Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACAU FACULTATEA

DE STIINTE ALE MISCARII SPORTULUI SI SANATATII

PERIARTRITA SCAPULO-HUMERALA
DREAPTA
UMAR MIXT
STUDENT: SUSANU ANDREEA- IULIANA
ANUL DE STUDIU: ANUL III

DATE DESPRE BOALA


Periartrita scapulo-humerala este cauzata de un
proces de uzura la nivelul structurilor moi ale articulatiei
umarului (ligamente, capsula, tendoane, burse, muschi),
proces agravat sau accelerat de traumatisme,
microtraumatisme, expunere la frig, activitati
profesionale,care solicita intens articulatia imobilizare
prelungita la acest nivel, tulburari circulatorii ce induc
ischemie a structurilor mai sus-amintite.
Periartrita scapulo-humerala are cinci forme.
Acestea sunt :
1)umarul
2)umarul
3)umarul
4)umarul
5)umarul

dureros simplu ;
acut hiperalgic
mixt ;
blocat ;
pseudoparalitic.

CAUZE
Patologic, PSH are drept substrat n primul rnd
leziunile degenerative ale tendoanelor, n special ale
supraspinosului si bicepsului, caracterizate prin necroze care
duc la rupturi pariale i prin calcificari, aceste procese de uzura
sunt frecvente la subieci de peste 40-50 de ani, fiind mult
vreme asimptomatice.
n privina anumitori factori, cum ar fi unele
traumatisme, o suprasolicitare sau o expunere la frig , bolnavii
acuza dureri de intensitate medie si un grad variabil de
impotena funcional.
n unele cazuri migrarea materialului calcic cu
ptrunderea lui in interiorul unei burse determin un proces
inflamator deosebit de intens, responsabil de prezena unor
dureri extrem de apstoare.

Umarul mixt
Este asocierea dintre un umar dureros de origine
tendinoasa, tenosino-vitica sau bursitica si o limitare a mobilitatii
umarului prin contractura antalgica la rotatori, flexori sau / si
abductorii umarului.
Limitarea miscarii in umarul mixt nu se datoreaza numai
durerii, ca in formele precedente, ci si unei redori reale
structurale, care nu dispare nici sub anestezie totala.
Evolutia in umarul mixt poate sa se faca fie spre umarul
dureros, cu persistenta durerii, dar recuperarea mobilitatii, fie spre
umarul blocat ca o forma evolutiva agravata.

SEMNE CLINICE
Bolnavul acuza dureri moderate n umr cnd se mbrac, se
piaptn, sau cnd solicit membrul superior respectiv prin
purtatea unor greutai;
Durerile pot stnjeni bolnavul n timpul somnului,
intensificndu-se n anumite poziii;
La inspectie, umarul este tumefiat si rosu;
Are hipotonie musculara,aspectul este de umar cazut;
Mobilitatea este scazuta;
Punctele dureroase sunt in art.scapulo humerala,muschi
supraspinos;
Prezinta tulburarile circulatorii;
Prezinta modificari ale sensibilitatii cutanate.

EVALUARE FUNCTIONALA
Teste functionale:

Testul Rockwood pentru instabilitate anterioar


Subiectul se va afla n poziie eznd.
Examinatorul st n spatele subiectului. Braul acestuia este pe
langa corp, iar examinatorul i duce umrul n rotaie externa. Se
imprim o abducie a braului pn la 45 grade unde este repetat
rotaia extern. Se procedeaz n acelai fel la 90 i 120 grade.
Testul este pozitiv dac subiectul, la 90 grade de abducie, simte
durere n regiunea posterioar a umrului cu o team vdit de a
continua micarea.
La 45 grade i 120 grade, d dovada de o uoar nelinite i durere
moderat. La 0 grade durerea i teama apar rar.

Testul Neer
Subiectul se afla in pozitie sezand.
Examinatorul i duce braul n flexie maxim i rotaie intern (cotul
extins).
Testul este pozitiv cand aceast manevr provoac durere la nivelul
umrului.

DIAGNOSTIC FUNCTIONAL
deficit funcional al articulaiei scapulo-humerale
durere
mobilitate scazuta
tonus hipoton
tulburari circulatorii

OBIECTIVE
Combaterea durerii;
Imbunatatirea circulatiei si a troficitatii;
Imbunatatirea sensibilitatii
Imbunatatirea mobilitatii;
Imbunatatirea fortei muscular;
Combaterea pozitiilor vicioase;
Imbunatatirea coordinarii si abilitatii;
Recuperarea functionalitatii umarului.

INDICATII METODICE
Aducerea la cunostinta a pacientului de durata intregului program de
recuperare. Acesta poate varia intre 2-3 luni sau 1-2 ani in functie de
stadiul de gravitate a afectiunii.
Pe intreaga durata a sedintei de recuperare pacientul trebuie indemnat
sa asiste atent la toate exercitiile si sa se concentreze asupra comenzilor
si miscarilor facute de kinetoterapeut.
Pe intreaga durata a programului de recuperare kinetoterapeutul va
avea in vedere sa diversifice metodele si tehnicile de recuperare folosite
pentru a evita monotonia si aparitia automatismelor ce poate aparea in
cazul pacientilor.
Kinetoterapeutul va avea in vedere sa ajute pacientul sa evite toti
factorii de stres mechanic
Kinetoterapeutul va avea in vedere sa faca periodic testarea membrului
afectat si sa adapteze programul recuperator in functie de progres.
Pentru constientizarea rezultatelor se va face periodic o comparatie intre
membrul afectat si cel sanatos.

PROGRAM DE RECUPERARE
Tratament medicamentos(antiinflamatoare);
Posturari antalgice;
Hidroterapie;
Bai de lumina partiala;
Ultrasunete;
Dusul cu aer cald aplicat dupa ce dispar fenomenele
inflamatorii;
baile ascendente de maini;
baile cu plante medicinale;
impachetarile cu parafina sau namol;
dusul subacval;
bai de aburi.
Scripetoterapie;
Masaj cu ghea pe zona dureroas;
Stretching;
Metoda induciei reciproce;
Mobilizri pasive

PROGRAM KINETOTERAPEUTIC
Exerciii active.
P.I-pacientul n aezat, realizeaz balansarea membrului
superior. Astfel are loc relaxarea musculaturii scapulohumerale. Iniial acest exerciiu se va realiza fr greuti, dup
care, la o perioad de 7 zile se pot aduga greuti de 0,5pn
la 2 kg.)
Exerciii cu obiecte.
P.I- pacientul din decubit dorsal, folosind o baghet care o ine
cu
ambele mini, ncet ridic braele deasupra capului pn cnd
simte o ntindere n umr.
P.I- pacientul n decubit dorsal, folosind o baghet care o ine
cu
ambele mini, mut bagheta peste corp de la un brat la
cellalt.)
P.I- pacientul n patrupedie cu minele pe gymball, realizeaz
extensia MI, dup care realizeaz aceeai miscare ns cu
susinere doar pe un membru superior, schimb alternativ.

Aplicarea tehnicilor FNP pentru mentinerea si cresterea


mobilitatii articulare.
Aceste tehnici de facilitare sunt:

Initiere Ritmica ce consta in miscari pasive, pasiv-active,


active. Aceasta tehnica ajuta la aflarea nivelului maxim de
amplitudine a miscarii si a gradientului de durere a pacientului.
Rotatia Ritmica (R.R.) n tehnica Rotaii Ritmice kinetoteraputul
ridica membrul afectat de pe planul mesei si executa lent rotatii
ritmice stanga-dreapta in axul segmentului la comanda Lasa-ma pe
mine sa-ti misc membrul
Poziia pacientului: Decubit dorsal
Poziia kinetoterapeutului: Lateral fa de membrul afectat
Priza: Treimea distal a antebraului
Contrapriza: Treimea distal a braului

Aplicarea urmatoarelor tehnici FNP


care au rol de a facilita cresterea fortei
musculare.
Inversare Lenta (I.L.) Aceasta tehnica
se executa la comanda Trage si Impinge,
pe toata amplitudinea de miscare si consta in
succesiunea contractiilor ritmice concentrice
ale muschilor antagonisti.
Poziia pacientului: Decubit dorsal
Poziia kinetoterapeutului: Lateral fa de membrul afectat
Priza: Treimea distal a braului
Contrapriza: Stabilizeaz umrul.

Secventialitate pentru intarire (S.I.) Aceasta tehnica


accentueaza contractia (prin izometrie) a componentei cele mai
puternice, producandu-se astfel un efect de superimpuls in muschii
slabi. Comanda ferma Trage se mentine pana la finalul miscarii , fiind
continuata de comanda Tine in care se mentine o izometrie.
Poziia pacientului: Aezat
Poziia kinetoterapeutului: Lateral fa de pacient
Priza: Iniial priza este pe treimea distal a minii
Contrapriza: Pe treimea distala a antebraului

Aplicarea Diagonalelor Kabat pentru flexie ale membrului superior


afectat.

CONCLUZII SI REZULTATE
Dupa terminarea intregului program recuperator pacientul va
observa urmatoarele progrese si rezultate:
Coeficientul de forta se va mari si va fi cuprins intre F4 F5.
Indicii sectoarelor de mobilitate ale miscarii articulatiilor de la
membrul afectat se vor incadra in valori normale.
Tonusul muscular va avea o valoare normal.
Corectarea pozitiilor vicioase adoptate din cauza afectiunii.

BIBLIOGRAFIE
Ion Stroescu, Recuperare functionala in practica reumatologica,
Ed. Medicala, 1979
St. Suteanu, Clinica si tratamentul bolilor reumatologice,
Medicala, Bucuresti 1977
Al. Dutu, Reumatologie Clinica,Ed. Dacia, Cluj-Napoca 1978
T. Sbenghe, Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice
ale membrelor, Ed Medicala, Bucuresti 1981.