Subiecte Pediatrie Rez

1.Sindromul Down : def.
, cauze, simptomatologie
DEFINITIE:
Este o afectiune genetica, cromozomiala datorata unei modificari numerice (3
cromozomi in loc de 2) sau a unei modificari structurale la nivelul perechii 21 de cromozomi
cu transmisie autosomal recesiv.
SD este cea mai frecventa cauza de afectare genetica in care se constata retard mental.
Cauzele aparitiei:
- femeile care procreaza dupa varsta de 35 de ani
- infectii virale in timpul sarcinii
- iradierea cu raze X in timpul sarcinii
SIMPTOMATOLOGIE (semnele clinice):
- greutate mica la nastere
- trisomia 21 se numeste mongoloidism (in Asia este numita europenism)
- caracteristica este asocierea dintre:
- sindromul dismorfic
- hipotonia musculara
- malformatiile congenitale
- retardul mental
Durata medie de viata este de 27 de ani.
2.Sindromul Dismorfic si Sindromul Psihic in trisomia 21.

Sindromul Dismorfic consta in:
a) la nivel facial:
- fante palpebrale (ochii) scurte, inclinate oblic, in sus si in afara
- craniul mic si fruntea ingusta
- occiput plat
- nas scurt cu baza largita
- macroglosie (limba foarte mare) cu aspect geografic( depozite albicioase)
- urechi foarte mici
b) la nivelul trunchiului:
- gat scurt
- torace in palnie
- abdomen hipoton (proeminent) cu posibile hernii abdominale (cel mai frecvent
hernie ombilicala, se intalneste si hernia inghinala)
- lordoza lombara accentuata
c) la nivelul membrelor superioare:

- mainile mici si patrate (degetele 2, 3 si 4 sunt la acelasi nivel, mediusul nu este
mai lung)
- palma este strabatuta de un pliu transversal, santul simian, la nivelul ambelor
maini caracteristic acestui sindrom.
d) la nivelul membrelor inferioare:

- halucele este mult departat de degetul 2 printr-un spatiu care se poate prelungi la
nivelul plantei cu un sant profund
- picior plat
- genunchi n valg
Alte caracteristici:
- hipotonie musculara generalizata
- hiperlaxitate ligamentara si articulara
- in proportie de 30-50% copii cu SD asociaza:
- malformatii cardiace cu defecte septale atriale si ventriculare
- malformatii oculare: cataracta congenitala
- malformatii digestive cu stenoze duodenale -> varsaturi
- malformatii osoase cu coxa valga bilateral
Sindromul Psihic:
- retard mental mediu pana la sever care se accentueaza cu varsta
- are un comportament negativist si capricios
- afectivitate foarte mare (sunt foarte afectuosi)
- sensibilitate foarte mare la muzica -> foarte utila meloterapia
- putere de atentie si abstractizare foarte scazute
In timp asociaza urmatoarele elemente:
- hipotrofie staturala (sunt mici de inaltime)
- obezitate
- pubertate intarziata
3. Tratamentul recuperator in Sindromul Down Obiective, Mijloace,

Recuperarea neuro-motorie.
Tratamentul Recuperator: kinetoterapia
Principii generale ale kinetoterapiei:
- sa fie aplicata precoce, din primele saptamani de viata pentru care are mare
tendinta la hipotonie musculara
- sa fie perseverenta si strict individualizata
Obiectivele kinetoterapiei sunt urmatoarele:
- stimularea dezvoltarii neuromotorii
- cresterea stabilitatii articulare
- metode de crestere a echilibrului
- recuperarea deficientelor instalate secundar: hipotoniei musculare si
hiperlaxitatii ligamentare
- pastrarea mobilitatii cutiei toracice: toracele in palnie nu are amplitudine
normala a miscarilor respiratorii
- prevenirea obezitatii
Mijloacele kinetice folosite:

- gimnastica respiratorie: miscari de amplificare a cutiei toracice, exercitii pentru
diafragm
- mobilizari: pasive, pasivo-active, active
- recuperarea neuromotorie:
- pentru fiecare etapa de dezvoltare a copilului se incearca
imbunatatirea dezvoltarii posturii varstei respective (exp: postura de tarare, postura sezanda sau
ortostatica)
- obtinerea stabilitatii adecvate si a echilibrului pentru fiecare
postura
- stimularea dezvoltarii schemelor de miscare
4. Hemofilia: def., cauze, posibilitati de transmisie genetic.

Definitie:
Este :
-
o boala genetica sanguina

cu transmitere recesiv X-linkata
in care este afectata hemostaza prin deficit de factori de coagulare (factorii VIII si IX:
nu se mai coaguleaza sangele)
Cauze:
Exista un defect la 2 gene situate pe cromozomul X (cromozomul sexual).
In hemofilie barbatul va face boala si va transmite tara (deficienta) doar fetelor lui
(deoarece barbatul are doar 1 cromozom X).
Femeia va fi doar purtatoare (fara ca boala sa se manifeste) (deoarece are 2 cromozomi
X) insa poate transmite descendentilor ei atat boala (baietilor) cat si tara (fetelor).
Posibilitati de transmitere genetica:
Descendentii: toti baietii vor fi normali, fetele vor fi purtatoarele tarei genetice
Descendentii: 50% dintre baieti vor fi normali, 50% vor fi hemofilici, 50% dintre fete vor
fi normale, 50% vor fi purtatoare
Descendentii: 50% dintre baieti vor fi normali, 50% vor fi hemofilici, 100% dintre fete
sunt purtatoare
5. Hemofilia: tablou clinic

Exista 2 forme clinice de hemofilie:
- hemofilia A in care exista un deficit de factor antihemofilic VIII
- hemofilia B in care este prezent un deficit de factor antihemofilic IX
Tabloul clinic:
- Hemoragii fara tendinta spontana de oprire
Aceste hemoragii au:
- diverse localizari si o evolutie cronica;
- tendinta la hemoragii apare din primul an de viata si se mentine pe tot parcusul vietii (la nou
nascuti nu se manifesta la nastere deoarece au anticorpi - globuline antihemofilice - de la mama
transmise prin placenta;
- dar hemoragiile pot aparea in primele zile de viata deoarece acesti anticorpi nu se transmit si
prin laptele matern
- Hemoragiile pot fi:
- spontane
- provocate: de traumatisme minore sau interventii chirurgicale
- Hemoragiile pot fi:
- externe ( sunt rare) :
- cu epistaxis (sangerare nazala)
- cu gingivoragii (sangerare la nivelul gingiilor)
- conjuctivale (cu ochi foarte rosii)
- interne (mai frecvente ca cele externe):
- intracraniana
- digestiva superioara exteriorizata prin: hematemeza (varsa
sange) sau melena (scaun lucios si negru ca pacura)
- hematuria (sangerare in urina, sange rosu, pur din caile
urinare; reprezinta o mare urgenta de diagnostic, apare doar la barbati
- Hemartrozele: sangerare in interiorul articulatiei-> cele mai frecvente hemoragii
- Hematoamele: sangerarea in interiorul unui muschi; cele mai frecvente hematoame la
hemofilici se produc la nivelul flexorilor antebratului si a psoas iliacului.
Hemartrozele apar in 75% din cazurile de hemofilie( apare numai la barbati, femeile fiind
purtatoare)
Articulatiile cel mai frecvent afectate sunt:
- genunchiul
- glezna
- cotul
- umarul
- articulatiile mici ale mainii
- soldul
Articulatia afectata este:
-
extrem de dureroasa la miscare,

prezinta tumefactie si determina imobilizarea articulatiei segmentului respectiv
si prezinta pozitiei antalgice.
Dupa un timp, in evolutia acestei hemartroze apar:
febra si leucocitoza in sange (cresterea numarului de leucocite in sange) ceea ce arata un

proces infectios.
Intr-o evolutie normala, fara tratament, resorbtia spontana a unei hemartroze ar dura intre
3-6 saptamani. De aceea sunt necesare punctia si drenajul.
Hemartrozele, la barbatii hemofilici, au tendinta de a se repeta, de obicei, la acelasi nivel
articular. De aceea apar sinovite cronice si aparitia unui deficit functional progresiv.
Ex:
- hemartroza repetata a articulatiei genunchiului determina o atrofie a muschiului
cvadriceps, modificari de tip fibrozare musculara, articulatia se intepeneste (stiffness in
articulatie), intepeneala are loc intr-o pozitie antalgica astfel incat hemofilicul poate deveni
invalid.
6. Tratamentul profilactic si curativ( recuperator) in hemofilie.

Tratamentul Profilactic in hemofiliei
Se realizeaza prin sfatul genetic referitor la programarea sarcinilor si la cunoasterea
riscurilor genetice ale genitorilor:
- daca acestia sunt cu risc sunt utilizate metode contraceptive pentru a fi
impiedicata o sarcina
- este bine ca barbatii hemofilici sa fie sterilizati; ei vor transmite 100% gena
purtatoare de hemofilie
- se sterilizeaza si femeile purtatoare (desi nu fac boala, o transmit); copiii lor de
sex masculin vor avea toti hemofilie
- daca totusi apare o sarcina este bine ca aceasta sa fie intrerupta in timp util (in
primele 3 luni de sarcina)
Tratamentul substitutiv:
- factorii antihemofilici VIII si IX - se administreaza prin transfuzie doar la institutele de
hematologie transfuzionala
Tratamentul curativ recuperator- Kinetoterapia
Obiective:
- combaterea durerii
- mentinerea/imbunatatirea mobilitatii articulare
- folosirea ortezelor si educarea pacientului in sensul folosirii acestora
Mijloace:
In hemartroza genunchiului:
- repaus functional cu imobilizarea membrului inferior respectiv pe atela, in
extensie, timp de 10-12 zile
- se practica punctia si drenajul
- se aplica bandaje compresive pentru limitarea hemoragiei (care poate continua
intraarticular) si a edemului
- se aplica crioterapie scurta
- dupa aplicarea tratamentului antihemofilic si dupa ce hemoragia intraarticulara
s-a oprit, numai atunci sunt permise contractiile izometrice ale cvadricepsului
Exercitiile active de kinetoterapie se fac :
-
prudent,
progresiv
cu accent pus pe extensie
7. Afectiuni genetice: Distrofiile musculare progresive: def., mod de

transmisie a maladiei genetice.
Mutatia genetica la aceste boli este situate:

-
fie pe un cromozom somatic numit autosom

fie pe un cromozom sexual
Definitie:
Aceasta boala este caracterizata de o degenerescenta a fibrelor musculare, avand o evolutie :
-
progresiva,
simetrica
si proximala.
Modalitati de transmitere:
I. Gena patologica este situata pe cromozomul X
100% din fete sunt purtatoare

100% din baieti sunt sanatosi
50% din fete sunt sanatoase

50% din baieti sunt bolnavi

50% din baieti sunt bolnavi
II. Mutatia genetica este situata pe un cromozom recesiv autosom putand fi afectate
ambele sexe.
Efectul nociv al acestei gene patologice poate sa fie compensat de o gena alela (perechea
ei) numai daca aceasta este normala si in acest fel gena patologica determina descendenti
purtatori.
Ei vor face boala doar daca vor intalni o alta gena alela patologica (daca ambii parinti
sunt bolnavi sau purtatori).
Riscul de transmisie a bolii in aceasta situatie este de numai 25%.
III. Dominant autosomal: gena patologica este pe un cromozom autosom (pot fi afectate
ambele sexe).
Efectul nociv al genei patologice nu va mai fi compensat de gena alela, astfel ca
descendentii vor fi bolnavi. Riscul de transmitere la descendenti 50%.
IV. Mutatiile spontane ("de novo"): se pot intampla oricui. Gena patologica apare
accidental in urma acestei mutatii spontane. Nu se cunosc factorii care determina aceste mutatii.
Se pot doar intui, sau se pot urmari statistic ca sunt mai frecvente anumite cazuri:
- infectii virale contractate de mama in timpul sarcinii (gripa, viroze facute de
mama in primele 3 luni de sarcina)
- varsta inaintata a mamei
8. Distrofia musculara : Duchenne- def., patologie, manifestari clinice.

Definitie:
Este cea mai frecventa forma de distrofie musculara la varsta copilariei. Are o transmitere
X-linkata. Baietii sunt mai frecvent afectati.
Varsta de debut: 2-4 ani (prognostic sever). Foarte rar apare dupa pubertate.
Patologie, manifestari clinice:
- Mers instalat tardiv
- Scaderea fortei musculare, care este:
- bilaterala si simetrica
- proximala si de intensitate variabila
- Deficitul de forta musculara se manifesta si la nivelul fetei
Acesti copii au facies caracteristic:

- deschiderea larga a fantei palpebrale (ochi holbati)
- dificultati in a inchide ochii
- eversia buzelor (buze in afara)
- dificultati in a fluiera
- dificultati in a umfla obrajii
- Deficit de forta musculara la nivelul centurii scapulo-humerale:
- au dificultate la ridicarea bratelor deasupra capului
- se observa desprinderea omoplatilor la ridicarea bratelor
- au dificultate in a tine orice greutate in mana
- Au deficit muscular si la nivelul centurii pelviene si a trunchiului
- au dificultati de respiratie: muschii inspiratori si expiratori sunt mai rapid
afectati;
- diafragmul isi pastreaza o activitate normala un timp mai lung
- in timp se produce orizontalizarea coastelor si fixarea toracelui in inspir
- lordoza este un semn caracteristic
- Mersul leganat: au caderi frecvente in timp ce merg, oboseala foarte accentuata la mers
- In timp urcatul scarilor devine imposibil
- Trecerea acestor copii din DD in ortostatism este foarte dificila: din DD trec in DV, apoi
isi ridica trunchiul sprijinindu-se pe maini, apoi trec in ortostatism catarandu-se pe proprii
genunchi si pe coapse
- Incep sa se instaleze atrofiile musculare bilaterale si simetrice care prezinta tendinta la
generalizare si au evolutie lent progresiva
-In timp apar si retractii:
- de tendoane: daca se produce retractia tendonului Ahilian apare piciorul varus
echin;
- de ligamente: daca se retrag ligamentele ischiogambierilor apare genuflexum
- de muschi: daca se retrage psoasiliacul apare flexia coapsei pe bazin
- Incep sa prezinte un deficit marcat la nivelul mainilor datorita retractiilor in articulatiile
pumnului si a degetelor
- Reflexele osteotendinoase initial raman normale dar odata cu producerea atrofiei
musculare incep sa scada pana la disparitie
- Acesti copii au si tulburari trofice cu tegumentele aspre si subtiri, cu o sensibilitate
crescuta la infectiile tegumentare
- Osteoporoza pe care o au creste riscul de fracturi spontane
- Tulburari cardio-circulatorii, hipotensiune arteriala, tahicardie, cianoza a extremitatilor
si extremitati reci
- Tulburari digestive cu atonie intestinala => constipatie
- Decesul acestor copii se produce prin insuficienta respiratorie si insuficienta cardiaca
9. Tratamentul kinetoterapeutic si occupational in Distrofia Duchenne:

obiective, mijloace, forme terapeutice.
Tratament
- Tratament patogenic cu cortizon si imunosupresoare
- Tratament simptomatic cu vasodilatatoare (pt extremitatile reci), vitamine, suplimente
- Tratamentul ortopedic:
- corset pentru fixarea coloanei vertebrale
- orteze pentru prevenirea retractiei tendoanelor
Tratamentul Kinetoterapeutic:
- aplicata precoce, foarte perseverent si pe toata durata vietii acestor copii
- ritmul sedintelor: de la 2 sedinte/luna la 4 sedinte/saptamana
Obiectivele kinetoterapiei:
- reeducarea respiratiei
- prevenirea atrofiei musculare
- reeducarea prehensiunii
- prevenirea obezitatii
Mijloace ale kinetoterapiei:
- hidrokinetoterapia
- masaj
- posturari
- mobilizari pasive, pasivo-active
- gimnastica respiratorie
Sport:
- volei cu o minge foarte usoara sau un balon
- baschet cu un cos situat la o inaltime mai mica
- inotul
Terapie ocupationala:
- pentru membrele inferioare: pedalaj
- pentru membrele superioare:
- asamblat/dezasamblat jucarii
- sa se joace cu jucarii care au arc actionat de o cheie
- sa insurubeze/desurubeze ce jucarie vor ei
- sa insire margele pe ata
- terapia prin arta, desen, pictura, muzica
10.Distrofia muscular Beker- def., forme clinice.

Def:
-
debuteaza la 11-12 ani,

afecteaza ambele sexe,
are o evolutie lent progresiva
Forme clinice:
1.Scapulo-humerala
-varsta de debut este in copilarie sau la adultul tanar
-exista o forma juvenila care se numeste ERB
-afecteaza musculatura fetei, a umarului si a bratului
-are o evolutie ondulatorie cu perioade de remisiune aparente
2.Distala:
-apare la ambele sexe cu debut in adolescenta sau la adult
-afecteaza musculature distala a extremitatilor
-are o evolutie lenta si nu are tendinta sa se extinda proximal
3.Oculo-faringiana:
-afecteaza ambele sexe
-apare la adultul de peste 40 ani
-afecteaza musculatura ocular dand caderea ploapei si musculatura faringeana ducand la disfagie
progresiva
11. Dezvoltarea motrica normala a sugarului
Nou-nscutul prezint:
- o postur simetric, n care se menine poziia fetal intrauterin, datorat predominrii
tonusului muchilor flexori.
- in primele sptmni de via nu exist control asupra extremitii cefalice.
Spre sfritul lunii a doua sugarul:
- ncepe s-i menin capul n poziie ridicat, la nceput cteva momente apoi din ce n ce
mai mult;
- trage scutecul de sub el i-l mototolete n palme;
- prinde, cu priz total, obiecte mai mari.
n luna a treia:
- sugarul ncepe s-i controleze poziia ridicat a capului, astfel nct la sfritul acestei luni,
n decubit ventral, poate s urmreasc ce se ntmpl n jurul su, cu capul n extensie,
rsucinndu-l;
- ctre sfritul lunii a treia i studiaz cu interes minile i picioarele;
- i extinde complet membrele superioare
-
n toat acest perioad sugarul i ctig treptat:

tonusul de extensie, n mod spontan i gradat:
- ncepe cu capul,
-apoi coloana vertebral
-i n final bazinul.
la sfritul acestui stadiu (0-3 luni) apare primul moment de referin n dezvoltarea
motorie, denumit postura ppuii (dup Bobath):
-n decubit ventral,
- sugarul se sprijin pe antebrae i coate, cu palmele i
degetele n extensie,
- membrele inferioare uor flectate i rotate spre exterior (astfel

ncearc s-i asigure o baz de sprijin mai mare).
- chiar de la natere, nou-nscutul prezint o serie de reacii primare, denumite reflexe
arhaice, care dispar treptat ntre a doua i a patra lun de via postnatal.
12. Dezvoltarea motrica normala a copilului 1-3 ani.

La 12 luni:
- imit acte simple :
-splatul cu spun,
- hrnirea altei persoane
- merge:
- susinut de o singur mn, cu baz larg de sprijin,
-sau merge lateral inndu-se de mobile;
-nu are nc reacii de echilibru n mers;
- uneori se poate hrni singur (chiar din ceac); ajut s fie mbrcat;
- poate arunca o minge prin imitaie;
- la sfritul acestui stadiu recunoate bine obiectele din jur, putnd chiar s asocieze dou
sau trei dintre ele.
La 13 luni:
- se deplaseaz cu sprijin pe palme i membrele inferioare n extensie (mersul elefantului).
La 15 luni:
- merge singur, se oprete i pornete din nou, fr s cad;
- construiete un turn suprapunnd 2-3 cuburi.
La 18 luni (1 an jumtate):
- merge singur lateral, oblic i napoi fr sprijin;
- urc treptele inndu-se de balustrad, cu ambele picioare pe aceeai treapt;
- i arat cu degetul ochii, nasul, gura;
- se hrnete singur cu lingura, ns se murdrete.
La 20 luni:
- st ntr-un picior, cu sprijin la nivelul minilor;
- construiete un turn suprapunnd 5-6 cuburi.

La 24 luni (2 ani):
- merge cu un rulaj bun al piciorului (clci-degete);
- urc i coboar singur scrile, cu picioarele pe aceeai treapt;
- alearg bine fr s cad;
- ridic obiecte de pe jos fr s cad;
- poate desena un cerc prin imitaie (creionul l va ine cu degetele, nu n palm);
- ncearc s se mbrace singur.
La 30 luni (2 ani i jumtate):
- arunc o minge, fr direcie, pstrndu-i echilibrul;
- sare de la o nlime mic (20 cm), cu picioarele lipite;
- construiete un turn suprapunnd 8 cuburi.
La 3 ani:
- se mic permanent, alearg, sare, deschide i nchide uile, aga i trage toate obiectele la
care poate ajunge;
- urc treptele alternnd picioarele, sprijinindu-se cu o mn de balustrad;
- coboar scara cu ambele picioare pe aceeai treapt;
- poate merge pe triciclet;
- mnnc singur fr s se murdreasc;
- se ncal singur, ns de obicei i pune ghetuele invers (dreapta pe piciorul stng i stnga
pe cel drept);
- poate desena prin imitare o cruce; urmrete cu creionul conturul unui ptrat.
13. Programul kinetic pe 0-3luni( tr abordat si reflexele arhaice a noului-
nascut)
Programul kinetic 0 3 luni ( 0 28 zile)
Reguli speciale, se urmareste :
-
Postura
Si reflexele
Postura normala, se observa in timpul somnului si trebuie sa fie:

Semiflexia membrelor superioare
Semiflexia membrelor inferioare
Si capul lateral
Decubit ventral
Reflexele arhaice:
1) Reflexul oculo-motor
se ciupeste tegumentul palpebral
si in mod normal copilul trebuie sa clipeasca si sa schimbe pozitia capului
2) Reflexul la lumina puternica

determina clipire si flectarea dorsala a capului,
se realizeaza cu o mica lanterna, reflex de nou-nascut;
dupa doua luni indreapta capul spre lumina
3) Reflexul de apucare
la stimularea palmei( la gadilarea palmei cu un deget al examinatorului)
nou nascutul apuca degetul examinatorului;
reflexul trebuie sa fie simetric la ambele palme,
nu trebuie sa persiste mai mult de 4 luni;
daca persista mai mult de 4 luni, este semn rau de disfunctie cerebral
4) Reflexul Moro
nou nascutul este pus pe un scutec,
in decubit dorsal, poate fi provocat prin miscarea suprafetei de sprijin.
Se produce in doi timpi:

in primul timp are loc:
- ABDUCTIA SI EXTENSIA membrelor superioare cu deschiderea palmelor
si extensia degetelor,
- Concomitent cu flexia membrelor inferioare
In al doilea timp se executa:
- FLEXIA MEMBRELOR SUP.CU ADUCEREA LOR LA PIEPT si
STRANGEREA PUMNILOR,
- Concomitent cu extensia membrelor inferioare.
Dispare dupa 3-4 luni.
5) Reflexele tonice cervicale

nou-nascutul examinat in decubit dorsal,
i se roteste capul intr-o parte si acest lucru determina reflex extensia membrului superioar
si inferior de partea rotata.
6) Reflexul de cadere =
nou-nascutul suspendat de axile si se coboara brusc,
se lasa un pic mainile sa cada,
reflexul este ca se determina extensia bratelor si deschiderea degetelor in evantai.
7) Reflexul punctelor cardinale

Poate fi provocat n mai multe feluri.
n toate cazurile, vrful limbii se va ndrepta ctre locul stimulat:
- dac este atins cu degetul colul gurii nou-nscutului,
- buza inferioar se las spre partea respectiv;
-dac degetul care atinge alunec uor spre lateral,
-nou-nscutul va ntoarce capul dup el;
- dac se execut o atingere pe mijlocul buzei superioare, se obine ridicarea acesteia;
- dac degetul alunec uor spre nas, se produce extensia capului;
- dac se execut o atingere pe mijlocul buzei inferioare, se produce coborrea acestei;
-dac degetul se mic spre brbie, se provoac flexia capului i deschiderea gurii.
8) Reactia de supt
Poate fi provocat prin:
introducerea degetului examinatorului (sau orice alt obiect) ntre buzele nou-nscutului,
astfel obinndu-se contracia buzelor i a obrajilor asociat cu micri ale maxilarelor
caracteristice suptului.
Dispare n cursul lunii a 3-a (dup aceast vrst suptul nu mai este un gest reflex).
9) Reflexul tonic asimetric al gatului

Poate fi provocat:
prin nclinarea lateral a capului nou-nscutului,
poziionat n decubit dorsal,
obinndu-se flexia membrelor de partea opus nclinrii.
dispare la vrsta de 2 luni.
10) Reacia de ortostatism (reacia pozitiv de sprijin):

Dac nou-nscutul este:
susinut de sub axile n ortostatism,
fr contact al plantelor cu masa de examinare,
se produce o extensie progresiv a membrelor inferioare.
dispare spre luna a doua.
11) Reflexul de mers automat

Dac nou-nscutul este :
susinut n ortostatism
cu plantele n contact cu un plan dur i i se imprim o uoar micare de mpingere
nainte
va executa civa pai cu un ritm regulat i cu un rulaj corect al piciorului.
dispare la sfritul primei luni.
12) Reflexul de pasire peste obstacol
Se produce n doi timpi:
In primul timp dac:

nou-nscutul este susinut de sub axile n ortostatism
lng marginea mesei i faa dorsal a unui picior este atins de mas
se va produce flectarea membrului inferior respectiv i suirea lui pe mas;
In al doilea timp:
se va produce extensia membrului inferior respectiv cu sprijin complet pe plant,
aducerea celuilalt membru inferior pe mas
i apoi mers automat.
Apare dup a zecea zi de via (este singurul reflex arhaic care nu este prezent la
natere) i dispare n cursul lunii a doua.
-
Exercitii la varsta de 0 3luni

-
La baia zilnica se executa miscari de usoara gimnastica si masaj proximal si distal

Gimnastica usoara cu flexie-extensie de membre
Gimnastica falangelor
Si masajul musculaturii paravertebrale
14. Programul kinetic pe grupa de varsta 3 6 luni.

-
Intre 3 -6 luni:
creste in mod fiziologic un tonus al muschilor extensori,
ceea ce determina aparitia relfexului Landau:
- daca din DV sugarul este ridicat
-fiind sustinut cu o mana sub torace sau abdomen,
- el isi va extinde complet coloana vertebrala,
-capul va fi ridicat;
-daca din aceasta pozitie examinatorul va produce o flexie a capului,
-tonusul de extensie dispare total si sugarul se transforma intr-o papusa
de carpa
apare reflexul de agatare si de prindere a obiectelor
se intoarce de pe burta pe spate( nu tr lasat nesupravegheat)
Programul kinetic:
trebuie sa fie o joaca, sa fie un joc interactiv
Din DV:
- miscari de tarare prin apasarea cu policele pe centrul plantei,
-plasand pe suprafata de lucru un obiect pe care copilul sa il apuce.
Din DD se executa:
- ridicari in asezat si ortostatism prin prinderea policelui adultului
La baia zilnica se realizeaza:

- pseudomiscari de inot cu membrele superioare si inferioare,
-cu sustinerea capului deasupra apei
-Din Asezat se ralizeaza :

-miscari usoare dupa diverse obiecte,
- dupa care se revine in asezat sprijinit

Se urmareste aparitia primei reactii de echilibru in decubit dorsal si devubit ventral
15. Program kinetic pt vrsta 7-9 luni. 6 9 LUNI
- cucereste pozitia ASEZAT FARA SPRIJIN, considerata al 2-lea moment de referinta in
dezvoltarea motorie;
- se catara singur la marginea patului, se ridica din asezat in ORTOSTATISM;
- merge in lateral, cu sprijin;
- prehensiunea completa palmo-radiala prin police;
- apare reflexul de parasuta (al 3-lea moment de referinta in dezvoltarea motorie obtinut prin
ridicare si leganarea copilului ca un planor);
- spre sfarsitul perioadei se deplaseaza in patrupedie, se ridica in pozitia cavaler-servant si
ortostatism fara sprijin;
- realizeaza pensa fara prehensiune.
16. Program kinetic pt vrsta 10-12 luni. 10 12 LUNI
- trece din decubit ventral in sezat si mai apoi in ORTOSTATISM;
- se joaca mult cu mainile;
- programul kinetoterapeutic va fi constituit din mici jocuri tematice, care prevad ridicarea,
coborarea, predarea unor obiecte, impinse un pic peste linia de confort, cu recompense verbale
afective si materiale;
- foarte important devine hidratarea corespunzatoare si programul de somn, care compenseaza
hiperactivitatea;
- dupa 11 luni, sta singur in ortostatism, cucereste mersul cu / fara sprijin, imita acte simple,
cauta sa devina independent in a se hrani si imbraca, arunca o minge la cerere;
- programul kinetoterapeutic se va desfasura in jurul mersului nou cucerit la sfarsitul fiecarei
curse, realizandu-se un act indicat (predarea / preluarea unui obiect, aruncarea unei mingii).
17. Program kinetic pt vrsta 13-24 luni. 1 2 ANI
La 13 luni
- se deplaseaza cu sprijin pe palme si membrele inferioare in extensie (mersul elefantului);
- programul kinetoterapeutic de mers tematic, cu recompensa, va ingloba aceasta noua cucerire;
- spatiu securizat, mocheta;
- organizarea de trasee care sa presupuna mers, tarare, aruncare, mersul elefantului cu colectare
de obiecte care se duc la punct fix la cerere.
La 15 luni
totala autonomie asupra mersului, construieste suprapunand obiecte;
- se impune folosirea mersului in plimbari cat mai lungi in aer liber, alternate de reprize de
joaca;
- programul de somn sa se respecte cu strictete. Este ideal a nu se folosi perna ci doar o
suprafata plana elastica;
- se poate improviza un plan inclinat cu unghi variabil pe care copilul sa parcurga urcarecoborare, rostogolire, tarare.
La 18 luni
-
merge singur lateral, oblic si inapoi,

urca treptele tinandu-se de balustrada
La 24 luni
- merge cu un bun rulaj al piciorului ,
- urca si coboara singur scarile,
- alearga bine,
- ridica obiecte de pe jos, se imbraca singur;
- poate demara mersul pe bicicleta;
- poate initia mersul pe role sau patine;
- poate initia alunecarea controlata pe schiuri.
Se poate mentine traseul de joaca initiat cu cateva luni in urma, inserandu-se in acesta elemente
noi:
-
planul inclinat;
tubulatura prin care copilul se poate introduce cu usurinta;
locuri de oprire;
locuri de depozitare a diferitelor obiecte;
- cos in care sa arunce mingii sau alte obiecte

- se exerseaza la cerere desenarea unui cerc si imbracarea unui obiect vestimentar; acestea
fiind adevarate cuceriri ale abilitatii in miscare;
-
se exerseaza sprijinul unipodal, cu sprijin la nivelul mainilor.
18. Program kinetic pt vrsta 2-3 ani. 2 3 ANI

La 30 luni
- arunca o minge fara directie , fara dezechilibru;
- sare de la inaltime mica (20cm) cu picioarele lipite
- se introduce in traseul construit mai demult noua cucerire se construieste un loc de aruncat
la tinta
- se cere construirea unui turn de 8 cuburi.

La 36 luni
- autonomie cvasitotala,
- se misca permanent,
- alearga,
- sare,
- deschide si inchide usi,
- agata si trage toate obiectele la care ajunge;
- urca treptele alternand picioarele, coboara cu sprijin de mana;
- merge singur pe tricicleta, se incalta singur, deseneaza prin imitatie cruce / cerc / patrat,
mananca singur fara sa se murdareasca;
- este necesara marimea traseului parcurs prin largirea habitatului si introducerea in traseu a
noilor cuceriri;
- este necesara securizarea prizelor si a suprafetelor la care copilul are acces;
- se continua mersul pe role si bicicleta;.
19. Particularitati ale aparatului locomotor in pediatrie:Sistemul osos

In structura sistemului osos predomina:
-
TESUTUL CARTILAGINOS
Sistemul HAVERSIAN are :

-
forma
si dispunere neregulata
miscarile si presiunile exercitate asupra osului modifica, in timp, SISTEMUL
HAVERSIAN.
La varsta copilariei exista o ACTIVITATE PROLITERATIVA DEOSEBITA (facand posibila

refacerea in timp scurt) datorita prezentei in REGIUNEA DIAFIZO-EPIFIZARA, a unei
RETELE VASCULARE FOARTE BOGATA.
REZISTENTA OSOASA:
-
LA SUGAR este MICA, deaorece exista un dezechilibru intre: - OSIFICARE

- si APORTUL DE
CALCIU
LA COPIL este mai MARE (FATA DE ADULT), deoarece:
-PERIOSTUL ESTE MAI GROS
-SI ARE O ELASTICITATE MAI MARE.
PROCESUL DE OSIFICARE:
-
incepe in VIATA INTRAUTERINA

in luna a 5- a de gestatie la nivelul:
- CLAVICULELOR
- si OASELOR CRANIENE
NUCLEII DE OSIFICARE sunt:

-
PRIMARI
SECUNDARI
NUCLEII DE OSIFICARE PRIMARI:

-
apar in viata intrauterina

la nastere sunt prezenti urmatorii nuclei:
- EPIFIA DISTALA FEMURALA
- EPIFIZA PROXIMALA A TIBIEI
- ASTRAGAL
- CUBOID
- CALCANEU
NUCLEII DE OSIFICARE SECUNDARI:

-
apar dupa nastere, intr-o anumita ordine cronologica:

- la 3 ani sunt OSIFICATI aproape TOTI NUCLEII CARPIENI
- la 6 ani sunt OSIFICATI TOTI NUCLEII EPIFIZARI
- la SFARSITUL PUBERTATII se produce CALCIFIEREA:
- CARTILAJELOR DE CRESTERE DIAFIZO-EPIFIZARE
- si VERTEBRELOR
Exista 800 nuclei (centri) de OSIFICARE.

Nucleii de osificare se vizualizeaza radiologic
Ex:
Nucleul de osificare al CAPULUI FEMURAL apare la varsta de 2
- 3 luni
Intr-o suspiciune de luxatie congenitala de sold NU SE EFECTUEAZA EXAMEN

RADIOOLOGIC pana la VARSTA DE 3 LUNI!!!
20. Particularitati ale aparatului locomotor in pediatrie-sistemul articular, sistemul

muscular, pozitii pentru examinarea aparatului locomotor al copilului.
SISTEMUL ARTICULAR
FORMA ARTICULATIILOR este uneori modificata fata de a cea a adultului.

Cea ma reprezentativa modificare de forma este:
1. LA NIVELUL COLOANEI VERTEBRALE:
- la INCEPUT NU EXISTA NICI O CURBURA
- la VARSTA DE 2-3 luni apare CURBURA CERVICALA datorita cresterii
TONUSULUI EXTENSORILOR CERVICALI ducand la MENTINEREA CAPULUI
RIDICAT IN DD
- la VARSTA DE 9 LUNI apare CURBURA LOMBARA, dupa ridicarea in picioare
a sugarului
2. LA NIVELUL ARTICULATIEI GENUNCHIULUI (modificare de forma):
- la inceput, GENUNCHIUL este in VARUM (0)
- odata cu inaintarea in varsta, acest VARUM se reduce PROGRESIV
3. LA NIVELUL ARTICULATIEI SCAPULO-HUMERALE:
- pana la varsta de 3 ani, CAPUL HUMERAL pe poate FRACTURA FOARTE
USOR, deoarece exista DEZECHILIBRU intre OSIFICARE si APORTUL DE CALCIU
- trebuie protejat in MISCAREA DE FLEXIE, niciodata la aceasta VARSTA,
BRATUL SUGARULUI NU SE DUCE DIRECT IN FLEXIE, ci prin ABDUCTIE.
SISTEMUL MUSCULAR PARTICULARITATI:
Dezvoltarea musculaturii este :
-
diferita de la o regiune la alta.
EX:
La SUGARUL in varsta de 3 luni, musculatura MEMBRELOR INFERIOARE reprezinta
38% - 40% din GREUTATEA TOTALA a MUSCULATURII.
TONUSUL MUSCULAR difera de la o varsta la alta:
-
LA NOU-NASCUT:
- predomina TONUSUL FLEXORILOR
- apoi va predomina TONUSUL MUSCHILOR FLEXORI ai MEMBRELOR
SUPERIOARE
- si TONUSUL MUSCHILOR EXTENSORI ai MEMBRELOR INFERIOARE
- ajugandu-se, in final, echilibrul dintre FLEXORI / EXTENSORI
STRUCTURA MUSCULARA la NIVELUL ABDOMENULUI, este:

- usor diferita fata de cea a adultului
- existenta inelului OMBILICAL, intrerupe LINIA ALBA, astfek rezistenta
acesteia scade favorizand aparitia HERNIEI OMBILICALE
EXAMINAREA APARATULUI LOCOMOTOR la COPIL
Pozitia pentru examinarea APARATULUI LOCOMOTOR la copil este:

- DIFERITA in FUNCTIE DE VARSTA ACESTUIA:
-
LA SUGAR:
- din DD, se apreciaza modificarile SIMETRICE sau ASIMETRICE ale
TONUSULUI MUSCULAR prin modificarea segmentelor corporale
- si din DV, se apreciaza dispunerea SIMETRICA sau ASIMETRICA a:
- OMOPLATILOR
- GROPITELOR SACROILIACE
- PLIURILOR SUBFESIERE
- si ale REGIUNII POPLITEE
LA COPILUL de 1 an din :
- ASEZAT
- si ORTOSTATISM
LA COPILUL mai MARE din:

- DD,
- DV,
- ASEZAT,
- ORTOSTATISM,
- MERS
21. Atitudine corporala: definitie, diferetieri in functie de varsta, sex, tipul

constitutional la copil
Def.
ATITUDINEA COPRORALA, este acea functie a corpului uman bazata pe actiunea:
-
SINERGICA
si COORDONATA a elemnetelor:
- APARATUL LOCOMOTOR
- Si SISTEMUL NERVOS (central si periferic) prin care se
STABILESC RAPORTURI CONSTANTE intre:
- SEGMENTELE CORPORALE
- CORP si MEDIUL INCONJURATOR
=> asigurandu-se: - STABILITATEA

- ECHILIBRUL
- MOBILITATEA
Atitudinea CORPULUI difera in functie de:
- VARSTA
- SEX
- TIPUL CONSTITUTIONAL
1. In functie de VARSTA:
1-3 ani:
- cu CAPUL MARE si TRUNCHIUL si membrele mai MICI
- abdomenul este HIPOTON
- bazinul este inclinat inante astfel incat pana la varsta de 3 ani, atitudinea
de lordoza lombara este considerata normala
3-6 ani prescolar:

- pastreaza aceiasi atitudine lordotica
- pot sa apara tendinte de asimetrie (scolioza sau cifoza), aceste tendinte
nu sunt considerate normale, intervine kinetoterapia chiar de la aceasta
varsta
la copilul scolar:
- datorita pozitiei incorecte din banca de la scoala, ghiozdanelor grele
apar tendinte de modificare a coloanei vertebrale, apare atitudinea
cifotica si scoliotica, care necesita kinetoterapie si gimnastica
corectiva
pubertatea:
- are loc o crestere exegerata a copilului la pubertate si o
hipodezvoltare musculara, astfel incat apar foarte frecvent
SCOLIOZELE si CIFOZELE, necesita kinetoterapie
2. In functie de sex:
- LA FETE deoarece au:
- BAZINUL INCLINAT INAINTE si ,,FEREASTRA
ABDOMINALA mai mare datorita hipotoniei musculare, fetele au
au mai frecvent o ATITUDINE LORDOTICA
-
LA BAIETI, datorita:
- proiectarii inainte a umerilor, a dezvoltarii insuficiente a musculaturii
spatelui, bazinul mai ingust, abdomenul mai tonic, prezinta frecvent
o ATITUDINE CIFOTICA
3. In functie de tipul constitutional:

- copilul INALT si SLAB, are atitudine CIFOTICA
- copilul SCUND si GRAS, are atitudine LORDOTICA
22. Atitudine corporala, elemente pasive si elemente active.

Atitudinea corpului este ASIGURATA de:
-
elemente pasive
si elementele active
Elementele Pasive sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
OSELE
ARTICULATIILE
TESUTURILE PERI-ARTICULARE
LIGAMENTELE
FASCIILE MUSCULARE
ELASTICITATEA MUSCULARA
Aceste elemente sunt ,,perfectionate pe anumite structuri ale APARATULUI LOCOMOTOR

Ex.
La nivelul coloanei vertebrale:
-
stabilitatea este asigurata de ligamentele corpilor vertberale

mobilitatea este data de discurile intervertebrale
La nivelul bazinului
1. Reperul in articulatia bazinului este inclinarea normala de 30 fata de orizontala care
trece prin articulatia sacro-lombara
2. Daca bazinul este INCLINAT INAINTE atitudinea este lordotica
3. Daca bazinul este asimetric, datorita inegalitatii membrelor inferioare (1-2 cm
inegalitatea este normala) atnci bazinul este asimetric, si atitudinea se numeste
ASIMETRICA sau SCOLIOTICA
4. BAZN ORIZONTALIZAT in care curba lordotica normala este mult diminuata sau
lipseste
Elementele active sunt:
1. APARATELE GOLGI din STRUCTURA TENDOANELOR
2. FUSURILE NEUROMUSCULARE
3. CAIE NEURONALE (coordoneaza miscarea) - CALEA SPINO-TALAMICA
- CALEA SPINO-CEREBELOASA
- CALEA INTERCEREBRALA
Cu ajutorul acestor elemente active pe CALEA EXTRAPIRAMIDALA, este:
-
modificata, stimulata musculatura efectoare

si se poate modifica tonusul muscular.
23. Descrieti atitudini corporale normale pe diferite segmente ale corpului.

In mod NORMAL la nivelul COLOANEI VERTEBRALE exista cateva curburi care le
consideram normale:
1. Curbura cervicala = - trebuie sa fie o atitudine lordotica,
-musculature spatelui trebuie sa fie puternica
2.
Curbura toracala = atitudine cifotica, deoarece intratoracic avem niste organe

voluminoase (plamani, inima)
3. Curbura lombara = - atitudine lordotica, care echilibreaza lucrurile,

-se produce si datorita faptului ca MUSCULATURA
ABDOMINALA
este mai slab dezvoltata (cu precadere la femei)
determinand proiectarea in fata a organelor abdominale.
4. Membrele inferioare participa si ele la ATITUDINEA CORPORALA:
- Mentin ATITUDINEA CORPORALA prin CVADRICEPS
- TIBIA are rol in mentinere VERTICALITATII GAMBEI
- si TRICEPSUL SURAL si TENDONUL lui AHILE asigura verticalitatea
corpului
24. Modificare segmentelor corporale in trecerea de la patrupedie in bipedie

Trecerea din patrupedie in bipedie a dus la modificarea segmentelor coprorale si anume:
1. VERTICALIZAREA TRUNCHIULUI a dus la:
- aparitia curburilor fiziologice, mai ales a curburilor in plan sagital,
- coloana vertebrala devenind mai rezistenta la presiuni,
- iar vertebrele s-au modificat si specializat in functie de rolul regiunii in care se
gaseste vertebra respectiva
2. S-a reechilibrat :
- centrul de greutate datorita trecerii la pozitia bipeda
- a devenit proiectat in mijlocul bazei de sustinure
3. Membrele superioare:
- nu mai au functie de sustinere
- in schimb au obtinut alte avantaje, au castigat functia de PREHENSIUNE si de
ABILITATE, de miscari fine
4. S-a largit perimetrul vizual
25. Aprecierea atitudinii corporale a corpului in diferite pozitii- dd, sezand, ortostatism
si mers.
Se considera ca:
-
PLANUL ANTERIOR al corpului este PLANUL DE ACTIUNE

si PLANUL POSTERIOR PLANUL DE STABILITATE
Aprecierea atitudinii corporale se face prin:

1.
2.
3.
4.
D.D.
SEZAND
ORTOSTATISM
MERS
1. D.D.
- In mod normal toate segmentele coporale trebuie:
- sa fie dispuse pe aceeasi linie
- sa existe o simetrie
-
Pentru crearea atitudinii corecte la sugari se recomanda:

- culcarea copilului pe plan tare
- fara perna
- cu segmentele corpului dispuse simetric
- foarte recomandat somnul:- in pozitie VENTRALA,
-cu membrelesuperioare si inferioare in
semiflexie,
-cu capul intr-o parte
2. In pozitie sezand:
In mod normal atitudinea corecta este:
- musculatura abdomenului sa fie incordata
- curbura cifotica dorsala sa fie: - indreptata
- si sa existe un sprijin simetric pe membrele
superioare
- pozitia sezanda a copilului este:- mentinuta normal la varsta de 6 luni,
-aceasta pozitie orizontalizeaza bazinul si produce
curbura lordotica
- este favorizata o cifozare lombara daca:
- musculatura spatelui este slaba
-se produce o alunecare a vertebrelor si se produce
cifozarea (patologica)
- de aceea pana la varsta de 1 an, este de preferat ca
pozitia sezand sa fie mentinuta cat mai putin timp
3. In pozitie ortostatica
Atitudine corecta in ortostatism este urmatoarea:
-
Linia care trece prin :

maleola externa a gambei
jumatatea articulatiei genunchiului,
troanter,
acromion
si mastoid
=> aceasta linie deci trebuie sa fie :
- INCLINATA INAINTE fata de
- PERPENDICULARA care TRECE prin MALEOLA EXTERNA.

4. In timpul mersului
In timpul mersului trebuiesc urmarite urmatoarele elemente:
- pozitia corecta a capului si gatului, privirea sa fie inainte
- stabilitatea umerilor
- dispunerea pasilor pe o linie mediala
- alternarea triplei flexii si triplei extensii
- alternarea succesiva a piciorului care inainteaza
- sprijin pe toata talpa
- rulajul corect al plantei pe sol (calcai-varf)
26. Atitudini corporale deficiente: atitudini deficiente globale definitie, cauze,

clasificare si descriere (atitudine globala cifotica, atitudine globala lordotica,
atitudine plan-rigida si atitudine asimetrica)
La copil aceste atitudini corporale deficiente sunt :
-
functionale
si au sansa mare sa se recupereze.
Def.
Este o :
-
abatere totala a atitudinii corporale de la normal

in conditiile in care tesuturile implicate NU sunt modificate functional
Cauze
1. FAVORIZANTE:
- pozitiile asimetrice de la scoala
- pozitiile din timpul jocului
- pozitiile din timpul somnului
- sau chiar din repaus
2. PREDISPOZANTELE sunt:
- tipul constitutional - lung si slab (cifoza)
- scund sau gras (lordotica)
- ereditatea
- sexul (la fetite mai frecvent)
- practicarea de sporturi din mica copilarie
3. DETERMINANTE, care la varsta copilariei sunt:
- hipotonia musculara
- laxitatea articulara
- lipsa unui reflex normal de atitudine
Clasificarea atitudinilor deficiente globale sunt:
1.
2.
3.
4.
Atitudine global cifotica

Atitudine global lordotica
Atitudine plan rigida
Atitudine asimetrica
1. Atitudine global cifotica

Aceasta se caracterizeaza prin:
- Inclinarea inainte a capului si a gatului
- Accentuarea curburii cifotice a coloanei toracale
- Membrele inferioare sunt in semiflexie
Atitudinea global cifotica se intalneste la:
-
Scolarul mic
Copilul hiperstatural si hipoponderal
Fete in perioada de pubertate
2. Atitudinea global lordotica

Se caracterizeaza prin:
- Cap si gat usor inclinate inaite
- Curbura lordotica a coloanei lombare este accentuata
- Membrele inferioare sunt usor scurtate si in hiperextensie
- Abdomenul este impins inainte
- Bazinul este inclinat inainte
Atitudinea global lordotica apare:
- la copii pana la varsta de 3 ani
- prescolari
- copii hipostaturali si hiperstaturali
3. Atitudinea plan rigida
- este ereditara, in acesta deficienta globala curburile fiziologice sunt prezente, dar
foarte diminuate
- atitudinea corporala in asamblu este foarte rigida
- din punct de vedere motor diminuare de:
- coordonare
- elasticitate
- suplete
- se manifesta la pubertate sau imediat post-pubertate
4. Atitudinea asimetrica
Ex.
-
Este determinata de factori:

functionali
sau constitutionali
un membru superior are mai multa abilitate decat celalalt
Se intalneste la :
scolari
si la tineri
27. Atitudinele corporale deficiente: atitudini deficiente regionale definitie, clasificare,

si corectare prin proba functional.
Def.
Orice abatare:
- regionala( partiala) a atitudinii coporale de la normal
- in conditiile in care nu apar modificari structurale ale tesuturilor
- deci sunt de asemenea functionale.
Clasificare:
- aceste atitudini deficiente regionale pot produce puncte de plecare pentru modificri
ulterioare ale aparatului locomotor;
- puncte de dezechilibrare pentru celelalte segmente corporale;
- modificri la nivelul aparatului locomotor prin substituirea unui muchi hipoton sau
hipertrofic de ctre un alt muchi sinergic (mai ales la nivelul centurii scapulare);
- compensri sau decompensri pentru musculatura dispus simetric
Ele se corecteaza la proba functionala care este:

- MISCAREA CORECTIVA
Corectarea prin PROBA FUNCTIONALA a unor atitudinii deficiente regionale:
Atitudinea deficinta regionala:
1. CU CAP si GAT INCLINATE INAINTE
Proba functionala este: DV ducerea capului in extensie
2. CU CAP si GAT INCLINATE LATERAL
Proba functionala este: - miscarea de extensie
-si inclinare laterala de partea opusa a atitudinii deficiente
3. UMERI ASIMETRICI
Proba functionala este:
- ducerea bratelor lateral
- sau impingerea cu coatele flectate in mana examinatorului
4. TORACELE in FLEXIE
Proba functionala este :
- Inspirul profund
5. OMOPLATI ASIMETRICI
ducerea bratelor lateral

si ducerea mainilor la ceafa
6. ATITUDINE CIFOTICA
Proba functionala:
- extensia trunchiului
- si pozitionarea in D.V.
7. ATITUDINEA LORDOTICA
Proba functionala:
- flexia trunchiului
8. GENUNCHII in VALGUM si GENUNCHI in FLEXUM
- ridicarea pe varfuri
9. GENUNCHII in VARUM
- mersul pe calcaie
28. Cifozele copilului: definitie, clasificare, tratamentul kinetic (obiective, mijloace,
exercitii specifice)
Def.
Cifozele sunt:
-
deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital

cu convexitatea orientata posterior
Clasificare:
Dupa mecanismul de producere se clasifica in:
a) Cifoze functionale
1. Cifoza habituala (sau insuficienta vertebrale)
2. Cifoza profesionala
3. Cifoza compensatorie (in caz de torace indundat, miopii)
b) Cifoze patologice
1. Cifoza congenitala
2. Cifoza rahitica
3. Spatele rotund
4. Cifoza adolescentilor (MALADIA SCHAUERMANN)
5. Cifoza traumatica
6. Cifoza din morbul lui Pott
Obiectivele kinetoterapeutice in CIFOZA:
1. DEZVOLTAREA grupelor musculare, care au rol de a mentine o pozitie si o postura

corecta a corpului
2. TONIFIERE in conditii de scurtare a musculaturii cefei si a spatelui
3. TONIFIEREA in conditiile de alungire a musculaturii toracelui
4. TONIFIEREA musculaturii abdominale si sacrolombare pentru fixarea bazinului intr-o
pozitie corecta
Mijloacele folosite:
1. KINETOPROFILAXIA secundara a CIFOZEI:
- exercitii statice pozitie corectiva si hipercorectiva a coloanei vertebrale si a spatelui
- exercitii dinamice cu miscari analitice de:
- TRUNCHI
- BRATE
- ABDOMEN
- de MEMBRE INFERIOARE
- si de EXTENSIE de TRUNCHI
Exercitii:
1. Exercitii pentru musculatura spatelui si a coloanei vertebrale:
- inclinari laterale de trunchi cu rezistenta in segmentul propriu de contractie
2. Exercitii pentru membre superioare:
- ridicarea mainilor pe umeri, pe crestet sau la ceafa
- flexii de membre superioare
- rotatii externe de membre superioare
- exercitii cu obiecte portabile, la aparatele de gimnastica
3. Exercitii respiratorii cu deblocarea toracelui prin:
- imobilizari pasive
- tractiuni
- si presiuni pe coaste
4. Exercitii clasice:
- mers pe varfuri cu bratele intinse lateral si se executa o ducere a membrelor
superioare spre inapoi cu cercuri mici
- stand pe scaun cu spatele drept 10 rotatii de umeri spre inapoi
5. Exercitii din patrupedie:
- se intinde mana-picior opus, cu abdomenul incordat
6. Exercitii la scara fixa:
- cu spatele la scara fixa
- calcaiele lipide de scara
- mainile prind o sipca de deasupra capului
Pacientul executa:
- ducerea bazinului inainte concomitent cu extensia trunchiului
7. Exercitii din ortostatism:
- cu un baston plasat la nivelul coapselor
Pacientul executa:
- ridicari pe varfuri concomitent cu ducerea bastonului prin inainte-sus si cu
extensia coloanei
8. Din toate ..
- DV cu un sul sub abdomen, extensia capului si a trunchiului in lateral
- Din mers mers obisnuit cu mainile la ceafa, fandare in fata, executare la trei pasi
29. Cifoza congenital si cifoza rahitica: definitie, simptomatologie, tratament
recuperator, tratament kinetic specific.
Def.
Cifoza congenitala se poate produce prin:
-
AGENEZIE adica nu se formeaza in viata intrauterina discurile intervertebrale

MICROSPONDILIE corpuri vertebrale mici
MALFORMATII la nivelul coastelor:
- COASTE SURPANUMERARE (cervical (coasta cervicala), lombar)
- COASTE UNITE BILATERAL (coastele 10, 11, 12)
Simptomatologie:
la copilul mic este nedureroasa

o cifoza nereductibila (nu se poate repara)
o cifoza atipica, localizata in regiunile de trecere
este prezenta la nastere
Tratamentul :
1. ORTOPEDIC = fixarea coloanei vertebrale in diverse corsete, pentru prevenirea

compensarii prin lordozare
2. CHIRURGICAL in deformatiile mari
3. KINETOTERAPIA:
- GIMNASTICA CORECTIVA tonifierea pentru:
- alungirea musculaturii din concavitate
- scurtarea musculaturii din convexitate
CIFOZA RAHITICA
ETIOPATOLOGIE:
-
decalcifierea corpurilor vertebrale

si insufiecienta musculaturii spatelui
SIMPTOMATOLOGIE:
-
apare dupa varsta de 7-8 luni, cand sugarul sta bine in asezat
apar si alte semne de rahitism:
- CAPUL MARE
- SLAB
- TORACE CU BAZELE EVAZATE
- ABDOMEN MARIT
- TRANSPIRA mai ales in zona OCCIPITALA
- PICIOARELE in VARUM
este o cifoza cu localizare lombara
este o cifoza nedureroasa la sugari
la nivelul APOFIZELOR SPINOASE, in REGIUNEA LOMBARA, apar modificari
tegumentare, pigmentare si de troficitate (tegument aspru)
la adolescenti aceasta cifoza produce dureri mari si poate duce la aparitia SPATELUI
PLAN
TRATAMENT:
1. Tratamentul medicamentos ANTIRAHITISM => este obligatoriu
2. Kinetoterapia:
- GIMNASTICA CORECTIVA => se evita pozitia asezat mai devreme de 6
luni
- KINETOTERAPIA RESPIRATORIE
30. Cifoza adolescentilor - Maladia SCHAUERMANN si SPATELE ROTUND =>

definitie, patologie, tratament recuperator si kinetic specific.
Maladia SCHAUERMANN sau EPIFIZA VERTEBRALA
Etiopatogenie:
In mod normal:
- NUCLEII de CRESTERE sunt dispusi la cele doua capete
- SUPERIOR si INFERIOR ale CORPULUI VERTEBRAL.
In aceasta boala, NUCLEII DE CRESTERE ai CORPURILOR VERTEBRALI au:
- FORMA NEREGULATA
- iar DENSITATEA lor NEUNIFORMA
In acest caz:
CARTILAJUL ARTICULAR:
- devine subtire si stratificat
- se fisureaza usor la micile presiuni vertebrale si apar nodulii
supraspongiosi, caracteristici al boli
La nivelul CORPURILOR VERTEBRALE se produce:
- o tasare anterioara a lor
- cu micsorarea spatiilor intervertebrale, intre vertebrele toracale T6 T9
SIMPTOMATOLOGIE:
-
apare la varsta adolescentei

simptomele sunt necaracteristice, la inceput:
- durerile apar la nivelul genunchilor,
-la nivelul membrelor inferioare
- in majoritatea cazurilor fiind interpretate ca ,,dureri de
crestere
este o CIFOZA DORSALA, cu tasare vertebrala T6 T9, foarte dureroasa
la examenul radiologic se constata 3 semne:
- ingustarea spatiilor intervertebrale
- aparitia nodulilor intraspongiosi
- neregularitatea platorilor vertebrale, cu aspect de ,,CARTON IMBIBAT
IN APA
EVOLUTIA:
- este lenta
- daca nu este depistata si tratata la timp, evolutia este nefavorabila si duce la aparitia unei
CIFOZE FIXE
TRATAMENTUL este:
1. Profilactic : kinetoterapia profilactica pentru:
- TONIFIEREA MUSCULATURII SPATELUI
- TORACELUI ANTERIOR
- ABDOMENULUI
2. Ortopedic: tratament curativ:
- imobilizarea in CORSET LYONEZ, este un corset caracteristic, care se aplica:
- de sub OMOPLATI pana la nivelul BAZINULUI, cu fixarea
TRUNCHIULUI USOR INCLINAT INAINTE pentru reducerea
curburii lombare
- se mentine pe o perioada de 2-3 luni
3. Kinetoterapia terapuetica:
- se face din pozitii care decarca coloana vertebrala:
- DV
- CVADRIPEDIE cu TRUNCHIUL sub ORIZONTALA
- exercitii respiratorii
- este foarte bun inotul
SPATELE ROTUND
ETIOLOGIE:
- o laxitate capsulo-ligamentara
- si o hipotonie musculara
- are caracter familial, in unele cazuri
SIMPTOMATOLOGIE:
apare la o varsta de 8-14 ani

este o cifoza superioara si mijlocie
toracele este aplatizat anterior
muschii pectorali sunt hipotrofici
se poate asocia cu:
- picior plat congenital
- sau cu genunvalgum bilateral
TRATAMENT:
1. Kinetoterapeutic:
- gimnastica corectiva
- gimnastica respiratorie
2. Ortopedic:
- CORSET in formele ,,REBELE
31. Cifoza traumatic si cifoza din morbul Pott: definitie, patogenie,simptomatologie,

tratament recuperator.
Cifoza traumatic:
Etiologie:
- este traumatica,
- prin caderea sugarului sau copilului (prin caderea in picioare sau pe sezut)
- care poate produce infudarea platourilor vertebrale
Simptomatologie:
1. STADIUL 1 FAZA TRAUMATICA
Apar:
- dureri pe coloana vertebrala traumatizata
- contractura musculara paravertebrala
2. STADIUL 2:
- un interval liber, poate sa dureze pana la 2 ani
- fara dureri si fara cifozare
3. STADIUL 3:
- reapar durerile
- se evidentiaza cifoza
- se pot asocia usoare pareze, datorita comprimarii radacinilor nervoase la nivelul
gaurilor de conjugare
Tratament:
In STADIUL 1:
- tratament ortopedic imobilizare
In STADIUL 2:
- kinetoterapie: tonifierea musculaturii:
- SPATELUI
- TORACELUI ANTERIOR
- ABDOMENULUI
In STADIUL 3:
- tratament chirurgical
- apoi kinetoterapie
CIFOZA din MORBUL lui POTT

Este data de:
- TUBERCULOZA OSOASA
- se mai numeste SPONDILITA TUBERCULOASA
- este TBC-ul osos al COLOANEI VERTEBRALE
Afecteaza:
- COLOANA TORACICA
- si COLOANA LOMBARA INFERIOARA
Este de fapt:
- CANTONAREA BACILULUI KOCH la nivelul osului
- cu deformare majora a coloanei vertebrale, cu prodecerea acestei cifoze.
Simptomatologie:
- durere toracica si lombara, foarte importanta
- semnele de IMPREGNARE BACILARA, cu bacilul KOCH care sunt:
- transpiratii profunde
- febra mica spre seara
- scadere in gretate, anorexie
- apare sau nu apare tusea
Tratament:
Tratamentul este:
- in primul rand medicamentos
- cu ANTITUBERCULARE
- este de lunga durata de 6-9 luni.
32. Lordoza copilului- def., clasificare,tratament recuperator si kinetic specific
Def.
Clasificare:
deviaii ale coloanei vertebrale n plan sagital,

cu convexitatea orientat anterior
Dup mecanismul de producere, se clasific astfel:

a. - Lordoze Funcionale:
1. atitudinea lordotic
2. lordoza habitual: - foarte frecvent la gimnaste
b. - Lordoze Patologice:
1. lordoza congenital
2. lordoza rahitic
3. lordoza prin malformaii
1) LORDOZA CONGENITAL:
Etiologie:
- malformaii la nivelul vertebrelor:
- L5 prin sacralizare;
- sau S1 prin lombalizare
2) LORDOZA RAHITIC:
-
este rar
Simptomatologie:
- este localizat dorso-lombar
3) LORDOZA PRIN MALFORMAII:
-
in luxaia congenital de old, coxavara, etc.
Tratament:
1.
Ortopedic:
- corset sau centur
2. Kinetoterapie:
Tonifierea musculaturii:
- peretelui abdominal
- paravertebrale lombare.
33. Scolioza copilului: definitie, clasificare, tratament recuperator si kinetic specific
Def.
-
Scolioza reprezinta deviatii ale coloanei vertebrale in plan frontal caracterizate prin:
una sau mai multe curburi
ascociate cu rotatii ale corpurilor vertebrale
determinand modificari ale:

- toracelui
- centurii scapulare
- centurii pelvine
fiind insotite de tulburari:
- respiratorii
- circulatorii
- nervoase
CLASIFICARE:
Dupa mecanismul de producere, scoliozele se clasifica in:
a) SCOLIOZE FUNCTIONALE, care sunt:
1. Scoliozlele compensatorii apar in:
- torticolis
- cazurile de dezvoltare asimetrica a toracelui
b) SCOLIOZE PATOLOGICE, se clasifica in:
1. Scoliozele ISIOPATICE sau ESENTIALE (fara cauza cunoscuta)
- sunt cele cele mai frecvente la copii
2. Scoliozele MIOPATICE prin BOLI MUSCULARE
3. Scolioze NEUROPATICE prin BOLI NEUROLOGICE
4. Scolioze RAHITICE prin tulburari METABOLICE
TRATAMENT RECUPERATOR:
1. KINETIC
Obiective:
tonifierea musculaturii in conditii de scurtare a musculaturii adancite si atone de pe partea
convexitatii
tonifierea in conditii de elasticizare a musculaturii scurtate si hipertone de pe partea
cancavitatii
prevenirea asocierii scoliozei cu cifoza si cu aparitia unei gibozitati greu de recuperat
ulterior
corectarea asimetriei umerilor, a omoplatiilor si a soldurilor
prevenirea deformarilor toracice
Mijloacele folosite:
1. Kinetoprofilaxia:
a) exercitii statice pozitii corective si hipercorective
b) exercitii din pozitia: - stand
- asezat pe genunchi
- DD
- atarnat
c) exercitii cu ridicarea umarului de partea concavitatii dorsale, ridicarea membrului
superior de aceiasi parte si ridicare piciorului de partea convexitatii
d) execitii dinamice de trunchi, inclinari laterale de partea convexitatii, rotatii pe partea
convexitatii
e) exercitiile cu: - bastonul

- la bara fixa
- la barna
Exercitii pentru scolioza in C stanga
1. Mers cu bratul drept sus, cu stangul pe sold; se executa arcuirea bratului drept in ritmul
pasilor
2. Mers cu un bratul drept pe crestet, cu celalalt pe sold; se executa arcuiri ale trunchiului
din 3 in 3 pasi
3. Mers cu un genunchi la piept, cu bastonul la spate si bratul drept sus
4. DD cu bratul drept intns pe langa cap, bratul stang pe langa corp; se executa forfecarea
membrelor inferioare pana la 45
Scolioza in S
1. DD cu genunchii inclinati, talpile pe sol, se apleaca ambii genunchi la stanga, apoi la
dreapta atingand solul
2. DD cu o mana la ceafa, cu cealalta pe sold; se duce un picior in lateral cu alunecare
revenire
34. Scoliozele IDIOPATICE ale copilului definitie, clasificare, simptomatologie,

tratament recuperator si kinetic specific (scolioza sugarului, scolioza infantila, scolioza
juvenila si scolioza adolescentilor)
Def.
Sunt mai frecvent intalnite la fete.
Sediul cel mai intalnit al scoliozei este la nivel:
- TORACAL
- Sau DORSO-LOMBAR
TORSIUNEA CORPURILOR VERTEBRALE:
- se produce precoce (in acest tip de scolioza)
- si chiar uneori sunt exagerat de accentuate fata de marimea curburii scoliozei
EVOLUTIE:
Evolueaza in pusee accentuate in perioadele de cerstere interna ale copilului si
anume:
- 5-6 ani
- 10-12 ani
- 16-17 ani
Clasificarea scoliozelor idiopatice (dupa varta copilului)

1. SCOLIOZA SUGARULUI
2. SCOLIOZA INFANTILA (1-3 ani)
3. SCOLIOZA JUVENILA (9-11 ani)
4. SCOLIOZA ADOLESCENTILOR (14-16 ani)
1) SCOLIOZA SUGARULUI
Acest tip de scolioza apare mai frecvent la:
1. sugarii cu prezentatie pelviana
2. greutate mica la nastere (sub 2.5 kg)
3. premarutitate
4. aligoaminos (cantitatea mica de lichid amiotic)
5. varsta inaintata a parintiilor
Mecanismele de producere a acestei scolioze:
- tulburari la nivelul discurilor intervertebrale
- tulburari de osificare endocondrala
- tulburari de tonus muscular
Examenul clinic al sugarului se face din:
- DD
- DV
- atarnat cu capul in jos
Simptomatologie:
- apare sub varsta de 1 an
- este mai frecventa la baieti
- este o scolioza in C, cu convexitatea pe stanga
- cel mai frecvent este localizata dorso-lombar (T4 L3)
- capul si trunchiul sunt inclinate lateral, de partea cancavitatii si privirea este
orientata in aceeasi parte
- la nivelul toracelui, de partea convexitatii apare gibozitatea caracteristica, iar de
partea concavitatii toracale este latit, aplatizat si cu hipotonie musculara
- simetria centurilor si a pliurilor cutanate
Alte semne:
- capul turtit
- torticolis
- asimetrie faciala
- limitarea miscarilor de flexie, extensie si inclinare laterala spre convexitate
- limitarea miscarilor de abductie in articulatia coxo-femurala
In majoritatea cazurilor evolutia este:

- regresiva spontan pana la varsta de 2 ani:
TRATAMENT:
1. ORTOPEDIC:
- pozitionarea corectiva pe timpul noptii in: - corset
- pat gipsat
2. KINETOTERAPIE:
- adaptata varstei si gradului de dezvoltare a sugarului
Obiective:
1.
2.
3.
4.
corectarea pozitiilor vicioase

intinderea coloanei vertebrale
tonifierea musculaturii centurilor
formarea unor scheme MOTRICE SIMETRICE corespunzatoare cu gradul de dezvoltare
a sugarului
Mijloace:
1. Miscari dirijate de kinetoterapeut: - in bratele kinetoterapeutului
- pe mingea terapeutica
- pe role cu diametru mare
2. Miscari active corective, pentru care se folosesc foarte mult stimulii:
- tactili
- optici
- acustici
3. Tarare reflexa, rostogolire reflexa, declansate de kinetoterapeut prin:
- tractiune
- sau presarea unor puncte cheie (metoda VOJTA)
3)
Masaj
4) Instruirea parintilor
Recomandarea ca:
-
sugarul sa doarma pe un plan dur

pozitia in pat, cu concavitatea spre perete
in pozitie DV cu/ fara fixarea bazinului
jucarii atarnate in pat de partea concava
zilnic 30 min de gimnastica
Este contraindicata:
-
pozitia ASEZAT
purtarea sugarului in ,,port-bebe
2) SCOLIOZA INFANTILA (1-3 ani)
Este o scolioza in C
Convexitatea curburii spre stanga
Maximul curburii este la T9
3) SCOLIOZA JUVENILA ( 9 11 ani)

-
Maximul curburii este la nivelul T6 T9
4) SCOLIOZA ADOLESCENTILOR ( 14 16 ani)

-
Cel mai frecvent curbura toracala este cu convexitatea la dreapta

Maximul curburii este la nivelul T4 T7
Este mai frecventa la baieti
35) SCOLIOZA SUGARULUI: def., mecanisme de producer, semen clinice, tratament

recuperator si kinetic specific.
Acest tip de scolioza apare mai frecvent la:
1. sugarii cu prezentatie pelviana
2. greutate mica la nastere (sub 2.5 kg)
3. premarutitate
4. aligoaminos (cantitatea mica de lichid amiotic)
5. varsta inaintata a parintiilor
Mecanismele de producere a acestei scolioze:
- tulburari la nivelul discurilor intervertebrale
- tulburari de osificare endocondrala
- tulburari de tonus muscular
Examenul clinic al sugarului se face din:

- DD
- DV
- atarnat cu capul in jos
Simptomatologie:
- apare sub varsta de 1 an
- este mai frecventa la baieti
este o scolioza in C, cu convexitatea pe stanga

cel mai frecvent este localizata dorso-lombar (T4 L3)
capul si trunchiul sunt inclinate lateral, de partea cancavitatii si privirea este
orientata in aceeasi parte
la nivelul toracelui, de partea convexitatii apare gibozitatea caracteristica, iar de
partea concavitatii toracale este latit, aplatizat si cu hipotonie musculara
simetria centurilor si a pliurilor cutanate
Alte semne:
capul turtit
torticolis
asimetrie faciala
limitarea miscarilor de flexie, extensie si inclinare laterala spre convexitate
limitarea miscarilor de abductie in articulatia coxo-femurala
In majoritatea cazurilor evolutia este:

- regresiva spontan pana la varsta de 2 ani:
TRATAMENT:
1. ORTOPEDIC:
- pozitionarea corectiva pe timpul noptii in: - corset
- pat gipsat
2. KINETOTERAPIE:
- adaptata varstei si gradului de dezvoltare a sugarului
Obiective:
1.
2.
3.
4.
corectarea pozitiilor vicioase

intinderea coloanei vertebrale
tonifierea musculaturii centurilor
formarea unor scheme MOTRICE SIMETRICE corespunzatoare cu gradul de dezvoltare
a sugarului
Mijloace:
1. Miscari dirijate de kinetoterapeut: - in bratele kinetoterapeutului
- pe mingea terapeutica
- pe role cu diametru mare
2. Miscari active corective, pentru care se folosesc foarte mult stimulii:
- tactili
- optici
- acustici
3. Tarare reflexa, rostogolire reflexa, declansate de kinetoterapeut prin:
- tractiune
- sau presarea unor puncte cheie (metoda VOJTA)
3. Masaj
4. Instruirea parintilor
Recomandarea ca:
-
sugarul sa doarma pe un plan dur

pozitia in pat, cu concavitatea spre perete
in pozitie DV cu/ fara fixarea bazinului
jucarii atarnate in pat de partea concava
zilnic 30 min de gimnastica
Este contraindicata:
pozitia ASEZAT
purtarea sugarului in ,,port-bebe
36. ATITUDINI CORPORALE DIFECIENTE REGIONALE LA COPIL: deficiente la

nivelul gatului, cap si gat inclinate inainte: def., patogenie, simptomatologie, tratament
kinetic general si local.
Cap si gat inclinate inainte
Etiologie :
Cauze :
-
timiditate
deficient sensorial visual ( miopie)
Simptomatologie :
-
curbura lordotica cervicala este diminuata, capul fiind inclinat inainte

apare o usoara cifoza cervico-dorsala
la privirea din fata a gatul apare scurt( este acoperit de fata)
secundar apar:
-umerii adusi in fata
- toracele infundat, in special in partea superioara, care va provoca
diminuarea capacitatii respiratorii
Tatament:
1. Etiopatogenic ( cauzal) :
- pentru copiii timizi psihoterapie
- pentru copiii cu miopie corectarea cu ochelari
2. Kinetoterapie
1. Tonifierea in conditii de scurtare a musculaturii cefei si a centurii scapulare si in

conditii de alungire a musculaturii anterioare de la nivelul gatului
2. Redresarea toracelui si a colanei toracale
3. Crearea reflexului correct de atitudine
Mjiloacele folosite:
1. Gimnastica corectiva:
- Exercitii statice posturari corrective din DV, ASEZAT
- Exercitii dinamice:
- miscari de extensie ale capului si gatului din pozitii cu baza mare de sustinere, care
sa fie ingreunate prin efortul de sustinere capului, miscari associate cu :
-miscari simetrice ale capului, inclinare lateral dr./stg.; rasucire dr./stg.
-miscari ale membrelor superioare in plan posterior si peste orizontala umerilor
-miscari ale trunchiului, aplecarea inaite a trunchiului; extensia trunchiului si a
capului
2. Exercitii respiratorii
3. Exercitii de tarare
3. Masaj:
- relaxant pentru SCM
- stimulant pentru musculatura cefei

nivelul gatului, cap si gat inclinate lateral: def., patogenie, simptomatologie, tratament
Cap si gat inclinate lateral
Etiologie :
-
Atitudine deficitara a capului si gatului

Deficit sensorial unilateral : auditiv sau visual
Simptomatlogie:
-
Capul si gatul impreuna inclinate lateral

Mai rar, capul drept, gatul inclinat lateral
Usoara asimetrie facial:

- ochi in scara
- narine in scara
La nivelul gatului se observa :
-o coarda muscular de partea inclinarii
- si o dezvoltare insuficienta a muschiului SCM de partea opusa
- La privirea din spate a copilului, se observa:

- parul este implantat inegal pe ceafa
- omoplatii asimetrici
- Umarul de partea inclinarii este ridicat
- Scolioza cu convexitate de partea opusa inclinarii
Tratament:
1. Etiopatogenetic ( causal)
- Corectarea deficitului senzorial: auditiv, visual
2. Tratament ortopedic:
- Este necesar in unele cazuri , minevra ( orteza) asimetrica
3. Kinetoterapie:
1. tonifierea n condiii de scurtare a musculaturii de partea opus nclinrii i de
alungire a musculaturii de partea bolnav
2. corectarea poziiei toracelui, umerilor, omoplailor i a coloanei vertebrale;
3. crearea reflexului corect de atitudine
Mijloace utilizate:
1 Exerciii statice:
- posturri corective din decubit ventral, decubit dorsal, aezat;
- elongaii.
2 Exerciii dinamice:
- extensii ale capului i gtului cu nclinarea lateral de partea opus;
- gimnastic facial (micri de masticaie, clipit, umflare a obrajilor etc.);
- micri ale membrelor superioare i trunchiului;
- exerciii respiratorii;
- exerciii de trre.
4.
-
Masaj:
relaxant pe muchiul sternocleidomastoidian de partea nclinrii
i stimulant de partea opus.

nivelul gatului, torticolisul congenital si dobandit : def., patogenie, simptomatologie,
tratament kinetic general si local.
Torticolis
Def:
-
Reprezint deficiena n care:

capul i gtul sunt nclinate lateral
concomitent cu rsucirea capului spre partea opus.
Clasificare:
n funcie de momentul apariiei, exist dou forme de torticolis:
1.
2.
forme congenital
i forme dobndite
1. Torticolis congenital:
- Acestea sunt cele mai frecvente forme la copii
- Pot coexista cu alte malformaii ale aparatului locomotor:
- ale centurii scapulare (omoplat ridicat ),
- ale membrelor inferioare (luxaii, picior strmb congenital)
Etiologie:
Lezarea muchiului sternocleidomastoidian (torticolis muscular) prin poziie
vicioas intrauterin:
- a capului care provoac comprimarea muchiului sternocleidomastoidian
mpiedicnd dezvoltarea acestuia,
-poziie vicioas intrauterin a umrului (acesta este ridicat spre cap) care
comprim artera subscapular astfel fiind redus irigaia arterial a muchiului
sternocleidomastoidian, circular dubl sau tripl a cordonului ombilical;
- o malformaie a coloanei vertebrale cervicale care produce torticolis osos
2. Torticolis dobandit
Etiologie:
- obstetrical :
- prezentaie pelvian
- prezentaie cranian cu:- aplicaie de forceps
- sau traciune puternica
- cicatriceal - dup arsuri, adenoflegmoane
- muscular : - infecii virale( miozite)
- afeciuni reumatismale ( spondilita)
- posttraumatic
- nervoas - la copiii cu sindrom extrapiramidal( contracture muscular)
- senzorial : - hipoacuzie inegal

- miopie unilateral
Tratament:
1. Kinetoterapia
Pentru formele de :
-
torticolis congenital
i torticolis obstetrical kinetoterapia trebuie nceput din primele sptmni de

via.
In aceste cazuri se recomanda :

-
poziionri corecte ale capului prin posturri corective i hipercorective, copilul fiind
supravegheat permanent
Masaj
Acestea pozitii corective se pot obine, acas, prin poziionarea n pat a sugarului cu:
-
2.
Tratament ortopedic:
-
3.
partea afectat spre lumin

i spre zona de acces n camer a familiei.
imobilizare corectiv n minerv asimetric

sau utilizarea suspensiei n cpstrul Glisson pe plan nclinat.
Tratament chirurgical:
Este tratamentul care asigur vindecarea n aceste cazuri , daca nu s-a rezolvat prin
celelalte mijloace( kineto, ortopedic)
Tratament pentru celelalte forme de torticolis
- minerva
- suspensii in capastrul Glisson: - pe plan lnclinat (specific pentru copii)
- pe verticala (mai rar folosit la copiii)
2. Kinetoterapie:
1.
tonifierea n condiii de scurtare a musculaturii de partea opus i de alungire a

musculaturii de partea bolnav;
2. detorsionarea coloanei vertebrale cervicale;
3. crearea unui reflex corect de atitudine.
Se folosesc doua forme de kinetoterapie :
-
Kinetoterapia corectiva pura
Kinetoterapia legata de interventia chirurgicala: - preoperator

-postoperator
Kinetoterapia corectiva pura :

- trebuie s fie nceput cel trziu la ase luni de la diagnostic
n cadrul acesteia se utilizeaz urmtoarele:
- exerciii pasive, pasivo-active i active: de detorsionare a capului i gtului;
- micri de uoar flexie/extensie ale capului;
- extensii asociate cu nclinarea lateral de partea opus i rsucirea de partea afectat.
- Elongaii.
- Gimnastic facial: masticaie; clipit; umflare a obrajilor.
- Micri ale membrelor superioare i trunchiului.
- Exerciii de trre.
- Exerciii cu obiecte portabile.
- Exerciii de respiraie.
nivelul omoplatilor, omoplatul ridicat, omoplatul ridicat si desprins : def., patogenie,
simptomatologie, tratament kinetic general si local.
La copii omoplaii sunt:

- mai deprtai de coloana vertebral
- mai mici
- i mai puin reliefai dect la aduli
Omoplat ridicat
Def:
Reprezint:
- o afeciune congenital,
- n care omoplatul rmne fixat de regiunea occipital (este originea lui embrionar) n
timpul vieii intrauterine.
Etiologie:
Fixarea omoplatului poate fi determinat:
-
de fibre conjunctive care leag omoplatul de regiunea occipital;

de agenezia (lipsa formrii) muchiului trapez, care va mpiedica coborrea
omoplatului;
de prezena unor aderene la coloana cervical.
Simptomatologie:
-
gtul pare scurt;

omoplatul este mic, nedezvoltat i rmas n regiunea cervical;
umrul este proiectat nainte;
muchii centurii scapulare sunt hipotrofici
Tratament:
1. Tratament chirurgical:
Se recomand efectuarea acestuia dup vrsta de 6 luni.
-
Const n :
debridarea omoplatului
2. Kinetoterapie:
Se recomand efectuarea acesteia din primele luni de via, rezultatele fiind ns,
incerte.
Const n:
- Masaj.
- Traciuni pe planul patului la nivelul coloanei cervicale i a membrelor superioare.
- Postoperator se aplic kinetoterapie pentru refacerea musculaturii centurii scapulare.
Omoplai deprtai i desprini
Def:
Aceast deformaie este prezent :
- la copiii
- i adolescenii subponderali.
Simptomatologie:
- reliefarea evident a omoplailor
- i deprtarea marcat a acestora fa de coloana vertebral.
Tratament:
1.
Kinetoterapie:
tonifierea n condiii de scurtare a musculaturii centurii scapulare posterioare;

crearea unui reflex corect de atitudine.
Se recomand:
Posturri corective n:
- pe genunchi cu sprijin pe palme;
- semiatrnat cu prinderea minilor ct mai deprtat.
Micri ale membrelor superioare:
- de ducere lateral a acestora, la nivelul orizontalei umerilor.
- Extensii ale:
- capului,
-gtului
-i trunchiului.
- Exerciii respiratorii.
- Exerciii de trre.

nivelul toracelui, toracele proieminent si toracele infundat : def., patogenie,
simptomatologie, tratament kinetic general si local.
Toracele proieminent
Clasificare :
1. Torace globus
2. Torace in carena
1. Torace globus
Este determinat de cifoza toracal. Recuperarea acesteia va asigura recptarea formei
normale toracale.
2. Torace in carena
Clasificare :
1. Forme congenitale
2. Forme dobandite
1. Toracele in carena congenital

Definitie :
Este ntlnit frecvent la:
- copiii cu sindrom Down (trisomia 21)
- sau alte malformaii.
Simptomatologie:
1.
2.
3.
4.
5.
proeminena sternului la nivelul manubriului sternal, corpului sternal i al apendicelui

xifoid;
nfundarea i orizontalizarea coastelor;
scderea mobilitii i a elasticitii cutiei toracice;
dispnee de efort;
se poate asocia cifoza coloanei vertebrale.
Tratament:
1.
Kinetoterapie:
- trebuie efectuat pn la vrsta de 3 ani, deoarece la aceast vrst sternul se osific.

Const n:
- Presiuni manuale aplicate pe stern, n timpul inspirului.
- Exerciii cu membrele superioare din cvadripedie (exemplu: semiflotri).
Se recomand:
3.
corset cu presiune continu pe torace
2. Torace in carena dobandit:

Cauze necunoscute pana in present
Toracele infundat
Clasificare:
1. Torace infundat congenital
2. Torce infundat dobandit
1. Torace nfundat congenital:

Simptomatologie:
3.
la natere se evideniaz doar o mic depresiune la nivel sternal, care se

accentueaz n inspir (deoarece exist o brid ntre stern i diafragm);
4. n timp, se instaleaz urmtoarele deformri:
-nfundare sternal la nivelul corpului sternal i a apendicelui xifoid
- coastele se nfund, mai ales la nivelul cartilajului condrocostal
aprnd o nfundare ovalar;
5. totdeauna toracele nfundat este nsoit de tulburri respiratorii i circulatorii.
2.
Torace nfundat dobndit:

Cea mai reprezentativ este:
- forma care apare n cadrul rahitismului (toracele rahitic).
- Acesta apare la vrsta de 3 ani
- ns se evideniaz clar la vrsta de 7 ani cnd ncepe o nou perioad de cretere a
copilului.
Tratament:
1.
Tratament chirurgical.
2.
Kinetoterapie:
Se recomand:
- Posturarea copilului n decubit ventral.
- Exerciii de respiraie: -inspir cu rezisten aplicat cu ajutorul minilor
kinetoterapeutului
-sau cu o fa elastic, exercitat pe abdomen i la baza
toracelui pe rebordurile costale
nivelul soldului, coxavara, coxavalga : def., patogenie, simptomatologie, tratament kinetic
general si local.
COXAVARA
Definitie :
Este o deformaie caracterizat prin:
micorarea unghiului dintre colul femural i diafiza femural,

sub 115gr-120gr (normal = 128gr-130gr)
Forme:
1.
congenitale
2.
dobndite (n rahitism; fractur de col femural)

1. Formele congenitale de coxavara:
1.
2.
3.
apar n mod egal la ambele sexe;

pot fi unilaterale sau bilaterale (acestea din urm sunt mai frecvente);
la natere sunt asimptomatice.
2. Formele dobndite de coxavara:

1. apar n rahitism,
2. fractur de col femural (posttraumatic),
3. tuberculoza oldului
Simptomatologie:
1. inegalitatea membrelor inferioare (n formele unilaterale);
2. imitarea mobilitii, n special pentru micrile de rotaie i de abducie;
3. mers chioptat; semnul Trendelenburg este pozitiv (n ortostatism unilateral, apare
nclinarea bazinului de partea opus membrului de sprijin i nclinarea trunchiului
spre partea membrului inferior de sprijin);
4. secundar se instaleaz genunchi n valgum.
Examenul radiologic evideniaz micorarea unghiului.
Tratament:
1.
Tratament chirurgical:
1. corectarea unghiului de nclinare a colului femoral
2. i reorientarea cartilajului de cretere.
3. se va induce o remaniere structural i o dezvoltare ulterioar normal a epifizei
femurale proximale
4. se intervine chirurgical dup vrsta de 4 ani.
2. Kinetoterapie:
- Posturri n abducie pe rulouri; eznd turcete.
- Exerciii de tonifiere muscular din abducie.
42. Luxatia congenitala de sold: def., patogenie, simptomatologie,

tratament recuperator si kinetic specific
Definitie:
Este una dintre cele mai frecvente malformaii congenitale ale aparatului locomotor .
Patogenie:
Recunoaste mai nulte posibilitati:
disostoz a centurii pelviene, reprezentat de lipsa articulaiei dintre capul femural + osul
iliac, prin aplazia sau hipoplazia cotilului sau a capului femural
poziionri vicioase ale membrelor inferioare n viaa intrauterin (n lunile a IV-a i a Va) care duc la lipsa presiunii capului femural pe cotil
Exista doua forme:
1) displazia luxanta de sold
2) luxatia congenital de sold adevarata
Poate fi:
unilaterala( mai frecvent la stanga)
bilaterala
1. Displazia luxanta de sold este determinate de:

- hipoplazie a cavitii cotiloide care nu este suficient de adanca
- sau modificare a poziiei capului femural n articulaie
La nastere simptomatologia este minima, luxatia propri-zisa se produce in lunile
urmatoare.
Prognosticul este favorabil si boala se poate recupera prin:
-
2.
posturare in abductie a membrelor inferioare.
Luxatia congenital de sold adevarata

Simptomatologie:
pliurile interne ale coapsei sunt:

- asimetrice, sau
- inegale numeric (sunt mai multe de partea cu luxaie) (datorit relaxrii muchilor
adductori de partea luxat)
anul interfesier este oblic pe axul longitudinal al corpului
semnul Lance: nclinarea fantei vulvare spre partea luxat (la fetie)
membrele inferioare sunt inegale n lungime (n formele unilaterale)
limitarea marcat a abduciei (la sugarul n vrst de cteva luni, gradul de amplitudine
este de maxim 25 30gr)
laxitate articular mare - grad de amplitudine foarte mare pentru micrile de:
- rotaie intern + extern (fiecare din ele au cte 90gr. amplitudine)
- adducie
semnul lui Ombrdanne:
- sugarul n decubit dorsal;
- se flecteaz gambele pe coapse la 90gr
- cnd genunchii sunt lipii unul de cellalt, cel din partea luxat este cu 1-2 cm mai
jos
semnul Ortolani:
Nou-nscutul este poziionat n :
- decubit dorsal;
- se execut flexia coapselor pe bazin + a gambelor pe coapse, genunchii fiind lipii
unul de cellalt;
- se prind genunchii cu podul palmei;
- degetele index + medius sunt plasate la nivelul trohanterului
Din aceast poziie:
- se execut lent o micare simultan de abducie a coapselor ,la un moment dat abducia
se blocheaz
- dac se exercit o presiune spre bazin cu indexul + mediusul plasate pe trohaner, se
simte:
- un clacment
- abducia se deblocheaz
Acest semn are o importan deosebit n primele 2-3 sptmni (dac este prezent =
displazie luxant , trebuie nceput tratamentul !)
copii incep sa mearga mai tarziu 18-20 luni
Mersul este chioptat, caracteristic:
- n luxaia unilateral n momentul de sprijin pe membrul inferior luxat umrul din
partea respectiv se nclin i el n aceeai parte;
- n luxaia bilateral nclinarea umerilor alterneaz n raport cu membrul inferior de
sprijin (mersul de ra)
- la copiii mai mari, se asociaz cu:

-adducia coapselor
-lordoza lombar,
-dureri + oboseal n timpul mersului
Examenul radiologic :
- se efectuez dup vrsta de 3 luni (atunci cnd apare nucleul de cretere la nivelul capului
femural)
Examenul radiologic evideniaz:
- modificri ale raporturilor anatomice dintre femur + osul iliac
- nucleul de cretere este situat nafara cadranului infero-intern (unde se gsete n mod normal)
Prognostic:
Depinde de:
- modificrile anatomo-patologice
- vrsta la care a nceput tratamentul
- tratamentul aplicat,dac este diagnosticat precoce si tratamentul este nceput imediat, se poate
vindeca fr sechele iar fr tratament apare coxartroz precoce
Tratament:
1. Ortopedic:
Difer n funcie de vrsta copilului, dac se depisteaz:
a) De la natere:
- n majoritatea cazurilor este suficient nfarea n abducie
b) Sub 8 luni:
- se poziioneaz n abducie si uoar rotaie extern
Metode utilizate:
1) Perna Freyka:
- se pstreaz 2-4 luni ,n acest timp cavitatea cotiloid se adncete si se retract capsula
articular;
- se asociaz cu KT
2) Hamul Pavlik:
- asigur doar abducia
- meninut minim 6 luni
c)Peste 8-10 luni:
1.
Imobilizare n aparate gipsate:
- successive( initial in abductie 90gr, rotatie extern 90gr si flexie 15gr si ajungandu-se la abductie
45gr, rotatie interna 30gr)
- meninute minim 6 luni
- dezavantaj: la vrsta de adult apar modificri degenerative artrozice
2. Reducerea prin traciune lent si continu:
- pe o perioad de minim 6 sptmni
- si imobilizare n aparat gipsat pentru 1-2 luni
2. Tratamen chirurgical
In cazurile:
- ireductibile prin tratament ortopedic, sau
- n care depistarea s-a fcut dup nceperea mersului
3. Tratamentul kinetic
1. Dezobinuirea de poziia pstrat pe perioda corectrii ortopedice (pt. aparate gipsate
succesive)
2. Creterea mobilitii la nivelul tuturor articulaiilor membrelor inferioare (pt. hamul
Pavlik)
3. Creterea stabilitii la nivelul articulaiei coxo-femural (unilateral sau bilateral)
4. Creterea tonusului muscular la nivelul:
- membrelor inferioare,
- spatelui,
- abdomenului
5. Recuperarea unei eventuale ntrzieri n dezvoltarea motorie
6. Educarea / reeducarea mersului
Mijloace folosite:
Pe perioada de imobilizare:
1. masaj
2. meninerea troficitii si tonicitii ct mai aproape de normal
Dupa imobilizare de reeducare
Se ncepe:
- decubit ventral, pentru a bloca micarea de flexie (n flexie capul femural poate iei din nou
din articulaie), din aceast poziie se execut
- extensii
- si abducii
- apoi : mobilizri analitice, din:
- aezat
- ortostatism
- exerciii pentru tonifierea musculaturii paravertebrale.
- exerciii de mers, ncepnd cu mersul lateral.
Program kinetic de ntreinere, efectuat pn postpubertar (deoarece la pubertate poate
apare o osteonecroz a capului femural, ca proces degenerativ).
Recomandri pentru prini:
3. copilul va fi lsat s mearg numai atunci cnd mersul este stabil;
4. la inceput mersul va fi doar lateral
5. se vor evita cderile (pot provoca subluxaii)
nivelul genunchiului, genu valgum, genu varum : def., patogenie, simptomatologie,
tratament kinetic general si local.
Genunchiul in valg ( genu valgum, in X)
Genunchiul n valg (genuvalgum) este determinat de:
1. poziionarea femurului oblic din afar spre interior
2. i de dezvoltarea exagerat a condilului femural intern
3. este o deviatie in plan frontal a genunchiului
Incidena de apariie:
1. n prima copilrie
2. la adolescen (i la adult) genuvalgum este secundar unei alte leziuni
3. este mai frecvent la fete si se observa la varsta 1-2 ani
Forme:
1. unilaterale
2. bilaterale
Simptomatologie:
1. unghiul format ntre axul coapsei i axul gambei este mai mic de 165gr;
2. distana dintre maleolele interne este mai mare de 8 cm (cel mai frecvent este
cuprins ntre 15-25 cm);
3. nu corecteaz la proba funcional;
4. picior plat;
5. membrul inferior afectat este scurtat ;
6. deviaii la nivelul coloanei vertebrale i bazinului.
Tratament:
1. Ortopedic:
a) Imobilizare n:
-
atele corectoare nocturne (la copiii cu forme moderate)
aparat gipsat (la copiii ntre 2-5 ani, cu deviaie mai important)
b) Susintoare plantare (pentru corectarea piciorului plat)

2. Chirurgical:
- n formele cu deviaie foarte mare
- la adolesceni
3. Kinetoterapie:
a) Poziionare corectiv pe:
- rulouri
- jucarii de tip clui
- triciclet
b) Masaj decontracturant la nivelul genunchiului
c)Gimnastic corectiv:
- micarea de baz, extensie si uoar rotaie extern:
- n DD, vrful piciorului pe piciorul opus,
executarea extensiei gambei
- mers pe vrfuri
- mers pe partea extern a piciorului
Copilul s doarm:
- cu o pern ntre genunchi
Genunchiul in var ( genuvarum, genunchi in O)
Genunchiul n var (genuvarum) este :
-
o disostoz n care se produce atrofia condilului intern cu sprijin pe partea extern

i modificarea platoului tibial
este o deviatie in plan frontal a genunchiului
Etiologie:
1. rahitism (este cea mai frecvent cauz);
2. osteomielit;
3. tuberculoza genunchiului;
4. fracturi vicios consolidate
Incidena de apariie:
1. n prima copilrie
2. poate avea caracter familial
3. este mai frecvent la biei.
Simptomatologie:
1. se evideniaz dup vrsta de 2-3 ani, cnd copilul ncepe s mearg cu
stabilitate; ntre coaps i gamb se formeaz un unghi deschis spre linia
median;
2. mers legnat (cnd deformaia este foarte mare);
3. picior scobit (cel mai frecvent)
4. sau picior plat (datorit torsiunii accentuate a tibiei).
Tratament:
1) Tratament etiologic
In cazul rahitismului se efectueaz tratamentul medicamentos al acestuia
2) Tratament ortopedic:
-
aparat gipsat schimbat progresiv, meninut pe o perioad de 4-8 sptmni;

susintoare plantare (pentru piciorul plat).
3) Tratament chirurgical:
-
n deformaiile mari
In cazul rahitismului, la copii peste cinci ani( pana la varsta de cinci ani se poate
instala o redresare spontana a deformatiei)
4) Kinetoterapie:
- Poziionare corectiv:
-cu o minge ntre glezne
-i legarea genunchilor
- Masaj
- Exerciii de mers
-mers ghemuit;
-mers fandat;
-mers pe clcie.

nivelul piciorului, picior stramb congenital : def., patogenie, simptomatologie, tratament
Este cea mai frecvent malformaie a scheletului.
Patogenie:
- malpoziii (datorit unei poziii vicioase a piciorului n timpul vieii intrauterine)
- malformaii (modificri n structura oaselor tarsiene i metatarsiene; sau lipsa lor)
Forme de picior strmb congenital:
1) picior plat valg , prbuirea congenital a boltei plantare
2) picior talus valgus (accentuarea flexiei dorsale a piciorului i alunecarea n valg a
astragalului picior plat valg , prbuirea congenital a boltei plantare;
3) picior scobit , accentuarea marcat a boltei plantare;
4) picior varus eqvin, hiperexensia piciorului la nivelul articulaiei tibio-astragaliene i
deformarea astragalului , marginea intern a piciorului este ridicat si planta privete
spre linia median
Piciorul varus eqvin este:
- este cea mai frecventa forma de picior stramb congenital
- se poate asocia i cu alte malformaii congenitale:
- luxaie congenital de old
- artrogripoz
- spina bifida
- este o malformaie a:
- oaselor tarsiene : - calcaneul este nedezvoltat sau alunecat nainte
- astragalul pivoteaz i se nclin spre interior
- scafoidul este proiectat anterior,
- cele trei cuneiforme si cuboidul sunt deplasate spre interior,
a.i.pozitia gleznei este modificata
- si musculaturii:- retractia tricepsului sural si a musculaturii posterioare a gambei
- asociata cu hipotonia musculaturii anterioare
Simptimatologie :
-
marginea interna a piciorului este ridicata

planta priveste spre linia mediana
mersul - se instaleaz trziu
- este opit (de coco), deoarece scobitura plantar se accentueaz foarte
mult
Tratament:
Este valabil pentru toate formele de picior strmb congenital.
1) Tratament ortopedic:
-
imobilizare n atele gipsate corective imediat dup natere, care se schimb la

interval de 2 sptmni (pentru a schimba unghiul de corectie)
nclminte ortopedic (gheat): - pn la vrsta de 7 ani
2) Tratament Chirurgical:
- mai ales n cazurile de picior varus eqvin:
-pentru alungirea tendonului achilian
- si repoziionarea oaselor tarsiene
3) Tratamentul Kinetoterapeutic:
- Masaj efectuat de la natere:
- de 2-3 ori pe zi
- n edine cu o durat de 5-10 minute
- se execut, sub masaj, aducerea piciorului n poziia corect sau chiar
hipercorectat
- Gimnastic corectiv specific tipului de picior strmb:
- tonifierea musculaturii afectate a piciorului
- Reeducarea mersului
45. Rahitismul carential comun: def., patogenie, simptomatologie, tratament specific(vit.D),
tratament recuperator si kinetic specific.

Definitie :
Este o boal metabolic:
- n care este prezent o tulburare de mineralizare a
osului,
- n contextul unui deficit de vitamin D,
- aprut ntr-o perioad de cretere a copilului
Factorii favorizani pentru apariia rahitismului carenial:
1) Vrsta:
- este boala perioadei intense de cretere cuprins ntre 3-6 luni; dar poate apare pn la vrsta de
1 - 2 ani
- forma tardiv: apare la vrsta de 3-5 ani (n cazul unui nou puseu intens de cretere, n
condiiile unui aport calcic insuficient)
2) Prematuritatea:
- deoarece prematurii:
- au un ritm de cretere foarte accelerat
- si rezervele de Ca i P cu care se nasc sunt srace
3) Regimul de nsorire sczut (anotimpul rece; zonele temperate)
4) Sindromul de malabsorbie
Simptomatologie://////////////////////////////////////
46. Reumatismul articular acut la copii: def., patogenie,simptomatologie, tratament

kinetoterapeutic general si local.
Definitie :
Reumatismul articular acut este:
-
o afeciune inflamatorie acut a esutului conjunctiv,

cu manifestri multisistemice,
secundar unei infecii respiratorii superioare cu streptococ beta-hemolitic(este un
strptococ din grupul A)
Iniial are loc:

-
o infecie amigdalian sau faringian, cu streptococ beta-hemolitic

dup un interval liber cu o durat de 1-3 sptmni se pot instala, ca o reacie alergic
la infecia streptococic, un reumatism articular acut sau o glomerulonefrit acut.
Inciden:
- cele mai frecvente cazuri apar la copii cu varsta intre 5 15 ani
- insa RAA poate sa apara si la sugari si adulti
Simptomatologie:
R.A.A. este caracterizat de:
Leziuni inflamatorii acute la nivelul sinovialei:
- in special la nivelul articulatiile mari ( umar, cot, genunchi)
- si mai rar la nivelul articulaiilor coloanei vertebrale si a degetelor
- cu caracter migrator (inflamaia dureaz 2-3 zile la nivelul unei articulaii, dispare i
reapare la alt articulaie)
Manifestri majore:
1. Artrit:
- articulaia este dureroas la mobilizare
- sunt prezente semne de inflamaie local:
- tumefiere local
- tegumente calde + eritematoase
- pot apare dureri pe muchii flexori ai segmentului respectiv
- de obicei afecteaz articulaiile mari
- are caracter migrator
2. Cardit:
- se manifest prin: - tahicardie
- cardiomegalie
- sufluri cardiace
- insuficien cardiac congestiv
- forme:
- endocardit
- miocardit
- pericardit
- pancardit
3. Coree: - se caracterizeaz prin:
- labilitate emoional, urmat de
- micri involuntare, necoordonate, brute,
- asociate cu: - senzaie de slbiciune muscular la unul sau la mai multe membre,
- grimase faciale
4. Eritem marginat:
- sugereaz o form grav de R.A.A.
- este o erupie:
- macular cu centrul clar,
- nepruriginoas,
- localizat mai ales la nivelul trunchiului
Manifestri minore:
- febr (38gr 39gr)
- artralgii ( durere la niv articulatiei)
- existena unui puseu reumatismal n antecedentele copilului
47. Artrita reumatoida juvenila : def., patogenie, simptomatologie, forme clinice, tratament
recuperator si kinetic specific.
Artrita reumatoida juvenila:
-
este o boala autoimuna, are cauza necunoscuta

afecteaza un copil din 1000 de copii, cu varsta de sub 16 ani
este cea mai frecventa boala inflamatorie cronica a tesutului conjunctiv descrisa in
pediatrie
Incidenta:
- are debutul pn la vrsta 16 ani.
- Incidena maxim este la copiii cu vrsta cuprins ntre 2-6 ani
Patogenie:
- iniial apare o reacie inflamatorie la nivelul sinovialei articulare ( ca rspuns
imunologic la o infecie cu un agent patogen necunoscut)
- urmat de leziuni proliferative la nivelul sinovialei
- i distrucii ale cartilajelor
Simptomatologie :
-
Simptomele sinovitei cornice

Si manifestari extraarticulare
1) Artrita
- cu deformare articulara foarte mare, invalidanta ( copilul nu mai poate sa mai
mearga) prin :
-Inflamarea spatiului articular
-Si tumefierea articulatiei
-
durere articulara local variabil ca intensitate, greu de diagnosticat la copilul mic;

limitarea micrilor articulare
2) Redoarea articulara matinala, este caracteristica:

greu de acceptat la copilul mic
Se amelioreaza daca copilul este:
- aezat nainte de ridicarea n picioare ( miscare in 2 timpi)
-sau prin aplicaii calde locale (comprese calde, bi calde).
3) Tulburri de cretere:
- prin ntrzierea creterii staturale , ramane mic.
4) Stare generala alterata, poate sa aiba si afectare cardio-vasculara
Forme clinice ale artritei juvenile:

1) Artrita reumatoid juvenil sistemic ( cea mai grava)( ARJ sistemica)
2) Artrita reumatoid juvenil pauciarticular( numar mic de articulatii afectate)
( ARJ pauciarticulara)
3) Artrita reumatoid juvenil poliarticular ( ARJ poliarticulara)
1) ARJ SISTEMICA:
-
este cea mai grav form

afecteaz n mod egal ambele sexe
Semne clinice:
1. semen de inflamatie, infectie
2. febr mare;
3. hepato-splenomegalie
4. pericardit;
5.
aparent, n primele sptmni sau chiar pn la 6-8 luni, articulaiile nu

par afectate;
6. deficit statural si ponderal mare, prin ncetinirea creterii.
2) ARJ pauciarticular:
-
afecteaz un numr de una-trei articulaii mari

La copilul mic sunt prinse urmtoarele articulaii:
- genunchiul,
- glezna
- cotul
oldul nu este niciodat afectat la aceast vrst.

Pot fi afectate :
- i articulaiile mici de la mn i de la picior
- care dei sunt nedureroase vor dezvolta contracturi n cteva luni de la debut.
La copilul mare sunt prinse urmtoarele articulaii:
- oldul
- genunchiul
- Glezna
3) ARJ poliarticular:
- afecteaz cinci sau mai multe articulaii mici i mari( sold, art.mici ale mainii)
- afectarea articular este simetric
Prognosticul funcional n artrita reumatoid juvenil se face prin stabilirea a patru
grupe functionale:
Grupa I:
- copilul poate s efectueze activiti pentru ngrijirea proprie (s se mbrace, hrneasc,
spele i s utilizeze singur toaleta);
- activiti de joc;
- activiti colare specifice vrstei.
Grupa a II-a:
- copilul poate s efectueze activiti pentru ngrijirea proprie
- i activiti de joc
- sunt limitate activitile colare.
Grupa a III-a:
- copilul poate s efectueze activiti pentru ngrijirea proprie
- sunt limitate activitile de joc specifice vrstei i activitile colare.
Grupa a IV-a:
- sunt limitate toate cele trei tipuri de activitate( ingrijire proprie, activitatile de joc,
activitatile scolare)
Tratament:
-
Are ca scop sa obtina :

remisiunea clinica
si sa reduca deformarile articulare
Tratamentul trebuie efectuat n echip multidsciplinar, format din:

- medic( reumatolog)
- kinetoterapeut,
- asistent social,
- psiholog.
1)
Tratament medicamentos:
-
Antiinflamatoare nonsteroidiene nu au efect, decat extrem de limitate

antiinflamatoarele de tipul cortizonului sunt mai eficiente, cu ceea ce inseamna
efecte secundare
Singura sansa a acestor copii fiind noile tratamente, care se numesc tratamente
biologice , ( exista un tratament aprobat, gratuit care se numeste tocilisma)
2) Tratament ortopedico- chirurgical:

- pentru corectarea deformaiilor instalate
3) Psihoterapie: pentru toat familia, facuta permanent
4) Kinetoterapie:
- Posturri corective. ( pt maini, genunchi, pt art.afectate)
- Cldur local n spasmele musculare.
- Aplicaii reci( de scurta durata) n perioadele de inflamaie acut.
- Exerciii pentru pstrarea mobilitii i a tonusului muscular:
- mobilizri pasive
- i activo-pasive, cu traciuni uoare finale;
-contracii izometrice;
- mobilizri active.
- not; mers pe biciclet.
- Balneoterapie n climat marin.
- Terapie ocupaional.
5) Educaie :
- prinii i copilul trebuie s tie c aceast afeciune nu se vindec
- scopul tratamentului complex aplicat fiind de prevenire a sechelelor.
- Copilul cu artrit reumatoid juvenil trebuie s fie ncurajat s mearg la coal i s
participe la activitile fizice uzuale (va evita, ns, eforturile fizice intense i de lung
durat

Subiecte Pediatrie Rez

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Pediatrie Rez

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.Sindromul Down : def.

2.Sindromul Dismorfic si Sindromul Psihic in trisomia 21.

- urechi foarte mici

c) la nivelul membrelor superioare:

d) la nivelul membrelor inferioare:

3. Tratamentul recuperator in Sindromul Down Obiective, Mijloace,

Mijloacele kinetice folosite:

4. Hemofilia: def., cauze, posibilitati de transmisie genetic.

o boala genetica sanguina

Posibilitati de transmitere genetica:

5. Hemofilia: tablou clinic

Articulatiile cel mai frecvent afectate sunt:

extrem de dureroasa la miscare,

febra si leucocitoza in sange (cresterea numarului de leucocite in sange) ceea ce arata un

6. Tratamentul profilactic si curativ( recuperator) in hemofilie.

7. Afectiuni genetice: Distrofiile musculare progresive: def., mod de

Mutatia genetica la aceste boli este situate:

fie pe un cromozom somatic numit autosom

I. Gena patologica este situata pe cromozomul X

100% din fete sunt purtatoare

50% din fete sunt sanatoase

100% din fete sunt purtatoare

8. Distrofia musculara : Duchenne- def., patologie, manifestari clinice.

Acesti copii au facies caracteristic:

9. Tratamentul kinetoterapeutic si occupational in Distrofia Duchenne:

10.Distrofia muscular Beker- def., forme clinice.

debuteaza la 11-12 ani,

n toat acest perioad sugarul i ctig treptat:

- membrele inferioare uor flectate i rotate spre exterior (astfel

12. Dezvoltarea motrica normala a copilului 1-3 ani.

- construiete un turn suprapunnd 5-6 cuburi.

13. Programul kinetic pe 0-3luni( tr abordat si reflexele arhaice a noului-

Postura normala, se observa in timpul somnului si trebuie sa fie:

2) Reflexul la lumina puternica

Se produce in doi timpi:

5) Reflexele tonice cervicale

7) Reflexul punctelor cardinale

9) Reflexul tonic asimetric al gatului

10) Reacia de ortostatism (reacia pozitiv de sprijin):

11) Reflexul de mers automat

In primul timp dac:

Exercitii la varsta de 0 3luni

La baia zilnica se executa miscari de usoara gimnastica si masaj proximal si distal

14. Programul kinetic pe grupa de varsta 3 6 luni.

La baia zilnica se realizeaza:

-Din Asezat se ralizeaza :

- dupa care se revine in asezat sprijinit

merge singur lateral, oblic si inapoi,

- cos in care sa arunce mingii sau alte obiecte

se exerseaza sprijinul unipodal, cu sprijin la nivelul mainilor.

18. Program kinetic pt vrsta 2-3 ani. 2 3 ANI

- se cere construirea unui turn de 8 cuburi.

19. Particularitati ale aparatului locomotor in pediatrie:Sistemul osos

Sistemul HAVERSIAN are :

La varsta copilariei exista o ACTIVITATE PROLITERATIVA DEOSEBITA (facand posibila

LA SUGAR este MICA, deaorece exista un dezechilibru intre: - OSIFICARE

incepe in VIATA INTRAUTERINA

NUCLEII DE OSIFICARE sunt:

NUCLEII DE OSIFICARE PRIMARI:

apar in viata intrauterina

NUCLEII DE OSIFICARE SECUNDARI:

apar dupa nastere, intr-o anumita ordine cronologica:

Exista 800 nuclei (centri) de OSIFICARE.

Intr-o suspiciune de luxatie congenitala de sold NU SE EFECTUEAZA EXAMEN