Sunteți pe pagina 1din 4

Pneumoterapie

Aerosoloterapia
Aerosolul:
Definitie
Modalitati de producere a aerosolilor;
3 modalitati de producere a aerosolilor:
Metode vechi;
Instalatii de graduatie;
Aparate generatoare de aerosoli;
Proprietati fizice ale aerosolilor:
Parametrii aerosolilor;
Penetratia aerosolilor in aparatul respirator.
Pneumoterapia:
Definitie: Pneumoterapia e tratamentul bolilor pulmonare cu agenti fizici naturali. Bolile
pulmonare sunt boli cronice si nu au tratament medicamentos sau este prea putin eficient. Atunci
trebuie imbunatatita functia respiratorie.
Aerosoloterapia face parte din pneumoterapie. !a e tratamentul cu aerosoli pe cale inhalatorie
in scopul de a pune in contact particule pulverizate cu mucoasa tractului respirator pentru un efect
terapeutic local.
Aerosolul este un sistem fizic coloidal compus din: particule dispersate solide sau lichide intr"
un mediu gazos de difuziune.
Dimensiunile particulelor sunt intre #$ microni pana la $# de microni.
!%emple de aerosoli in natura: ceata care inseamna suspensie de particule lichide in aer praful
care e o suspensie de particule solide in aer fumul care include atat particule solide cat si lichide.
Modalitati de producere a aerosolilor: &ele mai vechi metode de a produce aerosoli sunt
volatilizari de uleiuri eterice fumigatiile 'tigarile anti astmatice(. )a aceste tigari se inhaleaza fumul
rezultat prin arderea unor substante ce contin medicamente. Aburerile care constau din inhalarea
cetii umede rezultata din fierberea unor substante medicamentoase mai ales din plante medicinale.
Aceste modalitati vechi sunt folosite si astazi pentru afectiuni ale cailor respiratorii superioare pana la
bronhiile mari.
A doua modalitate de a produce aerosoli sunt instalatiile de graduatie: s"au folosit in *ermania
in secolul +, si -#. Aceste instalatii sunt alcatuite dintr"un schelet de lemn pe care se aseaza crengi
cu spini deasupra crengilor e%ista niste .ghiaburi prin care circula apa minerala. Apa minerala din
.ghiaburi izbeste crengile si spinii spargandu"se producand o atmosfera de aerosoli. Aceste instalatii
sunt orientate perpendicular pe directia vantului din regiune si se produc aerosoli pe o zona de 3##
de metri.
A treia modalitate de a produce aerosoli: aparate generatoare de aerosoli: e%ista / tipuri de
aparate:
Aparatele cu duze functioneaza pe principiul vechilor pulverizatoare de parfum. 0istemul consta in:
un gaz comprimat creste cu viteza printr"un orificiu stramt. 0ub orificiu se creaza o zona de sub
presiune care aspira lichidul. )ichidul se izbeste de o suprafata interpusa pulverizandu"se in
particule. 0e folosesc presiuni pana la - atmosfere astfel se obtin particule pentru caile aeriene
superioare si medii.
Al doilea tip de aparat e aparatul cu ultra sunete: produce particule cu dimensiuni mici. Aerosolii
produsi de acest aparat au diametrul foarte mic de #$ si $ microni care a.ung pana la alveolele
pulmonare. &antitatea de aerosoli e superioara. &u aceste aparate se poate inhala de +# ori mai mult
medicament decat cu aparatele pneumatice.
Doua tipuri de aparate cu ultrasunet e%ista:
Aparate individuale de aerosolizare;
Al doilea tip sunt aparate cu aerosolizare de camera.
Al treilea tip de aparate sunt aparatele care produc aerosoli prin centrifugare: solutia de pulverizat e
dispersata de pe un disc care se roteste cu viteza. Picaturile de lichid rupte se izbesc de obstacole
transformandu"se in aerosoli. 0istemul e util pentru inhalatiile de camera.
0preiurile: in spreiuri substanta de aerosolizat e dizolvata in gaz lichefiat la presiune de +$ +1
atmosfere. Prin apasare pe ventil se elibereaza o doza de amestec care la presiune atmosferica
devine brusc gazos. Particulele obtinute sunt mici sub $ microni spreiurile sunt folosite pentru
medicamente foarte active.
&el mai nou sistem de a produce aerosoli se afla in 0 2 A este nebulizatorul Babington. )ichidul de
pulverizat e intins ca o pelicula pe suprafata unei sfere. 2n .et de aer la presiune intra in sfera si iese
fortat prin varful ei iar la punctul de iesire rupe pelicula de lichid in particule fine. !%cesul de lichid
cade si se refoloseste. Particulele obtinute au 33 microni iar necesarul de aer comprimat e de $ ori
mai mic decat la aerosolizarea pneumatica clasica.
Proprietatile fizice ale aerosolilor:
+. Dispersia: dispersia aerosolilor creste foarte mult substanta activa aerosolizate. Dintr"un
mililitru de apa prin dispersie se pulverizeaza o suprafata de 3 metri patrati.
-. &apacitatea de suspensie sau de plutire a aerosolilor: particule cu diametrul de $ microni
plutesc in aer nu se depun iar cele de sub $ microni nu se sedimenteaza niciodata.
3. 4izibilitatea aerosolilor: lungimea de unda aspectului de lumina vizibil e de #/ pana la $
microni. Particulele cu aceste diametre sunt vizibile.
/. Miscarea aerosolului: in timpul inhalatiei aerosolul se mobilizeaza se deplaseaza in functie de
flu%ul de aer utilizat. &and aerosolul se izbeste de un obstacol el ramane pe loc la nivelul
obstacolului. !%ceptie fac particulele foarte mici de #+ #- microni. Aceste particule au o
miscare Brauniana din aproape in aproape ne influentate de obstacole. Aceste particule pot
trece prin stratul subtire de lichid. Astfel de particole patrund bine in caile respiratorii profunde
dar ele nu sedimenteaza si pot fi eliminate odata cu e%pirul.
$. Incarcarea electrica: de obicei incarcarea electrica este negativa sarcina lor e foarte mica.
Incarcarea electrica unipolara e importanta pentru ca face aerosolii stabili.
Parametrii aerosolilor:
+. &antitatea cetii: se e%prima in litri pe minut si reprezinta volumul de ceata generat de aparatul
de aerosol pe minut. De obicei aparatele produc +$ litri de ceata pe minut.
-. Densitatea cetii: se e%prima in miligrame la litru si reprezinta cantitatea de solutie pulverizata
intr"un litru de aer. Minimum de solutie admis e de 3# miligrame la litru.
3. Doza de aerosoli: reprezinta totalitatea particulelor de solutii inhalate de pacient pe minut care
este mai mica decat cantitatea de solutie consumata de pulverizat.
/. &oncentratia cetii: cantitatea de substanta activa de medicament continuta intr"un litru de
ceata.
$. Dimensiunile particulelor care depind de gradul de pulverizatie oferit de aparat '#$ microni
pana la $# microni(. *radul de pulverizatie e important pentru ca de dimensiunile particulele
depinde penetratia si retentia aerosolului din caile respiratorii. Daca dimensiunile sunt mici si
cantitatea de substanta transportata este putina. Modificarea diametrului particulelor de la
producere pana la retentie se numeste imbatranirea cetii.
Penetratia si retentia aerosolilor in caile respiratorii: Acest fapt depinde de aerosoli depinde de
structura cailor respiratorii de tipul respirator al bolnavului.
5actorii de care depinde penetratia si retentia aerosolilor:
+. Diametrul particulelor: particule intre 6 si +$ microni sunt retinute suta la suta in nas
faringe laringe cavitate bucala si trahee. Particule intre 3 si 6 microni sunt retinute 6# la
suta in nas laringe trahee si bronhii mari. Particulele intre #$ si 3 microni sunt retinute in
bronhii mici si alveole intr"o proportie de $# si 3# la suta. 7asul este o bariera pentru
aerosoli. Inhalarea pe nas este ineficienta in pneumoterapie dar este valoroasa pentru
respiratie in atmosfera poluata. Particulele mari sunt retinute pe caile aeriene superioare.
&u cat masa particulei este mai mare cu atat sedimentarea e mai mare prin gravitatie. &u
cat forta de izbire a particulelor de obstacole e mai mare cu atat aerosolul se depune.
Aceasta izbire a particulelor de obstacole se numeste impact inertial. Particulele mici
patrund pana in alveole pentru ca ele nu sunt influentate de forta inprimata de pulverizator.
Particulele mici difuzeaza prin membrane la nivelul alveolelor.
-. 8ipul respiratiei pacientului: la respiratie frecventa de 3# de respiratii pe minut se retin +#
-# la suta din particule. Daca frecventa respiratorie scade retentia creste. 9espiratia pe
gura creste retentia de / ori. &resterea volumului curent 'cantitatea de aer care intra in
plaman si iese la fiecare respiratie( deplaseaza retentia particulelor spre zonele profunde
este indicata in aerosolo terapie. In aerosoloterapie e indicata respiratia de repaus iar
apneea post inspiratorie creste retentia. Daca se respira accelerat particulele se depun
repede pe bronhiile mari iar e%pirul antreneaza afara aerosoli.
3. Incarcarea electrica a aerosolului: aerosolii incarcati electric sunt retinuti.
/. 8emperatura si umiditatea: in caile respiratorii profunde temperatura aerului e egala cu
temperatura sangelui iar umiditatea e de suta la suta. De obicei aerosolii sunt mai reci
ceea ce face ca ei sa se evapore o data patrunsi in caile respiratorii si patrund usor.
2miditatea favorizeaza depunerea aerosolului. &eata calda se depune pe caile mari.
$. Morfologia cailor respiratorii: aspectul lumenului la curburi bronsice si bifurcari. Aceste
curburi bronsice si bifurcari au rol determinant in depunerea particulelor. :rice obstacol
determina retentia aerosolului blocandu"i penetrarea. )a bifurcari si la curburile bronsice se
depune cea mai mare cantitate de medicament.
3. Patologia bronho"pulmonara 'bolile pulmonare(: bolile aparatului respirator influenteaza
penetrarea si retentia aerosolilor.
Disneea si tahipneea: reduc volumul curent cresc viteza aerului creaza curenti turbionari
accelereaza respirul si suspenda apneea post inspiratorie de aceea in disnee aerosolii nu
a.ung pana in plamani a.ungand doar pana la bronhiile de ordinul - 'mari(.
0indromul obstructiv: orice obstacol pe caile respiratorii determina depunerea aerosolilor si
aerosolul nu penetreaza.
0tarea aparatului muco"ciliar: deteriorarea aparatului muco"ciliar faciliteaza retentia.
)eziunile parenchimului pulmonar: scad accesibilitatea aerosolilor in alveole.
8ulburarile circulatorii pulmonare cum e hiper tensiunea arteriala pulmonara: scad penetratia
aerosolilor.