Periartrita scapulohumerala

Periartrita scapulohumerala este un sindrom clinic dureros, insotit de redoare si de limitarea

miscarilor, datorita afectarii structurilor periarticulare (ligamente, capsula, tendoane, bursa,
muschi) prin leziuni degenerative si/sau inflamatorii.
La nivelul structurilor umarului si in primul rand la nivelul tendoanelor, are loc un proces de
uzura a carei accelerare si agravare pot fi determinate de traumatisme, microtraumatisme,
expunerea la frig, etc.
O periartrita a umarului este cauzata de o inflamatie a tendoanelor care actioneaza muschii
rotatori (responsabili de miscarea de rotatie a umarului, cel mai frecvent atins fiind muschiul
supraspinos), a bursei seroase subacromiodeltoidiene (spatiul de alunecare dintre muschiul
deltoid si acromiom, pe de o parte, si muschii rotatori, pe de alta parte) si/sau a capsulei
articulatiei scapulohumerale (dintre omoplat si humerus). Ea este favorizata de factori
congenitali (spatiu prea stramt intre tendoanele rotatorilor si bolta osoasa subacromiala, de
exemplu) sau este dobandita (utilizarea profesionala sau sportiva excesiva a articulatiei
umarului).
Simptome:
-durere a umarului, fara ca miscarile acestuia sa fie limitate, din cauza unei tendinite a
muschiului supraspinos sau a muschiului lung al bicepsului
- durere acuta a umarului, cu limitarea totala a miscarilor acestuia, legata de o bursita
(inflamatie a bursei seroase);
- blocarea umarului sau algodistrofia, cauzata de o capsulita retractila (retractia si ingrosarea
capsulei articulare a umarului); in cursul acestei afectiuni foarte dureroase, miscarile umarului
sunt aproape imposibile (umar intepenit).
- umar pseudoparalitic, provocat de o ruptura tendinoasa, frecventa la sportivi; durerea este
slaba, dar subiectul se afla in incapacitate de a misca umarul.
Se descriu 4 forme clinice ale periartritei scapulohumerale:
1. Umrul dureros simplu
2. Umrul dureros acut (hiperalgic)
3. Umrul blocat
4. Umrul pseudoparalitic.
Umrul dureros simplu
Este forma clinic cea mai frecvent. Bolnavul acuz dureri moderate n umr cnd se mbrac,
se piaptn, sau cnd solicit membrul superior respectiv prin purtatea unor greuti. Durerile pot
stnjeni bolnavul n timpul somnului, intensificndu-se n anumite poziii. Caracteristica acestei
forme clinice este conservarea mobilitii, rareori existnd o impoten funcional datorat
durerii.
Evoluia umrului dureros simplu este n general favorabil trecnd din stadiul acut, n stadiul
subacut, urmat de un stadiu terminal. Vindecarea se produce n cteva sptmni (cel mult cteva
luni), fie spontan, fie n urma tratamentului.

Uneori ns durerea se poate agrava, umrul dureros simplu devenind umr dureros acut
hiperalgic.In aceastea etapa pacientul ar trebui sa se prezinte la medic;in cazul in care nu se
prezinta pentru tratament boala avanseaz i se ajunge la:
Umrul acut hiperalgic
Poate debuta n mod brutal, cu o durere atroce i o impoten total a membrului superior, alteori
aceast form clinic este continuarea evoluiei unui umr dureros simplu. Durerile sunt violente,
insuportabile; ele se intensific noaptea mpiedicnd bolnavul s se odihneasc. De asemenea
durerea se intensific la orice tentativ de mobilizare a umrului. Durerea iradiaz ctre ceaf sau
ctre fosa supraclavicular, dar mai ales pe marginea lateral a membrului superior, ctre mn.
Umrul blocat
Este o suferin frecvent ntlnit, care debuteaz cu dureri moderate ale umrului, exarcerbate
nocturn, pretnd la confuzia de umr dureros simplu. n timp ns, evolund lent se instaleaz o
limitare marcat a mobilitii umrului realiznd aa numitul umr ngheat .
Durerea,
prezent la debut, poate s persiste cu o intensitate sczut, sau poate s dispar i s reapar
periodic pe parcursul bolii.
Uneori evoluia spontan spre vindecare necesit 1-2 ani. La umrul blocat evoluia este
ndelungat; n lipsa unui tratament adecvat, blocajul umrului poate persista cteva luni; cu
timpul ns, uneori dupa 6 luni, umrul ncepe s se elibereze i majoritatea bolnavilor i
recupereaz n ntregime mobilitatea.
Umrul pseudoparalitic
Umrul pseudoparalitic rezult din ruptura capsulei rotatorilor sau a tendoanelor acestora. Braul
nu poate fi adus n abducie necesitnd intervenie chirurgical.
In terapia periartritei scapulo-humerale se poate vorbi despre un tratament profilactic i unul
curativ.
Tratament:
Sunt folosite urmatoarele tratamente : medicamentos, fizioterapeutic, kinetoterapeutic si
chirurgical, de multe ori in asociatie, in functie de forma clinico-anatomo-functionala si de
stadiul evolutiv.
Tratamentul medicamentos si fizic sunt folosite in scop antiinflamator si antialgic. Se
apeleaza la antiinflamatoare nesteroidiene si se foloseste electroterapie de frecventa joasa si
medie in scop decontracturant. La persoanele care suporta crioterapia, prin aplicarea unei pungi
cu gheata sau a unor comprese reci, se aplica aceasta forma de tratament caci ea poate fi utila in
inflamatiile acute. Se recomanda Kinetoterapia pentru prevenirea pierderii de mobilitate si
prevenirea fibrozei. Daca stadiul este acut, nu se pot executa miscari cu membrul superior
afectat. Se pot executa miscari ample cu membrul superior sanatos pentru a mentine tonusul
muscular.
Tratamentul periartritei scapulo-humerale are ca obiectiv:
-calmarea durerii,
-combaterea inflamatiei si tendinta in fibroza,
-refacerea troficitatii tesuturilor
-recuperarea functionalitatii umarului
Intensitatea si complexitatea tratamentullui depind de forma clinica a bolii.

Prin kinetoterapie avem in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

-pastrarea sau ameliorarea abilitatii existente in ceea ce priveste activitatile si gesturile zilnice,
prin antrenarea intregului membru superior
-refacerea sau mentinerea mobilitatii umarului prin diverse tipuri de exercitii: pasive, active si
active cu rezistenta
-combaterea durerii, realizata in special prin corectarea posturii si pozitiei umarului in timpul
activitatilor
-refacerea fortei si stabilitatii umarului, prin exercitii cu rezistenta
-refacerea miscarii controlate a umarului;
Kinetoterapia in tratarea periartritei scapulohumerale:
La inceput se vor incepe cu miscari usoare pasive:
antepulsie unde tinem priza pe umar si contrapriza pe cot ducand mana bolnavului prin
usoara vibra-tie in antepulsie, pana la un unghi pe care-l poate face bolnavul;
retropulsie priza este tot pe umar si contrapriza pe plica cotului care se face tot prin
usoara vibratie miscand mana catre spatele bolnavului.
Miscarile de antepulsie si retroplsie sunt executate in jurul unui ax transversal pe plan sagital:
-rotatie interna (in jurul unui ax vertical)
-rotatie externa (in jurul unui ax vertical)
-abductie si adductie executate in plan frontal in jurul unui ax sagital.
Pe langa aceste miscari elementare umarul poate executa si miscari combinate ca:
mana, umar opus
palma, regiunea cervicala
circumductie.
Dupa aceste miscari pasive urmeaza miscarile active pe care bolnavul le executa singur, iar dupa
acestea se mai fac miscari active cu rezistenta in care kinetoterapeutul tine rezistenta iar
pacientul incearca sa execute miscarile.
Exercitii kinetoterapie
Posturarea umrului
n flexie: pacientul n poziia decubit dorsal cu braul sus n prelungirea trunchiului,
genunchii flectai, un scule cu nisip este dispus la nivelul 1/3 inferioare a braului; cotul este
extins; se menine 15 minute.
n extensie: pacientul n poziia decubit dorsal pe o banchet cu membrul superior afectat n
afara planului de sprijin, un scule cu nisip este dispus la nivelul 1/3 inferioare a braului.
n abducie: pacientul este n poziia aezat pe un scaun cu sptar nct sptarul scaunului s
fie sub axil; ntre sptarul scaunului i axil se dispune o pern nct braul s fie fixat n
abducie.
n rotaie extern: pacientul n decubit dorsal pe o banchet cu minile sub cap, ncearc
coborrea coatelor pe planul patului.
n rotaie intern: pacientul din poziia aezat pe un scaun ncearc ducerea antebraelor n
regiunea lombar.
Mobilizarea activ cu eliminarea gravitaiei (micrile umrului sunt indolore iar contracturile
musculare sunt suprimate).

Din decubit dorsal

-membrul superior afectat este pe un plan alunecos; pacientul execut abducii cu rotaii
externe;pacientul ine n mn o patin cu rotile; execut abducii-adducii.
Din decubit lateral
Cu o planet ntre bra i corp; se execut anteducii i retroducii ale membrului superior
afectat.
Din ortostatism (micri de tip Codman)
Cu trunchiul aplecat la 90, braul sntos este sprijinit de o mas sau un scaun, braul afectat
atrn liber; pacientul execut micri de pendulare anteducie-retroducie i
circulare a membrului superior.
Manevre de ntindere capsuloligamentar
-kinetoterapeutul aduce pasiv braul la nivelul limit al micrii (abducie, adducie,
retropulsie i altele); la acest nivel se execut o forare progresiv ncercnd depirea
acestui prag, forarea nu se face liniar, ci concomitent cu o micare de circumducie de mic
amplitudine. Cnd se ajunge la limita de suportabilitate a bolnavului, brusc se relaxeaz
aducndu-se braul cu cteva grade doar sub limita iniial.
Din decubit lateral, cu membrul superior n abducie,
-kinetoterapeutul n faa pacientului plaseaz antebraul stng n plica cotului pacientului i i
prinde antebraul drept, mna sa dreapt prinde omoplatul la nivelul inseriei trapezului mijlociu;
execut o uoar traciune
- pacientul aezat pe un scaun, kinetoterapeutul n lateral pe partea afectat, plaseaz
antebraul su sub axila pacientului, mpingnd n sus iar cu mna opus plasat la nivelul cotului
execut o adducie forat a braului.
Antrenamentul izometric al umrului (nu i n cazul fracturilor
incomplet consolidate)
Din decubit dorsal
-genunchii flectai, minile la ceaf, kinetoterapeutul opune rezisten pe faa intern a
cotului; pacientul execut ridicarea / coborrea coatelor.
-membrele superioare ntinse pe lng cap prind o bar; pacientul ridic bar la 30 de sol,
menine cteva secunde, relaxeaz.
Din decubit lateral
-membrul superior afectat cu cotul flectat i cu o ganter n mn; pacientul execut rotaii
interne i externe ale umrului prin apropierea i deprtarea ganterei de corp, n poziia
funcional se menine cteva secunde.
-membrul superior afectat cu o ganter n mn; execut abducia braului la 180 i menine
cteva secunde, apoi face adducie.
Din aezat
-membrul afectat pe mas innd o greutate n mn; ridic mna puin deasupra mesei i
menine cteva secunde, relaxeaz.
-lateral de mas, membrul afectat cu o greutate n mn; pacientul ridic mna puin deasupra
mesei i menine cteva secunde, relaxeaz.
Din ortostatism
-cu spatele la perete, membrul superior afectat cu cotul n extensie, pacientul mpinge cu
palma n perete, menine cteva secunde, apoi relaxeaz.
-cu faa spre perete, membrul afectat este cu cotul n flexie; pacientul mpinge n perete i
menine cteva secunde, relaxeaz.

Tehnici de facilitare neuroproprioceptiv

Izometria alternant
-pacientul aezat, kinetoterapeutul homolateral realizeaz priza n 1/3 distal a braului cu o
mn pe faa posterioar iar cealalt pe faa anterioar; se execut contracii izometrice scurte,
alternative, pe agoniti i antagoniti, fr pauze (se realizeaz pe rnd toate
punctele arcului de micare; apoi i pe celelalte sensuri de micare).
Hold-relax
-se ncepe pe musculatura puternic (de exemplu pe extensori), kinetoterapeutul opune
rezisten deasupra cotului, pacientul se opune rezistenei cteva secunde, apoi relaxeaz
(comand: ine-relaxeaz); se repet de cteva ori, apoi pacientul execut flexia umrului
(musculatura slab).
Inversarea lent cu opunere
Se ncepe pe musculatura slab (de exemplu flexorii),
-kinetoterapeutul face priz n 1/3 distal a antebraului, pacientul execut flexia braului iar la
finalul micrii kinetoterapeutul opune rezisten; apoi se schimb priza i se face pe sensul
opus.
Exerciii active i active cu rezisten
Din decubit dorsal
-genunchii flectai, minile la ceaf; pacientul execut ridicarea/
coborrea coatelor.
-genunchii flectai, cu un baston prins de capete; pacientul
execut flexia braelor.
-membrele superioare n flexie 90 prind un cordon elastic;
execut adducia-abducia braelor.
-membrele superioare n flexie i abducie de 90 cu 2 gantere n
mini, coatele ntinse; execut adducii abducii orizontale.
Din aezat
-pe un scaun, cu spatele lipit de speteaz, n mini un baston/o bar
inut deasupra capului, coatele extinse; se execut ducerea
bastonului/barei pe umeri.
-pe un scaun, spatele lipit de speteaz, n mini cte o ganter;
execut flexia braelor la 90 cu uoar adducie; simultan /
alternativ.
-pe un scaun, cu o band elastic n mini la nivelul coapselor;
pacientul execut flexia braelor la 90, apoi abducia
orizontal a braelor prin ntinderea cordonului elastic, apoi
revenire.
-pe un scaun, cu o band elastic inut n mini deasupra
capului (braele n abducie de 180); pacientul execut
adducia braelor prin ntinderea cordonului elastic.
Din ortostatism
-cu minile pe olduri, picioarele uor deprate; pacientul execut ridicarea i coborrea
umerilor.
-cu minile pe umeri; pacientul execut apropierea coatelor i deprtarea lor.
-cu faa la spalier, minile prind ipca de la nivelul umerilor; pacientul execut flotri.

 -cu faa la spalier, minile prind ipca de la nivelul umerilor; se execut genoflexiuni.
-cu spatele la spalier, minile prind ipca de la nivel lombar; pacientul execut
semigenoflexiuni.
-pacientul execut circumducii ale braului la roata cu mner din diverse poziii (cu faa la
roat sau din lateral).
-cu faa la roata cu mner,
minile prind roata de-o parte i de alt i execut o micare de rotaie internrotaie extern a
braului.
-cu o band elastic prins la spate; pacientul execut micri de tergerea spatelui
-cu band elastic prins sub planta unui picior; pacientul execut abducii i adducii ale
membrelor superioare