ADL

Activities of Daily Living

 ADL
• ADL = Activities of Daily Living

( Activitati de viata zilnica )

= activitati comune pentru toti oamenii,

care trebuie sa le executam in mod regulat

pentru a duce o viata independenta.

• Posibilitatea sau nu de a realiza aceste ADL-uri imparte indivizii in

"independenti' si "dependenti'.
• Incapacitatea de a realiza aceste ADL-uri poate sa fie temporara,
nedeterminata de mari invaliditati
Terapia Ocupaţională foloseşte ADL-urile cu scopul:
• de a facilita activitatea funcţională

• de a obţine maximum de independenţă funcţională

• de a facilita dezvoltarea normală

• de a preveni dizabilitatea

• de a îmbunăţăţi calitatea vieţii (AOTA, 1986)

„ Dacă pentru majoritatea oamenilor tehnologia uşurează activităţile

zilnice,  pentru persoanele cu disabilităţi tehnologia  face posibilă
aceste activităţi.” (Radabough)
 1. ADL personal (ADL primar)
= acele activitati care au de-a face cu ingrijirea propriei persoane:
• hrănirea şi hidratarea

• igiena si infatisare

• folosirea toaletei

• imbracatul, dezbracatul

• comunicare in scris si vorbit

• mobilitatea funcţională

• somnul
 2. ADL instrumental (ADL secundar)
= activitati mai elaborate care utilizeaza aparatura, se refera la ingrijirea
sanatatii, la activitati care au de-a face cu locuinta, comunitare sau sociale:
• pregatirea hranei si manipularea aparatelor gospodaresti

• ingrijirea hainelor;

• curatenie si alte ingrijiri casnice;

• cumparaturi, manevrarea banilor

• activitati de protectie, de munca

• utilizarea telefonului

• utilizarea calculatorului

• activitati ale vietii comunitare

ADL de productivitate şi muncă:
= activităţi zilnice relevante şi semnificative, pe care le executăm cu
scopul de a contribui la bunăstarea socială şi economică a noastră
şi a comunităţii:
• munca sau voluntariatul

• îngrijirea şi creşterea copilului

• gospodărirea casei

(gătit, spălat, curăţenie, călcat, etc.)

• grădinărit
ADL de timp liber:
= activităţi zilnice relevante şi semnificative, pe care le executăm
cu scopul de a ne bucura de plăcerile vieţii:
• pasiunile, 
• călătoriile,
• vizitele, 

• corespondenţa, etc. 
 Nevoia de ingrijire apare cand devenim fără să vrem dependenti de
altă persoană.
 O deficienta functionala poate conduce la o capacitate limitata de
a executa activitatile zilnice, dar aceasta capacitate deficitara nu
devine un handicap atata timp cat nu apar consecintele sociale (de
exemplu atunci cand mediul pune unele piedici care depasesc
capacitatea de a realiza activitatile zilnice).

Există diferite motive pentru ca o persoana

sa nu poata executa activitati zilnice :
• nu poate
• nu vrea
• nu intelege
• nu are posibilitatea
 O activitate este posibil de descris ca o serie de sub-activitati, care
odata realizate contribuie la finalizarea activitatii propru-zise.

Exemplu: pregatirea unei mese = intreaga activitate  se fierb cartofii, se

prajesc chiftele si se face salata = fapte izolate (sub-activitati).

 Pentru a dezvolta sau a pastra deprinderile pentru activitati

zilnice nu exista o modalitate mai buna ca aceea de a lasa, sau
incuraja executarea activitatilor zilnice in modul cit mai extins
 Capacitatea de a desfasura activitati zilnice depinde de colaborarea
dintre functiile fizice, psihice si sociale ale individului.

 Fizice:
• o leziune a componentelor locomotorii influenteaza capacitatea de
desfasurare a activitatilor zilnice. Este mai greu sa efectuezi activitati,
daca deplasarea ia mai mult timp, provoaca dureri.
• Organele de simt sunt implicate in toate activitatile zilnice; multi
oameni pot compensa suprimarea functiilor unui organ de simt.
 Psihice:
• Un om tulburat sau dezorientat poate sa se descurce in activitatea
sa zilnica, dar nu poate intelege ce, unde, cand, sau cum sa faca
pentru ca activitatea sa fie executata bine.
• O persoana deprimata desfasoara activitati zilnice de calitate mai
proasta. Aceasta este cauzata de pierderea placerii, interesului,
initiativei si a nivelului motivational
 Sociale:
• Mediul din institutie poate determina o persoana sa devina
deznadajduita si dependenta si sa nu aiba șansa să-si dezvolte
aptitudinile sale  diminuarea stimei de sine a persoanei, simtindu-
se o jertfa a fortelor exterioare. Daca dimpotriva, creste posibilitatea
de control individual, atunci sentimentul negativ de sine se reduce, el
simtindu-se capabil iar capacitatea lui functionala se imbunatateste.

 Mediul fizic influenteaza activitatile

zilnice: acesta le poate usura sau ingreuna.
 Evaluarea ADL-urilor
ADL-urile sunt importante si obligator de evaluat :
• ne precizeaza nivelul functional al unui individ ca o linie de baza de la
care se pot urmari si masura progresele sau regresele;
• contribuie la precizarea atat a diagnosticului cat si a prognosticului
exprimand nivelul de incapacitate;
• permite alcatuirea completa a unui program recuperator;

• permite incadrarea in graduri de invaliditati si incapacitati in baza

carora se fac incadrarile in conformitate cu legislatia;
• permit distingerea intre optimumul pacientului si potentialul maxim

• permit o apreciere corecta a dificultatilor reale pentru viata pacientului

diferentiind intre diverse ADL-uri.
 Evaluarea ADL trebuie precedata de o evaluare rapida analitica:
amplitudine de miscare, forta, coordonare, echilibru.
 Testarea propriu-zisa a ADL-urilor se face pe etape:

• testarea abilitatilor personale;

• testarea abilitatilor pentru timp liber (agrement);

• testarea posibilitatilor de comunicare;

• testarea pentru activitati lucrative personale;

• testarea posibilitatilor de transport;

• testarea activitatilor in favoarea altora (ingrijire casa, copii etc);

• testarea abilitatilor educationale, a capacitatii de gandire, corectitudinea

de percepere etc.
 Evaluarea ADL-urilor nu este completa daca se limiteaza doar
la aprecierea capacitatii de actiune a pacientilor.
 Este obligatorie si o evaluare a mediului in care traiesc acestia
deoarece mediul ambiental poate fi un obstacol suplimentar
sau, din contra, un ajutor important in executarea activitatilor
zilnice
Aprecierea pe grade de independenta si de dependenta

A. grade de dependenta

0. activitate imposibila

1. necesita asistare

2. necesita supraveghere pentru indeplinirea activitatilor

B. grade de independenta

3. performanta adecvata dar dependenta de aparate, instalatii - amenajari

speciale

4. performanta normala
• De asemenea, este utilizata si urmatoarea scală de apreciere:

1. Independent.

2. Supravegheat (poate performa singur activitatile, dar necesita o

persoana de protectie).

3. Asistenta minima (necesita supraveghere si o asistenta de cca 20%).

4. Asistenta moderata (necesita supraveghere, dar necesita asistare 20-

50%).

5. Asistenta maximala (necesita supraveghere, cu asistenta de 50-80%).

6. Dependent (poate performa cateva activitati dar oboseste usor,

activeaza incet, are nevoie de echipamente si amenajari, dar in marea
majoritate a activitatilor are nevoie de peste 80% asistare).
 Metode de apreciere
• Pentru a putea dezvolta deprinderile ADL este necesara o descriere sistematica a
nevoilor, intereselor si îndemânărilor. Aceasta se va face impreuna cu persoana,
rudele si personalul de ingrijire.

• In descrierea programului ar trebui sa fie apreciate

– greutatile si posibilitatile (abilitatile) individului

– obstacolele si posibilitatile din mediul respectiv.

• Aprecierea diferitelor activitati zilnice ar trebui sa se faca intr-un mediu in care

persoana se simte ca acasa.
• Atunci cand terapeutul ocupational a facut o apreciere generala
ADL si a stabilit programul de exersare, se transfera apoi rudelor
si/sau persoanei respective exersarea si integrarea activitatilor in
viata de zi cu zi.
• Este important ca toate persoanele implicate sa aiba aceeasi
perspectiva si acelasi mod de abordare a exersarii pentru a usura
invatarea.
• In sarcina terapeutului ocupational este urmarirea si participarea
la evaluarea deprinderilor
 Apreciere formala:
 intocmirea unui asa numit statut ADLactivitati nominalizate in diferite
rubrici ca:
• a merge la culcare
• a se descurca cu scaunul pe rotile
• a se descurca in igiena sa personala
• a se descurca cu imbracatul si dezbracatul
• a se putea deplasa
 Capacitatea individului poate fi apreciata dupa o scala:
• se descurca singur 100%
• se descurca cu un anumit ajutor 75%
• se descurca cu ajutorul unor mijloace speciale 50%
• nu se descurca 25%

Observatia ca ”se descurca” nu inseamna ca persoana in cauza executa

activitatea/activitatile ADL  focalizarea primului obstacol pentru persoana
respectiva si din acel mediu, apoi cel de-al 2-lea obstacol.....
 Chestionarul vizual analog pentru evaluarea ADL-urilor
Cotatia
0 1 2 3
Cat de dureros este pentru tine derularea urmatoarelor activitati:
1. Imbracatul?
2. Urcatul si coboratul din pat?
3. Ducerea unui pahar sau cani la gura?
4. Mersul (plimbarea) in afara locuintei pe suprafata dreapta?
5. Imbaierea si stergerea intregului corp?
6. Aplecarea si ridicarea unui obiect de pe podea?
7. Deschiderea si inchiderea robinetelor?
8. Intratul si iesitul din masina?

Scor partial (ADL-uri)

Cat de intensa a fost durerea pe care ai resimtit-o in ultima saptamana?
                       0                                                                       10
  Durere                                                                                           Durere
   absenta                                                                                          maxima

Scor final

 are in structura sa un element scalar vizual; se porneste de la utilitatea

scalei vizual analoage, cu autoaprecierea unui parametru sau a unei activitati,
prin plasarea unui marcaj pe o scala de la 0 la 10 sau de la 0 la 100
 Acest chestionar ajuta la monitorizarea rapida si usoara a ADL-urilor.

 Cuprinde 8 intrebari corelate cu cele mai importante activitati uzuale

zilnice, fiecare cotandu-se de la 0 la 3 in functie de cat de dureroasa
este derularea activitatii respective, astfel:
• 0 - activitatea se poate derula normal,fara durere;

• 1 - activitatea se deruleaza aproape normal, uneori cu durere;

• 2 - activitatea se deruleaza in majoritatea timpului cu dificultate

datorita durerii;
• 3 - totdeauna derularea activitatii genereaza durere.
• Cel de-al doilea component al chestionarului este aprecierea scalara a
parametrului durere pe un interval de timp care corespunde ultimelor
7 zile, in raport cu momentul evaluarii.
• Scorul final se obtine prin insumarea cotatiilor pentru fiecare
element, putandu-se calcula un scor partial de 8 intrebari care se va
aduna ulterior cu scorul scalei vizuale pentru durere.
• O valoare minima corespunde unui status functional optim, cu
posibilitatea derularii cat mai normale a activitatilor uzuale zilnice, iar
valoarea mare a scorului reflecta un status functional perturbat.
 EVALUAREA PREHENSIUNII

Data: Initial Intermediar Final

Examinator:
Diagnostic: Stg. Dr. Stg. Dr. Stg. Dr.

Evaluarea pensei digito-palmare (de forta)

 Apucarea unei bucati de lemn de 10 cm
!! Daca cotatia acordata este 3, cu siguranta celelalte elemente
au tot valoarea 3, scorul partial este 18 si evaluarea poate trece
la etapa urmatoare.
 Apucarea unei bucati de lemn de 2,5 cm
!! Daca cotatia acordata este 0, cu siguranta celelalte elemente
au tot valoarea 0 si evaluarea poate trece la etapa urmatoare.

 Apucarea unei bucati de lemn de 5 cm

 Apucarea unei bucati de lemn de 7,5 cm
 Apucarea lemnului de cricket cu diametrul de 7,5 cm

 Apucarea unei pietre de 10 x 2,5 x 1 cm

Scor partial /18 /18 /18 /18 /18 /18

Evaluarea pensie tridigitale

 Punerea apei intr-un pahar de apa (pronatia)

 Turnarea apei intr-un tub de 2,25 cm

 Turnarea apei intr-un tub de 1 cm

 Aplicarea unei saibe la surubul corespunzator

Scor partial /12 /12 /12 /12 /12 /12

Evaluarea penselor digito-digitale
 Prinderea unei bile de rulment (6 mm) intre degetul IV si
police
!! Daca cotatia este 3, scorul partial va fi de 18 si se trece la
evaluarea miscarii globale a mainii.

 Prinderea unei bile de 1,5 cm intre index si police

!! Daca cotatia este 0, scorul partial va fi de 0 si se trece la
evaluarea miscarii globale a mainii.
 Prinderea unei bile de rulment (6 mm) intre medius si
police
 Prinderea unei bile de rulment (6 mm) intre index si police

 Prinderea unei bile de 1,5 cm intre inelar si police

 Prinderea unei bile de 1,5 cm intre medius si police

Scor partial /18 /18 /18 /18 /18 /18

Miscarea globala a mainii
 Ducerea / plasarea mainii la ceafa
!! Daca cotatia este 3, scorul partial va fi 9 si celelalte doua
elemente vor fi cotate tot cu 3.
!! Daca cotatia este 0, scorul partial va fi 0 si celelalte doua
elemente vor fi cotate tot cu 0.
 Ducerea / plasarea mainii pe cap
 Ducerea mainii la gura
Scor partial /9 /9 /9 /9 /9 /9
SCOR TOTAL /57 /57 /57 /57 /57 /57
(se obtine prin insumarea scorurilor partiale)
 Cotatia se face de la 0 la 3, pentru fiecare dintre tipurile de
prize/pense din tabel si pentru fiecare dintre maini, astfel:
- 0 - nu poate performa respectiva miscare de apucare;
- 1 - poate efectua partial miscarea de apucare;
- 2 - miscarea de apucare se deruleaza complet, dar necesita
timp mai indelungat si se efectueaza cu mare dificultate;
- 3 - testul se deruleaza normal.
Scorurile partiale si scorul total se exprima sub forma unui
raport, in care la numarator este plasata valoarea obtinuta prin
insumarea cotatiilor elementelor, iar la numitor valoarea maxima.
 Apreciere neformala:
• In mod normal se face o apreciere fara a se folosi formulare
standardizate.
• Se observa individul in diferite situatii si se discuta despre aceste
probleme.
• Se incearca sa se faca o apreciere globala prin folosirea informatiilor
asupra experientelor precedente privind greutatile si posibilitatile
persoanei.
          

• Odată terminată evaluarea persoanei cu dizabilitate, investigarea

mediului fizic în care trăieşte persoana cu dizabilitate, consultarea cu
membrii echipei,evaluarea şi încercarea experimenatală a ADL,
precum şi educarea şi trainingul familiei,  se ia decizia, împreună cu
familia, cu privire la:

1. realizarea modificărilor şi adaptărilor mediului fizic

2. achiziţionarea dispozitivelor/echipamentelor tehnologice de

asistenţă
          

1. Realizarea modificărilor şi adaptărilor
  mediului fizic, care susţin:
• accesibilitatea:  modificări ale uşilor, rampe, balustrade, trepte, alei, căi de
ieşire-intrare
• măsurile de siguranţă: alarme personale, telefon, modificări ale pieselor de
mobilier, bare  şi balustrade de sprijin, iluminatul,  pavimente şi podele, etc.
• mobilitatea şi transferurile
• ADL-urile: re-organizarea spaţiului şi mobilierului  în vederea facilitării
independenţei asistate (cu fotoliul rulant, de exemplu).
2. Achiziţionarea dispozitivelor / echipamentelor tehnologice de
asistenţă, care susţin ADL-urile şi:
• interacţiunea – manipularea mediului prin intermediul butoanelor,
întrerupătoarelor, telecomenzilor, vocii,  comenzii calculatorului
(Electronic Aids for Daily Living)
• comunicarea (Sisteme Augmentative şi Alternative de Comunicare),
destinate persoanelor cu tulburări severe în exprimarea verbală şi
scris: limbajul semnelor, pictogramele, computere şi dispozitive
electronice.
Utilizarea experimentală a dispozitivului de asistenţă este obligatorie
înainte de decizia de cumpărare sau acceptare a sa, deoarece:
• permite determinarea utilizării corecte a sa
• demonstrează valoarea pe care o are în realizarea activităţii dorite
• permite determinarea acceptabilităţii (aspect, funcţionalitate,
întreţinere, depozitare) sale în contextul în care urmează a fi utilizat
• permite familiei să se ajusteze la adaptarea ce urmează a se realiza
• demonstrează flexibilitatea şi versatilitatea dispozitivului pentru
mediul în care urmează a fi folosit (dimensiune, portabilitate,
poziţionare, modificări şi adaptarea la alte eventuale echipamente)
 Masurile din cadrul domeniului ADL :
 Pentru a putea alege o activitate ADL potrivita trebuie sa stim in ce fel
activitatea respectiva il solicita pe individ, cate si care sunt
momentele incluse, precum si modul in care activitatea respectiva
poate fi adaptata la nevoile individului.
 Masurile din cadrul domeniului ADL pot fi de trei feluri :

• exersare

• compensare

• masuri preventive
• Măsura de exersarea poate consta in antrenarea persoanei intr-o
situatie adevarata, de exemplu sa innoade siretul de la pantofi
cand va merge afara.
• Măsura de compensare ar putea de exemplu sa fie folosirea unei
bande arici la pantofi.
• Măsura de prevenire este in acest caz cumpararea de pantofi fara
siret, pentru a elimina problema.
• Masurile ADL pot fi indreptate asupra individului, de exemplu poate
exersa dezbracarea hainelor care se folosesc afara ( geaca, balonzaid,
palton), sa traga un fermoar si sa deschida capsele.

• Ele pot fi indreptate si asupra mediului, cand de exemplu el

primeste o reteta de mancare adaptata, astfel ca persoana cu
deficiente severe sa capete cat mai mult posibil impresii senzoriale in
timpul preparatului si prin aceasta sa schimbe activitatile intr-un mod
cit mai placut.

• Exersarea ar trebui intotdeauna sa se faca in situatii normale din viata

de zi cu zi, sa fie placut si nostim (exemplu: la dusul unde persoana
este obisnuita, calduros, sa fie intim si sa nu fie deranjat, sapun care
face spuma abundenta si un prosop placut si moale)
 Exemplul 1. - A mânca
• Prin exersarea miscarilor gurii se pun bazele unei bune functiuni de a
mânca (miscari de suflare, mestecarea, miscarile gurii se folosesc cand
bratul conduce corpul in afara, in activitatea de a ciocani, a arunca si a
rostogoli, s.a.m.d)

• Pacientul ar trebui sa poată tine o lingură

pe timpul mesei:

 apreciem miscarea mâinii

 sa se dezvoltate o metodă de apucare, apoi de

basculare sau de impingere - indepartare -apropiere
a miinii de corp pentru a putea manca singur.

 Pozitia de sedere are de asemenea o mare

importanta
 Exemplul 2. - Imbracatul si dezbracatul
= o motivatie sa poti sa faci singur ceva si contribuie la un sentiment
de sine ridicat
• analiza a miscarii o descompunem in mai multe submomente
• dezvoltarea miscarii mâinii necesara  rotatia mâinii si apucare ca
o penseta pentru a incheia si descheia nasturi (exercitii de
motricitate fina)
• Pentru a usura imbracatul si dezbracatul  un inel de cheie la un
fermoar, o margica la siretul de la pantofi, inlocuim nasturii si
sireturile de la pantofi cu banda adeziva