Torticolisul nou nascutilor

Torticolis inseamna „gat stramb” in latina. Probabil ca te-ai trezit cu torticolis dupa o noapte
agitata si stii exact care este senzatia. Torticolisul la nou nascuti poate aparea ca urmare a
pozitionarii in uter sau a unei nasteri dificile. Acesta este numit torticolisul nou nascutilor sau
torticolis congenital muscular.

Poate fi tulburator sa iti vezi bebelusul chinuindu-se sa isi intoarca capul sau gatul. Dar, partea
pozitiva este ca nou nascutii, spre diferenta de adulti, nu simt nici un fel de durere ca urmare a
torticolisului. Si, din fericire, problema se imbunatateste cu ajutorul schimbarilor de pozitie si a
exercitiilor de intindere pe care le poti face acasa cu el

Despre torticolis
Torticolis este relativ des intalnit la nou nascuti si este egal raspandit procentual intre baieti si
fete. Poate fi prezent de la nastere sau se poate aparea in timp de 3 luni de la nastere.

Nimeni nu stie de ce unii bebelusi au torticolis si altii nu. Cei mai multi doctori cred ca este
datorat inghesuirii bebelusului in uter sau pozitionarii anormale (cum ar fi pozitionarea pelviana
cand bebelusul sta cu posteriorul spre canalul de nastere). Folosirea unui forceps sau vacuum
poate fi la randul ei o cauza de torticolis.

Factorii de mai sus pot pune presiune pe muschiul sternocleidomastoidian – muschiul mare care
este prezent pe ambele parti ale gatului din spatele urechilor pana la umeri. Presiunea excesiva pe
o parte a muschiului il poate face sa se intareasca si sa faca dificila intoarcerea gatului pentru
bebelus.

Unii bebelusi cu torticolis au de asemenea si displazie de sold, o alta problema cauzata de

pozitionarea anormala in uter sau din cauza unei nasteri dificile.

1
Semne si simptome torticolis
Copiii cu torticolis se comporta ca toti ceilalti copii cu exceptia activitatilor care se bazeaza pe
intoarcere. Un copil cu torticolis poate:

 Apleca capul intr-o directie (greu de detectat la nou nascuti)

 Prefera sa se uite peste umar in loc sa se intoarca si sa te urmareasca cu ochii
 Daca este alptat, are dificultati de a se hrani pe o parte (sau prefera doar un san)
 Se chinuie sa se intoarca catre tine si devine frustrat atunci cand nu poate sa isi
intoarca complet capul.

Unii copii cu torticols pot dezvolta asa numitul cap plat (plagiocefalie pozitionala) pe una sau
amandoua partile, din cauza modului in care stau asezati. Sau le poate aparea o mica umflatura
pe gat, similara unui nod intr-un muschi tensionat. Amandoua conditiile tind sa dispara pe
masura ce torticolisul cedeaza.

2
Diagnostic torticolis
Daca crezi ca bebelusul tau are torticolis, mergi la medicul pediatru pentru o investigatie fizica
amanuntita, in care il va testa si cat de mult isi poate intoarce capul.

Daca a fost pus diagnosticul de torticolis, doctorul iti va indica o serie de exercitii pe care sa le
practici cu bebelusul acasa. Aceste exercitii vor ajuta la relaxarea muschiului
sternocleiodomastoidian contractat si il vor intari pe cel slab pe de partea opusa (slabit din cauza
inactivitatii). Aceastea vor ajuta la intarirea gatului bebelusului.

In unele cazuri, medicul iti va sugera sa mergi cu bebelusul la fizioterapie pentru un tratament
intensiv. Dupa ce tratamentul a inceput, medicul va reevalua bebelusul la 2-4 saptamani pentru a
vedea cum merge tratamentul.

Daca bebelusul are 6 saptamani sau mai putin si are un sold instabil, medicul poate cere o
ecografie pentru a vedea daca are cumva si displazia de sold.

Tratamentul acasa pentru torticolis

Cel mai bun mod de a trata torticolisul este sa incurajezi bebelusul sa isi intoarca capul in ambele
directii. Aceasta va contribui la relaxarea muschilor tensionati si la intarirea celorlalti. Nu iti fa
probleme, deoarece bebelusii nu se pot rani daca isi intorc capul singuri.

Iata cateva exercitii:

Cand bebelusul vrea sa manance, ofera-i sticla sau sanul intr-un mod care il incurajeaza sa se
intoarca de pe partea preferata (foloseste-te de foamea lui pentru a-l determina sa se miste)

Cand il pui la culcare, pozitioneaza-l cu fata la perete. Din moment ce bebelusilor le place sa se
uite in camera, el se va intoarce singur de la perete si isi va intinde muschii intariti ai gatului.
Pune bebelusul intotdeauna pe spate la culcare pentru a reduce riscul mortii infantile subite.

Cand te joci, atrage-i atentia cu jucarii si sunete pentru a se intoarce in ambele directii

3
Pune-l pe burta

Pozitionarea bebelusului pe burta pentru scurte perioade de timp atunci cand este treaz reprezinta
un exercitiu important deoarece ajuta la intarirea muschilor gatului si a umerilor si pregateste
bebelusul pentru momentul in care va merge in patru labe.

Iata si un exercitiu bun pentru cei cu torticolis si cap plat – care practic trateaza ambele probleme
odata.

Aseaza bebelusul in poala ta pe burtica. Pozitioneaza-l astfel incat capul sa fie intors si sa nu te
vada. Apoi canta-i si vorbeste-i si incurajeaza-l sa se intoarca spre tine. Fa acest exercitiu pentri
5-10 minute.

Mai jos ai si trei videclipuri care iti prezinta trei exercitii pentru torticolis:

width="420">

width="420">

width="420">

Prognostic
Cei mai multi copii ciu torticolis se fac bine doar prin schimbarea pozitiei si cu ajutorul
exercitiilor de intindere. Poate dura pana la 6 luni ca torticolisul sa dispara complet, desi in unele
cazuri rare acest interval ajunge chiar la un an.

Daca vezi ca torticolisul bebelusului nu da semne de imbunatatire dupa exercitii, vorbeste cu

medicul. Bebelusul poate fi atunci un candidat pentru operatia de relaxare a muschilor, o
procedura care vindeca cele mai multe cazuri de torticolis care nu s-au imbunatatit doar cu
fizioterapie.

…………………………………………………………………………………………..

Torticolis congenital
Ce este torticolisul congenital?

Torticolisul muscular congenital este o diformitate a capului si gatului caracterizata prin

contractura si scurtarea muschiului sterno-cleido-mastoidian care determina inclinarea capului de
partea afectata si rotatia fetei, pacientul privind opus afectiunii.
4
Este obligatoriu sa diferentiem de la inceput aceasta afectiune de torticolisul muscular "obisnuit"
care afecteaza toate varstele, de la copil la adult si care este rezultatul unei contracturi de natura
inflamatorie sau posttraumatica a muschiului sterno-cleido-mastoidian.
Afectiunea este mai frecvent intalnita la sexul feminin, iar in 75% din cazuri partea afectata este
cea dreapta. Cu toate ca nu exista vreo dovada a transmiterii genetice si nici a istoriei familiale a
afectiunii, se pare ca exista o oarecare legatura cu diferite afectiuni congenitale ale soldului, 20%
dintre copii cu torticolis prezentand si displazie luxanta de sold.

Care sunt cauzele?

Cauza nu este cunoscuta, dar doctorii suspecteaza ca daca fatul sta in uter cu capul inclinat intr-o
parte, fluxul sangvin spre gatul copilului nu este suficient, ceea ce face ca muschiul dintr-o parte
a gatului, care uneste capul, coloana vertebrala si gatul sa fie mai rigid.Unii medici considera ca
muschiul poate fi intins sau rupt in timpul nasterii. Leziunea produce hemoragie care apoi se
absoarbe ducand la aparitia unei cicatrici ce scurteaza muschiul. Unele cazuri de torticolis
congenital sunt produse de afectiunea osoasa a partii superioare a maduvei spinarii (coloana
cervicala). Aceasta afectiune este cunoscuta ca malformatie congenitala a coloanei
cervicale.Torticolisul poate sa apara si mai tarziu pe parcursul vietii, dar acesta nu mai este un
torticolis congenital.

Care sunt simptomele?

Copilul cu aceasta afectiune are capul inclinat. Barbia este indreptata spre unul din umeri, in
timp ce capul este inclinat spre celalalt umar. Frecvent capul este inclinat spre dreapta, in timp ce
barbia este indreptata spre stanga, ceea ce inseamna ca muschiul drept este afectat. Copilul cu
aceasta afectiune are o mobilitate redusa a capului. De asemenea, poate fi prezent un nod la
nivelul muschiului.

DIAGNOSTIC:
Examenul clinic

Afectiunea poate fi evidentiata de la nastere sau se poate evidentia in lunile ce urmeaza. Imediat
dupa nastere (postpartum) se poate palpa la nivelul muschiului SCM o formatiune tumorala
(oliva) de 2,5/2 cm, de consistenta renitenta, nedureroasa, strict aderenta de structura musculara
si fara aderenta la partile moi de deasupra. In timp oliva "tumorala" scade in dimensiuni si apoi
dispare pentru a se instala retractia sterno-cleido-mastoidianului.
Torticolisul muscular congenital
Capul este inclinat de partea afectata, barbia si privirea fiind orientate catre partea sanatoasa.
Hemifata de partea afectata este hipotrofica (fapt agravat si de pozitia copilului in pat, mai ales in
cazul in care acesta este asezat pe burta). Linia bimastoidiana nu mai este paralela cu linia
biacromiala. Miscarile la nivelul coloanei vertebrale sunt limitate, in special cele de lateralitate si
de rotatie. La tendinta de corectare a pozitiei vicioase se evidentiaza "coarda" facuta de muschiul
sterno-cleido-mastoidian.
Torticolisul muscular

5
Investigatii paraclinice
Investigatiile paraclinice sunt utile mai ales pentru a putea face diagnosticul diferential intre
torticolisul muscular congenital si cel secundar altor afectiuni si mai putin pentru diagnosticul
pozitiv, afectiunea fiind "la vedere".
Principial torticolisul muscular congenital nu se asociaza cu alte modificari locoregionale
(hemivertebre, malformatii de baza de craniu, plagiocefalie), dar in evolutie, in absenta unui
tratament corect si eficient, poate conduce la aparitia unei scolioze cervicale structurale.
Sunt indicate urmatoarele investigatii paraclinice:

 Radiografie de coloana cervicala fata si profil

 Radiografie craniu
 Radiografii de umar comparative
 Tomografie computerizata a regiunii cervicale
 Rezonanta magnetica nucleara a regiunii cervicale
 Scintigrafie

TRATAMENT:
Tratamentul torticolisului muscular congenital incepe de la nastere si este apanajul medicului
ortoped pediatru si al fiziokinetoterapeutuliui. In formele usoare si suple se recomanda
tratamentul recuperator prin manipulari si pozitionari blande. Se evita asezarea copilului pe burta
si se poate introduce o perna la nivelul regiunii cervicale afectate pe timpul somnului.
In formele severe si rigide, tratamentul recuperator va fi asociat cu tratamentul ortopedic care
consta in aplicarea de aparate gipsate care sa mentina corectia obtinuta prin tratament
recuperator.
Prin tratament recuperator 80-90% din cazurile de torticolis muscular congenital se vindeca pana
la varsta de 6 luni. In cazul ineficientei tratamentului recuperator si ortopedic este indicata
interventia chirurgicala, care trebuie efectuata optim in intervalul de varsta 12-18 luni, deoarece
pana la varsta de de 2 ani modificarile trofice ale fetei sunt reversibile.

Comentarii
BUNA ZIUA. MA NUMESC CRISTIAN SI AM O FETITA DE 2 LUNI DIAGNOSTICATA
CU TORTICOLIS CONGENITAL. AM FOST LA MEDIC LA BUDIMEX SI MI S-A SPUS
CA PANA LA VARSTA DE UN AN NU AM VOIE SA FAC TERAPIE CU EA . AS VREA
SA STIU DACA ESTE NORMAL ACEST LUCRU .VA MULTUMESC

Re: Torticolis congenital

Tratamentul torticolisului congenital trebuie sa inceapa la varsta de 2-3 luni cu gimnastica

medicala (manipulari, intinderi,posturari ). Multa sanatate!

…………………………………………………………………………………………

6
Torticolisul congenital
Torticolisul, cunoscut sub numele de "gat stramb", este o afectiune in care capul copilului este
inclinat. Barbia este indreptata spre unul din umeri, in timp ce capul este inclinat spre celalalt
umar.

Tratamentul este necesar pentru a preveni cresterea asimetrica a copilului si mobilitatea limitata
a gatului si capului.

Cauze
Torticolisul congenital apare atunci cand muschiul responsabil de extensia gatului este mai scurt
(muschiul sternocleidomastoidian). Acesta face ca gatul copilului sa fie inclinat, afectiune
cunoscuta ca torticolis muscular congenital.

Simptome
Copilul cu aceasta afectiune are capul inclinat. Barbia este indreptata spre unul din umeri, in
timp ce capul este inclinat spre celalalt umar. Frecvent capul este inclinat spre dreapta, in timp ce
barbia este indreptata spre stanga, ceea ce inseamna ca muschiul drept este afectat. Copilul cu
aceasta afectiune are o mobilitate redusa a capului. De asemenea, poate fi prezent un nod la
nivelul muschiului.

Diagnostic
Parintele observa, de obicei, ca noul nascut are capul inclinat intr-o parte. Acesta ar trebui sa
consulte imediat un medic deoarece si alte afectiuni pot cauza aceasta pozitie vicioasa. Medicul
va examina copilul, va face o anamneza (istoric) minutioasa a nasterii, va indica o radiografie a
coloanei cervicale pentru a decela eventuale probleme osoase si va analiza soldurile copilului.
Dezvoltatrea anormala a soldurilor (luxatia congenitala de sold) apare la 1 din 5 copii cu
torticolis congenital.

Tratament
Torticolisul congenital este tratat prin exercitii fizice menite sa intinda muschiul gatului.
Fizioterapeutul va invata parintii aceste exercitii, astfel incat sa poate fi efectuate la domiciliu de
cateva ori pe zi. Exercitiile fizice pot fi incluse si in joaca, prin plasarea jucariilor sau a altor
obiecte in anumite locuri ce solicita copilul sa indrepte capul spre ele, intinzand astfel muschiul
gatului.

Daca starea copilului nu se amelioreaza in 2 sau 3 luni atunci trebuie contactat medicul, deoarece
poate exista si alta problema sau este necesara interventia chirurgicala pentru intinderea si
lungirea muschiului. Nodul de la nivelul muschiului dispare de la sine. Chiar daca torticolisul

7
congenital nu este produs de scurtarea muschiului gatului, ci de o anomalie a coloanei cervicale
si aceasta poate fi tratata in unele cazuri.

Medicii nu cunosc cauza scurtarii muschiului sterno-cleido-mastoidian. Unii medici considera ca

muschiul poate fi intins sau rupt in timpul nasterii. Leziunea produce hemoragie care apoi se
absoarbe ducand la aparitia unei cicatrici ce scurteaza muschiul. Unele cazuri de torticolis
congenital sunt produse de afectiunea osoasa a partii superioare a coloanei vertebrale (coloana
cervicala). Aceasta afectiune este cunoscuta ca malformatie congenitala coloanei
cervicale.Torticolisul poate sa apara si mai tarziu pe parcursul vietii, dar acesta nu mai este un
torticolis congenital.

……………………………………………………………………………………………………

Torticolis congenital tratament

Torticolis este o afectiune cunoscuta deseori si sub numele de "gat stramb", in care capul
pacientilor este usor inclinat intr-o parte, cu barbia indreptata spre umarul opus.
Afectiunea este mai mult sau mai putin dureroasa, ea fiind deseori insotita si de o senzatie
de disconfort si de rigiditate a gatului.

La nivelul muschiului sterno-cleido-mastoidian are loc o contractie, care limiteaza drastic

miscarea de rotatie a capului, acesta inclinandu-se spre un umar, cu barbia orientata spre
celalalt umar. Cel mai adesea capul pacientilor diagnosticati cu torticolis congential este
inclinat spre partea dreapta a corpului.

Torticolisul poate fi de mai multe tipuri :

• Torticolis banal – apare de cele mai multe ori dupa diverse miscari bruste sau fortate ale
capului, ori ca urmare a unei pozitii neadecvate din timpul somnului
• Torticolis congenital – se remarca in cazul bebelusilor, la nastere, cauzele afectiunii
nefiind inca stabilite cu exactitate
• Torticolis spasmodic – se caracterizeaza din diverse distonii, capul pacientului putand
avea pozitii diferite (in rotatie, extensie spre spate, flexie spre fata sau inclinat pe-o parte).
• Torticolis simptomatic – este cauzat de diverse leziuni ale coloanei vertebrale cervicale

Torticolis congenital apare la bebelusi, afectiunea datorandu-se scurtarii muschiului

sterno-cleido-mastoidian ce se intinde din spatele urechii pana la osul sternului, el facand
legatura intre cap, gat si coloana vertebrala si reduce considerabil mobilitatea capului
copilului.

Din fericire afectiunea poate fi depistata inca de la cateva saptamani de la nasterea

bebelusului, cand acesta incepe sa-si tina capul inclinat pe o parte. Bebelusii pot fi cu
usurinta recunoscuti de catre parinti dupa pozitia inclinata a capului spre un umar, barbia
lor fiind indreptata spre celalalt umar.

8
 De cele mai multe ori capul bebelusilor se inclina spre partea dreapta, muschiul sterno-
cleido-mastoidian drept fiind cel afectat.

Cauze

Cauzele care duc la aparitia afectiunii nu se cunosc inca cu exactitate, unii specialisti
apreciind ca aceasta s-ar putea datora pozitiei fatului in uter. Se crede ca pozitionarea
copilului in pantecul mamei cu capul inclinat pe-o parte ar putea diminua fluxul sangvin ce
ajunge la nivel cerebral, iar muschiul ce face legatura dintre gat, coloana vertebrala si cap
ar fi afectat si ar deveni mult mai rigid.

Alti medici sunt de parere ca de vina ar putea fi o leziune a muschiului sterno-cleido-

mastoidian (rupere sau intindere), leziune ce s-ar putea produce in timpul nasterii.
Hemoragia cauzata de leziune se va resorbi, dar cicatricea rezultata ar putea scurta
muschiul sterno-cleido-mastoidian.

Pe langa acestea, exista si situatii in care acest tip de afectiune se datoreaza unei
malformatii congenitale a coloanei vertebrale, in zona cervicala.

Statisticile au reliefat ca peste 20 % dintre bebelusii diagnosticati dezvolta si anomalii la

nivelul soldurilor sau au piciorusele incrucisate, aceste deficiente datorandu-se cu
precadere pozitiei copilului in perioada intra-uterina.

Diagnosticarea acestei boli congenitale se poate face cu destul de multa usurinta, prin
simpla examinare a gatului bebelusului.

Tratament prin recuperarea medicala

(kinetoterapie, fizioterapie si masaj)

Diagnosticat din timp, torticolis congenital are sanse mari de recuperare totala. Este foarte
important insa ca recuperarea medicala sa inceapa cat mai devreme, in acest fel reusindu-
se si prevenirea dezvoltarii asimetrice a micutului.

Tratamentul trebuie sa fie facut numai in cabinetele specializate, kinetoterapeutii avand la

dispozitie numeroase tehnici si metode pentru a corecta mobilitatea limitata a capului si a
gatului copilului.

Exercitiile fizice realizate in cadrul programului de recuperare medicala personalizat au

scopul de a intinde muschiul sterno-cleido-mastoidian, acestea putand fi realizate si prin
joaca. Un kinetoterapeut bine pregatit stie sa plaseze ‘strategic’ in fata copilului – pacient
diferite obiecte sau jucarii astfel incat atras de acestea, micutul sa indrepte capul in pozitia
dorita, intinzand in acelasi timp si muschiul cu probleme.

Muschiul sterno-cleido-mastoidian este intins in timpul sedintelor de kinetoterapie, in mod

delicat si pasiv. Toate tehnicile si exercitiile kinetoterapeutice au rolul de a inclina capul
copilului astfel incat barbia acestuia sa se miste inspre zona cu probleme.
9
 Realizate corect exercitiile de recuperare medicala au efecte vizibile in 2-3 luni, perioada
in care copilul incepe incet-incet sa-si miste usor gatul in pozitia normala.

Daca afectiunea persista si nu se amelioreaza, trebuie contactat de urgenta un medic

specialist, care va stabili daca torticolisul congenital este insotit si de o alta afectiune, dar si
daca se impune o interventie chirurgicala pentru intinderea muschiului sterno-cleido-
mastoidian.

In timpul sedintelor de recuperare medicala, kinetoterapeutul ii poate face copilului si un

masaj decontracturant la nivelul gatului, intensificand circulatia sangvina la nivel local si
pregatind terenul pentru exercitiile pasive specifice menite sa corecteze deficienta copilului.

In situatia in care afectiunea este neglijata ori daca recuperarea medicala nu se face
corect, exista riscul ca muschiul afectat al gatului sa nu mai poata fi intins, el ramanand
permanent incordat.

In plus, pozitia pe o parte, ce este adoptata permanent (involuntar) de catre copil, poate
duce la dezvoltarea fetei acestuia in mod asimetric. In timp, odata cu cresterea, craniul
micutului se poate aplatiza pe o parte, aparand astfel plagiocefalia.

Daca boala se recupereaza corect, in doar cateva saptamani de exercitii copilul va reusi sa-
si intoarca gatul si sa miste capul corect dintr-o parte in alta, fata si craniul sau
dezvoltandu-se astfel normal.

Nu neglijati pozitiile anormale pe care le remarcati la bebelusul dumneavoastra !

Diagnosticata din vreme si tratata corect, afectiunea se poate recupera total, copilul avand
astfel sansa sa se dezvolte normal.

……………………………………………………………………………………………………..

Torticolis
Congenital sau dobândit, torticolisul este o afecţiune a gâtului bebelușului care
necesită atenţia echipei interdisciplinare formate din medicul specialist,
kinetoterapeut și specialistul ortezist.

10
 După cum indică și traducerea din latină a
termenului, „gât răsucit”, torticolisul este caracterizat prin contractura asimetrică a celui mai
important mușchi al gâtului, sternocleidomastoidianul, care se întinde de la stern până în spatele
urechii. Poziția caracteristică a bebelușului cu torticolis este cu capul înclinat, pe aceeași parte cu
contractura musculară și răsucit spre partea opusă. Un copil cu torticolis muscular drept va avea
capul înclinat spre umărul drept şi faţa răsucită spre umărul stâng. Dacă vei palpa gâtul
micuțului, vei simți mușchiul sternocleidomastoidian încordat și este posibil ca în mijlocul
acestuia să apară și o umflatură, de aspectul unei măsline.

Torticolisul congenital este cel prezent la naștere și apare ca urmare a unei poziții vicioase în
viața intrauterină sau ca urmare a unei leziuni musculare în timpul nașterii, care determină, pe
măsură ce se vindecă, apariția unui țesut cicatricial care scurtează mușchiul.

Bebelușul poate dezvolta un torticolis postural după naștere, torticolis dobândit, ca urmare a unei
mișcări forțate sau ca urmare a menținerii unei singure poziții în timpul somnului.

Tratament torticolis

Pentru formele ușoare de torticolis, stretchingul muscular, realizat de kinetoterapeut și învățat

repetat de părinți acasă, va ajuta musculatura contractată să se relaxeze, iar pe de altă parte, va
determina tonifierea musculaturii pe partea opusă.

Pentru formele mai severe, medicul poate sugera un tratament kinetic intens, însoțit și de
purtarea unei orteze.

Orteza cervicală sau gulerul cervical, este extrem de important să fie individualizată. Ea se
realizează din spumă poliuretanică – burete și trebuie să fie asimetrică, pentru a susține gâtul
într-o poziție cu un ușor grad de hipercorecție. În mod evident, un guler cervical realizat simetric
va fi ușor tolerat de cel mic, însă eficiența sa este diminuată, prelungind inutil durata
tratamentului.

Pe lângă tratamentul kinetic realizat de kinetoterapeut într-un centru specializat și purtarea

ortezei corective, la fel de importantă este și poziționarea și stimularea copilului acasă. Părinții și
ceilalți adulți care îngrijesc bebelușul, trebuie să fie instruiți de kinetoterapeut astfel încât să
poată aplica acasă, pe parcursul orelor de somn, îngrijire și joacă, principiile posturării corective.

Încurajează-ți bebelușul să-și întoarcă capul în ambele direcții

11
Aceasta va detensiona musculatura contractată și o va tonifia pe cea slăbită. Poți fi pe deplin
liniștită în ceea ce privește acest exercițiu, este sigur pentru copil deoarece își va întoarce singur
capul.

Iată ce ai putea încerca acasă:

 Când hrănești copilul, oferă-i biberonul sau sânul într-o poziție care îl stimulează să-și
răsucească capul și în direcția opusă poziției favorite, determinate de torticolis;
 Când așezi copilul în pătuț, poziționează-l cu fața spre perete. Deoarece copiii preferă să
privească spre cameră, bebelușul tău va răsuci activ capul pentru a-și muta privirea
dinspre perete, ceea ce va întinde musculatura contracturată a gâtului. Amintește-ți să-ți
așezi micuțul pe spate în timpul somnului, aceasta fiind recomandată de specialiști ca
fiind cea mai sigură poziție de somn a sugarilor;
 Atunci când vă jucați, atrage-i bebelușului atenția cu jucării, sunete și surse de lumină
care să-l determine să-și răsucească capul în ambele direcții;
 Nu uita de importanța timpului petrecut de bebeluș pe burtică, sub atenta ta supraveghere.
Este un exercițiu important pentru tonifierea musculaturii gâtului și a umerilor,
pregătindu-l pe micuț pentru o următoare etapă din dezvoltarea sa motrică, târârea.

Torticolisul muscular trebuie diagnosticat și tratat timpuriu, deoarece, fără terapie, poate
determina apariția și a altor dezechilibre: deformări ale capului (plagiocefalie), scolioză a
coloanei cervicale și dorsale, precum și tulburări de vedere.

Tratamentul precoce, soluţia pentru vindecare

Indiferent de forma lui, torticolisul, ca de altfel orice afecţiune, este important să fie diagnosticat
precoce!

Dacă observi o poziţie anormală a gâtului micuţului tău, solicită medicului specialist o examinare
fizică a bebelușului.

Acesta poate să evalueze și cât de mult își poate răsuci copilul capul și va stabili dacă și ce
atitudine terapeutică se impune.

…………………………………………………………………………………….

Torticolisul congenital

Aproximativ 1 dintre 200 de bebelusi sufera de torticolis, o scurtare a unui

muschi din gat, ce are drept cauza directa inclinarea capului intr-o parte.

12
Muschiul afectat se numeste muschiul sterno-cleido-mastoidian, iar acesta se intinde de la osul
sternului pana in spatele urechii.

Torticolis inseamna „gat rasucit”, iar congenital inseamna ca este prezent la nastere.

Cum arata?
 De obicei, torticolis este depistat la cateva saptamani dupa nastere, atunci cand se observa
ca, de obicei, capul copilului sta inclinat intr-o singura parte si este dificil ca acesta sa fie
inclinat in cealalta.
 Capul copilului este, de obicei, inclinant, in asa fel incat acesta poate sa se uite sus, dar si
intr-o parte. Aceasta inclinare se datoreaza muschiului scurtat din partea cealalta a
gatului.
 Muschiul se simte ca si cum ar fi incordat si este posibil ca in mijlocul acestuia sa apara o
umflatura, care arata ca o maslina.

Cauzele torticolisului
 Cel mai des, muschiul dintr-o parte a gatului este mai scurt decat celalalt, deoarece capul
copilului a fost tinut intr-o pozitie rasucita in pantec, inainte de nastere.
 Pentru unii copii, este posibil sa fi aparut o leziune asupra muschiului, in timpul
nasterii. Pe masura ce leziunea se vindeca, se dezvolta un tesut cicatricial care „strange”
muschiul.
 Un copil poate sa dezvolte aceasta conditie, de asemeni, atunci cand capul lui este
inclinat in aceeasi parte in majoritatea timpului, cum ar fi cand doarme. Aceasta conditie
nu este congenitala, dar tratamentul este acelasi.
 Rareori, torticolisul este cauzat de anormalitati a unuia sau mai multe oase din gat.

Aproximativ 20% dintre bebelusii care au torticolis congenital sufera, de asemeni, de o

anormalitate a dezvoltarii soldului sau au picioarele incrucisate. Aceste anormalitati sunt, de
asemeni, cauzate, adeseori, de pozitia pe care o are copilul inaintea nasterii.

Tratamentul torticolisului
O examinare a gatului copilului va fi, de obicei, indeajunsa pentru diagnosticarea acestei conditii.
Razele X sau alte teste nu sunt, de obicei, necesare.

Muschiul incordat trebuie sa fie intins.

 Muschiul este intins, in mod pasiv si delicat, prin a inclina capul copilului in asa fel incat
barbia sa se miste inspre zona afectata. „Pasiv” inseamna ca intinderea este efectuata de
catre un parinte sau o alta persoana, dar nu de catre copil. Un fizioterapeut sau un doctor
va putea sa iti arate exact cum se face acest lucru.
 Bebelusul poate, de asemeni, sa fie incurajat sa isi intinda muschiul (intindere activa) prin
a pune lucruri in partea neafectata, fapt care ii starneste interesul.

13
De obicei, vor aparea imbunatatiri in 2 – 3 luni, iar copilul va fi in stare sa isi miste gatul
cum doreste in mai putin de 12 luni. Rareori, este necesara interventia chirurgicala pentru a
intinde muschiul.

Problemele cauzate de torticolis

 Daca muschiul nu este intins, atunci acesta poate deveni, in mod permanent, incordat.
 Deoarece capul este tinut, intotdeauna, pe o parte, fata copilului poate deveni
asimetrica, iar craniul poate deveni plat pe o parte (plagiocefalie). Atunci cand muschiul
devine mai intins si copilul este in stare sa isi intoarca gatul si capul dintr-o parte in alta,
fata si capul vor dobandi, de obicei, o forma mai normala.

Torticolis acut (gat deformat)

 Torticolis poate, de asemeni, sa apara in mod brusc la copii si adulti, datorita spasmelor
de la nivelul muschilor.
 De obicei, acest lucru este cauzat de o leziune mica, datorata unei miscari bruste sau,
uneori, din cauza unei infectii de la nivelul gatului sau leziuni asupra oaselor din aceasta
zona.
 Orice dureri ale gatului, care apar, in mod brusc, necesita o examinare din partea unui
doctor.

……………………………………………………………………………………..

Torticolisul tratat prin kinetoterapie

Observi ca bebelușul tău stă cu capul înclinat într-o parte, însă nu ai nicio
explicație pentru asta? Se poate sa fie vorba despre un torticolis. Mai exact, este
vorba despre o contracție musculată, mai mult sau mai puțin dureroasă, la
nivelul gâtului

Torticolisul muscular este cea mai cunoscuta forma de torticolis și constă în contracția
mușchiului stenocleidomastoidian (SCM). Acesta are o cauză variată, precum poziția incorectă
în timpul somnului, frigul sau mișcări bruște ale gâtului.

Torticolisul muscular durează maximum trei zile, iar în acest timp trebuie sa avem grija ca
bebelușului să nu-i fie frig.

De asemenea, este indicat un masaj ușor în zona afectată și aplicarea de geluri calde.

Torticolisul congenital este forma specifica nou născutului și este caracterizat prin înclinarea
permanentă a capului, care poate fi asociată cu rotația de partea opusă. În anumite cazuri apare și
o retracție/scurtare a SCM.

14
Cea mai frecventa cauza este reprezentata de malpoziția intrauterină.

Alte cauze care pot determina torticolisul sunt reprezentate de:

 deficitul de câmp vizual;

 probleme auditive;
 prezența unui hematom în mușchii gâtului (în această situație e necesară o mică
intervenție chirurgicală).

De altfel, multă vreme s-a considerat că torticolisul se datorează traumatismului obstretical

petrecut în timpul nașterii, dar studii amănunțite (mai exact, ecografia de mușchi ) au arătat că
musculatura nu prezintă nicio leziune traumatică.

Este bine de știut că torticolisul prezintă anumite riscuri.

Dacă bebelușul își ține capul aplecat de aceeași parte, această postură îi poate afecta forma
craniului, care este încă foarte maleabil.

Pentru evitarea plagiocefaliei se recomandă purtarea unei orteze craniene (cască), după vârsta de
trei luni, în primul an de viată, deoarece în această perioadă creșterea activă a cutiei craniene,
asociată cu structura moale a craniului, permite remodelarea facilă a formei capului.

ORTOPROTETICA

Creativitatea, dinamismul, îndrăzneala și grija pentru detalii sunt doar câteva dintre
caracteristicile echipei Ortoprotetica. Cu un portofoliu de produse de calitate și eficiente,
Ortoprotetica se descrie prin promptitudinea cu care tratează orice problemă, conștienți fiind de
importanța imediată a dispozitivelor furnizate.

Echipa este formată din specialiști ortoproteziști ce beneficiază de formare profesională continuă
prin cursuri, dar și licențiați în kinetoterapie cu specializare protezare-ortezare. În acest fel,
echipa este menită să înțeleagă necesitățile și cerințele persoanelor cu diferite dizabilități fizice,
dar și să stabilească un limbaj comun cu personalul medical implicat în recuperarea pacienților –
medic, kinetoterapeut, psiholog și asistent medical.

Programări:

Bd. Constructorilor, nr. 20A, IPROMET, parter, Bucuresti, sector 6

Tratament pentru torticolis

Torticolisul congenital, determinat de malpoziția intrauterină, răspunde foarte bine la

tratamentul prin kinetoterapie.

15
Acesta presupune:

 mobilizări pasive pentru relaxarea SCM, apoi pentru alungirea acestuia;

 mobilizări active prin stimuli auditivi (determină mișcarea capului în căutarea
zgomotului), vizuali (lumini, jucării) și tactili (atingerea în colțul gurii, determinând
întoarcerea capului ). Acestea sunt cele mai indicate și corecte, deoarece mișcările sunt
naturale, fără să existe posibilitatea contractării musculaturii în cauza sau opunerii
acesteia, cum pot apărea în timpul mobilizărilor pasive.

Torticolisul poate avea o evoluție negativă atunci când este ignorat, putând apărea
scurtarea/retracția SCM, urmate chiar de plagiocefalie. În acest caz, se impune tratament
chirurgical pentru alungirea SCM (doar după un an și jumătate).

Este de preferat participarea familiei, mai ales atunci când este inteligent înțeleasă și nu devine
traumatizantă pentru copil (când o persoana îi spune fără încetare „îndreaptă capul!”).

Posturările pot fi realizate de către părinți în două moduri:

1. în primele luni de viață (0-3 luni) pot fi efectuate cu săculeți grei (umpluți cu sare
grunjoasă), poziționați între cap și umărul către care se înclină capul în timpul
somnului. Aceasta posturare este indicată la aceasta vârstă, deoarece copilul nu face
mișcări ample. Când copilul este treaz (în perioada 0-3 luni – stările de veghe ale
copilului sunt scurte și dese), ne putem ajuta de jucărioare, biberon sau pur și simplu
așezarea copilului în pătuț, cu orientarea alternativă spre lumina, la dreapta sau la stânga.
2. după vârsta de trei luni, când copilul începe să devină activ și să-și țină singur capul din
decubit ventral (pe burtica „postura păpușii”) este indicată orteza cervicală (gulerul), dacă
atitudinea vicioasă nu a fost remediată până atunci.

O altă întrebare frecventă a mămicilor este aceea dacă la băiță trebuie scos copilul ținându-l de
cap („pentru că așa mă sfătuiesc persoanele mai în vârstă: mama, bunica, bona etc.”). NU este
indicat să faceți această manevră, deoarece puteți crește contractura pe mușchiul afectat.

…………………………………………………………………………………………

TORTICOLIS MULCULAR CONGENITAL

Rezumat:

Acestă lucrare pune în discuție managementul torticolisului muscular congenital (TMC) și al

plagiocefaliei. În cele mai multe cazuri există o fibrozare și o scurtare a sterno-cleido-
mastoidianului (SCM), o înclinare a capului de partea afectată. Etiologia și patogeneza TMC nu
este complet înțeleasă, dar este incriminată prezentația pelviană, traumatismele în timpul nașterii,
circulara de cordon, aplicații de forceps sau vacuum. Ecografia și examenul clinic confirmă

16
diagnosticul de TMC. Multe cazuri cu TMC pot fi tratate cu succes cu tratament conservator,
utilizând stretching al gâtului activ și pasiv, repoziționări active, exerciții de control postural
menite să favorizeze rotația capului spre partea cu SCM afectat. Severitatea restricției rotației,
mărimea și distribuția fibrozei SCM, vârsta copilului și momentul intervenției fizioterapiei, vor
influența succesul tratamentului conservator. O orteză de remodelare poate fi necesară pentru a
corecta plagiocefalia asociată. Dezvoltarea abilităților motorii și posturale, prevenirea
și tratamentul asimetriei faciale și a plagiocefaliei, vor fi susținute pe parcursul intervențiilor
asupra TMC.

Torticolisul (tortum collum) este caracterizat prin retracția unilaterală a sterno-cleido-

mastoidianului (SMC), antrenând o poziție asimetrică a capului și gâtului.

Face parte din categoria tipurilor de distonie cervicală neparoxistică.

A. Torticolis:

Capul este: flectat anterior, înclinat spre umărul de partea retracției, bărbia întoarsă spre umărul
opus retracției.

Mușchi principali afectați: splenius capitis ipsilateral cu bărbia, SCM controlateral posturii
bărbiei, levator scapulae, oblic longus capitis ipsilateral bărbiei, semispinal.

Mușchi secundari afectati: longissimus ipsilateral bărbiei şi longus capitis și trapezul

controlateral bărbiei.

B. Laterocolis:

Capul este înclinat lateral.

Mușchi afectați: splenius capitis unilateral, scalen complex ipsilateral, levator scapulae,
longissimus, splenius cervicis.

C.Retrocolis:

Capul este înclinat posterior.

Mușchi afectați: splenius capitis bilateral, semispinal capitis, longissimus, splenius cervicis.

D. Anterocolis:

Capul este înclinat anterior.

Mușchi afectați: SCM bilateral, scalen complex.

Clasificarea torticolisului.

17
I. Torticolisul neparoxistic:

a. torticolis muscular congenital;

b. torticolis osos: sindrom Klippel- Feil, L. Down, fracturi vertebrale, cauze inflamatorii,
subluxație atlanto-axoidiană;
c. leziuni ale SNC sau SNP: tumori, leziuni hipoxic-ischemice, leziuni periferice – plex
brahial;
d. ocular: paralizii m. oblic superior, strabism orizontal paralitic, spasm nutans;
e. afecțiuni nonmusculare – infecții retrofaringiene.

II. Torticolisul paroxistic (dinamic)

a. torticolis paroxistic benign;

b. spasmodic primar sau secundar (Huntington, Wilson);
c. sindromul Sandifer (reflux gastro-esofagian);
d. torticolis indus de medicamente (neuroleptice);
e. prin creșterea presiunii intracraniene (pseudotumori cerebrale);
f. torticolis ca sindrom de conversie.

Torticolisul muscular congenital (TMC) se poate constitui:

a. în viața intrauterină prin postura prelungită de scurtare a SCM, aceste modificări se

datoresc compresiei zonei anterioare a pieptului și umărului copilului pe zona feței. (2,6 )
b. în timpul nașterii prin traumatismul SCM, incluzând și deformări ale scheletului cranio-
facial de aceiași parte cu SCM afectat, obstrucții vasculare sau neurogene perinatale.

În timpul travaliului, poziția capului și gâtului în flexie anterioară, laterală și rotație, poate
produce leziuni ale SCM și plexului brahial, rezultând ischemie, edem, afectare neurologică. (6,
13)

Intervenția terapeutică trebue să fie precoce, pentru a restabili mișcările normale ale gâtului și
pentru stoparea procesului deformării craniului, a asimetriei faciale și dezvoltării motrice
asimetrice.

Etiologia torticolisului congenital include (2,4,5): vascularizația deficitară a SCM, rupturi

musculare, miozita, factori ereditari, malpoziție intrauterină.

Torticolisul se poate asocia și cu (6, 11, 12, 16, 21): asimetrie mandibulară homolaterală,
deformări ale urechii, plagiocefalie, scolioză, asimetrie a pelvisului, luxație coxo-femurală (1 din
5 copii cu TMC prezintă subluxație sau luxație de șold), deformări ale piciorului.

S-a demonstrat într-un studiu că 16% din nou născuții sănătoși prezentau un grad ușor de
torticolis, cu moderată asimetrie cranio-facială. (23)

Torticolisul se definește începând cu 15° diferența între flexia laterală a gâtului stânga-dreapta, în
decubit dorsal (DD).

18
Copiii născuți cu torticolis au risc de plagiocefalie în 80-90% din cazuri (10).

Dacă deformarea craniană debutează intrauterin, aceasta va continua după naștere, agravându-se
dacă sugarul doarme și e menținut toată ziua în DD.

Factori favorizanți pentru producerea TMC (2, 5, 6, 23): greutatea mare la naștere, sexul
masculin, prezentarea pelviană, sarcina multiplă, primiparitatea, travaliul prelungit, folosirea
forcepsului sau vacuum.

În cazul torticolisului congenital, se poate palpa la nivelul SCM o formațiune tumorală fusiformă
(oliva) cu diametrul de 1-3 cm., care apare la 14- 21 de zile după naștere, uneori chiar după 3
luni.

Dispare în general după 4-8 luni.

Biopsia acesteia relevă un fibrom și e caracterizată prin depunere de colagen și fibroblaști în

jurul fibrei musculare, cu absența mușchiului striat normal.

Natura țesutului sugerează că afectarea a început prenatal și se datorează poziției în uter. (6)

S-au identificat 4 subtipuri ale torticolisului congenital:

1. Tumora sternomastoidiană cu o masă discret palpabilă în corpul SCM. Examen

radiologic normal.
2. Torticolis muscular cu o retracție existentă, dar fără a se palpa o masă tumorală în
grosimea mușchiului. Radiologic normal.
3. Torticolis postural, fără retracție prezentă, fără masă tumorală palpabilă. Radiologic
normal. Cauze: torticolis paroxistic benign, absența congenitală a unuia sau mai mulți
mușchi cervicali sau retracția altui mușchi din zona gâtului.(Cheng)
4. Torticolis postnatal(14): ambiental, indus de plagiocefalie, indus de poziții preferențiale,
în caz de paralizie cerebrală, sindrom Down, mielodisplazie, disfuncții ale zonei occiput -
C1.

Elemente de anatomie ale SCM:

Este compus din 4 benzi distincte:

 o bandă profundă cleido-mastoidiană plecând din 1/3 medială a claviculei la apofiza

mastoidă;
 trei benzi superficiale: cleido-occipitală, sterno-occipitală și sterno-mastoidiană.

Ultimele 2 benzi superficiale au un tendon comun atașat la marginea superioară a

sternului.Sterno-occipitalul cu cleido-occipitalul se inseră pe linia nucală superioară, în timp ce
sterno-mastoidianul se inseră pe marginea superioară și anterioară a mastoidei.

19
SCM este inervat de nervul cervical II și porțiunea spinală a n. accesoriu (care inervează și
porțiunea superioară a trapezului).

Copiii cu torticolis rezultat din malpoziție intrauterină prezintă și afectare a trapezului superior
de aceiași parte.

Diagnosticul diferențial: (1, 7)

Să reținem faptul că 1 din 5 copii cu torticolis postural, nu are o etiologie musculară.

1. Torticolis malformativ (anomalii ale bazei craniului, ale articulațiilor cranio-rahidiene sau
ale vertebrelor cervicale). Apare mai târziu decât torticolisul congenital. Este diagnosticat
radiologic.
2. Torticolisul neurologic: suferința la nivelul fosei posterioare sau a regiunii bulbare. Se
asociază cu hipertensiune intracraniană.
3. Afecțiuni osoase constituționale: acondroplazia, malformația Morquio, malformația
Hurler, sindromul Klippel- Feil.
4. Torticolis infecțios (sindromul Grisel, cauzat de IACRS, abcese retrofaringiene,
otomastoidite,etc). Nu e prezent la naștere.
5. Sindromul KISS ( Kinematic Imbalances due to Suboccipital Strain) - 8% din populație.
(1)

Descris ca o perturbare funcțională a simetriei cranio-cervicale, caracterizată prin: înclinare a

capului, asimetrie a feței și craniului, mișcări asimetrice ale membrelor, posturi unilaterale ale
trunchiului, aplatizări laterale sau mediale ale occiputului, porțiuni de alopecie în zona
posterioară a capului, perturbări ale somnului, mișcări stereotipe ale capului, copilul plânge
frecvent, mai ales când e pus în căruț sau în scaunul de mașină.

La copilul netratat sau la adult, se descriu: dificultăți de concentrare, învățare, hiperkinezie,

cefalee, tinitus, vertij, retard în dezvoltare, deficit motor, tulburări de echilibtu, hernii discale.

Factori favorizanți - aceiași ca cei pentru torticolis.

Modificari structurale si functionale: (2, 5, 11, 12, 25)

 copilul nu-și poate menține aliniamentul pe linia mediană a capului, dată fiind retracția și
dezechilibrul muscular cervical;
 copilul are diminuate rotația homolaterală a gâtului, flexia și extensia heterolaterală;
 apar modificări cranio-faciale: asimetrii ale structurii scheletice cranio-faciale, asimetrii
ale muschilor masticatori si linguali, lipsa de dezvoltare a maxilarului homolateral,
hipoplazie mandibulară (semn precoce al TMC), ascensiune a articulațiilor
temporomandibulare, probleme de ocluzie dentară, orientare postero- inferioară a urechii
homolaterale, asimetrie a ochilor, cel homolateral mai mic, deviație a bărbiei și nasului,
deformare a bazei craniului.

20
S-a demonstrat relația dintre torticolisul congenital, asimetria cranio-facială și subluxația
coloanei cervicale. 26 din 30 pacienți au prezentat subluxații C1-C2.

Aceasta ar explica asimetria restantă a capului și gâtului la copiii care au făcut totuși kinetoterpie
în mod intensiv.

În afara de SCM, în torticolisul muscular mai pot apare retracții ale mușchilor: platisma, scalen,
hioid, cei ai limbii, mușchi faciali, contribuind la deficiențe ale motricității bucale și la
insuficiența controlului capului în decubit ventral (DV).

Se mai descriu: curburi ale coloanei dorsale în plan sagital, cu concavitatea spre TMC,
persistența RTCA, poziționare asimetrică a bazinului: șoldul facial în abducție, cel occipital în
adducție.

Când copilul va achiziționa postura șezând, va apare o dublă curbură a coloanei pentru a
compensa înclinarea capului și cea a bazinului.

Limitarea mișcărilor (11, 12):

Copilul cu TMC prezintă: permanentă asimetrie a mișcărilor capului, asimetrie a reflexelor

primitive, își folosește mai puțin mâna homolaterală, câmpul vizual homolateral se micșorează,
apar asimetrii în modul de rostogolire, târâre, mers, incompleta dezvoltare a reacțiilor automate
posturale, persistența asimetriei posturale duce la deformări structurale ca: oblicitatea pelvisului
și scolioza.

Copilul se va comporta ca un hemiplegic: are dificultăți în a ține o greutate în membrul superior

(MS) homolateral

 în extensia și supinația antebrațului pe linia mediană

 în folosirea MS în reacțiile de apărare și echilibru.

În afara limitării mișcărilor zonei cervicale, sunt afectate și sistemele senzoriale (vederea și
funcția vestibulară), organizarea posturală, orientarea, schema corporală.

Etapele de dezvoltare motorie evoluează atipic, având în vedere că subsistemele (vizual,

vestibular, somato-senzorial și musculo-scheletal) se dezvoltă asimetric.

Anamneza și examinarea în serviciul de recuperare: (12, 13)

 trebue apreciată evoluția prenatală, sexul, evoluția nașterii, alte eventuale anomalii
congenitale, studiate, alte investigații efectuate;
 ne interesăm cât timp stă copilul în căruț, sau orice tip de leagăn, sau scaun pentru sugari,
cât timp este poziționat în DD sau DV, în ce poziție doarme, în ce parte preferențială își
ține rotat capul, cum este alimentat, eventuala medicație, ce intervenții de reabilitare a
mai avut;

21
  sistemul musculo-scheletic trebue examinat în amănunțime pentru a aprecia restricția
jocului articular, retracția SCM și a trapezului superior, asimetria extensiei și flexiei zonei
cervicale controlaterale, existența pliurilor tegumentare;
 mobilizarea pasivă a capului permite determinarea amplitudinii mișcării de rotație
dreapta-stânga;
 ușoara tracțiune a coloanei cervicale va permite aprecierea abilității copilului de a-și
alinia coloana și de a elimina tendința poziției indusă de retracția SCM;
 tracțiunea ușoară a zonei dintre umăr și zona occipitală, va permite aprecierea retracției
trapezului superior, a scalenului și a mușchilor posteriori ai gâtului homolaterali;
 mișcările pasive ale gâtului vor fi evaluate în DV, cu capul și gâtul în afara mesei de
examinare;
 se vor observa mișcările centurii scapulare și ale brațului de aceiași parte, vizând
mișcările de adducție și flexie ale bratului, cele de supinație ale antebrațului;
 se va urmări poziția trunchiului prin schimbarea greutății corpului pe câte un picior,
precum și poziția MI homolateral și a pelvisului la încărcarea acestora (la sugarul mare);
 mișcările coloanei vertebrale vor fi evaluate în cazul unei micșorări a extensiei, a flexiei
anterioare și laterale, a rotației;
 postura capului, mișcările pasive și active, vor fi evaluate în DV și în șezând, copilul
urmărind un obiect sau o persoană. Este bine să se măsoare unghiurile;
 examinarea musculaturii afectate include și palparea mușchilor pentru a aprecia calitatea
tonusului sau existența unor posibile tumori. Mușchiul afectat va fi examinat d.p.d.v. al
extensibilității în diverse posturi;
 solicitarea mișcărilor voluntare se va realiza împotriva gravității, sau cu eliminarea
acesteia;
 se va observa și o eventuală asimetrie a șoldurilor, lungimea MI, se va aprecia abducția
șoldurilor. Incidența displaziei de șold asociată torticolisului este de 8-20%, de multe ori
de aceiași parte.

Plagiocefalia și asimetria facială (9, 14, 15, 23, 25):

 pentru aprecierea corectă a asimetriilor sunt necesare fotografii frontale, de profil,

posterioare, ale vertexului, submentoniere;
 se vor descrie asimetriile, în ce zonă (occipito-parietală sau temporală, etc.), asimetria
mușchilor faciali, îngustarea spațiului articular temporo-mandibular, alinierea limbii și a
maxilarului, mișcările lor;
 în plagiocefalie, occiputul și osul frontal se deformează din cauza compresiunii craniului
între oasele pelvisului și zona lombo-sacrată a mamei în ultimul trimestru al sarcinii;
 cea mai obișnuită prezentare craniană este occipitală stg. anterioară (în corelație cu SCM
stg.) cu aplatizarea zonei occipitală dr. si frontală stg;
 plagiocefalia poate fi de aceiași parte sau de partea opusă torticolisului.

Factorii de risc ce predispun la plagiocefalie: oligoamnios, malformații uterine,

cefalhematomul, complicații ale nașterii, poziționarea postnatală, primiparitatea, sexul masculin,
torticolisul muscular.

22
Progresia plagiocefaliei se oprește în jurul vârstei de 6 luni, când sugarul începe să șadă
independent. Totuși, unele studii precizează că asimetria cranio-facială încă prezentă la 6 luni, va
persista și la adolescență și vârsta adultă. (Mullliken)

Copilul cu plagiocefalie va fi examinat și oftalmologic, auditiv ca vocalizare, ca și d.p.d.v. al

reacțiilor automate, postura, dezvoltare motorie.

Terapia fizică: (2, 4, 8, 9, 20, 24, 25)

 imediat după naștere, gâtul fiind hipoton, se recomandă o orteză cervicală soft din fetru
pentru a limita înclinarea laterală. Eventual blânde mișcări pasive pentru mobilitatea
gâtului;
 patul copilului va fi orientat în așa fel, încât să-și privească mama în sensul corecției
torticolisului;
 jucăriile, ca și sursa de lumină vor fi plasate tot în sensul corector;
 nu va fi poziționat pentru somn în DV, care va fixa postura incorectă, copilul menținând
capul de partea indoloră;
 vârsta la care se începe reeducarea propriu-zisă este de cca 1 lună pentru metoda Vojta
sau 2-3 luni pentru metodele clasice, când copilul vede mai bine de aproape și apare
controlul capului;
 scopul terapiei este de a elonga SCM, de a-i reda elasticitatea și de a întări musculatura
antagonistă;
 stretching de 3 ori săptămânal executat de kinetoterapeut constând în 3 repetări a 15
elongații a SCM de 1 secundă cu 10 sec. pauză;
 familia va fi instruită să execute în restul timpului de 4-5 ori pe zi elongații și rotații ale
gâtului de către 2 persoane (cam 40 exerciții pentru fiecare set) și rotații, flexii, extensii
laterale (10 seturi pentru fiecare exercițiu de 10 sec. durata);
 exercițiile se realizează de către 2 persoane, copilul în DD, cu capul în afara mesei. O
persoană stabilizează sternul, umerii, scapula, cealaltă va executa stretching-ul:

De ex. pentru torticolis stg.:

a. extensie asimetrică a gâtului spre dr. pentru a elonga SCM stg. și muschii anteriori ai
gâtului
b. flexie asimetrică a gâtului spre dr. pentru elongația trapezului sup. stg. și musculatura
posterioară cervicală.
c. flexie laterală asimetrică dr. a gâtului pt. elongatia SCM stg.
d. rotație la stg. a gâtului pentru elongația SCM stg.

23
24
25
În timpul exercițiilor se vor urmări semnele vitale: schimbarea coloritului feței, frecvența
respirației, eventuale bătăi ale aripilor nasului, ceea ce va conduce la oprirea terapiei. Mișcările
pasive se execută lent, iar stretching-ul nu se va executa împotriva rezistenței active a copilului.
Acesta își exprimă disconfortul prin posturi tensionate ale corpului, arcuiri, grimase, țipăt.Stresul
copilului se combate prin comprese calde locale, efleuraj, stretching efectuat dupa baie.

În clinica noastră tratamentul constă în terapia Vojta, și în elongațiile descrise mai sus.

În cazul sindromului KISS, se recomandă:

 fie terapia Vojta

 fie terapia Arlen, care constă în percuții scurte cu mediusul terapeutului în zona atlasului,
ceea ce va modifică perturbarea tonusului muscular și a sistemului vegetativ.

Sunt necesare câteva ședinte. În prealabil se face radiografia coloanei cervicale.

26
Contraindicațiile mobilizărilor pasive: anomalii osoase, fracturi, sindrom Down,
mielomeningocel, probleme cardio-respiratorii, TBC, osteomielita, afecțiuni maligne, şunt
ventriculo-peritoneal, laxitate importantă ligamentară, malformație Arnold-Chiari.

Biomecanica stretching-ului (13):

Ținând cont de originea și inserția SCM, acestea fiind stabilizate, putem stabili modul de
elongație:

 rotație ipsilaterală;
 flexie laterală controlaterală;
 extensie asimetrică controlaterală cu punct de plecare alinierea neutră a coloanei
cervicale;
 exercițiile se fac exclusiv de către 2 persoane, una trebuind să asigure stabilitatea
umerilor și asigurarea paralelismului acestora cu pelvisul;
 pentru menținerea rezultatelor obținute prin stratching, copilul va fi antrenat să-și tonifice
mușchii antagoniști SCM, dezvoltându-și controlul spre linia mediană.

De ex.: să-și plaseze urechea pe umărul controlateral, să realizeze flexia și extensia spre partea
controlaterală și rotația capului și gâtului spre partea torticolisului.

La 15 luni copilul este capabil să execute aceste mișcări după comanda verbală sau prin imitație,
dacă a fost tratat corect până la această vârstă.

Ortezarea (2, 13, 22 ):

Se recomandă orteza cervicală soft pentru poziționare inversă cu cea produsă de torticolis. Este
indicată sugarilor de la 3-4 luni, cu o înclinare constantă a capului de minimum 5°, menținută cca
80% din perioada de veghe.

Copilul trebue sa realizeze flexie pasivă laterală a gâtului de minimum 10° de partea indemnă,
sau din DL să realizeze îndreptarea capului de partea afectată.

Orteza nu va fi folosită ca un suport pasiv permanent, căci poate genera deprimarea zonei
umărului de partea sănătoasă și o arcuire a coloanei cervicale.

Orteza nu va fi purtată în căruț sau în timpul somnului.

Se vor urmări semnele vitale permanent, ca și integritatea tegumentelor.

Managementul medical (6, 17, 20, 25):

 se vor urmări la fiecare 3 luni normalizarea mișcărilor la nivelul gâtului, lipsa regresiei;
 pediatrul va urmări eventuala plagiocefalie și dacă sunt modificari în poziția coloanei;
 se vor nota eventualele devieri în dezvoltarea mandibulei, dizarmonii ocluzionale,
tulburări de masticație.

27
Intervenții chirurgicale (2, 3, 17, 19)

 survin numai după 6 luni de tratament fizioterapic intensiv, timp în care nu se constată
nici o ameliorare;
 indicația chirurgicală include o menținere a înclinarii capului, deficit al rotației pasive, o
flexie laterală a gâtului mai mare de 15°, o fibrozare a SCM, lipsa corecției plagiocefaliei;
 procedeele chirurgicale: secțiunea în unul sau mai multe puncte ale SCM, totala excizie a
SCM, mioplastie funcțională a SCM, chirurgie endoscopică–conservă structurile neuro-
vasculare;
 intervenția chirurgicală e indicată între 10 luni- 5 ani. S-a constatat că cei operați la 10-12
luni au șansele cele mai mari să-și corecteze asimetria facială și craniană,
 pentru cazurile netratate, descoperite la 5-7 ani, se practică tenotomii cu alungire a SCM
sau plastii pentru alungirea musculară.

Plagiocefalia (14, 16, 19, 22):

Cheia succesului tratamentului plagiocefaliei asociată torticolisului congenital, este reprezentată

de diagnostic și tratament precoce.

Aproape 80% din creșterea craniului are loc înainte de vârsta de 12 luni.

Deformările craniene:

 zona fronto-temporală de partea torticolisului și zona occipito-parietală de partea opusă

sunt turtite;
 zonele de partea opusă sunt proeminente.

Rezultă o asimetrie facială prin reducerea înălțimii feței de partea torticolisului, dezvoltând cu
timpul hemihipoplazie.

Examinarea clinică ține seamă: de vârstă și de răspunsul la tratamentul conservator al

torticolisului.

În funcție de acestea se va stabili conduita medicală în continuare.

Recomandarea este ca orice nou născut cu asimetrie a bolții craniene mai mare de 4mm. să fie
dispensarizat și i se va recomanda un program special pentru poziționarea în timpul somnului.

Familia va fi instruită să împiedice poziționarea copilului în DL pe partea turtită a craniului.

Timpul ideal pentru a obține rezultate este în primele 3 luni de viață, când oasele craniului sunt
maleabile.

Dacă după această vârstă torticolisul persistă, dacă copilul păstrează postura incorectă și
plagiocefalia devine evidentă, recomandarea este de remodelare craniană cu orteza dinamică
pentru cranioplastie (ODC).

28
În prealabil se fac măsurători antropometrice, scanări din diverse poziții și unghiuri.

Orteza se aplică copiilor peste 4 luni și va exercita presiuni asupra proeminențelor craniene
anterior și posterior.Copilul va fi controlat bisăptămânal pentru corecții.

Nu sunt permise zone de hiperemie ale pielii capului persistente mai mult de 30’ de la scoaterea
ortezelor.

Orteza este folosită 23h. din 24, o oră fiind necesară igienei și mobilizărilor.

Durata tratamentului depinde de severitatea plagiocefaliei și de vârsta când a început tratamentul

. Rezultatele obținute în USA sunt prezentate ca excelente.

Intervenția fizioterapiei: (2, 10, 13, 14, 18)

 mobilizări pasive ale gâtului, trunchiului, extremităților;

 rotații simetrice ale capului de la linia mediană la 80° dreapta și stânga, din DD, DV, din
șezând și ortostatism (în funcție de vârstă);

29
 alinieri active în joacă, pe linia mediană a capului și trunchiului spre partea afectată;

30
  ex. de rezistență antigravitațională a trunchiului și gâtului, cu simetrie spre partea afectată
și spre cea indemnă;
 ex. simetrice dreapta-stânga, ex. de redresare și echilibru;
 ex. de înclinare activă a capului spre partea indemnă, cu sau fără rotație spre partea
afectată.

Există o serie de factori care contribuie la persistența asimetriei la copilul cu torticolis și la

retardul în dezvoltarea motorie: lipsa de echilibrare a capului în timpul somnului în DD,
poziționarea defectuoasă în căruț, pe scăunel sau în leagăn.

Copiii care nu sunt poziționți niciodată și în DV și care sunt ținuți mult timp în cărucior, nu au
posibilitatea de a achiziționa controlul capului, nici dezvoltarea forței mușchilor extensori ai
gâtului.

Se pot dezvolta astfel : infecții ale urechii, dificultăți în apariția dentiției, copilul plânge frecvent,
este obosit, indispus.

Este obligatorie instruirea mamei pentru poziționarea sugarului în timpul zilei, pentru a nu-l lăsa
în permanență în DD. ( Timming Time)

 copilul va fi luat în brațe, cu capul sprijinit de umărul mamei;

 va fi pus în DV pe o păturica pe podea, cu jucării în jur, eventual mama se va așeza în
fața lui în DV, încercând să-i stimuleze extensia mușchilor paravetrebrali pentru un
control al capului ( după 3 luni);
 va fi poziționat în DV pe coapsa mamei, stimulându-i ridicarea capului;
 va fi poziționat pe o minge Bobath în DV și balansat înainte și inapoi;
 din DD, va fi ușor tras de mâini pentru a-i favoriza controlul capului, exercțiu care se
poate face fie ca flexie anterioară a trunchiului, fie prin lateral;
 mama șezând „turcește” pe sol va poziționa sugarul în șezând între coapse și va imprima
mișcari laterale ca exerciții de redresare și echilibru.

Aceste exerciții vor fi executate de 2 ori pe zi și vor contribui mult la dezvoltarea motorie a
copilului și la evitarea plagiocefaliei posturale.

Când torticolisul nu este corectat, retracția SCM nefiind corectată, intervine un recul al
antagoniștilor prin exces de elongație, deci o slăbire a acestora.

Copiii cu torticolis congenital au un plan de dezvoltare neuromotorie atipic, datorita tulburărilor

musculo-scheletice aparute în perioada intrauterină sau în primele luni de viață.

Bazele anatomice și fiziologice necesare dezvoltării în primul an de viață sunt limitate din cauza
dezvoltării unor modele asimetrice care vor fi cauza întârzierii motorii.

Aceasta costitue un argument in plus pentru un tratament cât mai precoce și susținut al
torticolisului muscular congenital.

31
CELE 4 POSTURI DE ELONGAȚIE: cu extensia capului, cu flexia capului, în rotatie spre dr.,
rotație spre stg. (copil cu torticolis stg.)

32
33
34
BIBLIOGRAFIE

1. Biedermann H. 2007. KISS Kinder. Thieme,Stuttgart.

2. Burger A.- Wagner. 1991. Rééducation en orthopédie pédiatrique. Ed. Masson, p. 112-
120.
3. Burstein FD. 2004. Long term experience with endoscopic treatment for congenital
muscular torticollis in infants and children. A review of 85 cases. Plastic and
Reconstructive Surgery. 114, 491-93.
4. Celayr AC. 2000. Congenital muscular torticollis: Early and intensive treatment is
critical, a prospective study. Pediatric Radiology, 22, 356-60.
5. Chang YI, Tan CK, Huang YF, Sheu JC, Wang NL, Yen ML, Chen CC. 1996.
Torticollis: A long term follow up study. Acta Paediatrica Taiwanica, 37, 173-77.
6. Cheng JCY, Tang SP, Chen TMK. 1999. Sternomastoid pseudotumor and congenital
muscular torticollis in infants. A prospective study of 510 cases. Journal of Pediatrics
134, 712-16.

35
 7. Cooperman D. 1997. Differential diagnostic of torticollis in children. Phisical and
Occupational Therapy in Pediatrics, 17, 1-11.
8. Emery C. 1994. The determinants of treatment duration for congenital muscular
torticollis. Physical Therapy, 74, 921-99.
9. Graham JM, Gomez M, Halberg A, Earl D, Kreuzman L, Cui J, Guo X. 2005.
Management of deformational plagiocephaly. Repositioning versus orthotic
therapy. Journal of Pediatrics 146, 258-62.
10. Habal MB, Leimkuehler TL, Chambers C. Scheurle J. Guilford AM. 2003. Avoiding the
sequela associated with deformational plagiocephaly. Journ of Craniofacial Surgery 14,
430-37.
11. Hollier L., Kim J., Grayson BH., Mc Carthy JG. 2000. Congenital musc. Torticollis and
associated cranio-facial charges. Plastic and Reconstructive Surgery 105, 827-35.
12. Hsieh YY, Tsai FJ., Lin CC.,Chang FCC., Tsai CH. 2000. Breech deformation complex
in neonates. Journal of Reproductive Medicine 45, 933-35.
13. Karmel-Ross K., Lepp M. 1997. Assessment and treatment of children with congenital
muscular torticollis. Physical and Occupational Therapy in Pediatrics. 17, 21-67.
14. Littlefield TR., Reiff JL., Rekate HL. 2001. Diagnosis and management of deformational
plagiocephaly. BNI Quaterly 17, 18-25.
15. Littlefield TR., Kelly KM., Reiff JL., Pomatto JK. 2003. Car seats, infant carriers and
awings. Their role in deformational plagiocephaly. Journal of Prostetics and Orthosis 15,
102-106.
16. Loveday BPT., de Chalain TB. 2001. Active counterpositioning orthotic device to treat
positional plagiocephaly. Journal of Craniofacial Surgery, 12, 308-13.
17. Minamitani K., Inoue A., Okuno T. 1990. Results of surgical treatment of muscular
torticollis for pacients 6 years of age. Journal of Pediatrics Orthopaedics. 10, 754-59.
18. Monson RM., Deitz J., Kartin D. 2003. The relation ship between awake slept
supine. Pediatric Physical Therapy, 15, 196-203.
19. Mulliken JB.,Vander Woude DL., Hansen M.,La Brie RA., Scott RM. 1999. Analysis of
posterior plagiocephaly. Deformational versus synostotic. Plastic and Reconstructive
Surgery. 103,371-80.
20. Persing J., James H., Swanson J., Kattwinkel J. 2003. Prevention and management of
positional skull deformities in infants. Pediatrics 112, 199-202.
21. Raco A., Raimondi AJ., De Ponte FS et al. 1999. Congenital torticollis in association
with craniosynostosis. Child’s Nervous System 15, 163-68.
22. Ripley LE., Pomatto J., Beals SP. 1994. Treatment of positional plagiocephaly with
dynamic orthotic cranioplasty. Journal of Craniofacial Surgery, 5, 150-59.
23. Steelwagon L., Hubbard E., Chambers C., Lyons KJ. 2008. Torticollis facial
asymmetry and plagiocephaly in normal newborns. Arch Dis Child. 93, 827-31.
24. Vojta V, Peters A. 1992. Das Vojta Prinzip. Springer Verlag, Berlin, Heidelberg.
25. Yu CC, Wong FH, Lo L J, Chen YR. 2003. Craniofacial deformity in patients with
uncorrected congenital muscular torticollis. An assessment from three-
dimensional computed tomography imaging. Plastic and Reconstructive Surgery, 113,
24-33.

……………………………………………………………………………………..

36
 TORTICOLIS LA BEBELUSI SI COPII

Desi exista foarte multe incercari de definire a torticolisului pe diferite site-uri, cea mai
elocventa si in acelsi timp usor de inteles pentru parintii copiilor cu aceasta problema mi se
pare urmatoarea: torticolisul reprezinta o afectiune a muschilor SCM
(sternocleidomastoidieni) in urma careia copilul tine capul inclinat de partea afectata si
rasucit de partea sanatoasa. El se poate asocia sau nu cu o contractura musculara aparuta
de partea afectata. Parintii vor observa ca bebelusul are tendinta sa tina capul mai mult pe
o parte, ceea ce va duce la agravarea bolii daca nu se iau masuri din timp. Spun din timp,
in sensul in care cel mai mic bebelus cu torticolis care a venit la noi in cabinet pentru
recuperare a avut 4 zile. Deci niciodata nu este prea devreme pentru kinetoterapie in cazul
copiilor si bebelusilor cu torticolis. In cazul in care torticolisul este completat si de o
contractura muscular aparuta unilateral, el va fi insotit de o senzatie de disconfort,
intrucat nu va putea intoarce capul iar gatul va fi mai rigid. Cateodata, aceasta
contractura poate fi asociata cu cea a muschilor umarului din partea opusa sau cu aparitia
unui spasm muscular in jurul gurii. Durerea musculara se instaleaza la nivel cervical dar si
la nivelul pieptului si al spatelui. Simptomatologia dispare in timpul somnului, atunci cand
muschii se relaxeaza.

Exista mai multe tipuri de torticolis:

1. Torticolisul “banal” este cel obisnuit aparut datorita unor miscari bruste sau, de cele mai
multe ori, datorita mentinerii unei pozitii vicioase a gatului, de obicei in timpul somnului,
motiv pentru care pacientul se trezeste dimineata cu o durere la nivel cervico-lateral si
sesizeaza ca nu mai poate intoarce capul cu usurinta. Miscarile de indoiri laterale ale
capului, de rasucire, de aplecare cu barbia in piept sau de lasare a capului pe spate ca si
cele de rotatie devin dureroase si aproape imposibil de realizat. In cazul acesta este indicat
ca persoana care inregistreaza o astfel de problema sa faca niste sedinte de ultrasunet
asociate cu un masaj terapeutic cervical si eventual sa ia medicatie antialgica si
miorelaxanta (midocalm). Procedura de fizioterapie insa , ultrasunetul, este obligatorie caci
ajuta la relaxarea muschiului in profunzime iar masajul terapeutic va desface contractura
musculara formata. In rest, persoana cu o astfel de problema trebuie sa evite miscarile
bruste la nivel cervical si sa nu suprasolicite acea regiune, pana cand torticolisul nu
dispare.

2.Torticolisul congenital apare inca de la nastere iar cauzele pot fi multiple, desi uneori nu
se stie cu siguranta ce anume i-ar fi putut provoca aparitia. Se banuiste ca ar fi vorba de
pozitia defectuoasa a fatului in uter, ceea ce determina scurtarea muschiului
sternocleidomastoidian care nu se va mai dezvolta normal pe o parte si alungirea lui de
cealalta parte. O alta cauza poate fi data de presiunea pe care cordonul ombilical o exercita
asupra gatului. O alta explicatie ar fi trauma suferita la nastere, in special la copiii la care
s-a folosit forcepsul, caz in care tesuturile moi ale gatului au fost afectate. In cazul acesta
torticolisul poate fi insotit si de aparitia unui hematom si a unei contracturi musculare de
partea afectata. Uneori se poate evidentia o masa palpabila musculara, in primele

37
saptamani de la nastere care poate sa dispara treptat, sa se resoarba sau poate sa
determine un proces de fibrozare a muschiului, datorita ocluziei venoase. Drept urmare,
copilul va avea capul aplecat de partea afectata si rasucit de partea sanatoasa, datorita
scurtarii sau contractiei excesive a muschiului unilateral.

3. Torticolisul spasmodic denumit si “distonie cervicala” este o forma de distonie locala,

tulburare definita printr-o succesiune de contractii musculare involuntare ale unei anumite
regiuni a corpului, determinand miscari succesive, repetitive, pe care pacientul nu le poate
controla.Ele imprima o postura anormala a unei singure regiuni musculare. Este vorba
asadar despre o tulburare neurologica cronica care determina contractia simultana a
musculaturii agoniste si antagoniste, cceea ce implica o “blocare “ a gatului in partea
drepata/ stanga (laterocolis), in flexie cu barbia in piept (antecolis) sau in extensie pe spate
(retrocolis) sau in rotatie (torticolis). Acest tip de torticolis apare la varsta
adulta. Pacientul are dureri si redoare a gatului, amplificate in special dimineata.
Simptomele torticolisului spasmodic, in faza de debut, sunt usoare, insa daca nu se iau
masurile cuvenite pentru tratament, aceste spasme vor creste ca si frecventa iar
simptomatologia va deveni din ce in ce mai dificil de suportat. De obicei, simptomele (care
cuprind nu numai fenomene dureroase dar si hipertrofie musculara, tremor etc) se
accentueaza in caz de stres, sperietura, la mers indelungat sau la alergat etc.

4. Torticolisul simptomatic sau castigat, asa cum sugereaza insasi denumirea este o urmare
a altor afectiuni, a altor boli cauzale. Din aceasta categorie de boli ce pot determina
aparitia unui torticolis enumeram: leziunile musculare cervicale, leziuni ale coloanei
vertebrale cervicale, boala cerebrovasculara, leziuni perinatale cerebrale, tumori ale
sistemului nervos (caz in care se va interveni chirurgical), cauze medicamentoase (folosirea
unor droguri, precum antipsihoticele), cauze metabolice, trauma (caz in care vorbim
despre un torticolis posttraumatic care poate fi acut, cu debut la cateva zile de la trauma
sau tardiv, la cateva luni de la accident), infectii ale faringelui posterior care pot avea
rasunet asupra nervilor care inerveaza musculatura gatului (caz in care se recurge la
tratamentul cu antibiotice) etc Acesta este asadar un torticolis secundar care apare la
persoane sanatoase anterior.

TORTICOLIS TRATAMENT

Tratamentul in cazul torticolisului difera in functie de natura acestuia. Vom aloca mai
multe explicatii referitoare la tratamentul torticolisului congenital intalnit la bebelusi
intrucat in cadrul cabinetelor noastre de kinetoterapie din Bucuresti lucram cu foarte
multi copii cu acest diagnostic. Dar sa trecem pe scurt in revista si modalitatile de
tratament ale celorlalte forme ale torticolisului.
In cazul torticolisului obisnuit, “banal”, tratamentul consta in aplicarea procedurilor de
fizioterapie (ultrasunet) combinate cu masaj terapeutic timp de 12 zile, pentru a lucra atat
in profunzimea tesuturilor cat si la suprafata acestora. De asemenea, ne putem folosi si de
tratamentul medicamentos, utilizand medicatie antialgica si miorelaxanta. In momentul in

38
care contractura musculara si fenomenele dureroase dispar, pacientul poate sa urmeze si
niste sedinte de kinetoterapie, executate numai in prezenta unui kinetoterapeut, efectuate
gradat si progresiv, pentru refacerea simetriei si a echilibrului muscular.
In cazul torticolisului spasmodic, vom utiliza acelasi tratament ca si pentru torticolisul
obisnuit insa fiind ajutati de injectarea cu doze mici de toxina botulinica tip A, pentru a
grabi procesul de relaxare a musculaturii spastice.
Torticolisul simptomatic se poate corecta intervenind in mod evident asupra cauzei care il
produce. De multe ori este necesara interventia chirurgicala, in special in caz de tumori
cerebrale sau alte tipuri de afectari neurologice. Daca este vorba doar de o infectie care il
determina atunci sigur ca pacientul va trebui sa ia medicatie antiinflamatoare si
antibiotice. In cazul in care el apare in urma unui traumatism, fie se intervine chirurgical
pentru a corecta traumatismul, fie trece de la sine daca gradul de afectare a fost minor.

SFATURI SI GRESELI IN CAZ DE TRATAMENT PENTRU TORTICOLIS LA

BEBELUSI :
Cele mai dese cazuri sunt cele de torticolis congenital aparute la bebelusi, inca din primele
saptamani de la nastere. Acestora li se acorda o atentie deosebita caci noi consideram ca
fiecare copil este o individualitate, fiecare are un alt grad de afectare si fiecare rasupunde
diferit la sedintele de kinetoterapie. Datorita faptului ca avem mare experienta in lucrul cu
bebelusii cu torticolis, rezultatele pe care le-am inregistrat in cadrul cabinetelor noastre de
kinetoterapie s-au dovedit a fi notabile de-a lungul timpului. Am fost foarte atenti mai intai
daca diagnosticul a fost pus corect caci am avut situatii in care bebelusi de cateva luni s-au
prezentata la noi in cabinet pentru recuperare, avand diagnostic de torticolis cu
contractura musculara, cand de fapt contractura nu era decat un hematom si ar fi fost total
contraindicat sa facem masaj si manipulari pe acea zona. Mai grav este faptul ca
diagnosticul fusese pus de “Profesori Doctori”. Insa toata lumea poate face greseli si de
aceea, in cazul bebelusilor mai ales, vigilenta noastra este sporita. De asemenea, exista
parinti care sesizeaza singuri ca copilul lor tine capul mai mult intr-o parte, merg la medic
pentru a cere o parere si li se spune ca bebe este inca mic si mai pot astepta. TOTAL
GRESIT! Cu cat se incepe recuperarea mai repede cu atat sansele de recuperare cresc si
durata acesteia scade , pentru ca micutii, la varste fragede se dezvolta foarte repede, de la o
zi la alta chiar, iar noi, ca si kinetoterapeuti, trebuie sa ne folosim de lucrul acesta. O alta
greseala in modul de abordare al tratamnentului torticolisului este frecventa cu care se
vine la tratament. Frecventa minima indicata este de 3 ori/ saptamana dar frecventa ideala,
cea in urma careia se obtin cele mai bune rezultate, este de 5 ori/saptamana cel putin. De
asemenea, multi parinti, la indicatia sau nu a medicului curant al copilului, incearca sa
lucreze ei insisi acasa cu copilul exercitii pentru corectarea torticolisului. Este o masura
contraindicata, intrucat exista manevre si prize specifice pe care kinetoterapeutii le folosesc
atunci cand lucreaza cu bebelusii, manevre care daca nu sunt executate corect de catre o
persoana cu experienta in acest sens, nu numai ca nu fac bine dar pot sa faca mai rau decat
este deja. Cu toate acestea, exista inca medici care indeamna parintii sa lucreze cu copilul
acasa singuri. Este total contraindicat mai ales ca programele de kinetoterapie pentru
torticolis evolueaza in acelsi timp cu evolutia copilului, se adapteaza in functie de feed-
back-ul pe care il primim de la copil si de modul in care se poate lucra cu el etc.
Kinetoterapia reprezinta baza recuperarii in caz de torticolis la copii. Interventia
chirurgicala este recomandata doar in cazurile foarte grave, atunci cand apar hematoame

39
mari, care nu se resorb sau cand este necesara alungirea tendoanelor pre scurte. De aceea
este important ca parintii care au sesizat ca bebelusul are o pozitie incorecta a capului sa
consulte imediat un kinetoterapeut sau un medic specialist pentru a exclude alte boli si a
face diagnosticul diferential. Scopul sedintelor de kinetoterapie este evident iar urmarile
acestora constau in : scurtarea fibrelor musculare alungite excesiv si alungirea celor
scurtate, corectarea eventualelor deformari care pot sa apara la nivelul centurii scapulare
si al coloanei vertebrale, stergerea reflexului gresit de postura si instaurarea unuia nou si
corect.
Programele de kinetoterapie pentru bebelusii cu torticolis se desfasoara in toate cele 6
sediile pe care le avem in Bucuresti, intr-o atmosfera calda si placuta si cat mai putin
traumatizanta pentru bebelusi, cu personal cu experienta dar nu foarte in varsta, astfel
incat copilul sa perceapa sedinta cu placere. Este foarte important pentru kinetoterapeutii
nostri ca copilul sa fie vesel, sa nu planga in timpul sedintei caci nu trebuie niciodata sa
lucram impotriva vointei lui ci in asentimentul lui iar in acest mod rezultatele vor fi net
superioare. Folosim jucarii si incercam sa ii distragem atentia intr-un mod cat mai placut
cu putinta si permitem accesul mamicilor in sala de kinetoterapie pentru ca copilul sa aiba
sentimenul de siguranta materna.

…………………………………………………………………………………………….

Toate forumurile Desprecopii.com: liste de discutii Parintii intreaba, parintii raspund!

torticollis congenital la bebelusi

Citeste acest subiect pe forumul nou apasand aici

Autor Subiect

torticollis congenital la bebelusi

am dat o cautare in Forum pe cuvantul

"torticollis" si n-am gasit nimic. Irina,
fetita mea, in varsta de 8 luni, are
irinuca2003 torticollis pe partea dreapta. Din fericire
este o forma usoara. Face fizioterapie
serioasa de 2 ori pe saptamana (cand
Romania
bucuresti
11 Mesaje
plange de "rupe" ), iar noi ii facem
masaj.
Sunt progrese, dar nu-mi pot retine

40
 intrebarea: se va vindeca total? De
asemenea, nu are simetrie faciala. Dr.
Lascu (de la Sp. Gr. Alexandrescu) a
spus ca asimetria este cea mai usor de
corectat prin masaj, iar torticollis-ul
(cauza asimetriei) se va vindeca pana in
jurul varstei de 2 ani.

daca au fost copii cu aceeasi problema,

v-as ruga sa-mi impartasiti ce ati facut,
daca au fost rezultate.

Mii de multumiri, Mihaela si Irina

(0 aproba) (0 dezaproba) |

mara s-a nascut cu torticollis dreapta la

gat. defectul era minor, insa se observa
ca sta cu capul usor intr-o parte. de la 6
sapt pana la 1 an am facut masaj cu un
kinetoterapeut de 2 ori pe sapt. acum la
madadum 2 ani jumate problema este rezolvata si
uitata.
Romania, bucuresti
567 Mesaje

stiam de problema de cand s-a

nascut, la Sp.Municipal dr. Jianu mi-
a spus ca are un usor torticollis, sa-i
fac masaj seara la baie, inclusiv
"luata de gat" din baie. Ceea ce am
irinuca2003 facut pana la 4 luni cand am chemat
o kinetoterapeuta...
din pacate doctorii sunt f. indulgenti
Romania, bucuresti
11 Mesaje cand formele sunt usoare. Citez:
"haideti Doamna ca exagerati, n-are
nimic copilul". Presupun ca nu vor sa
alarmeze.

mihaela

41
 Si Tudor al meu s-a nascut cu
torticollis, dar cu ajutorul gimnasticii
si a unei pernute tari pe care ii
puneam capul, pe la 6-7 luni am
scapat de el.Pe noi ne-a tratat dr.
Florentina Roman Ionescu de la Spit. Marie Curie.

Florentina & Tudor

Romania, Bucuresti
777 Mesaje

irinuca, si noi am avut torticolis.Am

descoperit pe la 2 luni si pana la 7
luni am facut saptamanal
fizioterapie.La inceput de 2 ori apoi o
data pe saptamana.Acum bebe e
ange
ok.Nu s-a vindecat de tot dar nici
capul in colturi nu-l mai are. Numai
daca privesti atent remarci ca pe o
Canada, montreal parte este putin turtit.
4584 Mesaje Nu dispera!Cu rabdare si exercitii se
rezolva.
Daca ai nelamuriri nu ezita sa ma
intrebi.
Sanatate maxima!

ange,mamica de 2 ori

……………………………………………………………………………….

Torticolis

42
 Torticolisul, numit și gât strâmb (gât de lup), constă în
spasmeintermitente sau continue ale musculaturii gâtului. Este o formă dedistonie –
contracții bruște, involuntare ale unui mușchi sau grupmuscular. Predispoziția de a face o
asemenea boală se moștenește sau sepoate dobândi după deteriorarea musculaturii gâtului sau
apare fărăvreun motiv anume.
Spasmul este de obicei mai evident pe o parte a gâtului și pote provoca menținerea acestuia într-o
permanentă poziție răsucită sau înclinată. Stresul sau anxietatea pot agrava simptomatologia.

Încălzirea sau masajul pot ameliora durerea de cap și gât. Exercițiile de elongație și purtarea unui
bandaj la nivelul gâtului (guler rigid) pot ameliora spasmul. Unguentul antiinflamator și
miorelaxant poate ajuta la ameliorarea simptomatologiei. Se pot obține rezultate bune prin
injectarea toxinei botulinice (Botox) ce determină relaxarea musculară dar, deseori este nevoie
de injecții repetate.

Nu intotdeauna o durere de "gat stramb" sau "gat intepenit" poate fi atat de nevinovata. De
obicei cauza este torticolisul, o contractura dureroasa a muschilor sternocleidomastoidieni sau
trapezi ce limiteaza miscarile gatului. Trebuie acordata o atentie deosebita la diagnosticul
diferential si accentul pus pe anamneza si examenul clinic.

Astfel pacientul trebuie intrebat daca:

a fost implicat recent in vreun accident rutier, pentru a elimina posibilitatea unei leziuni de
coloana cervicala; are redoare cervicala, febra, fotofobie, voma, precum in cazul meningitei;
daca simte o amorteala sau zvacnire in membrele superioare, existand posibilitatea unei hernii de
disc cervicala; are probleme la miscarea gatului fara sa existe durere, exista suspiciunea unei
artrite reumatoide; a suferit traumatism cervical in trecut sau are dureri/rigiditate cervicala,
articulatiile mainii, genunchi, sold in fiecare zi poate fi vorba de o artrita cervicala
degenerativa.Alte tipuri de torticolis sunt reprezentate de torticolisul congenital si cel
spasmodic.

Torticolisul congenital: apare atunci cand muschiul sternocleidomastoidian (responsabil de

extensia gatului) este mai scurt si determina inclinarea capului de partea afectata si rotatia fetei,
copilul privind opus afectiunii. Deseori torticolisul congenital se poate insoti si de displazia
soldului, de aceea este necesara si o radiografie de bazin. Torticolisul este permanent si
nedureros si se poate corecta chirurgical inca din primii ani de viata. Absenta unui tratament
corect si eficient, poate conduce la aparitia unei scolioze cervicale structurale.

Torticolisul spasmodic: este caracterizat de contractii tonice involuntare sau spasmuri

intermitente a muschilor gatului fiind clasificat printre distonii. E considerata a fi o problema
neurologica prin afectarea ganglionilor bazali si a secretiei de acetilcolina a acestora. O alta

43
cauza a distoniei poate fi si utilizarea unor anumite substante farmacologice: amfetamine,
cocaina, haloperidol, clorpromazina, prochlorperazina. Aproape 5% din pacientii cu torticolis
spasmodic au istoric familial de distonie. Are incidenta maxima intre 40-50 de ani si debuteaza
gradat prin spasm intermitent al sternocleidomastoidianului si al trapezului, de obicei
unilateral, ceea ce duce la o pozitie anormala a capului. Capul poate fi in rotatie (torticolis), in
inclinatie pe o parte (laterocolis), in flexie spre in fata (antecolis) sau in extensie spre spate
(retrocolis).

In timpul somnului spasmele dispar. Tratamentul consta in kinetoterapie, injectari de toxina

botulinica de tip A, anticolinergice, benzodiazepine sau chiar tratament chirugical.

Torticolisul obisnuit apare uneori dupa o miscare brutala si fortata a gatului. Afecteaza mai
frecvent sexul feminin iar principalele cauze sunt:
malpozitia in timpul somnului. o miscare brutala si fortata a gatului. expunerea prelungita la frig
sau aer condiționat. psihosomatice, pe fondul unei anxietati marcate.Mai des, el se constata
dimineata la trezire, din cauza unei proaste pozitii in timpul somnului.

Ca investigatii se recomada radiografia cervicala, computer tomografie in cazul diagnosticului

diferential.

Prognosticul e bun, simptomele disparand in mai putin de 3 zile dupa odihna si dupa
administrare de medicamente analgezice si decontracturante musculare.

Tratamentul consta in aplicare locala de cataplasme calde, la nevoie guler cervical, masaje, rar
apelandu-se la interventia chirurgicala.

44