1.Sindromul Down : def.

, cauze, - fante palpebrale (ochii)

simptomatologie scurte, inclinate oblic, in sus si in afara
DEFINITIE: - craniul mic si fruntea
Este o afectiune ingusta
genetica, cromozomiala datorata unei - occiput plat
modificari numerice (3 cromozomi in - nas scurt cu baza largita
loc de 2) sau a unei modificari - macroglosie (limba foarte
structurale la nivelul perechii 21 de mare) cu aspect “geografic”( depozite
cromozomi cu transmisie autosomal albicioase)
recesivă. - urechi foarte mici
SD este cea mai frecventa cauza
de afectare genetica in care se constata b) la nivelul trunchiului:
retard mental. - gat scurt
Cauzele aparitiei: - torace in palnie
- femeile care procreaza dupa - abdomen hipoton
varsta de 35 de ani (proeminent) cu posibile hernii
- infectii virale in timpul sarcinii abdominale (cel mai frecvent hernie
- iradierea cu raze X in timpul ombilicala, se intalneste si hernia
sarcinii inghinala)
SIMPTOMATOLOGIE (semnele - lordoza lombara
clinice): accentuata
- greutate mica la nastere
- trisomia 21 se numeste c) la nivelul membrelor
mongoloidism (in Asia este numita superioare:
europenism) - mainile mici si patrate
- caracteristica este asocierea (degetele 2, 3 si 4 sunt la acelasi nivel,
dintre: mediusul nu este mai lung)
- sindromul - palma este strabatuta de un
dismorfic pliu transversal, “ santul simian”, la
- hipotonia musculara nivelul ambelor maini caracteristic
- malformatiile acestui sindrom.
congenitale
- retardul mental d) la nivelul membrelor
Durata medie de viata este de 27 inferioare:
de ani. - halucele este mult departat
de degetul 2 printr-un spatiu care se
2.Sindromul Dismorfic si Sindromul poate prelungi la nivelul plantei cu un
Psihic in trisomia 21. sant profund
Sindromul Dismorfic consta in: - picior plat
a) la nivel facial: - genunchi în valg
1
 Tratamentul Recuperator:
Alte caracteristici: kinetoterapia
- hipotonie musculara Principii generale ale
generalizata kinetoterapiei:
- hiperlaxitate ligamentara si - sa fie aplicata precoce, din
articulara primele saptamani de viata pentru care
- in proportie de 30-50% are mare tendinta la hipotonie
copii cu SD asociaza: musculara
- malformatii - sa fie perseverenta si strict
cardiace cu defecte septale atriale si individualizata
ventriculare Obiectivele kinetoterapiei sunt
- malformatii urmatoarele:
oculare: cataracta congenitala - stimularea dezvoltarii
- malformatii neuromotorii
digestive cu stenoze duodenale -> - cresterea stabilitatii
varsaturi articulare
- malformatii - metode de crestere a
osoase cu coxa valga bilateral echilibrului
Sindromul Psihic: - recuperarea deficientelor
- retard mental mediu pana instalate secundar: hipotoniei
la sever care se accentueaza cu varsta musculare si hiperlaxitatii ligamentare
- are un comportament - pastrarea mobilitatii cutiei
negativist si capricios toracice: toracele in palnie nu are
- afectivitate foarte mare amplitudine normala a miscarilor
(sunt foarte afectuosi) respiratorii
- sensibilitate foarte mare la - prevenirea obezitatii
muzica -> foarte utila meloterapia
- putere de atentie si
abstractizare foarte scazute Mijloacele kinetice folosite:
In timp asociaza urmatoarele - gimnastica respiratorie:
elemente: miscari de amplificare a cutiei toracice,
- hipotrofie staturala (sunt exercitii pentru diafragm
mici de inaltime) - mobilizari: pasive, pasivo-
- obezitate active, active
- pubertate intarziata - recuperarea neuromotorie:
- pentru fiecare
3. Tratamentul recuperator in etapa de dezvoltare a copilului se
Sindromul Down – Obiective, incearca imbunatatirea dezvoltarii
Mijloace, Recuperarea neuro- posturii varstei respective (exp: postura
motorie.
2
 de tarare, postura sezanda sau
ortostatica)
- obtinerea
stabilitatii adecvate si a echilibrului
pentru fiecare postura
- stimularea
dezvoltarii schemelor de miscare Descendentii: toti baietii vor
fi normali, fetele vor fi purtatoarele
4. Hemofilia: def., cauze, posibilitati de tarei genetice
transmisie genetică.

Definitie:
Este :
- o boala genetica sanguina
- cu transmitere recesiv X-linkata
- in care este afectata hemostaza prin
deficit de factori de coagulare (factorii
VIII si IX: nu se mai coaguleaza
sangele) Descendentii: 50% dintre baieti
Cauze: vor fi normali, 50% vor fi hemofilici,
Exista un defect la 2 gene 50% dintre fete vor fi normale, 50% vor
situate pe cromozomul X (cromozomul fi purtatoare
sexual).
In hemofilie barbatul va face
boala si va transmite tara (deficienta)
doar fetelor lui (deoarece barbatul are
doar 1 cromozom X).
Femeia va fi doar purtatoare (fara
ca boala sa se manifeste) (deoarece are
2 cromozomi X) insa poate transmite Descendentii: 50% dintre baieti
descendentilor ei atat boala (baietilor) vor fi normali, 50% vor fi hemofilici,
cat si tara (fetelor). 100% dintre fete sunt purtatoare

5. Hemofilia: tablou clinic

Exista 2 forme clinice de hemofilie:
Posibilitati de transmitere genetica: - hemofilia A in care exista
un deficit de factor antihemofilic VIII
- hemofilia B in care este
prezent un deficit de factor
antihemofilic IX
3
 - hematuria
(sangerare in urina, sange rosu, pur din
Tabloul clinic: caile urinare; reprezinta o mare urgenta
- Hemoragii fara tendinta de diagnostic, apare doar la barbati
spontana de oprire - Hemartrozele: sangerare in
Aceste hemoragii au: interiorul articulatiei-> cele mai
- diverse localizari si o evolutie frecvente hemoragii
cronica; - Hematoamele: sangerarea in
- tendinta la hemoragii apare din primul interiorul unui muschi; cele mai
an de viata si se mentine pe tot parcusul frecvente hematoame la hemofilici se
vietii (la nou nascuti nu se manifesta la produc la nivelul flexorilor antebratului
nastere deoarece au anticorpi - si a psoas iliacului.
globuline antihemofilice - de la mama Hemartrozele apar in 75% din
transmise prin placenta; cazurile de hemofilie( apare numai la
- dar hemoragiile pot aparea in primele barbati, femeile fiind purtatoare)
zile de viata deoarece acesti anticorpi
nu se transmit si prin laptele matern Articulatiile cel mai frecvent
- Hemoragiile pot fi: afectate sunt:
- spontane - genunchiul
- provocate: de - glezna
traumatisme minore sau interventii - cotul
chirurgicale - umarul
- Hemoragiile pot fi: - articulatiile mici ale mainii
- externe ( sunt rare) : - soldul
- cu Articulatia afectata este:
epistaxis (sangerare nazala) - extrem de dureroasa la miscare,
- cu- prezinta tumefactie si determina
gingivoragii (sangerare la nivelul imobilizarea articulatiei segmentului
gingiilor) respectiv
- - si prezinta pozitiei antalgice.
conjuctivale (cu ochi foarte rosii) Dupa un timp, in evolutia acestei
- interne (mai hemartroze apar:
frecvente ca cele externe): - febra si leucocitoza in sange (cresterea
- numarului de leucocite in sange) ceea
intracraniana ce arata un proces infectios.
- digestiva Intr-o evolutie normala, fara
superioara exteriorizata prin: tratament, resorbtia spontana a unei
hematemeza (varsa sange) sau melena hemartroze ar dura intre 3-6 saptamani.
(scaun lucios si negru ca pacura) De aceea sunt necesare punctia si
drenajul.
4
 Hemartrozele, la barbatii la institutele de hematologie
hemofilici, au tendinta de a se repeta, transfuzionala
de obicei, la acelasi nivel articular. De Tratamentul curativ
aceea apar sinovite cronice si aparitia recuperator- Kinetoterapia
unui deficit functional progresiv. Obiective:
Ex: - combaterea durerii
- hemartroza repetata a - mentinerea/imbunatatirea
articulatiei genunchiului determina o mobilitatii articulare
atrofie a muschiului cvadriceps, - folosirea ortezelor si
modificari de tip fibrozare musculara, educarea pacientului in sensul folosirii
articulatia se intepeneste (stiffness in acestora
articulatie), intepeneala are loc intr-o Mijloace:
pozitie antalgica astfel incat hemofilicul In hemartroza genunchiului:
poate deveni invalid. - repaus functional cu
6. Tratamentul profilactic si curativ( imobilizarea membrului inferior
recuperator) in hemofilie. respectiv pe atela, in extensie, timp de
10-12 zile
Tratamentul Profilactic in hemofiliei - se practica punctia si
Se realizeaza prin sfatul genetic drenajul
referitor la programarea sarcinilor si la - se aplica bandaje
cunoasterea riscurilor genetice ale compresive pentru limitarea hemoragiei
genitorilor: (care poate continua intraarticular) si a
- daca acestia sunt cu risc edemului
sunt utilizate metode contraceptive - se aplica crioterapie scurta
pentru a fi impiedicata o sarcina - dupa aplicarea
- este bine ca barbatii tratamentului antihemofilic si dupa ce
hemofilici sa fie sterilizati; ei vor hemoragia intraarticulara s-a oprit,
transmite 100% gena purtatoare de numai atunci sunt permise contractiile
hemofilie izometrice ale cvadricepsului
- se sterilizeaza si femeile Exercitiile active de kinetoterapie
purtatoare (desi nu fac boala, o se fac :
transmit); copiii lor de sex masculin vor- prudent,
avea toti hemofilie - progresiv
- daca totusi apare o sarcina
- cu accent pus pe extensie
este bine ca aceasta sa fie intrerupta in
timp util (in primele 3 luni de sarcina) 7. Afectiuni genetice: Distrofiile
Tratamentul substitutiv: musculare progresive: def., mod de
- factorii antihemofilici VIII si IX transmisie a maladiei genetice.
- se administreaza prin transfuzie doar

5
 Mutatia genetica la aceste boli este II. Mutatia genetica este situata
situate:
- fie pe un cromozom somatic numit
autosom
- fie pe un cromozom sexual
Definitie:
Aceasta boala este caracterizata de
o degenerescenta a fibrelor musculare,
avand o evolutie :
- progresiva,
- simetrica
- si proximala.
Modalitati de transmitere:
I. Gena patologica este situata aceasta situatie este de numai 25%.
pe cromozomul X
100% din fete sunt purtatoare
100% din baieti sunt sanatosi
50% din fete sunt sanatoase
50% din fete sunt purtatoare
50% din baieti sunt bolnavi
50% din baieti sunt sanatosi
100% din fete sunt purtatoare
50% din baieti sunt bolnavi
50% din baieti sunt sanatosi
pe un cromozom recesiv autosom
putand fi afectate ambele sexe.
Efectul nociv al acestei gene
patologice poate sa fie compensat de o
gena alela (perechea ei) numai daca
aceasta este normala si in acest fel gena
patologica determina descendenti
purtatori.
Ei vor face boala doar daca vor
intalni o alta gena alela patologica
(daca ambii parinti sunt bolnavi sau
purtatori).
Riscul de transmisie a bolii in
III. Dominant autosomal: gena
patologica este pe un cromozom
autosom (pot fi afectate ambele sexe).
Efectul nociv al genei patologice
nu va mai fi compensat de gena alela,
astfel ca descendentii vor fi bolnavi.
Riscul de transmitere la descendenti
50%.
IV. Mutatiile spontane ("de
novo"): se pot intampla oricui. Gena
patologica apare accidental in urma
acestei mutatii spontane. Nu se cunosc
factorii care determina aceste mutatii.
Se pot doar intui, sau se pot
urmari statistic ca sunt mai frecvente
anumite cazuri:
- infectii virale contractate
de mama in timpul sarcinii (gripa,
viroze facute de mama in primele 3 luni
de sarcina)
- varsta inaintata a mamei
6
8. Distrofia musculara : Duchenne- def., - se observa
patologie, manifestari clinice. desprinderea omoplatilor la ridicarea
bratelor
Definitie: - au dificultate in a tine
Este cea mai frecventa forma de orice greutate in mana
distrofie musculara la varsta copilariei. - Au deficit muscular si la nivelul
Are o transmitere X-linkata. Baietii centurii pelviene si a trunchiului
sunt mai frecvent afectati. - au dificultati de
Varsta de debut: 2-4 ani respiratie: muschii inspiratori si
(prognostic sever). Foarte rar apare expiratori sunt mai rapid afectati;
dupa pubertate. - diafragmul isi
pastreaza o activitate normala un timp
mai lung
Patologie, manifestari clinice: - in timp se produce
orizontalizarea coastelor si fixarea
- Mers instalat tardiv toracelui in inspir
- Scaderea fortei musculare, care - lordoza este un semn
este: caracteristic
- bilaterala si simetrica - Mersul leganat: au caderi
- proximala si de frecvente in timp ce merg, oboseala
intensitate variabila foarte accentuata la mers
- Deficitul de forta musculara se - In timp urcatul scarilor devine
manifesta si la nivelul fetei imposibil
- Trecerea acestor copii din DD in
Acesti copii au facies ortostatism este foarte dificila: din DD
caracteristic: trec in DV, apoi isi ridica trunchiul
- deschiderea larga a fantei sprijinindu-se pe maini, apoi trec in
palpebrale (ochi holbati) ortostatism catarandu-se pe proprii
- dificultati in a inchide genunchi si pe coapse
ochii - Incep sa se instaleze atrofiile
- eversia buzelor (buze in musculare bilaterale si simetrice care
afara) prezinta tendinta la generalizare si au
- dificultati in a fluiera evolutie lent progresiva
- dificultati in a umfla -In timp apar si retractii:
obrajii - de tendoane: daca se
produce retractia tendonului Ahilian
- Deficit de forta musculara la apare piciorul varus echin;
nivelul centurii scapulo-humerale: - de ligamente: daca se
- au dificultate la retrag ligamentele ischiogambierilor
ridicarea bratelor deasupra capului apare genuflexum
7
 - de muschi: daca se retrage
psoasiliacul apare flexia coapsei pe
bazin
- Incep sa prezinte un deficit
marcat la nivelul mainilor datorita
retractiilor in articulatiile pumnului si a
degetelor
- Reflexele osteotendinoase initial
raman normale dar odata cu producerea
atrofiei musculare incep sa scada pana
la disparitie
- Acesti copii au si tulburari
trofice cu tegumentele aspre si subtiri,
cu o sensibilitate crescuta la infectiile
tegumentare
- Osteoporoza pe care o au creste
riscul de fracturi spontane
- Tulburari cardio-circulatorii,
hipotensiune arteriala, tahicardie,
cianoza a extremitatilor si extremitati
reci
- Tulburari digestive cu atonie
intestinala => constipatie
- Decesul acestor copii se produce
prin insuficienta respiratorie
insuficienta cardiaca
9. Tratamentul kinetoterapeutic si
occupational in Distrofia Duchenne: sau un balon
obiective, mijloace, forme
terapeutice.
Tratament
- Tratament patogenic cu
cortizon si imunosupresoare
- Tratament simptomatic cu
vasodilatatoare (pt extremitatile reci),
vitamine, suplimente
- Tratamentul ortopedic:
- corset pentru fixarea
coloanei vertebrale
- orteze pentru
prevenirea retractiei tendoanelor
Tratamentul Kinetoterapeutic:
- aplicata precoce, foarte
perseverent si pe toata durata vietii
acestor copii
- ritmul sedintelor: de la 2
sedinte/luna la 4 sedinte/saptamana
Obiectivele kinetoterapiei:
- reeducarea respiratiei
- prevenirea atrofiei musculare
- reeducarea prehensiunii
- prevenirea obezitatii
Mijloace ale kinetoterapiei:
- hidrokinetoterapia
- masaj
- posturari
- mobilizari pasive, pasivo-active
si - gimnastica respiratorie
Sport:
- volei cu o minge foarte usoara
- baschet cu un cos situat la o
inaltime mai mica
- inotul
Terapie ocupationala:
- pentru membrele inferioare:
pedalaj
- pentru membrele superioare:
- asamblat/dezasamblat
jucarii
8
 - sa se joace cu jucarii care11. Dezvoltarea motrica normala a
au arc actionat de o cheie sugarului
- sa insurubeze/desurubeze Nou-născutul prezintă:
ce jucarie vor ei - o postură simetrică, în care se
- sa insire margele pe ata menţine poziţia fetală intrauterină,
- terapia prin arta, desen, datorată predominării tonusului
pictura, muzica muşchilor flexori.
- in primele săptămâni de viaţă nu
există control asupra extremităţii
10. Distrofia muscular Beker- def., cefalice.
forme clinice. Spre sfârşitul lunii a doua
Def: sugarul:
- debuteaza la 11-12 ani, - începe să-şi menţină capul în poziţie
- afecteaza ambele sexe, ridicată, la început câteva momente
- are o evolutie lent progresiva apoi din ce în ce mai mult;
Forme clinice: - trage scutecul de sub el şi-l
1.Scapulo-humerala mototoleşte în palme;
-varsta de debut este in copilarie sau la - prinde, cu priză totală, obiecte mai
adultul tanar mari.
-exista o forma juvenila care se În luna a treia:
numeste ERB - sugarul începe să-şi controleze poziţia
-afecteaza musculatura fetei, a umarului ridicată a capului, astfel încât la
si a bratului sfârşitul acestei luni, în decubit ventral,
-are o evolutie ondulatorie cu perioade poate să urmărească ce se întâmplă în
de remisiune aparente jurul său, cu capul în extensie,
2.Distala: răsucinndu-l;
-apare la ambele sexe cu debut in - către sfârşitul lunii a treia îşi studiază
adolescenta sau la adult cu interes mâinile şi picioarele;
-afecteaza musculature distala a - îşi extinde complet membrele
extremitatilor superioare
-are o evolutie lenta si nu are tendinta În toată acestă perioadă
sa se extinda proximal sugarul îşi câştigă treptat:
3.Oculo-faringiana: - tonusul de extensie, în mod spontan şi
-afecteaza ambele sexe gradat:
-apare la adultul de peste 40 ani - începe cu
-afecteaza musculatura ocular dand capul,
caderea ploapei si musculatura -apoi
faringeana ducand la disfagie coloana vertebrală
progresiva -şi în final
bazinul.
9
- la sfârşitul acestui stadiu (0-3 luni)
apare primul moment de referinţă în
dezvoltarea motorie, denumit „postura
păpuşii” (după Bobath):
-în decubit
ventral,
- sugarul se
sprijină pe antebraţe şi coate, cu
palmele şi degetele în extensie,
- membrele
inferioare uşor flectate şi rotate spre
exterior (astfel încearcă să-şi asigure o
bază de sprijin mai mare).
- chiar de la naştere, nou-născutul
prezintă o serie de reacţii primare,
denumite reflexe arhaice, care dispar
treptat între a doua şi a patra lună de
viaţă postnatală.
12. Dezvoltarea motrica normala a
copilului 1-3 ani.
La 12 luni:
- imită acte simple :
-spălatul cu săpun,
- hrănirea altei persoane
- merge:
- susţinut de o singură mână, cu
bază largă de sprijin,
-sau merge lateral ţinându-se de cadă;
mobile;
-nu are încă reacţii de echilibru în (creionul îl va ţine cu degetele, nu în
mers;
- uneori se poate hrăni singur (chiar din - încearcă să se îmbrace singur.
ceaşcă); ajută să fie îmbrăcat;
- poate arunca o minge prin imitaţie;
- la sfârşitul acestui stadiu recunoaşte
bine obiectele din jur, putând chiar să
asocieze două sau trei dintre ele.
La 13 luni:
- se deplasează cu sprijin pe palme şi
membrele inferioare în extensie
(„mersul elefantului”).
La 15 luni:
- merge singur, se opreşte şi porneşte
din nou, fără să cadă;
- construieşte un turn suprapunând 2-3
cuburi.
La 18 luni (1 an jumătate):
- merge singur lateral, oblic şi înapoi
fără sprijin;
- urcă treptele ţinându-se de balustradă,
cu ambele picioare pe aceeaşi treaptă;
- îşi arată cu degetul ochii, nasul, gura;
- se hrăneşte singur cu lingura, însă se
murdăreşte.
La 20 luni:
- stă într-un picior, cu sprijin la nivelul
mâinilor;
- construieşte un turn suprapunând
5-6 cuburi.
La 24 luni (2 ani):
- merge cu un rulaj bun al piciorului
(„călcâi-degete”);
- urcă şi coboară singur scările, cu
picioarele pe aceeaşi treaptă;
- aleargă bine fără să cadă;
- ridică obiecte de pe jos fără să
- poate desena un cerc prin imitaţie
palmă);
La 30 luni (2 ani şi jumătate):
- aruncă o minge, fără direcţie,
păstrându-şi echilibrul;
- sare de la o înălţime mică (20 cm),
cu picioarele lipite;
10
 - construieşte un turn suprapunând - Decubit ventral
8 cuburi. Reflexele arhaice:
La 3 ani: 1) Reflexul oculo-motor
- se mişcă permanent, aleargă, sare, - se ciupeste tegumentul palpebral
deschide şi închide uşile, agaţă şi trage- si in mod normal copilul trebuie sa
toate obiectele la care poate ajunge; clipeasca si sa schimbe pozitia capului
- urcă treptele alternând picioarele,
sprijinindu-se cu o mână de balustradă;2) Reflexul la lumina puternica
- coboară scara cu ambele picioare - determina clipire si flectarea dorsala a
pe aceeaşi treaptă; capului,
- poate merge pe tricicletă; - se realizeaza cu o mica lanterna, reflex
- mănâncă singur fără să se de nou-nascut;
murdărească; - dupa doua luni indreapta capul spre
- se încalţă singur, însă de obicei îşi lumina
pune ghetuţele invers (dreapta pe
piciorul stâng şi stânga pe cel drept); 3) Reflexul de apucare
- poate desena prin imitare o cruce; - la stimularea palmei( la gadilarea
urmăreşte cu creionul conturul unui palmei cu un deget al examinatorului)
pătrat. - nou nascutul apuca degetul
examinatorului;
- reflexul trebuie sa fie simetric la
ambele palme,
13. Programul kinetic pe 0-3luni( tr - nu trebuie sa persiste mai mult de 4
abordat si reflexele arhaice a noului- luni;
nascut) - daca persista mai mult de 4 luni, este
semn rau de disfunctie cerebral
Programul kinetic 0 – 3 luni ( 0 – 28
zile) 4) Reflexul Moro
- nou nascutul este pus pe un scutec,
Reguli speciale, se urmareste : - in decubit dorsal, poate fi provocat prin
miscarea suprafetei de sprijin.
- Postura
- Si reflexele Se produce in doi timpi:
- in primul timp are loc:
- ABDUCTIA SI
Postura normala, se observa in timpul EXTENSIA membrelor superioare cu
somnului si trebuie sa fie: deschiderea palmelor si extensia
- Semiflexia membrelor superioare degetelor,
- Semiflexia membrelor inferioare - Concomitent cu flexia
- Si capul lateral membrelor inferioare
11
- In al doilea timp se executa:
- FLEXIA MEMBRELOR
SUP.CU ADUCEREA LOR LA PIEPT
si STRANGEREA PUMNILOR,
- Concomitent cu extensia
membrelor inferioare.
-nou-născutul va întoarce
capul după el;
- dacă se execută o atingere pe mijlocul
buzei superioare, se obţine ridicarea
acesteia;

Dispare dupa 3-4 luni. - dacă degetul alunecă uşor spre nas, se
produce extensia capului;
5) Reflexele tonice cervicale
- nou-nascutul examinat in decubit - dacă se execută o atingere pe
dorsal, mijlocul buzei inferioare, se produce
- i se roteste capul intr-o parte si acest coborârea acestei;
lucru determina reflex extensia -dacă degetul se mişcă spre bărbie,
membrului superioar si inferior de se provoacă flexia capului şi
partea rotata. deschiderea gurii.
8) Reactia de supt
6) Reflexul de cadere = Poate fi provocată prin:
- nou-nascutul suspendat de axile si se - introducerea degetului examinatorului
coboara brusc, (sau orice alt obiect) între buzele nou-
- se lasa un pic mainile sa cada, născutului,
- reflexul este ca se determina extensia - astfel obţinându-se contracţia buzelor
bratelor si deschiderea degetelor in şi a obrajilor asociată cu mişcări ale
evantai. maxilarelor caracteristice suptului.
Dispare în cursul lunii a 3-a (după
7) Reflexul punctelor cardinale această vârstă suptul nu mai este un
Poate fi provocat în mai gest reflex).
multe feluri.
9) Reflexul tonic asimetric al gatului
În toate cazurile, vârful limbii se va Poate fi provocat:
îndrepta către locul stimulat: - prin înclinarea laterală a capului nou-
născutului,
- dacă este atins cu degetul - poziţionat în decubit dorsal,
colţul gurii nou-născutului, - obţinându-se flexia membrelor de
- buza inferioară se lasă spre partea opusă înclinării.
partea respectivă; - dispare la vârsta de 2 luni.

-dacă degetul care atinge 10) Reacţia de ortostatism

alunecă uşor spre lateral, (reacţia pozitivă de sprijin):
Dacă nou-născutul este:
12
- susţinut de sub axile în ortostatism, Exercitii la varsta de 0 – 3luni
- fără contact al plantelor cu masa de - La baia zilnica se executa miscari de
examinare, usoara gimnastica si masaj proximal si
- se produce o extensie progresivă a distal
membrelor inferioare. - Gimnastica usoara cu flexie-extensie de
- dispare spre luna a doua. membre
- Gimnastica falangelor
11) Reflexul de mers automat - Si masajul musculaturii paravertebrale
Dacă nou-născutul este :
- susţinut în ortostatism 14. Programul kinetic pe grupa de
- cu plantele în contact cu un plan dur şi i varsta 3 – 6 luni.
se imprimă o uşoară mişcare de
împingere înainte Intre 3 -6 luni:
- va executa câţiva paşi cu un ritm - creste in mod fiziologic un tonus al
regulat şi cu un rulaj corect al muschilor extensori,
piciorului. - ceea ce determina aparitia relfexului
- dispare la sfârşitul primei luni. Landau:
- daca din DV
12) Reflexul de pasire peste sugarul este ridicat
obstacol -fiind sustinut cu o
Se produce în doi timpi: mana sub torace sau abdomen,
In primul timp dacă: - el isi va extinde
- nou-născutul este susţinut de sub axile complet coloana vertebrala,
în ortostatism -capul va fi ridicat;
- lângă marginea mesei şi faţa dorsală a -daca din aceasta
unui picior este atinsă de masă pozitie examinatorul va produce o
- se va produce flectarea membrului flexie a capului,
inferior respectiv şi suirea lui pe masă; -tonusul de extensie
dispare total si sugarul se transforma
In al doilea timp: “intr-o papusa de carpa”
- se va produce extensia membrului - apare reflexul de agatare si de prindere
inferior respectiv cu sprijin complet pe a obiectelor
plantă, - se intoarce de pe burta pe spate( nu tr
- aducerea celuilalt membru inferior pe lasat nesupravegheat)
masă
- şi apoi mers automat. Programul kinetic:
Apare după a zecea zi de - trebuie sa fie o joaca, sa fie un joc
viaţă (este singurul reflex arhaic care nu interactiv
este prezent la naştere) şi dispare în - Din DV:
cursul lunii a doua.
13
 - miscari de tarare prin apasarea
cu policele pe centrul plantei,
-plasand pe suprafata de lucru un
obiect pe care copilul sa il apuce.
- Din DD se executa:
- ridicari in asezat si ortostatism
prin prinderea policelui adultului
- La baia zilnica se realizeaza:
- pseudomiscari de inot cu
membrele superioare si inferioare,
-cu sustinerea capului deasupra
apei
-Din Asezat se ralizeaza :
-miscari usoare dupa
diverse obiecte,
- dupa care se revine in
asezat sprijinit
Se urmareste aparitia primei
reactii de echilibru in decubit dorsal si
devubit ventral
15. Program kinetic pt vârsta 7-9
luni. 6 – 9 LUNI
- cucereste pozitia ASEZAT FARA
SPRIJIN, considerata al 2-lea moment
de referinta in dezvoltarea motorie;
- se catara singur la marginea patului,
se ridica din asezat in
ORTOSTATISM;
- merge in lateral, cu sprijin;
- prehensiunea completa palmo-radiala
prin police;
- apare reflexul de parasuta (al 3-lea
moment de referinta in dezvoltarea
motorie obtinut prin ridicare si
leganarea copilului ca un planor);
- spre sfarsitul perioadei se deplaseaza
in patrupedie, se ridica in pozitia
14
“cavaler-servant” si ortostatism fara
sprijin;
- realizeaza pensa fara prehensiune.
16. Program kinetic pt vârsta 10-12
luni. 10 – 12 LUNI
- trece din decubit ventral in sezat si
mai apoi in ORTOSTATISM;
- se joaca mult cu mainile;
- programul kinetoterapeutic va fi
constituit din mici jocuri tematice, care
prevad ridicarea, coborarea, predarea
unor obiecte, impinse un pic peste linia
de confort, cu recompense verbale
afective si materiale;
- foarte important devine hidratarea
corespunzatoare si programul de somn,
care compenseaza hiperactivitatea;
- dupa 11 luni, sta singur in ortostatism,
cucereste mersul cu / fara sprijin, imita
acte simple, cauta sa devina
independent in a se hrani si imbraca,
arunca o minge la cerere;
- programul kinetoterapeutic se va
desfasura in jurul mersului nou cucerit
la sfarsitul fiecarei curse, realizandu-se
un act indicat (predarea / preluarea unui
obiect, aruncarea unei mingii).
17. Program kinetic pt vârsta 13-24
luni. 1 – 2 ANI
La 13 luni
- se deplaseaza cu sprijin pe palme si
membrele inferioare in extensie (mersul
elefantului);
- programul kinetoterapeutic de mers
tematic, cu recompensa, va ingloba
aceasta noua cucerire;
- spatiu securizat, mocheta;
- organizarea de trasee care sa
presupuna mers, tarare, aruncare,
mersul elefantului cu colectare de
 obiecte care se duc la punct fix – la
cerere.
La 15 luni
– totala autonomie asupra mersului,
construieste suprapunand obiecte;
- se impune folosirea mersului in
plimbari cat mai lungi in aer liber,
alternate de reprize de joaca;
- programul de somn sa se respecte cu
strictete. Este ideal a nu se folosi perna
ci doar o suprafata plana elastica;
- se poate improviza un plan inclinat cu
unghi variabil pe care copilul sa
parcurga urcare-coborare, rostogolire,
tarare.
La 18 luni
- merge singur lateral, oblic si inapoi,
- urca treptele tinandu-se de balustrada
La 24 luni
- merge cu un bun rulaj al piciorului ,
- urca si coboara singur scarile,
- alearga bine,
- ridica obiecte de pe jos, se imbraca
singur;
- poate demara mersul pe bicicleta;
- poate initia mersul pe role sau patine;
- poate initia alunecarea controlata pe
schiuri.
Se poate mentine traseul de joaca initiat
cu cateva luni in urma, inserandu-se in
acesta elemente noi:
- planul inclinat;
- tubulatura prin care copilul se poate
introduce cu usurinta;
- locuri de oprire;
- locuri de depozitare a diferitelor
obiecte;
- cos in care sa arunce mingii sau alte
obiecte
15
- se exerseaza la cerere desenarea
unui cerc si imbracarea unui obiect
vestimentar; acestea fiind adevarate
cuceriri ale abilitatii in miscare;
- se exerseaza sprijinul unipodal,
cu sprijin la nivelul mainilor.
18. Program kinetic pt vârsta 2-3 ani.
2 – 3 ANI
La 30 luni
- arunca o minge fara directie , fara
dezechilibru;
- sare de la inaltime mica (20cm) cu
picioarele lipite
- se introduce in traseul construit mai
demult noua cucerire → se construieste
un loc de aruncat la tinta
- se cere construirea unui turn de 8
cuburi.
La 36 luni
- autonomie cvasitotala,
- se misca permanent,
- alearga,
- sare,
- deschide si inchide usi,
- agata si trage toate obiectele la care
ajunge;
- urca treptele alternand picioarele,
coboara cu sprijin de mana;
- merge singur pe tricicleta, se incalta
singur, deseneaza prin imitatie cruce /
cerc / patrat, mananca singur fara sa se
murdareasca;
- este necesara marimea traseului
parcurs prin largirea habitatului si
introducerea in traseu a noilor cuceriri;
- este necesara securizarea prizelor si a
suprafetelor la care copilul are acces;
- se continua mersul pe role si
bicicleta;.
 - PRIMARI
- SECUNDARI
NUCLEII DE OSIFICARE
19. Particularitati ale aparatului PRIMARI:
locomotor in pediatrie:Sistemul osos- apar in viata intrauterina
In structura sistemului osos predomina:- la nastere sunt prezenti urmatorii
- TESUTUL CARTILAGINOS nuclei:
Sistemul HAVERSIAN are : - EPIFIA DISTALA FEMURALA
- forma - EPIFIZA PROXIMALA A
- si dispunere neregulata TIBIEI
- miscarile si presiunile exercitate asupra - ASTRAGAL
osului modifica, in timp, SISTEMUL - CUBOID
HAVERSIAN. - CALCANEU
La varsta copilariei exista o NUCLEII DE OSIFICARE
ACTIVITATE PROLITERATIVA SECUNDARI:
DEOSEBITA (facand posibila
- apar dupa nastere, intr-o anumita ordine
refacerea in timp scurt) datorita cronologica:
prezentei in REGIUNEA DIAFIZO- - la 3 ani – sunt OSIFICATI
EPIFIZARA, a unei RETELE aproape TOTI NUCLEII CARPIENI
VASCULARE FOARTE BOGATA. - la 6 ani – sunt OSIFICATI
REZISTENTA OSOASA: TOTI NUCLEII EPIFIZARI
- LA SUGAR – este MICA, deaorece - la SFARSITUL PUBERTATII
exista un dezechilibru intre: - – se produce CALCIFIEREA:
OSIFICARE - CARTILAJELOR
DE CRESTERE DIAFIZO-
- si APORTUL DE EPIFIZARE
- si VERTEBRELOR
CALCIU Exista 800 nuclei (centri) de
- LA COPIL – este mai MARE (FATA OSIFICARE.
DE ADULT), deoarece: Nucleii de osificare se vizualizeaza
radiologic
-PERIOSTUL ESTE MAI GROS Ex:
-SI Nucleul de osificare al CAPULUI
ARE O ELASTICITATE MAI MARE. FEMURAL apare la varsta de 2 ½ - 3
PROCESUL DE OSIFICARE: luni
- incepe in VIATA INTRAUTERINA Intr-o suspiciune de luxatie
- in luna a 5- a de gestatie la nivelul: congenitala de sold NU SE
- CLAVICULELOR EFECTUEAZA EXAMEN
- si OASELOR CRANIENE RADIOOLOGIC pana la VARSTA DE
NUCLEII DE OSIFICARE sunt: 3 LUNI!!!
16
 20. Particularitati ale aparatului DEZECHILIBRU intre OSIFICARE si
locomotor in pediatrie-sistemul APORTUL DE CALCIU
articular, sistemul muscular, pozitii - trebuie protejat in MISCAREA
pentru examinarea aparatului DE FLEXIE, niciodata la aceasta
locomotor al copilului. VARSTA, BRATUL SUGARULUI
NU SE DUCE DIRECT IN FLEXIE, ci
SISTEMUL ARTICULAR prin ABDUCTIE.
FORMA ARTICULATIILOR este
uneori modificata fata de a cea a SISTEMUL MUSCULAR
adultului. PARTICULARITATI:
Cea ma reprezentativa modificare de Dezvoltarea musculaturii este :
forma este: - diferita de la o regiune la alta.
1. LA NIVELUL COLOANEI EX:
VERTEBRALE: La SUGARUL in varsta de 3 luni,
- la INCEPUT NU EXISTA NICI musculatura MEMBRELOR
O CURBURA INFERIOARE reprezinta 38% - 40%
- la VARSTA DE 2-3 luni apare din GREUTATEA TOTALA a
CURBURA CERVICALA datorita MUSCULATURII.
cresterii TONUSULUI TONUSUL MUSCULAR difera de la
EXTENSORILOR CERVICALI o varsta la alta:
ducand la MENTINEREA CAPULUI - LA NOU-NASCUT:
RIDICAT IN DD - predomina TONUSUL
- la VARSTA DE 9 LUNI apare FLEXORILOR
CURBURA LOMBARA, dupa - apoi va predomina TONUSUL
ridicarea in picioare a sugarului MUSCHILOR FLEXORI ai
MEMBRELOR SUPERIOARE
2. LA NIVELUL ARTICULATIEI - si TONUSUL MUSCHILOR
GENUNCHIULUI (modificare de EXTENSORI ai MEMBRELOR
forma): INFERIOARE
- la inceput, GENUNCHIUL este - ajugandu-se, in final, echilibrul dintre
in VARUM (0) FLEXORI / EXTENSORI
- odata cu inaintarea in varsta, acest
VARUM se reduce PROGRESIV
- STRUCTURA MUSCULARA la
3. LA NIVELUL ARTICULATIEI NIVELUL ABDOMENULUI, este:
SCAPULO-HUMERALE: - usor diferita fata de cea a
- pana la varsta de 3 ani, CAPUL adultului
HUMERAL pe poate FRACTURA - existenta inelului OMBILICAL,
FOARTE USOR, deoarece exista intrerupe LINIA ALBA, astfek

17
 rezistenta acesteia scade favorizand varsta, sex, tipul constitutional la
aparitia HERNIEI OMBILICALE copil
EXAMINAREA Def.
APARATULUI LOCOMOTOR la ATITUDINEA COPRORALA,
COPIL este acea functie a corpului uman
Pozitia pentru examinarea bazata pe actiunea:
APARATULUI LOCOMOTOR la - SINERGICA
copil este: - si COORDONATA a elemnetelor:
- DIFERITA in - APARATUL
FUNCTIE DE VARSTA ACESTUIA: LOCOMOTOR
- LA SUGAR: - Si SISTEMUL
- din DD, se apreciaza modificarile NERVOS (central si periferic) prin care
SIMETRICE sau ASIMETRICE ale se STABILESC RAPORTURI
TONUSULUI MUSCULAR prin CONSTANTE intre:
modificarea segmentelor corporale - SEGMENTELE
- si din DV, se apreciaza CORPORALE
dispunerea SIMETRICA sau - CORP si
ASIMETRICA a: MEDIUL INCONJURATOR
- OMOPLATILOR => asigurandu-se: - STABILITATEA
- GROPITELOR - ECHILIBRUL
SACROILIACE - MOBILITATEA
- PLIURILOR
SUBFESIERE Atitudinea CORPULUI difera in
- si ale REGIUNII functie de:
POPLITEE - VARSTA
- SEX
- LA COPILUL de 1 an din : - TIPUL CONSTITUTIONAL
- ASEZAT
- si ORTOSTATISM 1.
In functie de VARSTA:
-
1-3 ani:
- LA COPILUL mai MARE din: - cu CAPUL MARE si
- DD, TRUNCHIUL si membrele mai MICI
- DV, - abdomenul este HIPOTON
- ASEZAT, - bazinul este inclinat inante
- ORTOSTATISM, astfel incat pana la varsta de 3 ani,
- MERS atitudinea
de lordoza lombara este
21. Atitudine corporala: considerata normala
definitie, diferetieri in functie de
- 3-6 ani prescolar:
18
 - pastreaza aceiasi atitudine - proiectarii inainte a
lordotica umerilor, a dezvoltarii insuficiente a
- pot sa apara tendinte de musculaturii
asimetrie (scolioza sau cifoza), aceste spatelui, bazinul mai
tendinte ingust, abdomenul mai tonic, prezinta
nu sunt considerate normale, frecvent
intervine kinetoterapia chiar de la o ATITUDINE
aceasta CIFOTICA
varsta

3. In functie de tipul constitutional:

- la copilul scolar: - copilul INALT si SLAB, are atitudine
- datorita pozitiei incorecte din CIFOTICA
banca de la scoala, ghiozdanelor grele - copilul SCUND si GRAS, are atitudine
apar tendinte de modificare a LORDOTICA
coloanei vertebrale, apare atitudinea
cifotica si 22. Atitudine corporala, elemente
scoliotica, care necesita kinetoterapie si pasive si elemente active.
gimnastica Atitudinea corpului este
corectiva ASIGURATA de:
- elemente pasive
- pubertatea: - si elementele active
- are loc o crestere exegerata a Elementele Pasive sunt:
copilului la pubertate si o 1. OSELE
hipodezvoltare musculara,
2. ARTICULATIILE
astfel incat apar foarte frecvent 3. TESUTURILE PERI-ARTICULARE
SCOLIOZELE si CIFOZELE, 4. LIGAMENTELE
necesita kinetoterapie 5. FASCIILE MUSCULARE
6. ELASTICITATEA MUSCULARA
2. In functie de sex: Aceste elemente sunt ,,perfectionate”
- LA FETE deoarece au: pe anumite structuri ale APARATULUI
- BAZINUL INCLINAT LOCOMOTOR
INAINTE si ,,FEREASTRA Ex.
ABDOMINALA” mai mare La nivelul coloanei vertebrale:
datorita hipotoniei musculare, fetele au- stabilitatea este asigurata de
au mai frecvent o ligamentele corpilor vertberale
ATITUDINE LORDOTICA - mobilitatea este data de discurile
intervertebrale
- LA BAIETI, datorita: La nivelul bazinului

19
1. Reperul in articulatia bazinului este cateva curburi care le consideram
inclinarea normala de 30° fata de normale:
orizontala care trece prin articulatia 1. Curbura cervicala = - trebuie sa fie o
sacro-lombara atitudine lordotica,
2. Daca bazinul este INCLINAT -musculature spatelui
INAINTE – atitudinea este lordotica trebuie sa fie puternica
3. Daca bazinul este asimetric, datorita
inegalitatii membrelor inferioare (1-2 2. Curbura toracala = atitudine cifotica,
cm inegalitatea este normala) atnci deoarece intratoracic avem niste organe
bazinul este asimetric, si atitudinea se voluminoase (plamani, inima)
numeste ASIMETRICA sau
SCOLIOTICA 3. Curbura lombara = - atitudine
4. BAZN ORIZONTALIZAT in care lordotica, care echilibreaza lucrurile,
curba lordotica normala este mult
diminuata sau lipseste -se produce si datorita faptului ca
Elementele active sunt: MUSCULATURA ABDOMINALA
1. APARATELE GOLGI din este mai slab dezvoltata (cu precadere
STRUCTURA TENDOANELOR la femei) determinand proiectarea in
2. FUSURILE NEUROMUSCULARE fata a organelor abdominale.
3. CAIE NEURONALE (coordoneaza
miscarea) - CALEA SPINO- 4.
Membrele inferioare participa si ele la
TALAMICA ATITUDINEA CORPORALA:
- Mentin ATITUDINEA
- CALEA SPINO-CEREBELOASA CORPORALA prin CVADRICEPS
- TIBIA are rol in mentinere
- CALEA INTERCEREBRALA VERTICALITATII GAMBEI
- si TRICEPSUL SURAL si
Cu ajutorul acestor elemente TENDONUL lui AHILE asigura
active pe CALEA verticalitatea
EXTRAPIRAMIDALA, este: corpului
- modificata, stimulata musculatura
efectoare 24. Modificare segmentelor corporale
- si se poate modifica tonusul muscular. in trecerea de la patrupedie in
bipedie
23. Descrieti atitudini corporale Trecerea din patrupedie in bipedie
normale pe diferite segmente ale a dus la modificarea segmentelor
corpului. coprorale si anume:
In mod NORMAL la nivelul 1. VERTICALIZAREA
COLOANEI VERTEBRALE exista TRUNCHIULUI a dus la:

20
- aparitia curburilor fiziologice, mai ales - sa
a curburilor in plan sagital, fie dispuse pe aceeasi linie
- coloana vertebrala devenind mai - sa existe o simetrie
rezistenta la presiuni, -
Pentru crearea atitudinii corecte la
- iar vertebrele s-au modificat si
sugari se recomanda:
specializat in functie de rolul regiunii in - culcarea copilului pe
care se gaseste vertebra respectiva plan tare
- fara perna
2. S-a reechilibrat : - cu segmentele corpului
- centrul de greutate datorita trecerii la dispuse simetric
pozitia bipeda - foarte recomandat
- a devenit proiectat in mijlocul bazei de somnul:- in pozitie VENTRALA,
sustinure -cu membrelesuperioare si
inferioare in semiflexie,
3. Membrele superioare: -cu capul intr-o parte
- nu mai au functie de sustinere
- in schimb au obtinut alte avantaje, au 2. In pozitie sezand:
castigat functia de PREHENSIUNE si In mod normal atitudinea corecta
de ABILITATE, de miscari fine este:
- musculatura abdomenului sa fie
4. S-a largit perimetrul vizual incordata
25. Aprecierea atitudinii corporale - curbura cifotica dorsala sa fie: -
a corpului in diferite pozitii- dd, indreptata
sezand, ortostatism si mers. - si sa existe un sprijin simetric pe
Se considera ca: membrele superioare
- PLANUL ANTERIOR al corpului este- pozitia sezanda a copilului este:-
PLANUL DE ACTIUNE mentinuta normal la varsta de 6 luni,
- si PLANUL POSTERIOR – PLANUL -aceasta pozitie orizontalizeaza bazinul
DE STABILITATE si produce curbura lordotica
Aprecierea atitudinii corporale se - este favorizata o cifozare lombara daca:
face prin: - musculatura spatelui este
1. D.D. slaba
2. SEZAND -se produce o alunecare a vertebrelor
3. ORTOSTATISM si se produce cifozarea (patologica)
4. MERS - de aceea pana la varsta de 1 an, este
de preferat ca pozitia sezand sa fie
mentinuta cat mai putin timp
1. D.D.
- In mod normal toate segmentele 3. In pozitie ortostatica
coporale trebuie:
21
 Atitudine corecta in ortostatism este Def.
urmatoarea: Este o :
Linia care trece prin : - abatere totala a atitudinii corporale de
- maleola externa a gambei la normal
- jumatatea articulatiei genunchiului, - in conditiile in care tesuturile implicate
- troanter, NU sunt modificate functional
- acromion Cauze
- si mastoid 1. FAVORIZANTE:
=> aceasta linie deci trebuie sa fie : - pozitiile asimetrice de la
scoala
- INCLINATA INAINTE fata de - pozitiile din timpul jocului
- PERPENDICULARA care TRECE - pozitiile din timpul somnului
prin MALEOLA EXTERNA. - sau chiar din repaus

4. In timpul mersului 2. PREDISPOZANTELE sunt:

In timpul mersului trebuiesc urmarite - tipul constitutional - lung si
urmatoarele elemente: slab (cifoza)
- pozitia corecta a capului si gatului, - scund
privirea sa fie inainte sau gras (lordotica)
- stabilitatea umerilor - ereditatea
- dispunerea pasilor pe o linie - sexul (la fetite mai frecvent)
mediala - practicarea de sporturi din
- alternarea triplei flexii si triplei mica copilarie
extensii
- alternarea succesiva a piciorului 3. DETERMINANTE, care la varsta
care inainteaza copilariei sunt:
- sprijin pe toata talpa - hipotonia musculara
- rulajul corect al plantei pe sol - laxitatea articulara
(calcai-varf) - lipsa unui reflex normal de
atitudine
26. Atitudini corporale deficiente: Clasificarea atitudinilor
atitudini deficiente globale – deficiente globale sunt:
definitie, cauze, clasificare si 1. Atitudine global cifotica
descriere (atitudine globala cifotica, 2. Atitudine global lordotica
atitudine globala lordotica, atitudine3. Atitudine plan rigida
plan-rigida si atitudine asimetrica) 4. Atitudine asimetrica
La copil aceste atitudini
corporale deficiente sunt : 1. Atitudine global cifotica
- functionale Aceasta se caracterizeaza prin:
- si au sansa mare sa se recupereze. - Inclinarea inainte a capului si a gatului
22
- Accentuarea curburii cifotice a coloanei- functionali
toracale
- Membrele inferioare sunt in semiflexie
Atitudinea global cifotica se
intalneste la:
- Scolarul mic
- Copilul hiperstatural si
hipoponderal
- Fete in perioada de
pubertate
27.
2. Atitudinea global lordotica
Se caracterizeaza prin:
- Cap si gat usor inclinate inaite
- Curbura lordotica a coloanei lombare
este accentuata
- Membrele inferioare sunt usor scurtate- regionala( partiala) a atitudinii
si in hiperextensie
- Abdomenul este impins inainte
- Bazinul este inclinat inainte
Atitudinea global lordotica apare:
- la copii pana la varsta de 3 ani
- prescolari
- copii hipostaturali si hiperstaturali
3. Atitudinea plan rigida
- este ereditara, in acesta deficienta
globala curburile fiziologice sunt
prezente, dar foarte diminuate
- atitudinea corporala in asamblu este
foarte rigida
- din punct de vedere motor diminuare
de:
- elasticitate
- suplete
- se manifesta la pubertate sau imediat
post-pubertate
4. Atitudinea asimetrica
Este determinata de factori:
- sau constitutionali
Ex.
- un membru superior are mai
multa abilitate decat celalalt
Se intalneste la :
- scolari
- si la tineri
Atitudinele corporale
deficiente: atitudini deficiente
regionale – definitie, clasificare, si
corectare prin proba functional.
Def.
Orice abatare:
coporale de la normal
- in conditiile in care nu apar modificari
structurale ale tesuturilor
- deci sunt de asemenea functionale.
Clasificare:
- aceste atitudini deficiente regionale pot
produce puncte de plecare pentru
modificări ulterioare ale aparatului
locomotor;
- puncte de dezechilibrare pentru
celelalte segmente corporale;
- modificări la nivelul aparatului
locomotor prin substituirea unui muşchi
hipoton sau hipertrofic de către un alt
muşchi sinergic (mai ales la nivelul
centurii scapulare);
- compensări sau decompensări pentru
musculatura dispusă simetric
Ele se corecteaza la proba
functionala care este:
23
 - MISCAREA
CORECTIVA
Corectarea prin PROBA
FUNCTIONALA a unor atitudinii
deficiente regionale:
Atitudinea deficinta regionala:
1. CU CAP si GAT INCLINATE
INAINTE
Proba functionala este: DV – ducerea
capului in extensie
2. CU CAP si GAT INCLINATE
LATERAL
Prba functionala este: - miscarea de - cu convexitatea orientata posterior
extensie
-si inclinare laterala de
partea opusa a atitudinii deficiente
3. UMERI ASIMETRICI
Proba functionala este:
- ducerea bratelor lateral
- sau impingerea cu coatele flectate in 3. Cifoza compensatorie (in caz de torace
mana examinatorului
4. TORACELE in FLEXIE
Proba functionala este :
- Inspirul profund
5. OMOPLATI ASIMETRICI
Proba functionala este:
- ducerea bratelor lateral
- si ducerea mainilor la ceafa
6. ATITUDINE CIFOTICA
Proba functionala:
- extensia trunchiului
- si pozitionarea in D.V.
7. ATITUDINEA LORDOTICA
Proba functionala:
- flexia trunchiului
8. GENUNCHII in VALGUM si
GENUNCHI in FLEXUM
Proba functionala este:
- ridicarea pe varfuri
9. GENUNCHII in VARUM
Proba functionala este:
- mersul pe calcaie
28. Cifozele copilului: definitie,
clasificare, tratamentul kinetic
(obiective, mijloace, exercitii
specifice)
Def.
Cifozele sunt:
- deviatii ale coloanei vertebrale in plan
sagital
Clasificare:
Dupa mecanismul de producere se
clasifica in:
a) Cifoze functionale
1. Cifoza habituala (sau insuficienta
vertebrale)
2. Cifoza profesionala
indundat, miopii)
b) Cifoze patologice
1. Cifoza congenitala
2. Cifoza rahitica
3. Spatele rotund
4. Cifoza adolescentilor (MALADIA
SCHAUERMANN)
5. Cifoza traumatica
6. Cifoza din morbul lui Pott
Obiectivele kinetoterapeutice in
CIFOZA:
1. DEZVOLTAREA grupelor musculare,
care au rol de a mentine o pozitie si o
postura corecta a corpului
24
2. TONIFIERE in conditii de scurtare a - si presiuni pe coaste
musculaturii cefei si a spatelui
3. TONIFIEREA in conditiile de alungire4. Exercitii clasice:
a musculaturii toracelui - mers pe varfuri cu bratele intinse lateral
4. TONIFIEREA musculaturii abdominale si se executa o ducere a membrelor
si sacrolombare pentru fixarea superioare spre inapoi cu cercuri mici
bazinului intr-o pozitie corecta - stand pe scaun cu spatele drept – 10
Mijloacele folosite: rotatii de umeri spre inapoi
1. KINETOPROFILAXIA secundara a
CIFOZEI: 5. Exercitii din patrupedie:
- exercitii statice – pozitie corectiva si - se intinde mana-picior opus, cu
hipercorectiva a coloanei vertebrale si a abdomenul incordat
spatelui
- exercitii dinamice – cu miscari analitice6. Exercitii la scara fixa:
de: - cu spatele la scara fixa
- TRUNCHI - calcaiele lipide de scara
- BRATE - mainile prind o sipca de deasupra
- ABDOMEN capului
- de MEMBRE INFERIOARE Pacientul executa:
- si de EXTENSIE de - ducerea bazinului inainte concomitent
TRUNCHI cu extensia trunchiului
Exercitii:
1. Exercitii pentru musculatura spatelui si7. Exercitii din ortostatism:
a coloanei vertebrale: - cu un baston plasat la nivelul coapselor
- inclinari laterale de trunchi cu Pacientul executa:
rezistenta in segmentul propriu de - ridicari pe varfuri concomitent cu
contractie ducerea bastonului prin inainte-sus si
cu extensia coloanei
2. Exercitii pentru membre superioare:
- ridicarea mainilor pe umeri, pe crestet 8. Din toate ………..
sau la ceafa - DV – cu un sul sub abdomen, extensia
- flexii de membre superioare capului si a trunchiului in lateral
- rotatii externe de membre superioare - Din mers – mers obisnuit cu mainile la
- exercitii cu obiecte portabile, la ceafa, fandare in fata, executare la trei
aparatele de gimnastica pasi

3. Exercitii respiratorii cu deblocarea 29. Cifoza congenital si cifoza

toracelui prin: rahitica: definitie, simptomatologie,
- imobilizari pasive tratament recuperator, tratament
- tractiuni kinetic specific.
25
 Def.
Cifoza congenitala se poate
produce prin:
- AGENEZIE – adica nu se formeaza in
viata intrauterina discurile
intervertebrale
- MICROSPONDILIE – corpuri
vertebrale mici
- MALFORMATII la nivelul coastelor:
- COASTE SURPANUMERARE
(cervical (coasta cervicala), lombar)
- COASTE UNITE BILATERAL
(coastele 10, 11, 12)
Simptomatologie:
- la copilul mic este nedureroasa
- o cifoza nereductibila (nu se poate
repara)
- o cifoza atipica, localizata in regiunile -
de trecere
- este prezenta la nastere
Tratamentul :
1. ORTOPEDIC = fixarea coloanei
vertebrale in diverse corsete, pentru
prevenirea compensarii prin lordozare
2. CHIRURGICAL – in deformatiile -
mari
3. KINETOTERAPIA:
- GIMNASTICA CORECTIVA –
tonifierea pentru: 30.
- alungirea musculaturii din
concavitate
- scurtarea musculaturii din
convexitate
CIFOZA RAHITICA
ETIOPATOLOGIE:
- decalcifierea corpurilor vertebrale
- si insufiecienta musculaturii spatelui
SIMPTOMATOLOGIE:
- apare dupa varsta de 7-8 luni, cand
sugarul sta bine in asezat
- apar si alte semne de rahitism:
- CAPUL MARE
- SLAB
- TORACE CU BAZELE
EVAZATE
- ABDOMEN MARIT
- TRANSPIRA mai ales in zona
OCCIPITALA
- PICIOARELE in VARUM
- este o cifoza cu localizare lombara
- este o cifoza nedureroasa la sugari
- la nivelul APOFIZELOR SPINOASE,
in REGIUNEA LOMBARA, apar
modificari tegumentare, pigmentare si
de troficitate (tegument aspru)
la adolescenti aceasta cifoza produce
dureri mari si poate duce la aparitia
SPATELUI PLAN
TRATAMENT:
1. Tratamentul medicamentos
ANTIRAHITISM => este obligatoriu
2.
Kinetoterapia:
GIMNASTICA CORECTIVA => se
evita pozitia asezat mai devreme de 6
luni
- KINETOTERAPIA RESPIRATORIE
Cifoza adolescentilor - Maladia
SCHAUERMANN si SPATELE
ROTUND => definitie, patologie,
tratament recuperator si kinetic
specific.
Maladia SCHAUERMANN sau
EPIFIZA VERTEBRALA
Etiopatogenie:
In mod normal:
26
- NUCLEII de CRESTERE sunt dispusi - neregularitatea platorilor
la cele doua capete vertebrale, cu aspect de ,,CARTON
- SUPERIOR si INFERIOR ale IMBIBAT
CORPULUI VERTEBRAL. IN APA”

In aceasta boala, NUCLEII DE EVOLUTIA:

CRESTERE ai CORPURILOR
VERTEBRALI au:
- FORMA NEREGULATA
- iar DENSITATEA lor NEUNIFORMA
In acest caz:
CARTILAJUL ARTICULAR:
- devine subtire si stratificat
- se fisureaza usor la micile presiuni
vertebrale si apar nodulii
supraspongiosi, caracteristici al boli
La nivelul CORPURILOR
VERTEBRALE se produce:
- o tasare anterioara a lor
- cu micsorarea spatiilor intervertebrale, 2.
intre vertebrele toracale T6 – T9
SIMPTOMATOLOGIE:
- apare la varsta adolescentei
- simptomele sunt necaracteristice, la
inceput:
- durerile apar la nivelul
genunchilor,
-la nivelul membrelor
inferioare
- in majoritatea cazurilor
fiind interpretate ca ,,dureri de crestere”
- este o CIFOZA DORSALA, cu tasare 3.
vertebrala T6 – T9, foarte dureroasa
- la examenul radiologic se constata 3
semne:
- ingustarea spatiilor
intervertebrale
- aparitia nodulilor intraspongiosi-
- este lenta
- daca nu este depistata si tratata la timp,
evolutia este nefavorabila si duce la
aparitia unei CIFOZE FIXE
TRATAMENTUL este:
1. Profilactic : kinetoterapia profilactica
pentru:
- TONIFIEREA MUSCULATURII
SPATELUI
- TORACELUI ANTERIOR
- ABDOMENULUI
Ortopedic: tratament curativ:
- imobilizarea in CORSET LYONEZ,
este un corset caracteristic, care se
aplica:
- de sub OMOPLATI
pana la nivelul BAZINULUI, cu fixarea
TRUNCHIULUI USOR
INCLINAT INAINTE – pentru
reducerea curburii lombare
- se mentine pe o perioada de 2-3
luni
Kinetoterapia terapuetica:
- se face din pozitii care decarca coloana
vertebrala:
- DV
- CVADRIPEDIE cu
TRUNCHIUL sub ORIZONTALA
exercitii respiratorii
- este foarte bun inotul

27
 SPATELE ROTUND - contractura musculara
ETIOLOGIE: paravertebrala
- o laxitate capsulo-ligamentara
- si o hipotonie musculara 2. STADIUL 2:
- are caracter familial, in unele cazuri - un interval liber, poate sa
SIMPTOMATOLOGIE: dureze pana la 2 ani
- apare la o varsta de 8-14 ani - fara dureri si fara cifozare
- este o cifoza superioara si mijlocie
- toracele este aplatizat anterior 3. STADIUL 3:
- muschii pectorali sunt hipotrofici - reapar durerile
- se poate asocia cu: - se evidentiaza cifoza
- picior plat congenital - se pot asocia usoare
- sau cu genunvalgum bilateral pareze, datorita comprimarii radacinilor
nervoase la nivelul
TRATAMENT: gaurilor de conjugare
1. Kinetoterapeutic:
- gimnastica corectiva Tratament:
- gimnastica respiratorie
2. Ortopedic: In STADIUL 1:
- CORSET in formele ,,REBELE” - tratament ortopedic –
imobilizare
31. Cifoza traumatic si cifoza din In STADIUL 2:
morbul Pott: definitie, - kinetoterapie: tonifierea
patogenie,simptomatologie, musculaturii:
tratament recuperator. - SPATELUI
Cifoza traumatic: - TORACELUI
ANTERIOR
Etiologie: - ABDOMENULUI
- este traumatica, In STADIUL 3:
- prin caderea sugarului sau copilului - tratament chirurgical
(prin caderea in picioare sau pe sezut) - apoi kinetoterapie
- care poate produce infudarea CIFOZA din MORBUL lui POTT
platourilor vertebrale Este data de:
Simptomatologie: - TUBERCULOZA OSOASA
1. STADIUL 1 – FAZA - se mai numeste SPONDILITA
TRAUMATICA TUBERCULOASA
Apar: - este TBC-ul osos al
- dureri pe coloana vertebrala COLOANEI VERTEBRALE
traumatizata Afecteaza:
- COLOANA TORACICA
28
 - si COLOANA b. - Lordoze Patologice:
LOMBARA INFERIOARA 1. lordoza
Este de fapt: congenitală
- CANTONAREA BACILULUI KOCH 2. lordoza rahitică
la nivelul osului 3. lordoza prin malformaţii
- cu deformare majora a coloanei
vertebrale, cu prodecerea acestei cifoze.
Simptomatologie: 1) LORDOZA CONGENITALĂ:
- durere toracica si lombara, foarte
importanta Etiologie:
- semnele de IMPREGNARE - malformaţii la nivelul
BACILARA, cu bacilul KOCH care vertebrelor:
sunt: - L5 prin sacralizare;
- transpiratii profunde - sau S1 prin lombalizare
- febra mica spre seara
- scadere in gretate, anorexie 2) LORDOZA RAHITICĂ:
- apare sau nu apare tusea
- este rară
Tratament: Simptomatologie:
Tratamentul este:
- in primul rand medicamentos - este localizată
- cu ANTITUBERCULARE dorso-lombar
- este de lunga durata de 6-9 luni.
- 3) LORDOZA PRIN
32. Lordoza copilului- def., MALFORMAŢII:
clasificare,tratament recuperator si
kinetic specific - in luxaţia congenitală de şold,
Def. coxavara, etc.
- deviaţii ale coloanei vertebrale în plan Tratament:
sagital, 1. Ortopedic:
- cu convexitatea orientată anterior - corset sau centură
Clasificare: 2. Kinetoterapie:

După mecanismul de producere, se Tonifierea musculaturii:

clasifică astfel:
- peretelui
a. - Lordoze Funcţionale: abdominal
1. atitudinea lordotică - paravertebrale
2. lordoza habituală: - foarte lombare.
frecventă la gimnaste
29
 33. Scolioza copilului: definitie, 3. Scolioze NEUROPATICE – prin BOLI
clasificare, tratament recuperator si NEUROLOGICE
kinetic specific 4. Scolioze RAHITICE – prin tulburari
METABOLICE
Def.
Scolioza reprezinta deviatii ale TRATAMENT RECUPERATOR:
coloanei vertebrale in plan frontal 1. KINETIC
caracterizate prin: Obiective:
- una sau mai multe curburi - tonifierea musculaturii in conditii de
- ascociate cu rotatii ale corpurilor scurtare a musculaturii adancite si atone
vertebrale de pe partea convexitatii
- determinand modificari ale: - tonifierea in conditii de elasticizare a
- toracelui musculaturii scurtate si hipertone de pe
- centurii scapulare partea cancavitatii
- centurii pelvine - prevenirea asocierii scoliozei cu cifoza
- fiind insotite de tulburari: si cu aparitia unei gibozitati greu de
- respiratorii recuperat ulterior
- circulatorii - corectarea asimetriei umerilor, a
- nervoase omoplatiilor si a soldurilor
- prevenirea deformarilor toracice
CLASIFICARE:
Dupa mecanismul de Mijloacele folosite:
producere, scoliozele se clasifica in: 1. Kinetoprofilaxia:
a) exercitii statice – pozitii corective si
a) SCOLIOZE FUNCTIONALE, care hipercorective
sunt: b) exercitii din pozitia: - stand
1. Scoliozlele compensatorii – apar in: - asezat pe genunchi
- torticolis - DD
- cazurile de dezvoltare asimetrica - atarnat
a toracelui c) exercitii cu ridicarea umarului de partea
concavitatii dorsale, ridicarea
b) SCOLIOZE PATOLOGICE, se membrului
clasifica in: superior de aceiasi parte si
1. Scoliozele ISIOPATICE sau ridicare piciorului de partea convexitatii
ESENTIALE (fara cauza cunoscuta) d) execitii dinamice de trunchi, inclinari
- sunt cele cele laterale de partea convexitatii, rotatii pe
mai frecvente la copii partea convexitatii
2. Scoliozele MIOPATICE – prin BOLI e) exercitiile cu: - bastonul
MUSCULARE - la bara fixa
- la barna
30
 TORSIUNEA CORPURILOR
Exercitii pentru scolioza in C stanga VERTEBRALE:
1. Mers cu bratul drept sus, cu stangul pe - se produce precoce (in acest tip de
sold; se executa arcuirea bratului drept scolioza)
in ritmul pasilor - si chiar uneori sunt exagerat de
2. Mers cu un bratul drept pe crestet, cu accentuate fata de marimea curburii
celalalt pe sold; se executa arcuiri ale scoliozei
trunchiului din 3 in 3 pasi
3. Mers cu un genunchi la piept, cu EVOLUTIE:
bastonul la spate si bratul drept sus Evolueaza in pusee accentuate
4. DD cu bratul drept intns pe langa cap, in perioadele de cerstere interna ale
bratul stang pe langa corp; se executa copilului si anume:
forfecarea membrelor inferioare pana la- 5-6 ani
45° - 10-12 ani
- 16-17 ani
Scolioza in S Clasificarea scoliozelor
1. DD cu genunchii inclinati, talpile pe idiopatice (dupa varta copilului)
sol, se apleaca ambii genunchi la 1. SCOLIOZA SUGARULUI
stanga, apoi la dreapta atingand solul 2. SCOLIOZA INFANTILA (1-3 ani)
2. DD cu o mana la ceafa, cu cealalta pe 3. SCOLIOZA JUVENILA (9-11 ani)
sold; se duce un picior in lateral cu 4. SCOLIOZA ADOLESCENTILOR (14-
alunecare – revenire 16 ani)

1) SCOLIOZA SUGARULUI

34. Scoliozele IDIOPATICE ale Acest tip de scolioza apare mai

copilului – definitie, clasificare, frecvent la:
simptomatologie, tratament 1. sugarii cu prezentatie pelviana
recuperator si kinetic specific 2. greutate mica la nastere (sub 2.5 kg)
(scolioza sugarului, scolioza infantila,3. premarutitate
scolioza juvenila si scolioza 4. aligoaminos (cantitatea mica de lichid
adolescentilor) amiotic)
5. varsta inaintata a parintiilor
Def.
Sunt mai frecvent intalnite la fete. Mecanismele de producere a acestei
Sediul cel mai intalnit al scoliozei scolioze:
este la nivel: - tulburari la nivelul discurilor
- TORACAL intervertebrale
- Sau DORSO-LOMBAR - tulburari de osificare endocondrala
- tulburari de tonus muscular
31
 - pozitionarea corectiva pe timpul noptii
Examenul clinic al sugarului se face in: - corset
din: - pat gipsat
- DD
- DV 2. KINETOTERAPIE:
- atarnat cu capul in jos - adaptata varstei si gradului de
dezvoltare a sugarului
Simptomatologie: Obiective:
- apare sub varsta de 1 an 1. corectarea pozitiilor vicioase
- este mai frecventa la baieti 2. intinderea coloanei vertebrale
- este o scolioza in C, cu convexitatea pe3. tonifierea musculaturii centurilor
stanga 4. formarea unor scheme MOTRICE
- cel mai frecvent este localizata dorso- SIMETRICE corespunzatoare cu gradul
lombar (T4 – L3) de dezvoltare a sugarului
- capul si trunchiul sunt inclinate lateral, Mijloace:
de partea cancavitatii si privirea este 1. Miscari dirijate de kinetoterapeut: - in
orientata in aceeasi parte bratele kinetoterapeutului
- la nivelul toracelui, de partea - pe
convexitatii apare gibozitatea mingea terapeutica
caracteristica, iar de partea concavitatii - pe
toracale este latit, aplatizat si cu role cu diametru mare
hipotonie musculara
- simetria centurilor si a pliurilor 2. Miscari active corective, pentru care se
cutanate folosesc foarte mult stimulii:
- tactili
Alte semne: - optici
- capul turtit - acustici
- torticolis
- asimetrie faciala 3. Tarare reflexa, rostogolire reflexa,
- limitarea miscarilor de flexie, extensie declansate de kinetoterapeut prin:
si inclinare laterala spre convexitate - tractiune
- limitarea miscarilor de abductie in - sau presarea unor puncte cheie (metoda
articulatia coxo-femurala VOJTA)
In majoritatea cazurilor evolutia
este: 3) Masaj
- regresiva spontan pana la varsta de 4) Instruirea parintilor
2 ani: Recomandarea ca:
TRATAMENT: - sugarul sa doarma pe un plan dur
1. ORTOPEDIC: - pozitia in pat, cu concavitatea spre
perete
32
- in pozitie DV cu/ fara fixarea bazinului Mecanismele de producere a acestei
- jucarii atarnate in pat de partea concava scolioze:
- zilnic 30 min de gimnastica - tulburari la nivelul discurilor
intervertebrale
Este contraindicata: - tulburari de osificare endocondrala
- pozitia ASEZAT - tulburari de tonus muscular
- purtarea sugarului in ,,port-bebe”
Examenul clinic al sugarului se face
2) SCOLIOZA INFANTILA (1-3 ani) din:
- DD
- Este o scolioza in “ C “ - DV
- Convexitatea curburii spre stanga - atarnat cu capul in jos
- Maximul curburii este la T9
Simptomatologie:
3) SCOLIOZA JUVENILA ( 9 – 11 - apare sub varsta de 1 an
ani) - este mai frecventa la baieti
- Maximul curburii este la nivelul T6 –- este o scolioza in C, cu convexitatea pe
T9 stanga
- cel mai frecvent este localizata dorso-
4) SCOLIOZA ADOLESCENTILOR ( lombar (T4 – L3)
14 – 16 ani) - capul si trunchiul sunt inclinate lateral,
- Cel mai frecvent curbura toracala este de partea cancavitatii si privirea este
cu convexitatea la dreapta orientata in aceeasi parte
- Maximul curburii este la nivelul T4 – - la nivelul toracelui, de partea
T7 convexitatii apare gibozitatea
- Este mai frecventa la baieti caracteristica, iar de partea concavitatii
toracale este latit, aplatizat si cu
35) SCOLIOZA SUGARULUI: hipotonie musculara
def., mecanisme de producer, semen - simetria centurilor si a pliurilor
clinice, tratament recuperator si cutanate
kinetic specific.
Acest tip de scolioza apare mai Alte semne:
frecvent la: - capul turtit
1. sugarii cu prezentatie pelviana - torticolis
2. greutate mica la nastere (sub 2.5 kg) - asimetrie faciala
3. premarutitate - limitarea miscarilor de flexie, extensie
4. aligoaminos (cantitatea mica de lichid si inclinare laterala spre convexitate
amiotic) - limitarea miscarilor de abductie in
5. varsta inaintata a parintiilor articulatia coxo-femurala

33
 In majoritatea cazurilor evolutia 3. Masaj
este: 4. Instruirea parintilor
- regresiva spontan pana la varsta de 2 Recomandarea ca:
ani: - sugarul sa doarma pe un plan dur
- pozitia in pat, cu concavitatea spre
TRATAMENT: perete
1. ORTOPEDIC: - in pozitie DV cu/ fara fixarea bazinului
- pozitionarea corectiva pe timpul noptii- jucarii atarnate in pat de partea concava
in: - corset - zilnic 30 min de gimnastica
Este contraindicata:
- pat gipsat - pozitia ASEZAT
- purtarea sugarului in ,,port-bebe”
2. KINETOTERAPIE:
- adaptata varstei si gradului de 36. ATITUDINI CORPORALE
dezvoltare a sugarului DIFECIENTE REGIONALE LA
Obiective: COPIL: deficiente la nivelul gatului,
1. corectarea pozitiilor vicioase cap si gat inclinate inainte: def.,
2. intinderea coloanei vertebrale patogenie, simptomatologie,
3. tonifierea musculaturii centurilor tratament kinetic general si local.
4. formarea unor scheme MOTRICE Cap si gat inclinate inainte
SIMETRICE corespunzatoare cu gradul Etiologie :
de dezvoltare a sugarului Cauze :
-
timiditate
Mijloace: -
deficient sensorial visual ( miopie)
1. Miscari dirijate de kinetoterapeut: - inSimptomatologie :
bratele kinetoterapeutului -
curbura lordotica cervicala este
- pe mingea terapeutica diminuata, capul fiind inclinat inainte
- pe role cu diametru mare - apare o usoara cifoza cervico-dorsala
-
la privirea din fata a gatul apare scurt(
2. Miscari active corective, pentru care seeste acoperit de fata)
folosesc foarte mult stimulii: -
secundar apar:
- tactili -umerii adusi in fata
- optici - toracele infundat, in special
- acustici in partea superioara, care va provoca
diminuarea capacitatii respiratorii
3. Tarare reflexa, rostogolire reflexa, Tatament:
declansate de kinetoterapeut prin: 1. Etiopatogenic ( cauzal) :
- tractiune - pentru copiii timizi – psihoterapie
- sau presarea unor puncte cheie (metoda- pentru copiii cu miopie – corectarea cu
VOJTA) ochelari
34
2. Kinetoterapie
Obiectivele kinetoterapiei:
1. Tonifierea in conditii de scurtare a
musculaturii cefei si a centurii
scapulare si in conditii de alungire a
musculaturii anterioare de la nivelul
gatului
2. Redresarea toracelui si a colanei
toracale
3. Crearea reflexului correct de atitudine
Mjiloacele folosite:
1. Gimnastica corectiva:
- Exercitii statice – posturari corrective
din DV, ASEZAT
- Exercitii dinamice:
- miscari de extensie ale capului si
gatului din pozitii cu baza mare de
sustinere, care sa fie ingreunate prin
efortul de sustinere capului, miscari
associate cu :
-miscari simetrice ale capului, inclinare
lateral dr./stg.; rasucire dr./stg.
-miscari ale membrelor superioare in
plan posterior si peste orizontala
umerilor
-miscari ale trunchiului, aplecarea
inaite a trunchiului; extensia trunchiului
si a capului
2. Exercitii respiratorii
3. Exercitii de tarare
3. Masaj:
- relaxant pentru SCM
- stimulant pentru musculatura cefei 2.
37. ATITUDINI CORPORALE
DIFECIENTE REGIONALE LA 3.
COPIL: deficiente la nivelul gatului,
cap si gat inclinate lateral: def.,
patogenie, simptomatologie,
tratament kinetic general si local.
Cap si gat inclinate lateral
Etiologie :
- Atitudine deficitara a capului si gatului
- Deficit sensorial unilateral : auditiv sau
visual
Simptomatlogie:
- Capul si gatul impreuna inclinate lateral
- Mai rar, capul drept, gatul inclinat
lateral
- Usoara asimetrie facial:
- “ ochi in scara”
- “ narine in scara”
- La nivelul gatului se observa :
-o coarda muscular de partea
inclinarii
- si o dezvoltare insuficienta a
muschiului SCM de partea opusa
- La privirea din spate a
copilului, se observa:
- parul este implantat inegal pe
ceafa
- omoplatii asimetrici
- Umarul de partea inclinarii
este ridicat
- Scolioza cu convexitate de
partea opusa inclinarii
Tratament:
1. Etiopatogenetic ( causal)
- Corectarea deficitului senzorial:
auditiv, visual
Tratament ortopedic:
- Este necesar in unele cazuri , minevra (
orteza) asimetrica
Kinetoterapie:
Obiectivele kinetoterapiei:
1. tonifierea în condiţii de scurtare a
musculaturii de partea opusă înclinării
35
 şi de alungire a musculaturii de partea
bolnavă
2. corectarea poziţiei toracelui, umerilor,1.
omoplaţilor şi a coloanei vertebrale; 2.
3. crearea reflexului corect de atitudine
Mijloace utilizate:
1 Exerciţii statice:
- posturări corective din decubit ventral,-
decubit dorsal, aşezat;
- elongaţii.
2 Exerciţii dinamice:
- extensii ale capului şi gâtului cu
înclinarea laterală de partea opusă;
- gimnastică facială (mişcări de
masticaţie, clipit, umflare a obrajilor
etc.);
- mişcări ale membrelor superioare şi
trunchiului;
- exerciţii respiratorii;
- exerciţii de târâre.
4. Masaj:
- relaxant pe muşchiul
sternocleidomastoidian de partea
înclinării
- şi stimulant de partea opusă.
38. ATITUDINI CORPORALE
DIFECIENTE REGIONALE LA
COPIL: deficiente la nivelul gatului,
torticolisul congenital si dobandit :
def., patogenie, simptomatologie,
tratament kinetic general si local.
Torticolis
Def: 2.
Reprezintă deficienţa în care:
- capul şi gâtul sunt înclinate lateral - obstetricală :
- concomitent cu răsucirea capului spre
partea opusă.
Clasificare:
În funcţie de momentul apariţiei,
există două forme de torticolis:
forme congenital
şi forme dobândite
1. Torticolis congenital:
- Acestea sunt cele mai frecvente forme
la copii
Pot coexista cu alte malformaţii ale
aparatului locomotor:
- ale centurii scapulare
(omoplat ridicat ),
- ale membrelor inferioare
(luxaţii, picior strâmb congenital)
Etiologie:
Lezarea muşchiului
sternocleidomastoidian (torticolis
muscular) prin poziţie vicioasă
intrauterină:
- a capului care provoacă
comprimarea muşchiului
sternocleidomastoidian împiedicând
dezvoltarea acestuia,
-poziţie vicioasă intrauterină a
umărului (acesta este ridicat spre cap)
care comprimă artera subscapulară
astfel fiind redusă irigaţia arterială a
muşchiului sternocleidomastoidian,
circulară dublă sau triplă a cordonului
ombilical;
- o malformaţie a coloanei
vertebrale cervicale care produce
torticolis osos
Torticolis dobandit
Etiologie:
- prezentaţie pelviană
- prezentaţie craniană cu:- aplicaţie de
forceps
36
 - sau tracţiune puternica
- cicatriceală - după arsuri,
adenoflegmoane
- musculară : - infecţii virale( miozite)
- afecţiuni reumatismale (1.
spondilita) - minerva
- posttraumatic - suspensii in capastrul Glisson: - pe
- nervoasă - la copiii cu
sindrom extrapiramidal( contracture
muscular) 2.
- senzorială : - hipoacuzie
inegală 1.
- miopie unilateral
Tratament:
1. Kinetoterapia
Pentru formele de : 2.
- torticolis congenital
- şi torticolis obstetrical kinetoterapia3.
trebuie începută din primele săptămâni
de viaţă.
In aceste cazuri se recomanda :
- poziţionări corecte ale capului prin
posturări corective şi hipercorective, -
copilul fiind supravegheat permanent
- Masaj - Kinetoterapia legata de interventia
Acestea pozitii corective se pot
obţine, acasă, prin poziţionarea în pat a
sugarului cu:
- - partea afectată spre lumină
- şi spre zona de acces în cameră a
familiei.
2. Tratament ortopedic:
- imobilizare corectivă în minervă
asimetrică
- sau utilizarea suspensiei în căpăstrul
Glisson pe plan înclinat.
3. Tratament chirurgical:
Este tratamentul care asigură
vindecarea în aceste cazuri , daca nu s-a
37
rezolvat prin celelalte mijloace( kineto,
ortopedic)
Tratament pentru celelalte forme de
torticolis
Tratament ortopedic:
plan lnclinat (specific pentru copii)
- pe verticala (mai rar folosit la copiii)
Kinetoterapie:
Obiectivele kinetoterapiei:
tonifierea în condiţii de scurtare a
musculaturii de partea opusă şi de
alungire a musculaturii de partea
bolnavă;
detorsionarea coloanei vertebrale
cervicale;
crearea unui reflex corect de atitudine.
Se folosesc doua forme de
kinetoterapie :
Kinetoterapia corectiva pura
chirurgicala: - preoperator
-postoperator
Kinetoterapia corectiva pura :
- trebuie să fie începută cel târziu la
şase luni de la diagnostic
În cadrul acesteia se utilizează
următoarele:
- exerciţii pasive, pasivo-active şi
active: de detorsionare a capului şi
gâtului;
- mişcări de uşoară flexie/extensie ale
capului;
- extensii asociate cu înclinarea laterală
de partea opusă şi răsucirea de partea
afectată.
 - Elongaţii.
- Gimnastică facială: masticaţie; clipit;-
umflare a obrajilor.
- Mişcări ale membrelor superioare şi -
trunchiului.
- Exerciţii de târâre.
- Exerciţii cu obiecte portabile.
- Exerciţii de respiraţie.
39. ATITUDINI CORPORALE
DIFECIENTE REGIONALE LA
COPIL: deficiente la nivelul
omoplatilor, omoplatul ridicat,
omoplatul ridicat si desprins : def., -
patogenie, simptomatologie,
tratament kinetic general si local. 2.
La copii omoplaţii sunt:
- mai depărtaţi de coloana vertebrală
- mai mici
- şi mai puţin reliefaţi decât la adulţi
Omoplat ridicat
Def:
Reprezintă:
- o afecţiune congenitală,
- în care omoplatul rămâne fixat de
regiunea occipitală (este originea lui
embrionară) în timpul vieţii
intrauterine.
Etiologie:
Fixarea omoplatului poate fi
determinată:
- de fibre conjunctive care leagă - la copiii
omoplatul de regiunea occipitală; - şi adolescenţii subponderali.
- de agenezia (lipsa formării) muşchiului
trapez, care va împiedica coborârea -
omoplatului; - şi depărtarea marcată a acestora faţă de
- de prezenţa unor aderenţe la coloana
cervicală.
1.
Simptomatologie:
- gâtul pare scurt;
omoplatul este mic, nedezvoltat şi
rămas în regiunea cervicală;
umărul este proiectat înainte;
- muşchii centurii scapulare sunt
hipotrofici
Tratament:
1. Tratament chirurgical:
Se recomandă efectuarea acestuia
după vârsta de 6 luni.
Constă în :
debridarea omoplatului
Kinetoterapie:
Se recomandă efectuarea acesteia
din primele luni de viaţă, rezultatele
fiind însă, incerte.
Constă în:
- Masaj.
- Tracţiuni pe planul patului la nivelul
coloanei cervicale şi a membrelor
superioare.
- Postoperator se aplică kinetoterapie
pentru refacerea musculaturii centurii
scapulare.
Omoplaţi depărtaţi şi desprinşi
Def:
Această deformaţie este prezentă :
Simptomatologie:
reliefarea evidentă a omoplaţilor
coloana vertebrală.
Tratament:
Kinetoterapie:
Obiectivele kinetoterapiei:
38
- tonifierea în condiţii de scurtare a
musculaturii centurii scapulare
posterioare;
- crearea unui reflex corect de atitudine.
Se recomandă:
Posturări corective în:
- pe genunchi cu sprijin pe palme;
- semiatârnat cu prinderea mâinilor cât2.Forme dobandite
mai depărtat.
Mişcări ale membrelor superioare:
- de ducere laterală a acestora, la - copiii cu sindrom Down (trisomia 21)
nivelul orizontalei umerilor.
- Extensii ale:
- capului,
-gâtului
-şi trunchiului.
- Exerciţii respiratorii.
- Exerciţii de târâre.
40. ATITUDINI CORPORALE
DIFECIENTE REGIONALE LA
COPIL: deficiente la nivelul
toracelui, toracele proieminent si
toracele infundat : def., patogenie,
simptomatologie, tratament kinetic
general si local.
Toracele proieminent
Clasificare :
1. Torace globus
2. Torace in carena
1. Torace globus
Este determinat de cifoza toracală.
Recuperarea acesteia va asigura
recăpătarea formei normale toracale.
2.
Torace in carena
Clasificare :
1.
Forme congenitale
1.
Toracele in carena congenital
Definitie :
Este întâlnit frecvent la:
- sau alte malformaţii.
Simptomatologie:
1. proeminenţa sternului la nivelul
manubriului sternal, corpului sternal şi
al apendicelui xifoid;
2. înfundarea şi orizontalizarea coastelor;
3. scăderea mobilităţii şi a elasticităţii
cutiei toracice;
4. dispnee de efort;
5. se poate asocia cifoza coloanei
vertebrale.
Tratament:
1. Kinetoterapie:
- trebuie efectuată până la vârsta
de 3 ani, deoarece la această vârstă
sternul se osifică. Constă în:
- Presiuni manuale aplicate pe stern, în
timpul inspirului.
- Exerciţii cu membrele superioare din
cvadripedie (exemplu: semiflotări).
2. Tratament ortopedic:
Se recomandă:
3. corset cu presiune continuă pe torace
2. Torace in carena dobandit:
Cauze necunoscute pana in present
39

Toracele infundat
Clasificare:
1. Torace infundat congenital
2. Torce infundat dobandit
1. Torace înfundat congenital:
Simptomatologie:
3. la naştere se evidenţiază doar o mică
depresiune la nivel sternal, care se
accentuează în inspir (deoarece există o
bridă între stern şi diafragm);
4. în timp, se instalează următoarele
deformări:
-înfundare sternală la
nivelul corpului sternal şi a apendicelui
xifoid
- coastele se înfundă, mai-
ales la nivelul cartilajului condrocostal
apărând o înfundare ovalară; - sub 115gr-120gr (normal = 128gr-
5. totdeauna toracele înfundat este însoţit
de tulburări respiratorii şi circulatorii.
2. Torace înfundat dobândit: 1.
Cea mai reprezentativă este:
- forma care apare în cadrul rahitismului2.
(toracele rahitic).
- Acesta apare la vârsta de 3 ani
- însă se evidenţiază clar la vârsta de 7 1.
ani când începe o nouă perioadă de 1.
creştere a copilului. 2.
3.
2.
1.
Tratament: 2.
1. Tratament chirurgical. 3.
2. Kinetoterapie:
40
Se recomandă:
- Posturarea copilului în
decubit ventral.
- Exerciţii de respiraţie: -inspir cu
rezistenţă aplicată cu ajutorul mâinilor
kinetoterapeutului
-sau cu o faşă elastică, exercitată pe
abdomen şi la baza toracelui pe
rebordurile costale
41. ATITUDINI CORPORALE
DIFECIENTE REGIONALE LA
COPIL: deficiente la nivelul soldului,
coxavara, coxavalga : def., patogenie,
simptomatologie, tratament kinetic
general si local.
COXAVARA
Definitie :
Este o deformaţie caracterizată
prin:
micşorarea unghiului dintre colul
femural şi diafiza femurală,
130gr)
Forme:
congenitale
dobândite (în rahitism; fractură de
col femural)
Formele congenitale de coxavara:
apar în mod egal la ambele sexe;
pot fi unilaterale sau bilaterale (acestea
din urmă sunt mai frecvente);
la naştere sunt asimptomatice.
Formele dobândite de coxavara:
apar în rahitism,
fractură de col femural (posttraumatic),
tuberculoza şoldului
 Simptomatologie: Patogenie:
1. inegalitatea membrelor inferioare (în Recunoaste mai nulte
formele unilaterale); posibilitati:
2. imitarea mobilităţii, în special pentru  disostoză a centurii pelviene,
mişcările de rotaţie şi de abducţie; reprezentată de lipsa articulaţiei dintre
3. mers şchiopătat; semnul Trendelenburg capul femural + osul iliac, prin aplazia
este pozitiv (în ortostatism unilateral, sau hipoplazia cotilului sau a capului
apare înclinarea bazinului de partea femural
opusă membrului de sprijin şi
înclinarea trunchiului spre partea  poziţionări vicioase ale membrelor
membrului inferior de sprijin); inferioare în viaţa intrauterină (în lunile
4. secundar se instalează genunchi în a IV-a şi a V-a) care duc la lipsa
valgum. presiunii capului femural pe cotil
Examenul radiologic
evidenţiază micşorarea unghiului. Exista doua forme:
1) displazia luxanta de sold
Tratament: 2) luxatia congenital de sold adevarata
1. Tratament chirurgical: Poate fi:
1. corectarea unghiului de înclinare a  unilaterala( mai frecvent la stanga)
colului femoral  bilaterala
2. şi reorientarea cartilajului de creştere. 1. Displazia luxanta de sold este
3. se va induce o remaniere structurală şi determinate de:
o dezvoltare ulterioară normală a - hipoplazie a cavităţii cotiloide care nu
epifizei femurale proximale este suficient de adanca
4. se intervine chirurgical după vârsta de 4 - sau modificare a poziţiei capului
ani. femural în articulaţie
2. Kinetoterapie: La nastere simptomatologia este
- Posturări în abducţie pe rulouri; minima, luxatia propri-zisa se produce
şezând turceşte. in lunile urmatoare.
Prognosticul este favorabil si
- Exerciţii de tonifiere musculară din boala se poate recupera prin:
abducţie. - posturare in abductie a membrelor
42. Luxatia congenitala de sold: def., inferioare.
patogenie, simptomatologie, 2. Luxatia congenital de sold adevarata
tratament recuperator si kinetic Simptomatologie:
specific  pliurile interne ale coapsei sunt:
Definitie: - asimetrice, sau
Este una dintre cele mai frecvente - inegale numeric (sunt mai
malformaţii congenitale ale aparatului multe de partea cu luxaţie) (datorită
locomotor .
41
 relaxării muşchilor adductori de partea
luxată)
 şanţul interfesier este oblic pe axul
longitudinal al corpului
 semnul Lance: înclinarea fantei vulvare
spre partea luxată (la fetiţe)
 membrele inferioare sunt inegale în
lungime (în formele unilaterale)
 limitarea marcată a abducţiei (la
sugarul în vârstă de câteva luni, gradul
de amplitudine este de maxim 25 –
30gr)
 
 laxitate articulară mare - grad de
amplitudine foarte mare pentru
mişcările de:
- rotaţie internă + externă
(fiecare din ele au câte 90gr.
amplitudine)
- adducţie
 semnul lui Ombrédanne:
- sugarul în decubit dorsal;
- se flectează gambele pe
coapse la 90gr
- când genunchii sunt lipiţi unul de
celălalt, cel din partea luxată este cu 1-2
cm mai jos
 semnul Ortolani:
Nou-născutul este poziţionat în :
- decubit dorsal;
- se execută flexia coapselor
pe bazin + a gambelor pe coapse,
genunchii fiind lipiţi
unul de celălalt;
- se prind genunchii cu podul
palmei;
- degetele index + medius sunt
plasate la nivelul trohanterului
Din această poziţie:
- se execută lent o mişcare
simultană de abducţie a coapselor ,la un
moment dat abducţia se blochează
- dacă se exercită o presiune
spre bazin cu indexul + mediusul
plasate pe trohaner, se simte:
- un clacment
- abducţia se deblochează
Acest semn are o importanţă
deosebită în primele 2-3 săptămâni
(dacă este prezent = displazie luxantă ,
trebuie început tratamentul !)
copii incep sa mearga mai tarziu 18-20
luni

 Mersul este şchiopătat, caracteristic:
- în luxaţia unilaterală în
momentul de sprijin pe membrul
inferior luxat umărul din partea
respectivă se înclină şi el în aceeaşi
parte;
- în luxaţia bilaterală înclinarea
umerilor alternează în raport cu
membrul inferior de sprijin (mersul “de
raţă”)
 - la copiii mai mari, se asociază cu:
-adducţia coapselor
-lordoza lombară,
-dureri + oboseală în timpul
mersului
Examenul radiologic :
- se efectueză după vârsta de 3 luni
(atunci când apare nucleul de creştere la
nivelul capului femural)
Examenul radiologic evidenţiază:
- modificări ale raporturilor anatomice
dintre femur + osul iliac
42
 - nucleul de creştere este situat înafara ajungandu-se la abductie 45gr, rotatie
cadranului infero-intern (unde se interna 30gr)
găseşte în mod normal) - menţinute minim 6 luni
- dezavantaj: la vârsta de adult apar
Prognostic: modificări degenerative artrozice
2. Reducerea prin tracţiune lentă si
Depinde de: continuă:
- pe o perioadă de minim 6 săptămâni
- modificările anatomo-patologice - si imobilizare în aparat gipsat pentru
- vârsta la care a început tratamentul 1-2 luni
- tratamentul aplicat,dacă este 2. Tratamen chirurgical
diagnosticată precoce si tratamentul In cazurile:
este început imediat, se poate vindeca - ireductibile prin tratament ortopedic,
fără sechele iar fără tratament apare sau - în care depistarea s-a făcut după
coxartroză precoce începerea mersului
3. Tratamentul kinetic
Tratament: Obiectivele kinetoterapiei:
1. Ortopedic: 1. Dezobişnuirea de poziţia păstrată pe
perioda corectării ortopedice (pt.
Diferă în funcţie de vârsta copilului, aparate gipsate succesive)
dacă se depistează: 2. Creşterea mobilităţii la nivelul tuturor
a) De la naştere: articulaţiilor membrelor inferioare (pt.
- în majoritatea cazurilor este suficientă hamul Pavlik)
înfăşarea în abducţie 3. Creşterea stabilităţii la nivelul
b) Sub 8 luni: articulaţiei coxo-femurală (unilateral
- se poziţionează în abducţie si uşoară sau bilateral)
rotaţie externă 4. Creşterea tonusului muscular la
Metode utilizate: nivelul:
1) Perna Freyka: - membrelor
- se păstrează 2-4 luni ,în acest timp inferioare,
cavitatea cotiloidă se adânceşte si se - spatelui,
retractă capsula articulară; - abdomenului
- se asociază cu KT 5. Recuperarea unei eventuale
2) Hamul Pavlik: întârzieri în dezvoltarea motorie
- asigură doar abducţia 6. Educarea / reeducarea mersului
- menţinut minim 6 luni Mijloace folosite:
c)Peste 8-10 luni:  Pe perioada de imobilizare:
1. Imobilizare în aparate gipsate: 1. masaj
- successive( initial in abductie 90gr, 2. menţinerea troficităţii si tonicităţii cât
rotatie extern 90gr si flexie 15gr si mai aproape de normal
43
 Genunchiul în valg (genuvalgum)
 Dupa imobilizare – de reeducare este determinat de:
Se începe: 1. poziţionarea femurului oblic din afară
- decubit ventral, pentru a bloca spre interior
mişcarea de flexie (în flexie capul 2. şi de dezvoltarea exagerată a condilului
femural poate ieşi din nou din femural intern
articulaţie), din această poziţie se 3. este o deviatie in plan frontal a
execută genunchiului
- extensii Incidenţa de apariţie:
- si abducţii 1. în prima copilărie
- apoi : mobilizări analitice, din: 2. la adolescenţă (şi la adult) genuvalgum
- aşezat este secundar unei alte leziuni
- ortostatism 3. este mai frecvent la fete si se observa la
- exerciţii pentru tonifierea musculaturii varsta 1-2 ani
paravertebrale. Forme:
- exerciţii de mers, începând cu mersul 1. unilaterale
lateral. 2. bilaterale
Program kinetic „de întreţinere”,
efectuat până postpubertar (deoarece la Simptomatologie:
pubertate poate apare o osteonecroză a
capului femural, ca proces degenerativ).1. unghiul format între axul coapsei şi
Recomandări pentru părinţi: axul gambei este mai mic de 165gr;
3. copilul va fi lăsat să meargă numai 2. distanţa dintre maleolele interne este
atunci când mersul este stabil; mai mare de 8 cm (cel mai frecvent este
4. la inceput mersul va fi doar lateral cuprinsă între 15-25 cm);
5. se vor evita căderile (pot provoca 3. nu corectează la proba funcţională;
subluxaţii) 4. picior plat;
5. membrul inferior afectat este scurtat ;
6. deviaţii la nivelul coloanei vertebrale şi
43. ATITUDINI CORPORALE bazinului.
DIFECIENTE REGIONALE LA Tratament:
COPIL: deficiente la nivelul - Ortopedic: Imobilizare în: atele
genunchiului, genu valgum, genu corectoare nocturne (la copiii cu forme
varum : def., patogenie, moderate) - aparat gipsat (la copiii între
simptomatologie, tratament kinetic 2-5 ani, cu deviaţie mai importantă)
general si local. a) Susţinătoare plantare (pentru
Genunchiul in valg ( genu valgum, in corectarea piciorului plat)
“X”) 1. Chirurgical:
- în formele cu deviaţie foarte mare
- la adolescenţi
44
 3. Kinetoterapie: formează un unghi deschis spre linia
a) Poziţionare corectivă pe: mediană;
- rulouri 2. mers legănat (când deformaţia este
- jucarii de tip căluţi foarte mare);
- tricicletă 3. picior scobit (cel mai frecvent)
b) Masaj decontracturant la nivelul 4. sau picior plat (datorită torsiunii
genunchiului accentuate a tibiei).
c)Gimnastică corectivă:
- mişcarea de bază, extensie si uşoară Tratament:
rotaţie externă:
- în DD, vârful piciorului pe piciorul1) Tratament etiologic
opus, executarea extensiei gambei In cazul rahitismului se efectuează
- mers pe vârfuri tratamentul medicamentos al acestuia
- mers pe partea externă a piciorului 2) Tratament ortopedic:
Copilul să doarmă: - aparat gipsat schimbat progresiv,
- cu o pernă între genunchi menţinut pe o perioadă de 4-8
săptămâni;
Genunchiul in var ( genuvarum, - susţinătoare plantare (pentru piciorul
genunchi in “O”) plat).
Genunchiul în var 3) Tratament chirurgical:
(genuvarum) este : o disostoză în care - în deformaţiile mari
se produce atrofia condilului intern cu - In cazul rahitismului, la copii peste
sprijin pe partea externă şi modificarea cinci ani( pana la varsta de cinci ani se
platoului tibial este o deviatie in plan poate instala o redresare spontana a
frontal a genunchiului deformatiei)
Etiologie: 4) Kinetoterapie:
1. rahitism (este cea mai frecventă cauză); - Poziţionare corectivă:
2. osteomielită; -cu o minge între glezne
3. tuberculoza genunchiului; -şi legarea genunchilor
4. fracturi vicios consolidate - Masaj
Incidenţa de apariţie: - Exerciţii de mers
1. în prima copilărie -mers ghemuit;
2. poate avea caracter familial -mers fandat;
3. este mai frecvent la băieţi. -mers pe
călcâie.
Simptomatologie:
44. ATITUDINI CORPORALE
1. se evidenţiază după vârsta de 2-3 ani, DIFECIENTE REGIONALE LA
când copilul începe să meargă cu COPIL: deficiente la nivelul
stabilitate; între coapsă şi gambă se piciorului, picior stramb congenital :
45
 def., patogenie, simptomatologie,
tratament kinetic general si local.
Este cea mai frecventă
malformaţie a scheletului.
Patogenie:
- malpoziţii (datorită unei poziţii
vicioase a piciorului în timpul vieţii
intrauterine)
- malformaţii (modificări în structura
oaselor tarsiene şi metatarsiene; sau
lipsa lor)
Forme de picior strâmb congenital:
1) picior plat valg , prăbuşirea
congenitală a boltei plantare
2) picior talus valgus (accentuarea flexiei- marginea interna a piciorului este
dorsale a piciorului şi alunecarea în
valg a astragalului picior plat valg , - planta priveste spre linia mediana
prăbuşirea congenitală a boltei plantare;- mersul - se instalează târziu
3) picior scobit , accentuarea marcată a
boltei plantare;
4) picior varus eqvin, hiperexensia
piciorului la nivelul articulaţiei tibio-
astragaliene şi deformarea astragalului ,
marginea internă a piciorului este
ridicată si planta priveşte spre linia
mediană
Piciorul varus eqvin este:
- este cea mai frecventa forma
de picior stramb congenital
- se poate asocia şi cu alte
malformaţii congenitale:
- luxaţie congenitală de şold1) Tratament Chirurgical:
- artrogripoză
- spina bifida
- este o malformaţie a:
- oaselor tarsiene : -
calcaneul este nedezvoltat sau alunecat
înainte
- astragalul
pivotează şi se înclină spre interior
-
scafoidul este proiectat anterior,
- cele
trei cuneiforme si cuboidul sunt
deplasate spre interior, a.i.pozitia
gleznei este modificata
- si musculaturii:-
retractia tricepsului sural si a
musculaturii posterioare a gambei -
asociata cu hipotonia musculaturii
anterioare
Simptimatologie :
ridicata
- este “ţopăit” (“de cocoş”),
deoarece scobitura plantară se
accentuează foarte mult
Tratament:
Este valabil pentru toate
formele de picior strâmb congenital.
Tratament ortopedic:
- imobilizare în atele gipsate corective
imediat după naştere, care se schimbă
la interval de 2 săptămâni (pentru a
schimba unghiul de corectie)
- încălţăminte ortopedică (gheată): - până
la vârsta de 7 a.
- mai ales în caz.de picior varus eqvin:
-pentru alungirea tendonului achilian
- si repoziţionarea
oaselor tarsiene
3) Tratamentul Kinetoterapeutic:
- Masaj efectuat de la naştere:
- de 2-3 ori pe zi
46
 - în şedinţe cu o durată - si rezervele de Ca şi P cu
de 5-10 minute care se nasc sunt sărace
- se execută, sub masaj,
aducerea piciorului în poziţia corectă 3) Regimul de însorire scăzut
sau chiar hipercorectată (anotimpul rece; zonele temperate)
4) Sindromul de malabsorbţie
- Gimnastică corectivă specifică tipului
de picior strâmb:
- tonifierea musculaturii Simptomatologie://////////////////////////////
afectate a piciorului ////////
- Reeducarea mersului
46. Reumatismul articular acut la
45. Rahitismul carential comun: def., copii: def.,
patogenie, simptomatologie, patogenie,simptomatologie,
tratament specific(vit.D), tratament tratament kinetoterapeutic general si
recuperator si kinetic specific. local.
Definitie :
Este o boală metabolică:
- în care este prezentă o tulburare de
mineralizare a Definitie :
osului, Reumatismul articular acut este:
- în contextul unui deficit de vitamină
D, - o afecţiune inflamatorie acută a
- apărută într-o perioadă de creştere a ţesutului conjunctiv,
copilului - cu manifestări multisistemice,
Factorii favorizanţi pentru apariţia - secundară unei infecţii respiratorii
rahitismului carenţial: superioare cu streptococ beta-
1) Vârsta: hemolitic(este un strptococ din grupul
- este boala perioadei intense de A)
creştere cuprinsă între 3-6 luni; dar
poate apare până la vârsta de 1½ - 2 ani Iniţial are loc:
- forma tardivă: apare la vârsta de 3-5
ani (în cazul unui nou puseu intens de - o infecţie amigdaliană sau faringiană,
creştere, în condiţiile unui aport calcic cu streptococ beta-hemolitic
insuficient) - după un interval liber cu o durată de 1-3
2) Prematuritatea: săptămâni se pot instala, ca o reacţie
- deoarece prematurii: alergică la infecţia streptococică, un
- au un ritm de creştere reumatism articular acut sau o
foarte accelerat glomerulonefrită acută.

47

Incidenţă:
- cele mai frecvente cazuri apar la copii
cu varsta intre 5 – 15 ani
- insa RAA poate sa apara si la sugari si
adulti
Simptomatologie:
R.A.A. este caracterizat de:
Leziuni inflamatorii acute la
nivelul sinovialei:
- in special la nivelul articulatiile
mari ( umar, cot, genunchi)
- si mai rar la nivelul
articulaţiilor coloanei vertebrale si a
degetelor
- cu caracter migrator (inflamaţia
durează 2-3 zile la nivelul unei
articulaţii, dispare şi reapare la altă
articulaţie)
Manifestări majore:
1. Artrită:
- articulaţia este dureroasă la mobilizare
- sunt prezente semne de inflamaţie
locală:
- tumefiere locală
- tegumente calde + eritematoase
- pot apare dureri pe muşchii flexori ai
segmentului respectiv
- de obicei afectează articulaţiile mari
- are caracter migrator
2. Cardită:
- se manifestă prin: - tahicardie
- cardiomegalie
- sufluri cardiace
- insuficienţă cardiacă congestivă
- forme:
- endocardită
- miocardită
- pericardită
- pancardită
3. Coree: - se caracterizează prin:
- labilitate emoţională, urmată de
- mişcări involuntare, necoordonate,
bruşte,
- asociate cu: - senzaţie de slăbiciune
musculară la unul sau la mai multe
membre,
- grimase faciale
4. Eritem marginat:
- sugerează o formă gravă de R.A.A.
- este o erupţie:
- maculară cu centrul clar,
- nepruriginoasă,
- localizată mai ales la nivelul
trunchiului
Manifestări minore:
- febră (38gr – 39gr)
- artralgii ( durere la niv articulatiei)
- existenţa unui puseu reumatismal în
antecedentele copilului
47. Artrita reumatoida juvenila :
def., patogenie, simptomatologie,
forme clinice, tratament recuperator
si kinetic specific.
Artrita reumatoida juvenila:
- este o boala autoimuna, are cauza
necunoscuta
- afecteaza un copil din 1000 de copii, cu
varsta de sub 16 ani
- este cea mai frecventa boala
inflamatorie cronica a tesutului
conjunctiv descrisa in pediatrie
Incidenta:are debutul până la v. 16 ani.
- Incidenţa maximă este la copiii cu
vârsta cuprinsă între 2-6 ani
Patogenie:
48
- iniţial apare o reacţie inflamatorie la 1) Artrita reumatoidă juvenilă sistemică (
nivelul sinovialei articulare ( ca răspuns cea mai grava)( ARJ sistemica)
imunologic la o infecţie cu un agent 2) Artrita reumatoidă juvenilă
patogen necunoscut) pauciarticulară( numar mic de
- urmată de leziuni proliferative la articulatii afectate) ( ARJ
nivelul sinovialei pauciarticulara)
- şi distrucţii ale cartilajelor 3) Artrita reumatoidă juvenilă
Simptomatologie : poliarticulară ( ARJ poliarticulara)
- Simptomele sinovitei cornice
- Si manifestari extraarticulare
1) Artrita 1) ARJ SISTEMICA:
- cu deformare articulara - este cea mai gravă formă
foarte mare, invalidanta ( copilul nu - afectează în mod egal ambele sexe
mai poate sa mai mearga) prin : Semne clinice:
-Inflamarea spatiului articular 1. semen de inflamatie, infectie
-Si tumefierea articulatiei 2. febră mare;
3. hepato-splenomegalie
- durere articulara locală variabilă ca 4. pericardită;
intensitate, greu de diagnosticat la 5. aparent, în primele săptămâni sau chiar
copilul mic; până la 6-8 luni, articulaţiile nu par
- limitarea mişcărilor articulare afectate;
6. deficit statural si ponderal mare, prin
încetinirea creşterii.
2) Redoarea articulara matinala, este 2) ARJ pauciarticulară:
caracteristica: afectează un număr de una-trei
- greu de acceptat la copilul mic articulaţii mari
Se amelioreaza daca copilul La copilul mic sunt prinse următoarele
este: articulaţii:
- aşezat înainte de ridicarea - genunchiul,
în picioare ( miscare in 2 timpi) - glezna
-sau prin aplicaţii calde - cotul
locale (comprese calde, băi calde). Şoldul nu este niciodată
Tulburări de creştere: afectat la această vârstă.
- prin întârzierea creşterii staturale , Pot fi afectate :
ramane mic. - şi articulaţiile mici de la mână şi de la
4) Stare generala alterata, poate sa picior
aiba si afectare cardio-vasculara - care deşi sunt nedureroase vor dezvolta
Forme clinice ale artritei contracturi în câteva luni de la debut.
juvenile:

49
 La copilul mare sunt prinse
următoarele articulaţii:
- şoldul
- genunchiul
- Glezna
3) ARJ poliarticulară:
- afectează cinci sau mai multe
articulaţii mici şi mari( sold, art.mici
ale mainii)
- afectarea articulară este simetrică
Prognosticul funcţional în
artrita reumatoidă juvenilă se face prin
stabilirea a patru grupe functionale:
Grupa I:
- copilul poate să efectueze
activităţi pentru îngrijirea proprie (să se
îmbrace, hrănească, spele şi să utilizeze
singur toaleta);
- activităţi de joc;
- activităţi şcolare specifice
vârstei.
Grupa a II-a:
- copilul poate să efectueze
activităţi pentru îngrijirea proprie
- şi activităţi de joc
- sunt limitate activităţile şcolare.
Grupa a III-a:
- copilul poate să efectueze
activităţi pentru îngrijirea proprie
- sunt limitate activităţile de joc
specifice vârstei şi activităţile şcolare.
Grupa a IV-a:
- sunt limitate toate cele trei tipuri de
activitate( ingrijire proprie, activitatile
de joc, activitatile scolare)
Tratament:
Are ca scop sa obtina :
- remisiunea clinica
- si sa reduca deformarile articulare
Tratamentul trebuie efectuat în
echipă multidsciplinară, formată din:
- medic( reumatolog)
- kinetoterapeut,
- asistent social,
- psiholog.
1) Tratament medicamentos:
- Antiinflamatoare nonsteroidiene nu au
efect, decat extrem de limitate
- antiinflamatoarele de tipul cortizonului
sunt mai eficiente, cu ceea ce inseamna
efecte secundare
- Singura sansa a acestor copii fiind noile
tratamente, care se numesc tratamente
biologice , ( exista un tratament
aprobat, gratuit care se numeste
tocilisma)
2) Tratament ortopedico- chirurgical:
- pentru corectarea deformaţiilor instalate
3) Psihoterapie: pentru toată familia,
facuta permanent
4) Kinetoterapie:
- Posturări corective. ( pt maini,
genunchi, pt art.afectate)
- Căldură locală în spasmele
musculare.
- Aplicaţii reci( de scurta durata)
în perioadele de inflamaţie acută.
- Exerciţii pentru păstrarea
mobilităţii şi a tonusului muscular:
- mobilizări
pasive
50
 - şi activo-
pasive, cu tracţiuni uşoare finale;
-contracţii
izometrice;
- mobilizări
active.
- Înot; mers pe bicicletă.
- Balneoterapie în climat marin.
- Terapie ocupaţională.
5) Educaţie :
- părinţii şi copilul trebuie să ştie că
această afecţiune nu se vindecă
- scopul tratamentului complex aplicat
fiind de prevenire a sechelelor.
- Copilul cu artrită reumatoidă juvenilă
trebuie să fie încurajat să meargă la
şcoală şi să participe la activităţile
fizice uzuale (va evita, însă, eforturile
fizice intense şi de lungă durată

51