ADL SI I-ADL

ADL SI I-ADL
ADL = Activities of Daily Living
( Activitati de viata zilnica )
= activitati comune pentru toti oamenii,
care trebuie sa le executam in mod regulat
pentru a duce o viata independenta.

Posibilitatea sau nu de a realiza aceste ADL-uri imparte indivizii in

"independenti' si "dependenti'.
Incapacitatea de a realiza aceste ADL-uri poate sa fie temporara,
nedeterminata de mari invaliditati

Terapia Ocupaional folosete ADL-urile cu

scopul:
de a facilita activitatea funcional
de a obine maximum de independen
funcional
de a facilita dezvoltarea normal
de a preveni disabilitatea
de a mbuni calitatea vieii (AOTA, 1986)

Dac

pentru

majoritatea

oamenilor

tehnologia

uureaz activitile zilnice, pentru persoanele cu

disabiliti

tehnologia

activiti. (Radabough)

face

posibil

aceste

1. ADL personal (ADL primar)

= acele activitati care au de-a face cu ingrijirea
propriei persoane:
hrnirea i hidratarea
igiena si infatisare
folosirea toaletei
imbracatul, dezbracatul
comunicare in scris si vorbit
mobilitatea funcional
somnul

2. ADL instrumental (ADL

secundar)
= activitati mai elaborate care utilizeaza aparatura, se refera
la ingrijirea sanatatii, la activitati care au de-a face cu
locuinta, comunitare sau sociale:
pregatirea hranei si manipularea aparatelor gospodaresti
ingrijirea hainelor;
curatenie si alte ingrijiri casnice;
cumparaturi, manevrarea banilor
activitati de protectie, de munca
utilizarea telefonului
utilizarea calculatorului
activitati ale vietii comunitare

ADL de productivitate i munc:

= activiti zilnice relevante i semnificative, pe
care le executm cu scopul deacontribui la
bunstarea social i economic a noastr i a
comunitii:
munca sauvoluntariatul
ngrijirea i creterea copilului
gospodrirea casei
(gtit, splat, curenie, clcat, etc.)
grdinrit

ADL de timp liber:

= activiti zilnice relevante i semnificative,
pe care le executm cu scopul de a ne bucura
de plcerile vieii:
pasiunile,
cltoriile,
vizitele,
corespondena, etc.

 Nevoia de ingrijire apare cand devenim fr s vrem

dependenti de alt persoan.

O deficienta functionala poate conduce la o capacitate

limitata

de a executa activitatile zilnice, dar aceasta

capacitate deficitara nu devine un handicap atata timp

cat nu apar consecintele sociale (de exemplu atunci cand
mediul pune unele piedici care depasesc capacitatea de a
realiza activitatile zilnice).
Exist diferite motive pentru ca o persoana
sa nu poata executa activitati zilnice :
nu poate
nu vrea
nu intelege
nu are posibilitatea

 O activitate este posibil de descris ca o serie de sub-activitati,

care odata realizate contribuie la finalizarea activitatii propruzise.

Exemplu: pregatirea unei mese = intreaga activitate se fierb cartofii, se

prajesc chiftele si se face salata = fapte izolate (sub-activitati).

Pentru a dezvolta sau a pastra deprinderile pentru activitati

zilnice nu exista o modalitate mai buna ca aceea de a lasa, sau
incuraja executarea activitatilor zilnice in modul cit mai extins
posibil

 Capacitatea
colaborarea

de

dintre

desfasura
functiile

activitati
fizice,

zilnice

psihice

si

depinde

de

sociale

ale

individului.

Fizice:
o leziune a componentelor locomotorii influenteaza capacitatea
de desfasurare a activitatilor zilnice. Este mai greu sa efectuezi
activitati, daca deplasarea ia mai mult timp, provoaca dureri.

Organele de simt sunt implicate in toate activitatile zilnice;

multi oameni pot compensa suprimarea functiilor unui organ
de simt.

 Psihice:
Un om tulburat sau dezorientat poate sa se descurce in

activitatea sa zilnica, dar nu poate intelege ce, unde,

cand, sau cum sa faca pentru ca activitatea sa fie
executata bine.
O persoana deprimata desfasoara activitati zilnice de

calitate mai proasta. Aceasta este cauzata de pierderea

placerii, interesului, initiativei si a nivelului motivational

 Sociale:
Mediul din institutie

poate determina o persoana sa

devina deznadajduita si dependenta si sa nu aiba ansa

s-si dezvolte aptitudinile sale diminuarea stimei de
sine

persoanei,

simtindu-se

jertfa

fortelor

exterioare. Daca dimpotriva, creste posibilitatea de

control individual, atunci sentimentul negativ de sine
se reduce, el simtindu-se capabil iar capacitatea lui
functionala se imbunatateste.

Mediul fizic influenteaza activitatile

zilnice: acesta le poate usura sau ingreuna.

Evaluarea ADL-urilor
ADL-urile sunt importante si obligator de evaluat :
ne precizeaza nivelul functional al unui individ ca o linie de
baza de la care se pot urmari si masura progresele sau
regresele;
contribuie

la

precizarea

atat

diagnosticului

cat

si

prognosticului exprimand nivelul de incapacitate;

permite alcatuirea completa a unui program recuperator;
permite incadrarea in graduri de invaliditati si incapacitati in
baza carora se fac incadrarile in conformitate cu legislatia;
permit distingerea intre optimumul pacientului si potentialul
maxim
permit o apreciere corecta a dificultatilor reale pentru viata
pacientului diferentiind intre diverse ADL-uri.

 Evaluarea ADL trebuie precedata de o evaluare rapida

analitica:

amplitudine

de

miscare,

forta,

coordonare,

echilibru.
Testarea propriu-zisa a ADL-urilor se face pe etape:
testarea abilitatilor personale;
testarea abilitatilor pentru timp liber (agrement);
testarea posibilitatilor de comunicare;
testarea pentru activitati lucrative personale;
testarea posibilitatilor de transport;
testarea activitatilor in favoarea altora (ingrijire casa, copii
etc);
testarea abilitatilor educationale, a capacitatii de gandire,
corectitudinea de percepere etc.

 Evaluarea ADL-urilor nu este completa daca se

limiteaza

doar

la

aprecierea

capacitatii

de

actiune a pacientilor.
Este obligatorie si o evaluare a mediului in care

traiesc acestia deoarece mediul ambiental poate

fi un obstacol suplimentar sau, din contra, un
ajutor important in executarea activitatilor zilnice

Aprecierea pe grade de independenta si

de dependenta

A.

grade dedependenta

0.

activitate imposibila

1.necesita asistare
2.necesita

supraveghere

pentru

indeplinirea

activitatilor
B. grade de independenta
3.

performanta

adecvata

dar

dependenta

aparate, instalatii - amenajari speciale

4. performanta normala

de

 De asemenea, este utilizata si urmatoarea scal de apreciere:

1.

Independent.

2.

Supravegheat

(poate

performa

singur

activitatile,

dar

necesita o persoana de protectie).

3.

Asistenta minima (necesita supraveghere si o asistenta de

cca 20%).

4. Asistenta moderata (necesita supraveghere, dar necesita

asistare 20-50%).
5.

Asistenta maximala (necesita supraveghere, cu asistenta de

50-80%).

6. Dependent (poate

performa cateva

activitati dar oboseste

usor, activeaza incet, are nevoie de echipamente si amenajari,

dar in marea majoritate a activitatilor are nevoie de peste
80% asistare).

Metode de apreciere
Pentru a putea dezvolta deprinderile ADL este necesara o
descriere sistematica a nevoilor, intereselor si ndemnrilor.
Aceasta se va face impreuna cu persoana, rudele si personalul
de ingrijire.

In descrierea programului ar trebui sa fie apreciate

greutatile si posibilitatile (abilitatile) individului
obstacolele si posibilitatile din mediul respectiv.

Aprecierea diferitelor activitati zilnice ar trebui sa se faca intrun mediu in care persoana se simte ca acasa.

 Atunci cand terapeutul ocupational a facut o

apreciere generala ADL si a stabilit programul de
exersare,

se

transfera

persoanei

respective

apoi

rudelor

exersarea

si

si/sau

integrarea

activitatilor in viata de zi cu zi.

Este important ca toate persoanele implicate sa
aiba

aceeasi

perspectiva

si

acelasi

mod

de

abordare a exersarii pentru a usura invatarea.

In sarcina terapeutului ocupational este urmarirea
si participarea la evaluarea deprinderilor

Apreciere
formala
intocmirea unui
: asa numit statut ADLactivitati

nominalizate in diferite rubrici ca:

a merge la culcare
a se descurca cu scaunul pe rotile
a se descurca in igiena sa personala
a se descurca cu imbracatul si dezbracatul
a se putea deplasa
Capacitatea individului poate fi apreciata dupa o scala:
se descurca singur 100%
se descurca cu un anumit ajutor 75%
se descurca cu ajutorul unor mijloace speciale 50%
nu se descurca 25%

Observatia ca se descurca nu inseamna ca persoana in cauza executa

activitatea/activitatile ADL focalizarea primului obstacol pentru persoana
respectiva si din acel mediu, apoi cel de-al 2-lea obstacol.....

Chestionarul vizual analog pentru evaluarea ADL-urilor

Cotatia
0

Cat de dureros este pentru tine derularea urmatoarelor activitati:

1. Imbracatul?
2. Urcatul si coboratul din pat?
3. Ducerea unui pahar sau cani la gura?
4. Mersul (plimbarea) in afara locuintei pe suprafata dreapta?
5. Imbaierea si stergerea intregului corp?
6. Aplecarea si ridicarea unui obiect de pe podea?
7. Deschiderea si inchiderea robinetelor?
8. Intratul si iesitul din masina?

Scor partial (ADL-uri)

Cat de intensa a fost durerea pe care ai resimtit-o in ultima saptamana?
0
10
Durere
Durere
absenta
maxima

Scor final

are in structura sa un element scalar vizual; se porneste de la utilitatea

scalei vizual analoage, cu autoaprecierea unui parametru sau a unei activitati,
prin plasarea unui marcaj pe o scala de la 0 la 10 sau de la 0 la 100

 Acest chestionar ajuta la monitorizarea rapida si usoara a ADLurilor.

Cuprinde 8 intrebari corelate cu cele mai importante activitati
uzuale zilnice, fiecare cotandu-se de la 0 la 3 in functie de cat
de dureroasa este derularea activitatii respective, astfel:
0 - activitatea se poate derula normal,fara durere;
1 - activitatea se deruleaza aproape normal, uneori cu durere;
2

activitatea

se

deruleaza

in

majoritatea

timpului

dificultate datorita durerii;

3 - totdeauna derularea activitatii genereaza durere.

cu

 Cel de-al doilea component al chestionarului este aprecierea

scalara a parametrului durere pe un interval de timp care
corespunde ultimelor 7 zile, in raport cu momentul evaluarii.
Scorul final se obtine prin insumarea cotatiilor pentru fiecare
element, putandu-se calcula un scor partial de 8 intrebari
care se va aduna ulterior cu scorul scalei vizuale pentru
durere.
O valoare minima corespunde unui status functional optim,
cu posibilitatea derularii cat mai normale a activitatilor
uzuale zilnice, iar valoarea mare a scorului reflecta un status
functional perturbat.

EVALUAREA PREHENSIUNII
Data:
Examinator:
Diagnostic:

Initial

Intermediar

Stg.

Dr.

/18

/18

Stg.

Dr.

Final
Stg.

Dr.

Evaluarea pensei digito-palmare (de forta)

Apucarea unei bucati de lemn de 10 cm
!! Daca cotatia acordata este 3, cu siguranta celelalte elemente
au tot valoarea 3, scorul partial este 18 si evaluarea poate trece
la etapa urmatoare.
Apucarea unei bucati de lemn de 2,5 cm
!! Daca cotatia acordata este 0, cu siguranta celelalte elemente
au tot valoarea 0 si evaluarea poate trece la etapa urmatoare.
Apucarea unei bucati de lemn de 5 cm
Apucarea unei bucati de lemn de 7,5 cm
Apucarea lemnului de cricket cu diametrul de 7,5 cm
Apucarea unei pietre de 10 x 2,5 x 1 cm
Scor partial

/18

/18

/18

/18

/12

/12

/12

Evaluarea pensie tridigitale

Punerea apei intr-un pahar de apa (pronatia)
Turnarea apei intr-un tub de 2,25 cm
Turnarea apei intr-un tub de 1 cm
Aplicarea unei saibe la surubul corespunzator
Scor partial

/12

/12

/12

Evaluarea penselor digito-digitale

Prinderea unei bile de rulment (6 mm) intre degetul IV si
police
!! Daca cotatia este 3, scorul partial va fi de 18 si se trece la
evaluarea miscarii globale a mainii.
Prinderea unei bile de 1,5 cm intre index si police
!! Daca cotatia este 0, scorul partial va fi de 0 si se trece la
evaluarea miscarii globale a mainii.
Prinderea unei bile de rulment (6 mm) intre medius si
police
Prinderea unei bile de rulment (6 mm) intre index si police
Prinderea unei bile de 1,5 cm intre inelar si police
Prinderea unei bile de 1,5 cm intre medius si police
Scor partial
Miscarea globala a mainii
Ducerea / plasarea mainii la ceafa
!! Daca cotatia este 3, scorul partial va fi 9 si celelalte doua
elemente vor fi cotate tot cu 3.
!! Daca cotatia este 0, scorul partial va fi 0 si celelalte doua
elemente vor fi cotate tot cu 0.
Ducerea / plasarea mainii pe cap
Ducerea mainii la gura
Scor partial
SCOR TOTAL
(se obtine prin insumarea scorurilor partiale)

/18

/18

/18

/18

/18

/18

/9
/57

/9
/57

/9
/57

/9
/57

/9
/57

/9
/57

Cotatia se face de la 0 la 3, pentru fiecare dintre tipurile de

prize/pense din tabel si pentru fiecare dintre maini, astfel:
- 0 - nu poate performa respectiva miscare de apucare;
- 1 - poate efectua partial miscarea de apucare;
- 2 - miscarea de apucare se deruleaza complet, dar necesita
timp mai indelungat si se efectueaza cu mare dificultate;
- 3 - testul se deruleaza normal.
Scorurile partiale si scorul total se exprima sub forma unui
raport, in care la numarator este plasata valoarea obtinuta prin
insumarea cotatiilor elementelor, iar la numitor valoarea maxima.

Apreciere
neformala:

In mod normal se face o apreciere fara a se folosi

formulare standardizate.
Se observa individul in diferite situatii si se discuta
despre aceste probleme.
Se incearca sa se faca o apreciere globala prin
folosirea
precedente
persoanei.

informatiilor
privind

asupra

greutatile

experientelor
si

posibilitatile

Odat

terminatevaluareapersoanei

cu

disabilitate,investigarea mediului fizicn care triete

persoana

cu

disabilitate,consultareacu

membrii

echipei,evaluarea incercarea experimenatala ADL,

precum ieducarea i trainingul familiei, se ia decizia,
mpreun cu familia, cu privire la:
1. realizareamodificrilor i adaptrilor mediului fizic
2. achiziionarea
tehnologice de asisten

dispozitivelor/echipamentelor

1. Realizareamodificrilor i adaptrilor mediului fizic,care

susin:
accesibilitatea:modificri ale uilor, rampe, balustrade, trepte,

alei, ci de ieire-intrare
msurile de siguran:alarme personale, telefon, modificri ale

pieselor de mobilier, bare i balustrade de sprijin, iluminatul,

pavimente i podele, etc.
mobilitatea i transferurile
ADL-urile:re-organizarea spaiului i mobilierului n vederea

facilitrii independenei asistate (cu fotoliul rulant, de exemplu).

2. Achiziionarea dispozitivelor / echipamentelor

tehnologice de asisten,care susin ADL-urile i:
interaciunea

manipularea

intermediulbutoanelor,
telecomenzilor,

vocii,comenzii

mediuluiprin
ntreruptoarelor,
calculatorului

(Electronic Aids for Daily Living)

comunicarea(Sisteme Augmentative i Alternative de
Comunicare), destinate persoanelor cu tulburri severe
n exprimarea verbal i scris: limbajul semnelor,
pictogramele,computere i dispozitive electronice.

cumprare sau acceptare a sa, deoarece:

permite determinarea utilizrii corecte a sa

demonstreaz

valoarea

pe

care

are

realizarea activitii dorite

permite determinarea acceptabilitii (aspect,
funcionalitate,

ntreinere,

depozitare)

sale

contextul n care urmeaz a fi utilizat

permite familiei s se ajusteze la adaptarea ce
urmeaz a se realiza

demonstreaz

flexibilitatea

versatilitateadispozitivului pentru mediul n care

urmeaz

poziionare,

fi

folosit(dimensiune,
modificri

portabilitate,

adaptareala

alte

Masurile din cadrul domeniului

ADL :
Pentru a putea alege o activitate ADL potrivita trebuie
sa stim in ce fel activitatea respectiva il solicita pe
individ, cate si care sunt momentele incluse, precum si
modul in care activitatea respectiva poate fi adaptata la
nevoile individului.
Masurile din cadrul domeniului ADL pot fi de trei feluri :
exersare
compensare
masuri preventive

Msura de exersarea poate consta in antrenarea

persoanei intr-o situatie adevarata, de exemplu sa
innoade siretul de la pantofi cand va merge afara.

Msura de compensare ar putea de exemplu sa fie

folosirea unei bande arici la pantofi.
Msura de prevenire este in acest caz cumpararea
de pantofi fara siret, pentru a elimina problema.

 Masurile ADL pot fi indreptate asupra individului, de

exemplu

poate

exersa

dezbracarea

hainelor

care

se

folosesc afara ( geaca, balonzaid, palton), sa traga un

fermoar si sa deschida capsele.

Ele pot fi indreptate si asupra mediului, cand de

exemplu el primeste o reteta de mancare adaptata, astfel
ca persoana cu deficiente severe sa capete cat mai mult
posibil impresii senzoriale in timpul preparatului si prin
aceasta sa schimbe activitatile intr-un mod cit mai placut.

Exersarea ar trebui intotdeauna sa se faca in situatii

normale din viata de zi cu zi, sa fie placut si nostim

(exemplu:

la

dusul

unde

persoana

este

obisnuita,

calduros, sa fie intim si sa nu fie deranjat, sapun care face

spuma abundenta si un prosop placut si moale)

Exemplul 1. - A mnca
Prin exersarea miscarilor gurii se pun bazele unei bune functiuni de a
mnca (miscari de suflare, mestecarea, miscarile gurii se folosesc cand
bratul conduce corpul in afara, in activitatea de a ciocani, a arunca si a
rostogoli, s.a.m.d)

Pacientul ar trebui sa poat tine o lingur

pe timpul mesei:
apreciem miscarea minii
sa se dezvoltate o metod de apucare,
apoi de basculare sau de impingere indepartare -apropiere a miinii de corp
pentru a putea manca singur.
Pozitia de sedere are de asemenea o
mare importanta

Exemplul 2. - Imbracatul si
dezbracatul
= o motivatie sa poti sa faci singur ceva si contribuie la un
sentiment de sine ridicat
analiza

miscarii

descompunem

in

mai

multe

submomente
dezvoltarea miscarii minii necesara rotatia minii si
apucare ca o penseta pentru a incheia si descheia nasturi
(exercitii de motricitate fina)
Pentru a usura imbracatul si dezbracatul un inel de
cheie la un fermoar, o margica la siretul de la pantofi,
inlocuim nasturii si sireturile de la pantofi cu banda
adeziva