RECUPERAREA IN

TULBURARILE DE STATICA VERTEBRALA

Statica vertebrală prezintă unele modificări, în special, la copii şi adolescenţi, ce
poartă denumirea de deviaţii ale rahisului. Aceste deviaţii pot avea loc, fie în
plan sagital - exagerarea unei curburi normale, ştergerea sau inversarea
acesteia, fie în plan frontal – apariţia unei noi curburi, fie în ambele planuri –
combinaţii ale curburilor din planurile sagital şi frontal.

Entitati clinice:
 -scolioza consta in curbarea coloanei in plan frontal cu rotatia vertebrelor
(convexitatea confera denumirea directiei scoliozei);
 -cifoza consta in curbarea coloanei in plan sagital ;
 -cifoscolioza consta in combinarea la acelasi pacient a cifozei cu scoliozei ;
 -hiperlordozele constau in accentuarea curburilor in plan sagital ;
 -aplatizarile constau in ‚”stergerea”curburilor fiziologice .

Aceste tulburari se impart in:

 -tulburari de statica vertebrale nestructurale (posturale, antialgice, etc);
 -tulburari de statica vertebrala structurale (adevaratele tulburari,”organizate”).
 SCOLIOZA este devierea coloanei vertebrale în PLAN
frontal +/- sagital si orizontal

Sex ratio: devieri mici <10º 1:1

devieri mari >30º 10:1 F:M
Mai frecvent intalnita peste varsta de 10
ani ( prezenta la 2-4% din copiii de 10-16
ani)

Curburile fiziologice ale coloanei

vertebrale: vedere anterioară,posterioară şi profil
 În plan sagital (anteroposterior) deformarea scoliotica
poate perturba echilibrul curburilor fiziologice: lordoza
cervicală şi lombară, cifoza dorsală în sensul exagerării
acestora, aplatizării lor sau inversarea uneia sau a
fiecăreia dintre ele
Scolioza este caracterizata de o deformare a coloanei
laterale la care se adauga si rotatia corpilor vertebrali
Pe partea concava coastele sunt apropiate
Pe partea convexa spatiile intercostale sunt largite
Odata cu rotatia corpilor vertebrali, procesele
spinoase deviaza spre partea concava, iar coastele
urmeaza deviatia vertebrelor
Costele de pe partea convexa sunt impinse in
posterior determinand deformatia scoliotica
Coastele de pe partea concava sunt impinse anterior
 Scolioza determina modificari patologice la nivelul
corpilor si discurilor intervertebrale
În plan frontal deformarea produce deformări denumite
după regiune şi orientarea convexităţii (dorsal dreaptă,
lombar stângă de exemplu)
În plan orizontal devierea coloanei vertebrale
evidenţiază rotaţia vertebrală, care defineşte organizarea
acestei devieri.
Începe să apară deformarea costală care generează
gibozitate posterioară de partea convexităţii şi în cazurile
foarte accentuate gibozitate anterioară de partea
concavităţii.
SCOLIOZELE :Stadializarea clinico-functionala
Clasificarea etiologică:
SCOLIOZE NESTRUCTURALE (functionale)
 I. Scolioze posturale- atitudinea scoliotica
 II. Scolioza statica: asimetrii ale bazinului, inegalitate de membre inf., ascensionarea omoplatului
 III. Scolioza antalgica : discopatii vertebrale, iritaţii ale rădăcinii nervoase
 IV. Legate de dezechilibre de creştere
SCOLIOZE STRUCTURALE
 I. Scolioze congenitale ( cu si fara malformatii vertebrale)
 II. Scolioza aparuta in cursul cresterii ( afectiuni genetice, afectiuni musculare - miopatii, afectiuni neurologice, rahitism)
 III. Scolioze secundare unor afectiuni dobandite ( osoase - frecvent posttraumatice, neurologice, retractii fibroase, cauze inflamatorii, cauze
tumorale, cauze infectioase, afectiuni metabolice, afectiuni distrofice, post interventii chirurgicale toracice)
 IV. Scolioze idiopatice (esentiale, 75%):Infantilă (0 - 3 ani); Juvenilă (3 - 14); Adolescenţă; Adult

Dupa orientarea convexitatii curburii:

-Scolioze dextroconvexe ( drepte)
-Scolioze levo/sinistroconvexe ( stangi)

Tipuri de curburi:
O curbură majoră este predominant structurală şi deformantă, în timp ce o curbură minoră este mai puţin structurală şi deformantă şi este deseori
numită curbură compensatorie. Folosind aceşti termeni s-a stabilit următoarea clasificare:
 Curbură cervicală
 Curbură unică toracică înaltă
 Curbură unică toracică
 Curbură unică toraco-lombară
 Curbură unică lombară
 Curbură dublă majoră toracică şi minoră lombară
 Curburi duble toracică şi lombară
 Curburi duble majore toracică şi toraco-lombară
 Curbură dublă toracică

Stadializare clinica:
 I. Scolioza de grad I: mobila, reductibila, asemanatoare scoliozei functionale;
 II. Scolioza de grad II: fixata, posibil reductibila, cu rotatie de corpi vertebrali, torace asimetric;
 III. Scolioza de grad III si IV: ireductibila, cu consecinte estetice si functionale majore, afectare organelor interne, artroza deformanta.

Dupa gradul curburii primare:

 - Scolioze usoare: sub 25-30 grade;
 - Scolioze medii: 30-50 (60) grade;
 - Scolioze grave: 50 (60)-90 grade;
 - Scolioze foarte grave: > 90 grade.
Etiologie
1. scolioze prin malformaţii vertebrale
2. scolioze neurologice:
– poliomielită
– amiotrofie spinală progresivă
– spina bifida
– maladie Recklinghausen
3. scolioze de origine tumorală:
- tumori osoase vertebrale (Stern osteoid)
- tumori ale măduvei spinării: benigne sau maligne
- scolioze din condrodistrofii (ex: scolioza din acondroplazie)

4. scolioza sugarului cu o curbură unică

5. scolioză idiopatică (aprox. 85%)

Modificari vertebrale
Examenul clinic
- se efectuează la copilul aflat în ortostatism şi stabileşte
sediul devierii scoliotice
1) Examenul clinic din spate:
-denumirea scoliozei se face după orientarea convexităţii
şi a regiunii în care depistăm convexitatea

Scolioza toraco-lombara
dextroconvexa
Se urmăreste:

-asimetria umerilor

-inegalitatea proeminentei scapulei

- spatiul mare dintre membrul superior si

trunchi de partea concavă
a curburii
2) Examenul clinic din fata
-uneori o ridicare a umărului
-asimetrie mamelonară
-pliul taliei mai şters de partea scoliozei
-gibozitate anterioară sau proeminarea
hemitoracelui opusă gibozităţii dorsale
3) Examenul clinic din profil
-accentuarea curburilor fiziologice sau ştergerea lor
-aplatizarea anteroposterioară a toracelui în devierile
scoliotice de la nivelul dorsal
Examenul radiologic

Este foarte important deoarece:

-lămureşte cauza unei scolioze (malformativă, trauma)
-permite o monitorizare de-a lungul tratamentului sau
pur şi simplu în timp

Se face la COPIL ÎN PICIOARE

Modificari ale curburii
1. Radiografia de faţă descrie:
-sediul curburii unice sau curburilor multiple

modificarea coastelor ( orizontalizarea celor de partea

concavă, verticalizarea celor de partea convexă)
rotaţia corpilor vertebrali prin vizualizarea contorsionării
pediculilor vertebrali
gradul de maturaţie osoasă al coloanei – testul Risser
Unghiul Cobb (format de tangenta la platoul superior al vertebrei limita
superioara si tangenta la platoul inferior al vertebrei limita inferioara)
Unghiul Cobb

Este important sa ne referim la ce nivel vertebral

facem masuratorile, deoarece toate viitoarele
controale trebuie facute la acelasi nivel pentru a evita
greselile de masurare
2) Radiografia de profil
Evidenţiază accentuarea/agravarea,
ştergerea/inversarea curburilor în plan anteroposterior
Estimarea gradului de rotatie la nivelul
vertebrei de varf
Evaluarea rigiditatii/flexibilitatii coloanei prin teste
de incurbare laterala
Maturatia osoasa-Testul Risser
Evalueaza gradul de maturizare a sistemului osos.
Criteriul este aparitia cartilajului de crestere a crestei
iliace. In functie de prezenta cartilajului de crestere:
Risser 0 - cartilajul de crestere nu a aparut
Risser I- cartilajul a aparut in 1/3 ext. a crestei iliace
Risser II – cartilajul a aparut in 2/3 ext.
Risser III- a aparut pe toate lungimea crestei iliace
Risser IV - cartilajul de crestere a fuzionat in 1/2 int a
crestei iliace
Risser V - cartilajul de crestere a fuzionat complet .
Inainte de finalizarea osificarii

O scolioza are risc mai mare de evolutie in stadiul

Risser 0 decat in stadiile 4-5.
Risser 0 - 1: 68% probabilitate de progresie
Risser 2 - 4: 23% probabilitate de progresie
Evolutie

Curburi
<20 grade: Rezolvare spontana in 50% din cazuri
<30 grade: Progresie minima
40-50 grade: Progresie cu 10-15 grade de-a lungul vietii
>50 grade: Progresie cu 1-2 grade/an
Factori de risc
Sexul feminin
Nivel mai inalt al apexului vertebral
Deviere Toracica sau toracolombara (70% progresie)
Doua devieri majore (70% progresie)
Debutul devierii in perioada de crestere
Dievierile mari progreseaza mai sever
Who Gets Scoliosis?
Scolioza se intalneste la toate varstele.
3-5 copii: 1000 vor suferi devieri suficient de mari pentru a
necesita tratament.
Scolioza idiopatica a adolescentului este cea mai frecventa si
apare dupa varsta de 10 ani.
Fetele sunt mult mai susceptibile decat baietii . Deoarece este
implicata si ereditatea, un copil care are un parinte, frate sau
sora cu scolioza, ar trebui examinat regulat de catre MF.
Apare rar sub varsta de 10 ani.
Clasificarea scoliozei idiopatice

- SCOLIOZA IDIOPATICA INFANTILA

Se depistează la copilul mic până la 3 ani.
Se consideră – scolioză regresivă sau scolioza sugarului cu evoluţie
în majoritatea cazurilor favorabilă.
– JUVENILA (4-9 ani)
– ADOLESCENTULUI (peste 10 ani)

 
To Screen or Not to Screen for Scoliosis -NO
 Testele de screening nu poseda acuratete si depind prea mult de
indemanarea examinatorului.
 Medicii scolarii trimit la specialist copii care, de obicei, prezinta devieri
minore, fara risc de progresie si care incarca sistemul de sanatate cu
costuri inutile.
 Pacientii cu scolioza nu prezinta risc mai crescut de a dezvolta patologie
pulmonara comparativ cu populatia generala decat atunci cand devierea
se afla in intervalul 60 – 100.
 Programele de screening ar genera atitudine terapeutica timpurie care, fie
nu va preveni progresia scoliozei si, inclusiv iminenta tratamentului
chirurgical, fie sunt inutile, stiut fiind ca majoritatea scoliozelor nu
progreseaza defel.
 Devierile sub 25 ○ in perioada de crestere se monitorizeaza la fiecare 4-
6 luni, sub programe kinetice!!!
To Screen or Not to Screen for Scoliosis-YES
 Screening-ul se dovedeste util in furnizarea de informatii care
pot, eventual, sa contribuie la elucidarea cauzei scoliozei si
gasirea unor solutii de preventie.
Corsetele s-au dovedit a fi eficiente la anumite cazuri, iar
utilizarea lor la timpul potrivit poate fi importanta.
 Fara utilizarea screening-ului, sansele ca un copil sa fie
diagnosticat intr-un stadiu timpuriu sunt minime daca parintii
se bazeaza doar pe consulturile medicului de familie sau ale
pediatrului. Acestia, de obicei, nu se uita la spatele copilului, iar
daca o fac, folosesc testul Adam care nu este foarte precis.
Guidelines

Copiii ar trebui trimisi la specialist doar atunci cand

devierea depaseste 30 de grade.
Devierile cuprinse intre 20 si 30 de grade trebuie
urmarite din 6 in 6 luni.
 Aceste guideline-uri vor detecta aprox. 95% din
cazurile serioase, scazand astfel semnificativ costurile.
Preventie:
a) Medicul de familie si medicul din reteaua scolară
trebuie să urmărească:
- Asimetria umerilor;
- Inegalitatea proeminentei scapulei;
- Spatiul mare dintre membrul superior si trunchi de partea
concavă a curburii;
- Gibozitatea.
Screening

AAOS (American Academy of Orthopedic Surgeons),

varsta la care se recomanda screening-ul este:
- 11 -13 ani pentru fete
- 13 – 14 ani pentru baieti
AAP (Academia Americana de Pediatrie) recomanda
screening la 10, 12, 14 si 16 ani
 Testul Adam-bending test
Pacientul se apleacă în fată având bazinul drept si se notează
dacă o parte a spatelui este mai înaltă decât cealaltă
Scoliometrul
•Pacientul se apleaca in fata cu bratele atarnate si palmele lipite una
de alta pana cand se observa o curbura la nivelul coloanei toracice.
•Scoliometrul este plasat pe spatele pacientului si masoara punctul
cel mai inalt al curburii toracice.
•Pacientul continua sa se aplece pana cand curbura poate fi observata
si la nivelul coloanei lombare, aceasta fiind, de asemenea, masurata.
 Tratament
Medicul specialist pe baza unei radiografii a coloanei
vertebrale de fată si profil stabileste umătoarele:
1. Dacă curbura este sub 30 grade se supraveghează la 6
luni pentru a stabili dacă scolioza este evolutivă sau nu si
se recomandă kinetoterapie.
2. Dacă curbura este 30-50 grade se recomandă
kinetoterapie si corset. Corsetul se poartă 18-20 ore/zi.
 Tratament
3. Dacă curbura este peste 50 grade se recomandă
kinetoterapie si corset până la maturitate osoasă+
chirurgie.
La scoliozele infantile kinetoterapia este importantă în
redresarea curburii si mentinerea acesteia la un unghi
scăzut pe timpul întregii perioade de crestere a
trunchiului, până când se poate interveni chirurgical.
Tratamentul ortopedic este considerat eficient atunci
când la sfârsitul cresterii osoase valoarea curburii este de
+/- 5% din valoarea initială a angulatiei.
Tratament
Tratamentul chirurgical (rahisinteză segmentară) se
realizează la vârsta minimă de 11-12 ani la fete si 14-15
ani la băieti.
 Postoperator se practică kinetoterapie
 Does Scoliosis Have to Be Treated?
What Are the Treatments?
 Monitorizare – la fiecare 4-6 luni in perioada de crestere si deviere
sub 25 ○.
 Corset daca: - devierea este peste 25 - 30 ○ si pacientul se afla in
perioada de crestere
- deviere intre 20-29 ○, mai are cel putin 2 ani de crestere
sau, in cazul in care este fata, nu s-a instalat menarha
- deviere intre 20-29 ○ in progresie si la pacient in crestere
 La sfarsitul perioadei de crestere, indicatiile de corset depind de marimea
devierii si de progresia acesteia.
 Tratament chirurgical– deviere peste 50 ○ sau progresie rapida .
Neavând o retea specifică de depistare a scoliozelor în România
există un număr foarte mare de copii si adolescenti cu forme grave.
Scolioza nu apare datorită unei pozitii defectuoase, ci are o cauză
genetică si hormonală. De aceea, este necesară depistarea precoce
când gradul de curbură a scoliozei este mic si nu apar modificări
semnificative ale coloanei vertebrale si ale cutiei toracice cu
repercusiuni asupra functiilor cardio-respiratorii, precum si a
tulburărilor de echilibru.
Depistarea trebuie să se facă în reteaua scolară, prin intermediul
medicilor scolari si ai medicilor de familie pentru a îndruma copilul
către specialist, beneficiind astfel de un tratament adecvat.
CIFOZELE
Clasificarea etiologica a cifozelor:
 Congenitale si ereditare (rare)
 Postraumatice
 Infectioase
 Reumatismale
 Tumorale
 Endocrine si carentiale
 Distrofice
 Neuropsihice
Dupa localizare:
 Cifoza rotunda inalta
 Cifoza rotunda centrala
 Cifoza rotunda joasa
 Cifoza angulara (gibos)

Clasificarea etiologica a cifoscoliozelor:

 Distrofiile musculare
 Sindroame miotonice
 Miopatii congenitale
 Miopatii metabolice
 HIPERLORDOZELE
Clasificarea hiperlordozelor (etiopatogenica):
1. Hiperlordoze prin compensare statica (cifoscoliozelor,
profesionale, obezitate, tocuri, secundare luxatii
congenitale sold, postrahitism);
2. Hiperlordoze prin dezechilibru dinamic muscular sau
distensie abdominala;
3. Hiperlordoze osoase fixe ( traumatice, postlisteze).
SPATELE PLAT
Clasificarea aplatizarilor vertebrale:
Etiologica:
- congenitale ( malformatii vertebrale);
- constitutionale ( interesand tipul longilin);
- dobandite ( rahitism);
Clinica:
 spate plan tipic usor lordotic;
 spate plan atipic cu inversarea curburilor.
Program de recuperare adaptat stadializarii functionale si tipului
de deficit
Obiectivele tratamentului :
 Ameliorarea posturii
 Ameliorarea durerii si a contracturilor musculare
 Cresterea flexibilitatii coloanei
 Cresterea fortei musculare(abdominale si
paravertebrale)
 Ameliorarea respiratiei
Metodologie de tratament
4. Kinetoterapia individuala :
 -Posturi fixe mentinute –corectoare si hipercorectoare care se mentin in
pauzele programului de kinetoterapie si atunci cand se scoate corsetul sau
orteza;
 -Exercitii de corectare posturala axate pe: constientizarea inclinarii pelvisului
(delordozare), scaderea cifozei dorsale, scaderea curburilor scoliotice.
 -Metoda Klapp, tehnica Cotrel, patrupedia Klapp,exercitii de derotare.
 - Exercitii de tonifiere a musculaturii abdominale,tonifiere a muschilor fesieri
mari, tonifierea si reechilibrarea musculaturii paravertebrale; kinetoterapia
corectoare; cresterea expansiunii toracice; scaderea travaliului ventilator prin
asuplizarea toraco-vertebrala si prin sporirea contributiei respiratiei
diafragmatice(respiratia abdominala); cresterea randamentului pompei
musculare respiratorii.
5. Kinetoterapia de grup la sala de CFM :
 -continuarea exercitiilor de relaxare si de tonifiere musculara;
 -recuperarea staticii coloanei vertebrale:exercitii la spalier sau cu balonul
Klein, continuarea exercitiilor din tehnica Klapp, exercitii de alungire axiala
activa;
 -recuperarea dinamicii coloanei dorsale si a cutiei toracice;
 -instruirea bolnavului cu elemente specifice din „scoala spatelui”.
6. Hidrokinetoterapia . In cadrul sporturilor terapeutice se indica inotul.
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
Obiectivele kinetoterapiei in Scolioze:

 Ameliorarea pozitiei coloanei

 Cresterea flexibilitatii coloanei
 KT mm pv lombare cu ↓ mm de pe p convexitatii
si ↑ celei de pe p concavitatii.
 Corectarea deformitatior secundare.
 Ameliorarea respiratiei
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
I. Ameliorarea posturii:

1. Posturi fixe mentinute corectoare

2. Exercitii de corectare posturala

KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
1. Posturi fixe mentinute corectoare:

 Decubit ventral
 Decubit dorsal
 Decubit lateral
 Ortostatism
 Sezand
 Se utilizeaza perne, suluri, spatarul scaunului,
peretele.
 In pauzele dintre KT si cand se scoate corsetul.
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
2. Exercitii de corectare posturala

 Principii de corectare posturala

 Inclinarile laterale se fac pe partea

convexitatii la nivel toracal si lombar !

 Rasucirile in ax se fac spre partea

concavitatii !
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
2. Exercitii de corectare posturala

Constientizarea inclinarii pelvisului pentru delordozare

↓ cifozei dorsale prin intinderi in cele 3 pozitii de baza:

ortostatism, clinostatism, pozitia sezand.
Constientizarea pozitiei de “a sta inalt”, de a “sta drept”pozitie
care va fi controlata in oglinda.
Asistentul aplica cu palma presiune pe crestetul capului
pacientului.
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
2. Exercitii de corectare posturala
Exercitii pentru scaderea curburii scoliotice.
 In ortostatism cu bratul ridicat de partea
concavitatii si aceasi miscare in pozitie sezand.
 Din pozitia patrupedica ridicarea la orizontala a
unui membru inferior sau superior.
 Din decubit dorsal / ventral inclinand in lateral MI.
 Din genunchi cu fesele pe calcai, oblicizam tr.
 In ortostatism basculand lateral bazinul si
trunchiul in sensuri opuse.
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
II. Cresterea flexibilitatii coloanei

 Cauzele rigiditatii coloanei scoliotice:

 Scolioza
 Retractura ligamentelor si a muschilor

 Exercitiile de flexibilitate se efectueaza fixand

anumite segmente de coloana.
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
Metode de crestere a flexibilitatii coloanei:

1. Metoda KLAPP

1. Metoda COTREL
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
1. Metoda KLAPP
 Pozitii lordozante: postura “ in genunchi ”,
cu trunchiul la orizontala
 3 pozitii deasupra de orizontala
 2 pozitii sub orizontala
( fiecare poz. corespunde unui anumit segment
vertebral )

 Pozitii cifozante: aceleasi ca si cele lordozante

KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
Pentru diferitele regiuni ale coloanei vertebrale cele
mai bune pozitii sunt:
Pentru musculatura cervicala pozitia coborata cu
bratele inainte
Pentru musculatura coloanei dorsale pozitia
orizontala cu mainile la ceafa
Pentru coloana lombara aceeasi ca la coloana
cervicala
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
Tehnica Cotrel :

 Presupune EXTENSIE- DEROTATIE-

ELONGATIE- FLEXIE LATERALA

1. SCOLIOZA TORACICA
2. SCOLIOZA LOMBARA
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
SCOLIOZA TORACICA(1)

Pacientul in decubit ventral cu MI intinse complet

si mainile intinse pe langa corp.

Se intinde intregul corp si se extind membrele

inferioare si bratele

Corectarea curburii se realizandu-se intinzand

un membru inferior pe langa sold celalalt
ramanand pe langa ureche.
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
SCOLIOZA TORACICA (2)

Pac. in poz. pe genunchi cu fesele pe taloane se

face flexia anterioara a trunchiului . Din ac. poz
mainile vor pasi pe sol spre stanga in scolioza
stg. si spre dreapta in scolioza dr.

Pacientul in aceeasi pozitie cu sezutul pe calcaie

si in genunchi va face flexia coloanei lombare
stg/dr.
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
SCOLIOZA LOMBARA

Pacientul in decubit ventral pe masa cu mainile

prinse de marginile mesei iar kinetoterapeutul va
prinde membrele inferioare si le va translata spre
stg. in scolioza stg sau spre dr in cea dr.

Din decubit ventral exercitii de tarare sau inotul

pe uscat: membrele de o parte sunt intinse si
celelate se apropie, se flecteaza articulatiile CF
si genunchiului.
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
3. Patrupedia KLAPP
Se foloseste mersul patrupedelor:

 cu membrul superior de o parte si cel inferior de

partea opusa pentru curbura simpla

 cu membrele de aceeasi parte pentru cea dubla

KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
4. Sporturile indicate in scolioze:

 inot
 volei
 baschet
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
IV. Cresterea fortei musculare

1. Tonifierea musculaturii abdominale

2. Tonifierea mm fesieri mari

3. Tonifierea mm paravertebrale
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
1. Tonifierea musculaturii abdominale

 Ridicari ale trunchiului cu genunchii flectati ( intarim

oblicii si dreptii abdominali)

 Mainile vor fi initial pe langa corp, la ceafa sau

deasupra capului
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
3. Tonifierea mm paravertebrale

 Tehnici Kabat

 Din decubit ventral ridicarea membrelor superioare a

umerilor si a membrelor inferioare.

 Tehnica Wagner-Burger=pozitionarea tip Klapp de

unde se executa contractia izometrica pe partea
opusa.

 Din genunchi, cu trunchiul aplecat si nasul la podea se

executa ridicarea trunchiului; gradarea este data de
pozitia bratelor si sustinerea sau nu a picioarelor.
KINETOTERAPIA IN SCOLIOZE
V. Ameliorarea respiratiei

Cifoscolioticii au precoce un gr de disfunctie restrictiva.

 Kinetoterapia corectoare a scoliozei

 Cresterea expansiunii toracice in zonele in care

mobilitatea toracica este deficitara.
 Se creste presiunea cu ajutorul mainilor terapeutului.
 Se incearca cresterea ampliatiilor costale inferioare

 Scaderea travaliului ventilator prin dezvoltarea respiratiei

abdominale
APLICATII PRACTICE ALE Kt IN CIFOZA
DORSALA
 Mers cu mainile la ceafa iar la trei pasi ducem
un genunchi la piept.

 Mers cu trunchiul usor inclinat inainte din

regiunea lombara cu o minge medicala pe cap.

 Stand departat cu fata la spalier la distanta de

un pas se face inclinarea trunchiului cu
apucarea sipcii la nivelul umarului şi revenirea
cu extensia trunchiului.
APLICATII PRACTICE ALE KT IN CIFOZA
DORSALA
 Sezand pe cacaie cu un baston fixat peste
omoplati, vom face rdicare simultana apoi
alternativa a bratelor cu extensia capului şi
gatului.

 Sezand turceste cu spatele la spalier se va

apuca sipca de sus, realizand extensia
trunchiului.

 In pozitie patrupedica cu trunchiul sub

orizontala va face tatare prin alunecarea
palmelor pe sol.
APLICATII PRACTICE ALE KT IN CIFOZA
DORSALA
 Pacientul in decubit dorsal cu genunchii indoiti cu
un saculet sub coloana dorsala va efectua exercitii
de respiratie.

 Pacientul in decubit dorsal cu genunchii indoiti şi

cu bratele in sus vom efectua tarare cu ajutorul
umerilor.
APLICATII PRACTICE ALE KT IN CIFOZA
DORSALA
 Pe o bancuta in decubit ventral cu doua greutati
va efectua ducerea bratelor in lateral.

 Atarnat de spalier cu genunchii indoiti se

efectueaza ducerea lor in lateral
APLICATII PRACTICE ALE KT IN CIFOZA
TOTALA
 Mers pe vairfuri cu o minge pe cap sustinuta
de ambele maini efectuand extensia trunchiului
la fiecare pas.

 Mers fandat cu ducerea bratelor in sus cu

arcuirea trunchiului inapoi.

 Stand spate in spate cu un partener apucat de

coate – fandare inainte cu ducerea trunchiului
şi MS in extensie.
APLICATII PRACTICE ALE KT IN CIFOZA
TOTALA
 Stand pe genunchi mainile apuca gleznele ,
şi se efctueaza miscari de extensie a capului
cu revenire.

 In decubit ventral cu mainile prinse la spate va

efectua tarare inainte cu ajutorul umerilor
picioarelor.

 Atarnat cu fata la spalier se efectueaza

extensia trunchiului
APLICATII PRACTICE ALE KT IN CIFOZA
TOTALA
 Stand departat cu mainile in sold va efectua
crcumductii ale trunchiului.

 Din pozitia patrupedica pacientul va executa

miscari de mers.

 Din pozitia patrupedica pacientul va efectua

extensia membrelor inferioare.
APLICATII PRACTICE ALE KT IN CIFOZA
TOTALA
 Din decubit ventral va efectua ridicarea
trunchiului şi cu revenire.

 Pas fandat cu ducerea bratelor in sus +

extensia trunchiului.

 Atarnat cu spatele la spalier balansari.

 Stand departat cu fata la spalier trunchiul

aplecat şi mainile la nivelul umerilor se
efctueaza extensia trunchiului cu arcuire.
VA MULTUMESC!
Informatii
www.scoliosis.org -- National Scoliosis Foundation
www.srs.org -- Scoliosis Research Society
www.scoliosis-assoc.org - - Scoliosis Association
www.aaos.org -- American Academy of Orthopaedic
Surgeons
www.niams.nih.gov -- National Institute of Arthritis
and Musculoskeletal and Skin Diseases
www.ispine.com -- Information on the spine