AMBARUS MANUELA

ANUL III KMS

GR. 304 A

KINETOTERAPIA IN RECUPERAREA
VALVULOPATIILOR
1.Date despre boala
Inima are 4 valve ( aortica, mitrala, pulmonara si transcupidiana ), care
functioneaza ca niste supape: se deschid pentru a permite curgerea sangelui intr-o
directie si apoi se inchid pentru a impiedica refluxul acestuia. Din punct de vedere
al mecanismului de producere exista doua tipuri de afectare valvulara:
Valvulopatiile minore pot trece neobservate. Totui chiar n acest stadiu ele se
complic destul de uor n endocardit. In alte cazuri, se observ tulburri de ritm
(palpitaii), stri de ru, un angor (angin pectoral), semne de insuficien
cardiac (jen respiratorie). Simptomele pot s nu apar dect la efort nainte de a
deveni permanente.
Valvulopatiile minore necesit o supraveghere medical care permite, n particular,
prevenirea endocarditei, ndeosebi prin luarea de antibiotice nainte i n timpul
ngrijirilor stomatologice sau a oricrei intervenii chirurgicale asupra unui focar
infecios cu scopul de a evita introducerea unui germene n circulaia snagvin. In
cazul valvulopatiile severe, unele pot beneficia de o valvuloplastie. Inlocuirea
valvulei printr-o protez mecanic sau printr-o bioprotez se face in cazul valvulopatiile aortice i valvulopatiile mitrale neaccesibile unei valvuloplastii.
Stenoza mitral
Stenoza mitral (SM) este o cardiopatie valvular ce se caracterizeaz din
punct de vedere anatomic prin micorarea orificiului atrio-ventricular stng care
creeaz o jen n calea trecerii sngelui din atriul stng n ventricolul stng.

AMBARUS MANUELA
ANUL III KMS
GR. 304 A

Insuficiena mitral
Insuficiena mitral trebuie neleas ca o noiune funcional: existena
unui reflux de snge (regurgitare) din ventriculul stng n atriul stng, n timpul
sistolei, datorit lipsei de nchidere ermetic (incompetent) a orificiului mitral n
aceast faz a revoluiei cardiace.

2.Cauze
Cauzele stenozei mitrale
Cauza cea mai frecvent este reumatismul articular acut (RAA).n esen
2

AMBARUS MANUELA
ANUL III KMS
GR. 304 A

stenoza mitral reprezint cicatricea deformant, retractil a leziunilor de

endocardit reumatismal. Stenoza mitral apare tardiv dup RAA. Din cauza
micorrii orificiului atrio-ventricular se produc o serie de tulburri n circulaia
sngelui caracterizate prin modificri de presiune n cavitile inimii care atrag
dup sine modificri ale presiunii sngelui din venele i capilarele pulmonare. Ca o
consecin a acestor modificri apare dilatarea i hipertrofia ventriculului stng,
dilatarea arterelor pulmonare i sclerozarea esutului pulmonar.

Cauzele insuficientei mitrale

Se deosebesc dou tipuri de insuficien mitral: organic i funcional.
1. Insuficiena mitral organic - are la baz o leziune distructiv a
aparatului valvular mitral. n majoritatea cazurilor este determinat de RAA, dar
poate fi i de cauz congenital.
2. Insuficiena mitral funcional - are la baz dilatarea miocardului
ventricular i n consecin i a orificiului mitral. n aceste condiii valvele mitrale,
dei intacte nu reuesc s nchid complet orificiul valvular dilatat excesiv.
Insuficiena mitral funcional este determinat de HTA i cardiopatia ischemic.

3. Simptome
Simptomele stenozei mitrale
Principalele semne obiective sunt: dispneea, tusea, hemoptizia, palpitaiile,
cianoza, durerea toracic.
Dispneea senzaia de sete de aer este simptomul cel mai frecvent i cel
mai suprtor. Este determinat de un exces de snge n plmni cantonat n venele
i capilarele pulmonare. Dispneea apare la efort; cu ct stenoza mitral este mai
strns, cu att dispneea apare la eforturi foarte mici. ntr-un stadiu avansat apare
ortopneea, dispneea paroxistic nocturn i edemul pulmonar acut (EPA).
Tusea este frecvent, se intensific dup efort i n cursul nopii. Se
datorete stazei pulmonare i compresiunii arborelui bronic de ctre atriul stng
mult dilatat. Tusea este seac, uscat, fiind cu expectoraie numai dac se adaug o
infecie pulmonar.
3

AMBARUS MANUELA
ANUL III KMS
GR. 304 A

Palpitaiile sunt simptome iniiale aproape tot att de frecvente ca i

dispneea. Sunt suprtoare n cursul nopii cu senzaia de bti cardiace intense sau
rapide ntretiate de neregulariti ale btilor inimii.
Hemoptizia pierderea de snge pe cale traheo-bronic i expectoraia
acesteia. Poate s apar trziu n evoluia bolii sau poate fi un simptom iniial i
unic. Se datorete unei creteri rapide a congestiei pulmonare sau rupturii unor
vene din submucoasa peretelui bronic.
Durerea toracic mbrac aspectul durerii de tip anginos.
Cianoza buzelor aspectul vnt al buzelor apare devreme ca expresie a
stazei pulmonare, care perturbnd oxigenarea sngelui duce la creterea proporiei
de hemoglobin redus din sngele atrerial.
Semne obiective se obin prin ascultaia cordului i sunt:
Accentuarea zgomotului I la ascultaia vrfului inimii;
Dedublarea zgomotului II.
Uruitura diastolic - este semnul cel mai important i caracteristic pentru
stenoza mitral deoarece traduce prezena obstacolului de trecere a sngelui din
atriul stng n ventriculul stng prin orificiul mitral strmtorat.

Simptomele insuficientei mitrale

Clinic - palpitaiile i dispneea sunt tulburrile cele mai precoce. Apare i
senzaia de slbiciune muscular datorit scderii debitului cardiac.

AMBARUS MANUELA
ANUL III KMS
GR. 304 A

4. Evaluarea pacientului
Anamneza:
Nume : S
Prenume : M
Varsta : 65
Sex : M
Diagnostic clinic : insuficienta mitrala

Evaluarea clinico-functionala
Frecventa cardiaca : numarul de cicluri cardiace pe unitatea de timp (minut).
Frecventa cardiaca in repus, la varsta adulta, variaza dupa subiect, intre 60 si
80 batai/minut.
Tensiunea arteriala : este forta cu care sangele apasa pe peretii arterelor prin
care circula. Valorile presiunii arteriale situate sub nivelul de 140 mmHg si
90 mmHg pentru diastolica sunt cele considerate normale. In general, se
considera aceste valori ca un prag maxim admis.
Aprecierea gradului de dispnee : se disting 5 trepte .
-dispneea de gradul I apare la ucatul a 15-20 de trepte;
-dispneea de gradul II apare si la mersul pe terenul plat, in ritmul impus de o
persoana sanatoasa;
-dispneea de gradul III apare la mersul pe teren plat, in ritm propriu;
-dispneea de gradul IV prezenta si in activitatile uzuale;
-dispneea de gradul V care apare si in repaus.

AMBARUS MANUELA
ANUL III KMS
GR. 304 A

Testul de mers de 6 minute : rep. un test util in evaluarea capacitatii de efort.

Este o varianta de test submaximal autolimitat, in care pacientul este pus sa
mearga in ritm propriu timp de 6 minut pe un coridor cu o lungime masurata
(aproximativ 20 de metri). Se masoara distanta totala de mers si se apreciaza
simptomele care au determinat intreruperea testului. Distanta totala de mers
permite incadrarea pacientilor in 4 nivele de effort :
-nivelul 1 : sub 300 m;
-nivelul 2 : 300-375 m ;
-nivelul 3 : 375-450 m ;
-nivelul 4 : peste 450 m.
Intensitatea durerii angioase (dupa scala Katus) : aparitia durerii reprezinta
unul din criteriile de intrerupere a testarii si ulterior de indicare a tipului de
efort fizic in programul de recuperare.
1-durere abia perceptibila
2-durere persistenta
3-derere intense, se intrerupe activitatea
4-durere intolerabila
Testarea la efort : inainte de efectuarea testarii la efort, pacientului i se va
inregistra electrocardiograma, frecventa cardiaca si tensiunea arteriala.
Perioada de incalzire de 3 min. este necesara pentru adaptarea miocardului la
nevoiele crescute de O2. Se folosesc trepte initiale mici de efort pornind de
la 25 W, crescand apoi treptat cu 25 W la 3 minute, iar durata fiecarei trepte,
variaza de la 3 la 6 min. deoarece in acest interval se atinge starea de
echilibru intre consumul si aportul de O2. Incheierea testului se realizeaza
scazand treptat nivelul de efort pe o durata de 3 minute incepand de la
aparitia simptomelor. In primele 15 sec. de terminarea testarii se repeta
inregistrarea frecventei cardiac, tensiunii arteriale si electrocardiogramei. Se

AMBARUS MANUELA
ANUL III KMS
GR. 304 A

va inregistra din electrocardiograma in primele 3 min. de la terminarea

efortului, impreuna cu tensiunea arteriala si frecventa cardiaca.

5. Diagnostic functional

6.

Frecventa cardiaca crescuta

Tensiune arteriala
Dispnee la efort
Durere toracica
Palpitatii
Tonus muscular scazut
Mobilitate scazuta

Obiective

Combaterea factorilor de risc;

Ameliorarea activitii cordului;
Creterea tonusului muscular i a mobilitii articulare;
Creterea capacitii de efort a organismului;
Ameliorarea si cresterea performantelor respiratorii;
Scaderea frecventei cardiace si respiratorii;
Obinerea unei stri fizice, psihice, igienice favorabile.

7. Program de recuperare
Exercitii :
1. Din ortostatism, cu bratele pe langa corp:
T. 1,2,3,4 joc de glezna cu ducerea membr. superioare inainte asociate cu miscari
de pronatie si supinatie.

AMBARUS MANUELA
ANUL III KMS
GR. 304 A

T. 5,6,7,8 joc de glezna cu ducerea membr. superioare lateral asociate cu miscari

de pronatie si supinatie.
2. Mers asociat cu circumductii ample ale membrelor superioare in plan posterior,
pumnii sunt stransi. Dozare-un tur de sala.
3.Din ortostatism, cu mainile pe solduri, se executa rotatii ale trunchiului in plan
anterior in 8 timpi.
4. Din decubit dorsal cu genunchii flectati, talpile sprijinite pe sol, membrle
superioare lateral, pumnii stransi.
T1 ridicarea membrelor superioare extinse la vertical si incrucisarea lor (stangul
inainte)
T2 incrucisarea inversa a bratelor
T 3,4 revenire in P.I.
5. Din decubit dorsal cu membrele inferioare la vertical, mainile incrucisate sub
bazin. Se executa imitarea pedalarii pe bicicleta inainte si inapoi.
6.Exercitii de respiratie dozate si dirijate de catre kinetoterapeut inspir 5 secunde
cu bombarea abdomenului urmat de expir 7 secunde.
7. Mers in ritm de plimbare la covorul rulant timp de 3 minute.
8. Pedalare la bicicleta intr-un ritm de 30 de pedalari pe minut timp de 3 minute.
9. Din ortostatism, cu mainile pe solduri :
T 1,2,3,4 Pas adaugat spre dreapta cu bataie din palme pe timpul 4
T 5,6,7,8 Pas adaugat spre stanga cu bataie din palme pe timpul 8.
10. Din ortostatism, usor departat se efectueaza inspir, expir asociat cu miscari
ample ale membrelor superioare.
11. Din asezat departat membrele superioare in prelungirea trunchiului

AMBARUS MANUELA
ANUL III KMS
GR. 304 A

T 1,2 flexia trunchiului spre dreapta si atingerea varfului piciorului drept cu mana
stanga, celalalt membru superior se duce intins inapoi in prelungirea liniei
umerilor.
T 3,4 Revenire in P.I.
T5,6 Aceleasi miscari ca la 1,2 spre stanga.
T 7,8 Revenire in P.I.
12.Din ortostatism, cu bratele pe langa corp.
T1 Abductia membrelor superioare la orizontala cu inspir
T2 Flexia trunchiului cu expir, membrele superioare se incruciseaza

8.Indicatii metodice
-verificarea valorilor tensiunii arteriale si frecventei cardiac inainte, in timpul si
dupa effort;
-mentinerea pe cat posibil a posturii corecte in timpul executiei exercitiilor si nu
numai;
-se vor evita exercitiile cu intensitati crescute;
-recuperarea va incepe cu exercitii usoare si cu intensitate foarte joasa;
-dozarea si executarea organizata a exercitiilor fizice;
-executia exercitiilor se va realize lent si pe toata amplitudinea de miscare;
-constientizarea efectuarii exercitiilor pe timpi respiratori;
-pozitiile de executie ale exercitiilor sa fie cat mai stabile, pentru a evita
eventualele dezechilibre;
-asigurarea unor conditii optime de desfasurare a activitatii.
9

AMBARUS MANUELA
ANUL III KMS
GR. 304 A

10