers si ortostatism si 2. Este rol de mobilitate in mers. Stabilitatea soldului este asigurata de oasele componente prin coaptare articulara, prin oblicitatea colului femural. Stabilitatea este asigurata prin ligamente care nu permit caderea trunchiului in fata si stabilitatea soldului este asigurata prin tonusul muscular. Cei mai imp muschi pt stabilitate: muschii rotatori externi Oasele: osul coxal care are pe fata externa cavitatea cotiloida, este os component al bazinului, femurul care participa la sold de la formarea lui prin extremitatea, are cap, gat sau col si are 2 tuberozitati pt insertia muschilor, trohanterul mare si mic. Colul femural- este predispus la fracturi iar lungimea colului conditioneaza fortele care actioneaza asupra lui. Articulatia soldului- este formata din cap femural, cavitate cotiloida num acetabul, la acoperisul cavitatii cotiloide exista cea mai mare presiune. Cavitatea cotiloida este completata de un guler cartilaginos, articulatia are capsula, ligamente care sunt iliofemural anterior, cubo-femural, ischio-femural si lig capului femural numit rotund. Muschii soldului: sunt reprezentati de mase mari musculare care asigura stabilitate si mobilitate soldului. Sunt de 2 feluri: mono si bi articulari. Cei bi articulari sunt croitor, drept intern, drept anterior din cvadriceps, ischio-gambieri si tensorul fasciei late. Exista muschi transversali ce fixeaza capul femural in cotil, rotatorii externi. Muschii asigura echilibrul bazinului in sprijin unipodal, echilibrul este asigurat de fesierul mijlociu iar in sprijinul bipodal este asigurat de antagonismul dintre abductor si adductori. Flexorii sunt psoas iliacul care face si lordoza lombare. Tensorul fasciei lata care are rol in pedalaj, extensia o face fesierul mare si ischiogambieri. Abductia este efectuata de fesierul mij si tensorul fasciei lata, adductia este efectuata de adductori care au rol in mers, rot int este ocupata de fesierul mic si fasciei lata iar rot ext este de muschii pelvo-trohanterieni, ei se intind de la sacru si marele trohanter. Biomecanica soldului- functioneaza ca o parghie de gr 1 care poarte num de balanta Pawels in care punctul de sprijin este pe capul femural, forta este reprezentata de fesierul mijlociu iar rezistenta de greutatea corpului. Aceasta parghie are brate inegale. Orice presiune pe capul femural este de 4 ori mai mare dinc auza inegalitatii bratul parghiei.

In mers art soldului sufera o presiune intermitenta, in timpul mersului fesierul mij trage puternic de aripa iliaca cu o forta egala cu de 3-4 ori greutatea corpului. Soldul are 3 grade de libertate, miscarile fiind flexie extensie, add-abd, rotatii si circumductii, soldul este structurat pt stabilitate si mobilitate, e foarte imp stabilitatea pt ca mobilitatea se poate sacrifica iar stabilitatea nu. Exista dif de grade, cele pasive sunt mai ample, ampritudinea miscarilor la sold poate fi marita, ele pot fi amplificate datorita coloanei vert. pozitia soldului lipsita de durere este de usoara flexie, add si rot ext. Soldul este evaluat prin bilant articular efectuat cu genunchi flectat, abd si add se face numai cu extensie, sectorul util este de flexie 45 grade, pozitia functionala este de flexie 15 grade si abd de 5 grade. Testingul muscular pt capacitatea muschiului de a invinge rezistenta, RM-ul se determina saptamanal pentru scripeti ( se modifica greutatea la scripeti). Examenul obiectiv- este imp simetria bazinului si a mem inf, se masoara egalitatea MI, se cauta punctele dureroase: inghinal. Se studiaza mersul pt ca in bolile soldului, pacientul are un mers leganat, de rata, un mers cu balans. Testele globale sunt sprijin unipodal, soldul este bolnav daca sprijinul este dureros si daca trunchiul se inclina intr-o parte. Bolile soldului: boli osoase, articulare si peri-articulare. Cele osoase: sunt displaziile congenitale, tumori, fracturi, tulburari metabolice, ischemice, stari post-operatorii pt fracturi pe col femural. Bolile art: artrite acute sau cronice, ele apar in reumatismul inflamator, artrozele care sunt boli de uzura. Peri-art: penosinovetele, hematoamele musculare, paralizii neuro-musculare. Soldul are particularitati de tratament: stabilitatea, pt stabilitate trebuie sa crestem si forta musculara. Tratamentul se face din descarcare, in kt soldului este f importanta izometria care tonizeaza muschii si protejeaza art iar kt trebuie efectuata fara durere. Obiectivele de tratament : combaterea durerii, cresterea stabilitatii, cresterea mobilitatii si cresterea mobilitatii controlate. Mijloace de tratament: este inportanta profilaxia si se face prin respectarea regulilor de igiena a soldului: evitarea ortostatismului prelungit, evitarea mersului pe teren accidentat, greutate corporala sub limita normala, mersul cu bicicleta, evitarea pozitiei sezand prelungita, pacientul trebuie sa se foloseasca de baston, controlul mental al mersului cu evitarea schiopatarii, corectarea inegalitatii MI, nu se poarta tocuri inalte ce favorizeaza hiperextensia si bascularea bazinului, interzisa purtarea de greutati, trebuie sa se faca ex de kt terapeutice odata pana la de 3 ori pe zi, de 2-3 ori pe zi se sta in repaos decubit dorsal.

Mijloacele de tratament: pt durere: important repaosul, medicatia, posturi cu gen flectati, izm, mobilizari pasive cu tractiuni, hidro-gim, hidro termo-terapia, electro si masajul. Cresterea stabilitatii: cu reechilibrarea muschilor si antagonistilor ce se face cu izm combinata cu izt si izt contra-rezistenta, mobilizari active cu rezistenta pt fesieri si cvadriceps, scripeti. Pt mobilitate: mob pasive sunt putin folosite, se foloseste scripeto terapie, hidro kt si bicicleta iar pt abilitate terapie ocupationala si recuperarea mersului.

Coxatroza Este cea mai frecventa boala reumatismala a soldului fiind reumatismul degenerativ de uzura a soldului, este reumatism neinflamator. Clasificare: primitive ce reprezinta 45-50 % din coxatroze, sunt afectiuni care apar fara o cauza bine definita, pe radiografie soldul nu prezinta anomalii de forma ale oaselor. Varsta la care apare este 50-60 ani, apare in cadrul unei poliartroze generale. Evolutia ei este lenta, tratamentul este balneofizioterapia Coxatrozele secundare: ele sunt greu de tratat recuperator, de obicei se opereaza, la originea acestuia cauza poate fi congenitala, post-traumatica, afectiuni ale osului si a articulatiei. La originea coxatrozelor secundare sunt modificari de forma, arhitectura a oaselor in cadrul luxatiei congenitale de sold, displaziilor coxo-femurale care sunt forme minore de subluxatii a soldului congenitale cu care c8ilul se naste. Modificari de forma in coxatroza post-traumatice ale oaselor adica in fracturi de col femural, in luxatiile traumatice ale soldului, in fracturile cotiloidiene, in afectiunile osului si ale articulatiei asa cum se intampla in necroza septica de cap femural, coxita TBC, in hemofilie. Alte afectiuni ale osului: artropatiile metabolice (osteoporoza) artropatiile nervoase in care articulatiile sufera. Simtomele si semnele coxatrozei: durerea, redoarea care de obicei se insoteste cu pozitie vicioasa, tulburarea de statica, tulburari de tonus muscular, tulburari de mers. Prezenta acestor semne dovedesc decompensarea coxatrozei ce poate fi algica, statica si dinamica. Durerea: la ianceputul bolii durerea este de tip mecanic, apare la pornire, la urcatul si coboratul scarilor, mai accentuata seara. Durerea cedeaza la repaos, cu timpul durerea devine permanenta, sediul durerii este inghinal cu iradierea pe fata anterioara a coapsei pana la genunchi. Alte localizari: poate fi extern trohanterian si poate fi posterior ischio-trohanterian. Durerea iradiaza anterior, simuland o cruralgie, iradiaza posterior simuland o sciatica, pe fata interna a coapsei simuland afectarea nervului obturator.

Redoarea: incepe prin limitarea mobilitatii pt amplitudinile extreme si evolueaza spre o limitare progresiva pana la blocarea articulatiri in pozitie vicioasa. La inceput limitarea de mob este o reactie de aparare impotriva durerii. In pozitie descarcata muschii periart se relaxeaza si durerea scade. Flexumul soldului relaxeaza ligamentele dar flexumul antalgic mentinut timp indelungat duce la fixarea articulatiei in flexie, adductie si rot ext. prin contractura muschilor adductori si pelvitrohanterieni. Blocarea soldului duce la tulburari de statica cu efect nefavorabil pe coloana lombara si genunchi care devin dureroase, deformate cu devieri si limitari de mobilitate. Cu timpul apar durere la mers, pacientul tre sa se opreasca si treptat apare schiopatarea. La inspectie observam tulburari de statica, de tonus muscular, de mers, se observa inegalitatea MI, se masoara distantele de la ombilic la maleolele interne si de la trohanter la maleolele ext, se urmareste simetria bazinului, lordoza lomb si scolioza, secundare bascularii bazinului si se cauta tulburarile de tonus muscular pt ca pacientul prezinta ahipo-trofie si atrofie musculara si fesiera si pe muschii coapsei. Se face bilant articular, flexia si extensia cu gen flectat si extinsi, rotatiile cu ext si flexie, abd si add numai cu membrele extinse. Cea mai mare valoare functionala au primele 45 grade flexie si 15 abd. Testingul muscular apreciaza tonusul muschilor pt flexie psoas iliacul, pt extensie fesierul mare, abductie fesierul mijlociu, mic si fasciei lata, pt add aductorii, rot int fesierul mic, mijlociu si tensorul fasciei lata, pt rot ext muschii pelvi-trohanerieni, este importanta valoarea a 10 RM care se face saptamanal pt determinarea rezistentei la scripeti. Se fac radiografii care pun in evidenta modificarid e forma ale oaselor care alcatuiesc articulatia. Mecanismul de producere a bolii: 2 aspecte sunt imp. Pe de-o parte in coxatroza cresc tensiunile art din cauza mecanica adica incarcare excesiva, defecte de arhitectura congenitale sau dobandite. Pe de-alta parte se altereaza tesutul cartilaginos care este mai evidenta in coxatrozele primitive. Evolutia: fie lent progresiva, fie rapida spre pozitii vicioase cu tulburari de statica si mers cu tulburari nocturne la sold, la coloana lombo-sacrata si la genunchi datorita supra-solicitarii acestora, in efortul organismului de a compensa biomecanica soldului bolnav. Tratamentul: depinde de etapa de evolutie a soldului: dureri la mers, ortostatism prelungit cu oboseala musculara locala, cu modificari de obicei congenitala de forma oaselor fara leziuni articulare. In etapa 2 avem dureri in repaos si la mers, redoare art, tendinta spre atitudini vicioase corectabile. Este etapa aparitiei leziunilor.

Etapa 3 modificarilor functiei art cu tulburari de statica si dinamica, bolnavul are dureri in tenso-lata cu limitare de mobilitate si pozitii vicioase ireductibile. Tratament: profilactic consta din aplicarea regulilor de igiena a soldurilor: evitarea ortostatismului prelungit, evitarea mersului prelungit pe jos si a mersului pe teren accidentat, mentinerea greutatii corpului in limita normala, utilizarea bicicletei, evitarea schiopatarii, utilizarea pastonului, evitarea poz sezand prelungit care favorizeaza flexumul, proiectarea inegalitatii de MI, evitarea purtarii tocurilor inalte, sunt necesare purtarea de tocuri noi, evitarea meseriilor care incarca soldurille, executarea programelor de kt odata pana la de 3 ori p zi iar de 2 ori pe zi repaos la orizontala. Caractesristicile kt in coxatroza: este compusa din mobilizari si tonizari ale grupelor de mobilizare care dau stabilitate soldurilor, stabilitatea si mobilitatea se rezolva simultan prin programe de kt, se va lucra preponderent in conditii de descarcare, se foloseste izometria pt tonus muscular si protectia articulatiei si se lucreaza pana la durere. Obiectivele de tratament: combaterea durerii, cresterea stabilitatii, mobilitatii, cresterea coordonarii si echilibrului la mers. Pt combaterea durerii se face termo-terapie iar in cazurile acute masaj cu gheata de mai multe ori pe zi aplicate in posturi antalgice cu flexie lejera sustinuta pasiv de perne si saci de nisip, aplicam hidro-terapie, dus subacval, bai calde, cu namol, elecreo-terapie, interferentiali, ionizari, galvanizari, tens in puncte dureroase, unde scurte, microunde, ultrasunet. Masajul va fi sedativ si mio-relaxant lombosacrat, tonizant pe membre si coapse, este important drenajul reno-limfatic alternativ cu respiratii profunde care favorizeaza intoarcerea sangelui spre limfa, in incheiere se fac tractiuni in ax iar din kt pt durere alegem posturi in care evitam flexumul si punem soldul si genunchiul in flexie cu piciorul in unghi drept intre planta si gamba. Cresterea stabilitatii: se face prin tonifierea musculaturii la muschii abductori, rot, extensori, tonifierea coapsei la cvadriceps, cu refacerea echilibrului in muschii antagonisti, se foloseste izometria si izotonia cu rezistente crescute progresiv, se fac ex analitice de tonifiere musculara si ex in lant kinetic inchis. Pt cresterea mobilitatii: reducerea contracturilor musculare prin relaxarea si decontracturarea muschilor adductori ce se foloseste ultrasunetul pe coarda adductorilor, pt mobilitate se aplica posturi cu cresterea progresiva a unghiurilor de miscare, se realizeaza si cu scripetii, se fac mobilizari pasive isistandu-se pe extensie, abd si rot interna. La mobilizari pasive masaj si tractiune. Tehnici de facilitare neuro-musculara proprioceptiva si alternativ izometriei cu izotonie cum este stabilizarea ritmica si contractie-relaxare. Tot pt mobilitate se fac tractiuni mecanice, exercitii la tzogla, este importanta la bicicleta inaltimea scaunului, incarcarea progresiva la efort, ritmul de pedalare, durata sedintei, HKT.

Controlul motor, coordonare si echilibrul la mers: in acest scop se aplica exercitii globale care integreaza soldul in schemele normale de miscare ale corpului, cerem pacientului sa isi contrioleze lordoza lombara, sa faca abductie-add de sold fara ascensionarea hemi-bazinului si fara flexia soldului, exercitii de recuperarea mersului pt controlul schiopatarii, urmarim pozitia corecta a bazinului, mentinerea functiei coloanei lombare, a genunchiului si a MI hetero-lateral. Terapia ocupationala, se aleg meserii din sezand, bazata pe pedalaj, giro-plane, alunecari pe planseta, sporturi de natatie, ciclism, calarie. Cura balneara: statiuni cu bazine pt HKT iar tratamentul in servicii de recuperare se face de 2 ori.