FACTORI DE RISC

CARDIOVASCULAR
FACTORI DE RISC
CARDIOVASCULAR
Factorii de risc reprezint condiii ce se asociaz cu un risc
crescut de a dezvolta o afeciune cardiovascular.

Cu ct sunt prezenti mai muli factori de risc, cu att
posibilitatea de mbolnvire sau chiar de deces de
cauz cardiac este mai mare.

Pe de alt parte, absena factorilor de risc la un moment
dat nu garanteaz protecia fa de apariia bolii!

n Romnia bolile cardiovasculare sunt responsabile
de 6 din 10 decese.

Boli cardiovasculare
Sindroame valvulare
Sindroame pericardice
Sindromul insuficientei
cardiace
Sindromul de ischemie
acuta periferica
Sindromul de ischemie
periferica cronica
Sindromul
tromboflebitic
Sindromul de
insuficienta venoasa
cronica
Sindroame
vasomotorii periferice
Sidromul
posttrombotic



Sindroame valvulare
Stenoza mitral

Insuficiena mitral

Stenoza aortic

Insuficiena aortic

Sindroame valvulare
Stenoza mitrala
este o modificare
patologica a
orificiului mitral,
produsa de sudarea
valvulelor cu
strmtarea
orificiului,
mpiedicnd
scurgerea sngelui
din atriu n
ventriculul stng n
timpul diastolei.
Insuficienta mitrala este un
defect valvular constnd n
nchiderea incompleta n
sistola a valvulelor mitrale,
ceea ce permite refularea
sngelui din ventriculul stng
n atriul stng. Refluxul
sistolic produce dilatarea
atriului stng si, cu timpul,
dilatarea si hipertrofierea
ventriculului stng, prin
munca suplimentara pe care
trebuie sa o depuna. Cnd
ventriculul stng cedeaza si
apare insuficienta
ventriculara stnga, staza
retrograda provoaca
tulburarile descrise la stenoza
mitrala.
Sindroame valvulare
Stenoza aortica
consta ntr-o strmtare
a orificiului aortic, care
devine un obstacol n
trecerea sngelui din
ventriculul stng n
aorta, n timpul sistolei.
Prin insuficienta aortica se
ntelege nchiderea incompleta
a valvulelor aortice n timpul
diastolei, cu refularea sngelui
n diastola din aorta n
ventriculul stng. Prin efortul
suplimentar pe care-l impune
ventricolului stng, refluxul de
snge, duce la dilatarea si
hipertrofia acestuia. Cu timpul
boala evolueaza, aparnd la
nceput o insuficienta
ventriculara stnga cu staza
pulmonara si apoi o
insuficienta cardiaca dreapta,
prin cedarea ventriculului
drept.


Cardiopatia ischemic Angina pectorala
Angina pectorala de efort este o forma clinica a cardiopatiei ischemice,
caracterizata prin crize dureroase, paroxistice, cu sediu retrosternal,
care apar la efort sau la emotii, dureaza cteva minute si dispar la
ncetarea cauzelor sau la administrarea unor compusi nitrici
(Nitroglicerina, Nitrit de amil).
Etiopatogenie
Principala cauza (90 - 95%) este ateroscleroza coronariana, care se
manifesta sub forma de stenozari sau obliterari coronariene si zone de
necroza si fibroza miocardica difuza. Valvulopatiile aortice, anemia,
tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul etc. reprezinta cauze mult mai
rare.
Angina pectorala este expresia unei insuficiciente coronariene acute, din
cauza dezechilibrului brusc aparut la efort ntre nevoile miocardului (mai
ales n O2) si posibilitatile arterelor coronare. n mod normal, circulatia
coronariana se adapteaza necesitatilor miocardului, putnd creste la
efort de 8 -l0 ori. Angina pectorala apare pe fondul unei insuficiente
coronariene cronice datorita coronarelor stenozate.
Conditiile declansatoare
Sunt reprezentate de efort, emotii etc. - impun miocardului un efort
suplimentar, deci necesitati suplimentare de O2, dar circulatia
coronariana cu leziuni de ateroscleroza este incapabila sa-si mareasca
debitul. Apar astfel o ischemie miocardica acuta, o insuficienta
coronariana acuta, cu acumularea unor produse de catabolism (acid
lactiv, piruvic etc.) care excita terminatiile nervoase locale si produc
impulsul dureros (criza de angina).
Simptome
Simptomul principal este durerea, care are caracter constrictiv, "ca o
gheara, arsura sau sufocare", si este nsotita uneori de anxietate
(sentiment de teama, teama de moarte iminenta), este variabila - de la
jena sau disconfort la dureri atroce.
Sediul este reprezentat de regiunea retrosternala mijlocie si inferioara si
de regiunea pre-cordiala, pe care bolnavii o arata cu una sau ambele
palme. Iradiaza n umarul si membrul toracic stng, de-a lungul marginii
interne, pna la ultimele doua degete, uneori catre mna dreapta sau
bilateral, spre gt, mandibule, arcada dentara, omoplat. Iradierile nu sunt
obligatorii. Importante sunt iradierile n regiunea cervicala anterioara si
mandibula sau n ambele membre superioare, durata este de 1 - 3', rar 10
- 15', iar frecventa crizelor este variabila.
Durerea apare n anumite conditii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort
fizic, de obicei la mers, emotii, mese copioase, frig sau vnt etc. Cedeaza
prompt la repaus si la administrarea de Nitroglicerina (1 - 2' rar 3', test de
diferentiere).
Criza dureroasa este nsotita uneori de palpitatii, transpiratii, paloare,
lipotimie, lipsa de aer, eructatii. Examenul fizic nu evidentiaza deseori
nimic. Alteori apar semnele bolii de baza: ateroscleroza (sufluri,
insuficienta cardiaca, aritmii, artere rigide). Electrocardiograma
precizeaza diagnosticul. Coronarografia este nca o metoda de exceptie.
Diagnostic
Se stabileste n baza acuzelor, examenului clinic si datelor examinarilor
EKG.

Infarctul miocardic
Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza
ischemica a unei portiuni din miocard, determinata de obstruarea
brusca a unei artere coronare.
Etiopatogenie
Cauza principala (90 - 95%) este ateroscleroza. Mai rar intervin:
embolii, coronarite reumatice, aortite luetice. n general apare la
barbati trecuti de 40 de ani, cu crize de angina pectorala n ultimele
luni sau ani. Bolnavii sunt de obicei sedentari, obezi, mari fumatori,
suprasolicitati psihic, prezentnd hipercolesterolemie, diabet sau
hipertensiune arteriala. De obicei, n antecedentele personale sau
familiale exista accidente vasculare cerebrale, cardipatii ischemice
sau arterite ale membrelor pelviene. Poate aparea nsa si la
persoane fara antecedente coronariene.
Anatomie patologica
Leziunea specifica este necroza miocardului, care apare fie n urma
ocluziei acute si complete a unei artere coronare prin tromboza, fie -
mai rar din cauza hemoragiei peretelui arterei coronare sau
ramolirii unei placi de aterom.
Localizarea cea mai frecventa a infarctului miocardic o reprezinta
ventriculul stng si septul interventricular.

Simptome
In evolutia infarctului miocardic se deosebesc o perioada prodromala, de
una de debut, de stare si de convalescenta.
Perioada prodromala precede cu cteva zile instalarea infarctului si se
caracterizeaza prin accentuarea intensitatii, duratei si frecventei acceselor
dureroase la un vechi anginos sau prin aparitia - la un bolnav fara
antecedente anginoase - a unor accese de angina pectorala de efort de
mare intensitate. De cele mai multe ori, perioada prodromala lipseste,
debutul fiind brusc, brutal, adeseori n repaus sau somn. Rareori apare
dupa efort, o emotie puternica, o masa copioasa, o hemoragie severa, o
tahicardie paroxistica.
Perioada de debut dureaza 3-5 zile si este cea mai critica, datorita
mortalitatii mari si complicatiilor numeroase si grave. Durerea,
hipotensiunea si febra sunt semnele clinice esentiale. Durerea este
simptomul cel mai caracteristic. Caracterul, sediul si iradierea sunt similare
durerii anginoase, dar intensitatea este neobisnuit de mare, dureaza mai
multe ore si uneori chiar zile, se nsoteste de o stare de mare anxietate,
agitatie, zbucium si senzatia de moarte iminenta. Nu se calmeaza prin
repaus si nitriti, dar cedeaza la opiacee.
Uneori apar si semne de insuficienta ventriculara stnga (dispnee, edem
pulmonar acut, galop, puls alternant, marire a cordului, suflu sistolic la
vrful inimii), mai rar de insuficienta cardiaca globala. Frecvent se
constata hipotensiune arteriala si, uneori, soc cardiogen, la nceput
compensat (tahicardie, cianoza unghiala, oligurie), mai trziu
decompensat (prabusire a tensiunii arteriale, puls filiform, apatie, anurie).
Perioada de stare dureaza 4-5 saptamni si se caracterizeaza prin
ameliorarea starii generale, disparitia febrei, asteniei si normalizarea T.A.
Persista uneori dureri moderate precordiale si modificari
electrocardiografice. Convalescenta ncepe dupa 5-6 saptamni si se
caracterizeaza, anatomic, prin formarea unei cicatrice fibroase, iar clinic,
prin restabilirea lenta a capacitatii de munca.
Diagnosticul pozitiv
Se bazeaza pe durere (violenta, prelungita si neinfluentata de
nitroglicerina), modificarile ECG (necroza, ischemie, leziune) si cresterea
enzimelor serice. Diagnosticul de infarct miocardic este sigur cnd doua
din cele trei elemente sunt prezente si probabil cnd durerea este tipica,
chiar daca celelalte doua elemente sunt absente. Localizarea epigastrica
a durerii preteaza la confuzii. Anevrismul disecant al aortei, pericardita
acuta, exsudativa, cu debut brusc, pneumotoraxul spontan, infarctul
pulmonar stng, embolia pulmonara pot crea dificultati diagnostice.
Celelalte cardiopatii ischemice dureroase se elimina prin ECG.

FACTORI DE RISC
CARDIOVASCULAR
Studiile clinice si statistice au identificat diversi factori
care pot mari riscul aparitiei de boli cardiace. Factorii
de risc majori sunt cei care maresc in mod considerabil
riscul bolilor cardiovasculare (ale inimii si vaselor
sanguine).
Ceilalti factori determina o crestere a riscului de boli
cardiovasculare, dar importanta si prevalenta lor nu a
fost inca stabilita cu exactitate. Acestia din urma sunt
numiti si factori de risc minori.American Heart
Association a identificat cativa factori de risc, dintre
care unii pot fi controlati, iar altii nu.
Cu cat sunt prezenti mai multi factori de risc, cu atat
posibilitatea de a dezvolta o boala coronariana este mai
mare. In plus, aceasta posibilitate creste odata cu
cresterea nivelului pentru fiecare factor de risc.
FACTORII DE RISC CE NU POT FI
INFLUENTATI
Vrsta
Riscul crete odat cu naintarea n vrst. La brbati peste 45 ani
sau femei peste 55 ani sau la menopauz, exista un risc
cardiovascular crescut.

"Nu poi mpiedica procesul de mbtrnire, dar nu trebuie
neaprat s mbtrneti."
George Burnes

Sexul
Brbaii au un risc mai mare de a face boli cardiovasculare mai
precoce n timpul vieii dect femeile. Dup menopauz dispare
efectul protector al hormonilor feminini (estrogenii) i riscul devine
comparabil ntre cele dou sexe.



FACTORI CE NU POT FI INFLUENTATI
EREDITATEA
FACTORII DE RISC CE NU POT FI
INFLUENTATI
Ereditatea
Dac prinii i/sau fraii au fost hipertensivi,
diabetici, sau au avut un infarct la vrst tnr
(sub 55 ani), exist "ansa" de a suferi de aceeai
boal.
Ereditatea include i apartenena la o anumit
ras (de exemplu, afroamericanii prezint cu o
frecven mult mai mare dect alte rase diabet i
form sever de hipertensiune arterial).

CE E DE FACUT?


"A cere ajutor este un semn de
nelepciune, nu de slbiciune."
Liz Babbs

FACTORII DE RISC CE NU POT FI
INFLUENTATI
Ce e de fcut?

-Consultul medical.
-Printr-o examinare complet i o serie de analize "de
rutin" medicul poate evalua riscul cardiovascular, innd
cont de: vrst, sex, statusul de fumtor, valoarea tensiunii
arteriale i cea a colesterolului.




FACTORII DE RISC CE POT FI
INFLUENTATI
Fumatul
Fumatul ucide
- Pe glob exist 1,2 miliarde de fumtori (1/3 dintre adulti)
- n Romnia, 1 din 3 aduli fumeaz, dar dintre cei cu vrsta ntre
25 i 34 de ani, 46% sunt fumtori activi.
- Anual, fumatul este responsabil de moartea a 4 mil. de oameni.
- n Romnia 14% din numrul total al deceselor se datoreaz
consumului de tutun.
- n medie, o persoan care fumeaz 20 igarete pe zi triete cu 7
ani mai puin dect un nefumtor.
Fumatul este toxic
- n fumul de igar se gsesc peste 4.000 de compui toxici, din care
peste 45 sunt cancerigeni, adic pot declana un cancer.
Fumatul produce dependen


FUMATUL
Cele mai nocive componente ale fumului de igar sunt:
- Gudron (sau tar): totalitatea particulelor solide din fumul de
igar (substane cancerigene benzopirenul).
- Monoxid de carbon: un gaz letal, fr miros, care tinde s
nlocuiasc oxigenul din snge, prin afinitatea sa mai mare fa de
hemoglobin.
- Acid cianhidric: inhib micarea cililor bronici, astfel substanele
toxice din fumul de tigar se acumuleaz mai uor n plmni.
- Radicali liberi: substane care afecteaz muchiul cardiac i vasele
de snge.
- Compui radioactivi i metale (cum ar fi poloniu, arsenic,
cadmiu, plumb).
- Nicotina: pe lng inducerea dependenei fizice, nicotina produce
i vasoconstricie, tahicardie , tulburri endocrine.

FUMATUL
Efecte asupra organismului:

- Sistemul respirator
- Sistemul imun
- Sistemul osos si muscular
- Cauzeaza cancer
FUMATUL
Sistemul respirator:
iritarea ntregii mucoase respiratorii;
dispnee din cauza ngustrii cilor respiratorii i
excesului de secreii ("bronita cronic");
alterarea mecanismelor de aprare - afectarea
plmnilor i apariia emfizemului pulmonar. Acesta se
nsoete de oboseal la eforturi din ce n ce mai mici,
ajungndu-se ca nici activitile de ngrijire personal s
nu se poat face.
infecii pulmonare mai dese i care se vindec mai greu;
apariia astmului bronic;
cancer pulmonar.
FUMATUL
Sistemul imun:
scade capacitatea de aprare mpotriva infeciilor;
vindecarea se face mai greu.
Sistemul osos si muscular:
scderea masei musculare i a densitii osoase.
Cancer:
pulmonar: unul din 5 fumtori este diagnosticat cu
cancer, iar din 10 pacieni diagnosticai cu cancer
pulmonar, 9 sunt fumtori;
al cavitii bucale, nasului, gtului;
de esofag, stomac, vezic urinar, col uterin, sn.
FUMATUL
Alte efecte:
- iritarea i inflamarea stomacului i intestinului;
- risc crescut de ulcer;
- alterarea gustului i a mirosului;
- apariia prematur a ridurilor;
- afectarea gingiilor i a dinilor.
La brbai:
- impoten;
- scderea fertilitii din cauza scderii numrului i
mobilitii spermatozoizilor;
- modificarea nivelului de hormoni sexuali.

FUMATUL
La femei:
- scderea fertilitii;
- tulburri de ciclu menstrual;
- masculinizare;
- menopauz precoce;
- risc crescut de tromboze (in caz de pilule anticoncepionale);
- risc crescut de cancer de col uterin.
n sarcin i la copil:
- complicaii ale sarcinii, avort spontan, natere prematur;
- greutate mic la natere a copilului i moarte subit la sugar;
- risc crescut de infecii respiratorii n primul an de via;
- scderea performanelor intelectuale ale copilului, tulburri de
comportament;
- risc crescut de apariie a astmului bronic.

FUMATUL
Efecte asupra aparatului cardiovascular:
1. Hipertensiunea arterial
2. Fumatul accelereaz procesul de ateroscleroz
3. Alte vase afectate sunt cele de la nivelul membrelor, frecvent
fiind necesare amputaii; fumatul produce i ngustarea arterelor
care irig creierul, crescnd riscul de accident vascular cerebral.
4. Fumatul crete riscul de tromboz coronarian.
5. Apare mai frecvent spasmul coronarian.
6. Creterea frecvenei cardiace.
7. La pacienii cu operaii cardiovasculare - by-pass - fumatul
crete riscul de reapariie a stenozei sau ocluziei la nivelul acestor
"puni" vasculare.

Riscul unui brbat cu vrsta ntre 35 i 40 de ani de a suferi un
infarct miocardic non-letal este de 4 ori mai mare dac este
fumtor. n cazul femeilor, riscul este de 5 ori mai mare pentru
cele care fumeaz.

FUMATUL
Dar daca
"Fumez foarte puin." Studii epidemiologice au
demonstrat legtura direct proporional ntre numrul
de igri fumate pe zi i incidena bolilor
cardiovasculare.
"Fumez igri light sau ultralight (uoare)." -
studiile efectuate nu au demonstrat scderea riscului
cardiovascular la cei care opteaz pentru acest tip de
tutun.
"Fumez trabuc sau pip." - inhaleaz fumul mult
mai bogat n substane nocive.
"Sunt nefumtor, dar cei din jurul meu fumeaz."
-fumatul pasiv "confer" un risc crescut de boli
cardivasculare.
FUMATUL
De ce sa renuntam?

- Sntatea proprie;
- Beneficiile renunrii;
- Costurile materiale;
- Motive sociale;
- Sntatea celor din jur.
Sntatea. Indiferent de varst sau de ct
timp se fumeaza, renunarea la acest obicei
va prelungi viata si calitatea ei. Stoparea
fumatului nltur efectele nocive ale
acestuia asupra organismului i prin urmare
scad "ansele" de a fi ncadrat n statisticile
bolilor i deceselor cauzate de tutun.

"Cei din jurul meu mi spun ct de tare i deranjeaz
c fumez, dar pe mine lucrul acesta ma omoar."
Wendy Liebman
FUMATUL

Costurile materiale. Fumatul cost.

Calculai ci bani cheltuii pe igri n
fiecare zi timp de un an. Suma poate s v
surprind!

Acum ntrebai-v cum ai vrea s cheltuii
aceti bani (pentru fumatori).
FUMATUL
COSTURI MATERIALE
FUMATUL
Beneficiile renunrii:
tensiunea arterial revine la normal;
se normalizeaz nivelul monoxidului de carbon
din snge;
scade riscul de producere a infarctului
miocardic;
se amelioreaz circulaia sngelui i funcia
plmnilor.
scade riscul cancerului pulmonar
efecte imediate i vizibile.
FUMATUL
Motive sociale. Fumatul este considerat un viciu - o
pornire nestpnit i statornic spre ru (conform
DEX).
Muli angajatori au interzis fumatul la locul de munc
i prefer s angajeze nefumtori, unul din motive
fiind faptul c un fumtor crete cheltuielile
angajatorului prin absene mai frecvente cauzate de
mbolnviri mai dese.
De asemenea, prin legislaie s-a restricionat fumatul
n locuri publice pentru a ne proteja pe toi - fumtori
i nefumtori - de efectele negative ale inhalrii
fumului de igar.
FUMATUL
FUMATUL


Sntatea celor din jur
Fumatul afecteaz sntatea
fumatorului, dar i pe cea a celor din
jurul su.
Renunarea la fumat poate deveni un
exemplu pentru ceilali, n special
pentru copii.
FUMATUL
Renuntarea la fumat:

Nu exist o formul magic care s
stopeze fumatul. n schimb, exista
cteva "chei" care asigur succesul:
1. luarea deciziei;
2. alegerea zilei din care nu se mai
fumeaza;
3. planul de lucru;
4. meninerea statutului de
nefumtor.
ansele cele mai mari de a renuna definitiv la
fumat le au cei care se las "dintr-o dat".
Reducerea treptat a numrului de igri nu are
anse de succes pe termen lung!
FUMATUL
Terapia de renuntare la fumat:
- Terapia medicamentoas cu bupropion;
- Metodele de substituie nicotinic:
- Plasturele cu nicotin;
- Guma de mestecat cu nicotin;
- Tablete sublinguale cu nicotin;
- Inhalatorul cu nicotin;
- Vareniclina;
- Metode naturiste.
FUMATUL
FUMATUL
n concluzie, dac nu fumai, nu v
apucai!

Mai mult, ncercai s-i facei pe cei din jurul
dumneavoastr s renune la fumat!

Dac fumai, lsai-v! Nu e niciodat
prea trziu pentru a v lsa! Nimic nu va
fi mai benefic pentru sntatea
dumneavoastr!
HIPERTENSIUNEA ARTERIAL
Ce este tensiunea arterial i de ce este important?

- Tensiunea arterial sistolic reprezint presiunea din artere cnd
cordul se contract i pompeaz snge n artere; tensiunea
arterial diastolic reprezint presiunea din artere n momentul n
care cordul se relaxeaz, dup contracie.
- Tensiunea arterial (TA) crescut sau hipertensiunea arterial
sistemic (HTA) nseamn creterea presiunii n arterele sistemice.

Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale?

- TA optim este sub 120/80 mmHg (sau ntre 120/80 mmHg i
139/89 mmHg);
- dac TA este 140/90 mmHg sau mai mult, se consider
hipertensiune arterial.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Ce produce hipertensiune arterial?
- n 90% din cazurile de HTA nu exist o cauz cunoscut, dar
anumii factori cresc ansa de a dezvolta aceasta boal.
- n 10% din cazuri HTA este secundar, asociat cu:
1) boli renale: stenoza arterelor renale; pielonefrita cronic;
nefropatia indus de analgezice; boli de esut conjunctiv;
glomerulonefrita; boala polichistic; nefropatia diabetic;
obstrucii de tract urinar; tumori ce produc renina;
2) tulburri endocrine: sindromul Cushing; sindromul Conn;
feocromocitomul; acromegalia; hipertiroidismul;
3) boli vasculare: coarctaia aortic;
4) afeciuni cerebrale: creterea presiunii intracraniene; leziunile
hipotalamice;
5) asociat administrrii unor medicamente: adrenalin sau
substane derivate; contraceptive orale etc.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Care sunt factorii de risc influenabili?
- Aportul crescut de sare;
- Stilul de via sedentar;
- Fumatul;
- Abuzul de alcool;
- Cantiti crescute de grsimi saturate n diet;
- Obezitatea;
- Stresul;
Dar care sunt factorii de risc neinfluenabili?
- Vrsta - cu trecerea timpului, vasele de snge devin rigide, apare
o arie de seciune a vaselor mai mic n sistol i astfel o cretere
a TA.
- Ereditatea.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Pot afecta valorile crescute ale tensiunii arteriale
organismul uman?

- HTA inseamn o sarcin crescut pentru cord i
artere;
- procesul natural de scdere a elasticitii arterelor
este accelerat;
- HTA crete riscul accidentelor cerebrale;
- HTA poate afecta rinichiul i ochiul;
- HTA poate duce la alte probleme grave de sntate
sau chiar la deces;

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
HTA a fost numit "ucigaul tcut" din dou
motive. Mai nti este "tcut" neexistnd
simptome specifice. Acuze ca ameeal,
nervozitate, epistaxis sau cefalee nu sunt
neaprat legate de HTA.

n al doilea rnd, comparativ cu normotensivii,
hipertensivii au un risc:
de 3 ori mai mare de boal coronarian;
de 6 ori mai mare de insuficien cardiac;
de 7 ori mai mare de accident vascular cerebral.


HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Cele mai multe cazuri de hipertensiune
arterial nu pot fi vindecate definitiv, dar
de obicei pot fi controlate.

i complicaiile ei pot fi prevenite sau
reduse, dac controlul se realizeaz
precoce i este meninut constant.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Ce msuri se pot lua pentru a controla hipertensiunea
arterial?

1) Modificarea obiceiurilor alimentare defectuoase:
- reducerea cantitatii de sare din alimentele consumate;
- normalizarea greutatii corporale;
- reducerea cantitatii de alcool;
- reducerea consumului de alimentele bogate n grsimi i
stimularea consumului de fructe, legume i lactate;

2) Activitatea fizic zilnic;

3) Oprirea fumatului;




HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
1) Modificarea obiceiurilor alimentare defectuoase:
REDUCEREA CANTITII DE SARE DIN ALIMENTELE
CONSUMATE:
De reinut c alimentele pot fi la fel de gustoase dac se fac
combinaii de condimente.
Trebuie evitate n principal alimentele cu coninut
crescut sau cu supliment de sare. Acestea sunt :
murturile, brnzeturile srate, conservele, aditivi
alimentari uscai, sosuri de tip ketchup.
Evitarea alimentelor srate!
Atentie la apa mineral! Dei apa mineral
comercializat n Romnia are un coninut sczut de
sruri, este bine ca medicul sa fie informat asupra
asupra consumului de ap mineral.

NORMALIZAREA GREUTII CORPORALE
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
2) Activitatea fizic zilnic:

Medicul poate recomanda cea mai potrivit
activitate fizic pentru pacient. Orice activitate fizic
fcut constant (i, ideal, cu plcere !), echivalent
a 30 de minute de mers rapid, zilnic, este benefic.
n felul acesta este uurat pierderea greutii
corporale/ meninerea ei n limite normale, dar i un
tonus psihic foarte bun !

3) Oprirea fumatului!
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
4) Medicaia:
Diureticele: iniial amplific diureza, reduc retenia de ap
si de sruri i scad volumul de snge.
Beta-blocantele: reduc ritmul cardiac i scad presiunea
cu care sngele iese din inim.
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei:
blocheaz producia unei substane specifice numit
angiotensin II care determin constricia arterelor i
eliberarea altei substane ce duce la reinerea de sruri de
ctre rinichi.
Blocante de canale de calciu: relaxeaz vasele
sangvine prin ncetinirea intrrii calciului n celule.
Vasodilatatoare directe: relaxeaz pereii arteriali.
Blocantele nervilor simpatici: impiedic constricia
vaselor de ctre sistemul nervos simpatic.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Important de reinut:
Tensiunea arterial nu este dificil de tratat dar
necesita rbdare.
Tratamentul se menine de regul pe durata
ntregii viei, cu variaii legate de doze i
combinaia medicamentelor.
Fa de catastrofa reprezentat de apariia unui
accident coronarian sau cerebral, administrarea
medicaiei pe termen lung este un dezavantaj
neglijabil.
Este important controlul ambelor valori :tensiunea
arterial -sistolic i diastolica.
i pacienii vrstnici au beneficii mari din scderea
tensiunii arteriale;
i femeile hipertensive au risc cardiovascular
crescut!
SINDROMUL METABOLIC
SINDROMUL METABOLIC


Test: raspuns cu DA sau NU dac se aplic
afirmaiile:
circumferina abdominal (msurat la nivelul crestelor
iliace) este mai mare sau egal cu: 94 cm pentru
brbai/80 cm pentru femei;
trigliceridele serice sunt mai mari sau egale cu 150
mg/dl (1,7mmol/L) sau se urmeaza un tratament pentru
hipertrigiceridemie.
tensiunea arterial este mai mare sau egal cu
130mmHg\cu 85 mmHg sau se urmeaza deja un
tratament pentru hipertensiune arterial;
HDL-colesterolul este mai mic de 40mg/dl (1,03mmol/L)
pentru femei i mai mic de 50mg/dl (1,3mmol/L) pentru
brbai sau deja se urmeaza un tratament pentru HDL-
colesterol;
glucoza seric mai mare sau egal cu 100 mg/dl sau
tratament pentru diabet.
SINDROMUL METABOLIC

Rezultatele testului
cel puin trei DA, duc la
diagnosticul de sindrom
metabolic.
unul sau doi DA
inseamna cel puin un
factor de risc pentru
boala cardiovascular.

Persoanele cu diagnosticul de sindrom metabolic au un
risc mare (10% la 10 ani) de a face ateroscleroz
(ngroarea localizat sau difuz a vaselor de snge) la o
vrst tnr i pe mai multe vase.
Sunt afectate att vasele cu diametru mare, ct i cele cu
diametru mic. Arterele care irig muchiul inimii , cele care
irig creierul , cele care irig muchii de la picioare , sunt
vase cu diametru mare. Aa nct riscul de infarct
miocardic, accident vascular cerebral i/sau nfundarea
vaselor ce irig muchii de la picioare, care poate s
mearg pn la amputaie, sunt complicaii aprute la
persoanele cu diagnosticul de mai sus. mbtrnirea
precoce a vaselor mici de la nivelul ochilor, sau de la
nivelul rinichilor poate duce chiar la orbire sau la
mbolnvirea grav a rinichilor pn la dializ.
Cantitatea de insulin secretat de celulele
pancreatice ale acestor bolnavi este sczut. Pe de
alt parte ei prezint creterea rezistenei celulelor
din diverse pri ale organismului la aciunea
insulinei. Astfel, rezerva de insulin a organismului
se va epuiza repede. Deci, pacienii care au deja
diabet vor prezenta o evoluie rapid a bolii, cu
complicaii multiple i severe, iar cei care nu au
nc diagnosticul de diabet, l vor avea ntr-un viitor
apropiat.
Grsimea n exces, care este una din
caracteristicile acestor bolnavi, secret unele
substane care favorizeaz depunerea accelarat a
grsimilor pe peretele vascular i formarea de
cheaguri de snge care pot duce la obstrucia
definitiv a vaselor de snge.
Endoteliul, unul din straturile peretelui vascular,
este afectat grav n acest sindrom. La nivelul lui i cu
ajutorul su se menine balana ntre factorii nocivi,
care duc la ngroarea, respectiv la formarea de
cheaguri n interiorul vasului de snge i factorii
protectori.
Toi factorii menionai anterior se condiioneaz
reciproc. Asocierea lor crete riscul de boal
cardiovascular al pacientului. Controlul eficient al
unuia dintre ei i va influena pozitiv i pe ceilali.
Att medicul ct i pacientul trebuie s priveasc
sindromul metabolic ca un tot unitar, dar s ncerce,
n acelai timp, s acioneze pe fiecare parametru n
parte.
Sindromul
Sindromul
metabolic
metabolic
Obezitate central:
- circumferinta
abdominal (CA)
brbai 94 cm
femei 80 cm
Plus oricare 2 din urmtorii
4 factori:
International Diabetes Federation
100 mg/dl Glicemie a jeun
130/85
mmHg
TA
< 40mg/dl
< 50 mg/dl
HDL-col brbai
femei
150 mg/dl TG
nivel Factor de risc
DISLIPIDEMIILE
Ce sunt dislipidemiile?
Creterea colesterolului i/sau a trigliceridelor peste
valorile normale.

Valori normale:
- Colesterol total: sub 200 mg/dl
- LDL colesterol: sub 100 mg/dl
- HDL colesterol: peste 40 mg/dl (peste 60 mg/dl este
considerat factor protector)
- Trigliceride: sub 150 mg/dl

Colesterolul este o grsime ce se gsete normal n
snge i n toate celulele organismului. Colesterolul
total este format din: HDL colesterolul (supranumit
colesterolul "bun") i LDL colesterolul (colesterolul
"ru").

DISLIPIDIMIILE
Controlul factorilor de risc:
- Redefinirea siluetei: circumferin abdominal
<80 cm (femei)
<94 cm(barbai)
- Scderea trigliceridelor (sub 150 mg/dl );

- Tensiunea: tensiunea arterial sistolic <130 mmHg;
tensiunea arterial diastolic <85 mmHg;

- Cresterea colesterolului bun: creterea HDL
colesterolului peste 40 mg/dl la brbai i peste 50 mg/dl
la femei;

- Glicemia (sub 100mg/dl ).


DISLIPIDEMIILE
Scderea trigliceridelor serice sub 150 mg/dl
trigliceridele sunt stocate n celule grase din
diferite pri ale organismului i constituie rezerva
de energie a organismului, deci avem nevoie de
ele, dar cu msur.
hipertrigliceridemia crete riscul de boal
cardiovascular, mai ales prin asocierea sa cu:
obezitatea, diabetul zaharat, fumatul, alimentaie
inadecvat, lipsa activitii fizice, consumul de
alcool.
Normalizarea TA
Cresterea HDL colesterol
Controlul glicemiei(sub 100 mg)




DISLIPIDEMIILE
Fii consecvent i rbdtor!
Nu se ntmpl minuni peste noapte!
Avei ncredere n dumneavoastr!
Continuai lupta cu kilogramele!
HIPERCOLESTEROLEMIE
Grsimile RELE din alimentaie, care cresc colesterolul din snge,
sunt:
1. Grsimile saturate de origine animal
- carne gras de porc, miel, vit ; pielia de la pui; untura de porc/pasare;
- unt, lapte sau preparate din lapte integral;
- ulei de cocos; cacao.
2. Grsimile nocive de origine vegetal
- provin din uleiuri vegetale n urma prelucrrii chimice;
- margarin; biscuii; cartofi prjii; mncare de fast-food; chipsuri;
prjiturele; pine alb;
3. Colesterolul din alimente:
- Organe (ficat, rinichi, creier);
- Glbenuul;
Grsimile BUNE din alimentaie ajut la scderea colesterolului,
sunt reprezentate de grsimile mono- i polinesaturate: uleiurile din
plante, nuci, semine, alune, avocado, uleiul de msline, petele.
HIPERCOLESTEROLEMIE
Alcoolul i colesterolul:
- dozele mici de buturi alcoolice (1-2 pahare mici la brbai i 1
pahar la femei) i n special vinul rou, ar crete HDL colesterolul;
- exist persoane cu boli de inim la care medicul interzice cu
desvrire consumul de alcool;
- pe de alta parte, consumul crescut de alcool are multiple riscuri:
alcoolism, accidente vasculare cerebrale, boli hepatice grave,
cancer, suicid.

Cafeaua i colesterolul:
- nu exist evidene c n cantitate moderat, cafeaua ar avea efecte
negative asupra colesterolului i bolilor cardiovasculare;
- exist unele date care spun despre cafeaua decofeinizat c ar
crete colesterolul ru (LDL colesterolul);
- dac suntei consumator de cafea, folosii cafeaua natural (nu mai
mult de 1-2 cafele/zi).

Mncarea nu
are nici un
gust? Vrei s
renunai?

Cerei prerea i
inimii i vaselor
dumneavoastr!

DIABETUL
DIABETUL ZAHARAT
Ce este diabetul?
- Diabetul zaharat nseamn excesul de zahr n snge;
- Diabetul afecteaz n principal arterele i nervii i determin n
final suferina mai multor organe: inim, rinichi, ochi etc.
- Cei mai multi diabetici mor din cauza bolilor cardiovasculare;

Exist dou tipuri de diabet:
- tip 1, ce afecteaz copiii i adulii tineri;
- tip 2, ce apare ntre 40-50 ani, de regul la persoane
supraponderale, sedentare;

Diabetul poate evolua o perioad n linite (mai ales cel de
tip 2), fiind descoperit ntmpltor cu ocazia efecturii
analizelor, ce arat valori crescute ale glicemiei n snge.



DIABETUL ZAHARAT
Implicatii:

Prevalenta crescuta in populatia
generala,cu tendinta de crestere in plan
mondial
Determinism complex si multifactorial
Evolutie cronica de o mare diversitate
Morbiditate si mortalitate extreme cu impact
multiplu asupra calitatii vietii
Eforturi deosebite si costuri ridicate pentru
preventie,depistare si management clinic
DIABETUL ZAHARAT
Diabetul zaharat a devenit o problem de
importan major pentru individ, medicin i
societate. Aceasta deoarece este o boal
frecvent, perfid, de lung durat i
devastatoare dac nu este bine ingrijit.
Kulkarni Kulkarni, ,- -K K Managing Managing Type Type 2 2 Diabetes Diabetes; Clinician ; Clinician Reviews Reviews 12(9):62 12(9):62- -67, 67,
2002 2002
DIABETUL ZAHARAT
Cnd se recomand controlul glicemiei?
- Dac pacientul are rude de gradul I cu diabet;
- Dac este obez / supraponderal;
- Dac are ali factori de risc (HTA, fumat);
- Periodic dac este diabetic;
Ce trebuie sa stie pacientul?
- Dac este diabetic, riscul cardiovascular este mare;
- Diabetul poate determina diagnosticul tardiv al bolii
cardiace ischemice, aceasta evolund fr durerea
tipic;
- Este necesar tratament optim i regim strict;
- Modificarea stilului de via.


DIABETUL ZAHARAT
Riscul Riscul cardiovascular cardiovascular
Pacien Pacien ii ii cu DZ2 cu DZ2 fr BCV BCV cunoscut cunoscut au au acela acela i i risc risc CV ca CV ca
indivizii indivizii f f r r diabet diabet dar dar care au un care au un eveniment eveniment CV CV n n
antecedente antecedente (IM (IM sau sau AVC); AVC);
Evolu Evolu ia ia dupa dupa evenimente evenimente CV la CV la pacien pacien ii ii cu DZ cu DZ este este
semnificativ semnificativ mai mai grav grav , , i i aproximativ aproximativ 7 din 10 7 din 10
pacien pacien i i mor mor prin prin evenimente evenimente CV CV sau sau complica complica iile iile lor lor. .
Obezitatea Obezitatea, in special , in special cea cea abdominal abdominal , , este este un marker clinic un marker clinic
al al insulinorezisten insulinorezisten ei ei i i se se reg reg seste seste in DZ 2 in DZ 2 n n
propor propor ie ie de 90%. de 90%. Aceasta Aceasta determin determin o o cre cre tere tere de 2,5 de 2,5
8 8 ori ori a a mortalit mortalit ii ii CV, CV, fiind fiind un predictor independent un predictor independent
al al cardiopatiei cardiopatiei ischemice ischemice. .
DIABETUL ZAHARAT
Beneficiile controlului lipidic:

Corectarea nivelelor de colesterol total i mai ales de
LDL-col realizeaz:

-prevenie primar (scade incidena BCV);

-prevenie secundar (scade incidena
evenimentelor cardiace la pacienii cu BCV
cunoscut).
PROFILAXIA DIABETULUI ZAHARAT
Prevenirea DZ tip 1 nu se poate realiza ramine un
obiectiv de cercetare.
Prevenirea DZ tip 2 se face prin :
dieta sanatoasa
cresterea activitatii fizice
prevenirea obezitatii (risc crescut cu 93%) sau ameliorarea
acesteia
evitarea stresului
evitarea sedentarismului (risc crescut cu 25%)
abandonarea fumatului
Prevenirea secundara si tertiara se face prin - depistarea
activa a bolii la persoanele cu risc crescut sau suferinde de alte
boli care ar putea sugera DZ.
SECRETELE CARE TEMPORIZEAZA APARITIA DIABETULUI
Un studiu finlandez a pus in evidenta faptul ca, unele schimbari
simple in regimul igieno-dietetic al individului pot elimina riscul
aparitiei bolii, iar pentru persoanele cu tulburari ale tolerantei la
glucoza pot reduce (dupa 4 ani) riscul evolutiei spre diabet cu 58% .
Cese poateface ?
1. Scadereain greutatecu 5% deoarece una
din cauzele majore de
aparitie a bolii o constituie cresterea
procentului de tineri obezi.
Prin consum de apa minerala si renuntarea
la bauturile racoritoare gen Pepsi sau Coca
Prin reducerea aportului de grasimi cu
30% din totalul de calorii
Prin combaterea sedentasrismului - facind
30 min.de exercitii fizice /zi
2. Consummai micde grasimi cu 22 gr din doza de grasimi totale,
care reprezinta jumatate din doza maxima de grasimi pentru femei
si o treime pentru barbati.
3. Adaugarea a 6-8 gr mai multefibrein alimentatie(fructe, legume,
zarzavaturi, cerealele integrale) - are rol in:
Evitarea socurilor insulinice (datorate variatiilor bruste ale
glicemiei) printr-o digestie lenta de 3-5 ore
Absorbtia si eliminarea toxinelor din organism
Intervin in asimilarea grasimilor, scazind nivelul colesterolului
sanguin
Previn obezitatea si diabetul
Scad incidenta bolilor cardiovasculare
Elimina substantele cancerigene generate in intestinul gros sub
influenta microflorei bacteriene patogene
Previn constipatia
In cantitati mai mari de 40 gr.fibrele alimentare pot:
Irita colonul.
Intervin in metabolismul lipidelor
Impiedica asimilarea unor vitamine si minerale (Ca, Fe)
Alcoolul (arata acelasi studiu) persoanele care au consumat
cantitati moderate au fost expuse cu 66% mai putin la IR decit cele
care nu au baut de loc. O doza=50 gr.alcool pur/zi (tuica, coniac,
whisky).
Consumul unei cantitati mai mari de alcool determina:
scaderea tolerantei la glucoza
are un aport caloric crescut (riscul obezitatii)
cresterea trigliceridelor
poate agrava neuropatia diabetica
poate agrava hepatopatia dismetabolica existenta
Este contraindicat consumul de bere, lichioruri, must.
Cerealelebune o medie de 10 gr de fibre vegetale zilnic (in
piine integrala, orez brun, paste fainoase din faina integrala) a
scazut riscul de DZ 2 cu 36%
Portocalele si vegetalele cu frunza verde - la persoanele
supraponderale:
o portie zilnica de morcovi, cartofi dulci sau portocale (cu
indice glicemic mai mic decit cel obisnuit) coboara riscul DZ 2 cu
27%
o portie si jumatate de spanac sau brocoli scad riscul DZ 2 cu
14%
Limitarea bauturilor racoritoare cercetarea Harvard a
siropului concentart de fructoza, folosit ca indulcitor in bauturile
racoritoare, a aratat ca persoanele consumatoare de racoritoare
aveau riscul DZ 2 cu 14% mai mare.
Sa se consume 30 gr de nuci, arahide sau alune 5 zile pe
saptamina, precumsi mai multe alimente cu continut in crom.
DIABETUL ZAHARAT
Riscul
cardiovascular
rmne crescut
dac nu se
controleaza
valorile glicemiei,
chiar dac sunt
controlai toti
ceilali factori de
risc
cardiovascular!!!

OBEZITATEA
OBEZITATEA
Reprezinta acumularea de grsime corporal n
exces;
Este o boal cronic ce nu trebuie neglijat;
Cauzele obezitii: creterea aportului caloric
combinat cu lipsa activitii fizice, factorii ereditari
si rareori obezitate de cauz endocrin (boli ale
glandelor);
Pacientul este supraponderal la valori ale
circumferinei abdominale de:
- peste 94 cm (pentru brbai)
- peste 80 cm (pentru femei)

OBEZITATEA
Exist dou tipuri de
obezitate: abdominal
(sau "n form de mr")
i cea a prii inferioare
a corpului ( "n form
de par")

Riscul de moarte subit
crete n paralel cu
prima form.
Obezitatea
abdominal crete de
5-7 ori riscul de
infarct i diabet
zaharat.

OBEZITATEA
Grsimea "acumulat" n organism se poate estima prin mai
multe metode. Una dintre ele este determinarea indicelui de
mas corporal (IMC):










Obezitatea se datoreste fie unei
alimentatii hipercalorice, fie a
scaderii activitatii fizice, fie
asocierii celor doua. O scadere a
greutatii cu 5 kg poate ameliora
mult echilibrul metabolic pentru o
buna perioada.
Acest lucru se obtine prin:
reducerea aportului de calorii
cresterea exercitiilor fizice
Atentie, este bine sa se mentina
o greutate cit mai aproape de
ideal !
OBEZITATEA
De ce obezitate?

- Se mosteneste
obezitatea?
- Metabolismul e de
vin?
- Se mnnca prea
mult?
- Se face prea puina
miscare?
OBEZITATEA
i ce dac?

Obezitatea nu este o afeciune
inofensiv!
Organizaia Mondial a Sntii
recunoate obezitatea ca fiind o boal
cronic, complex. Simptomele i
complicaiile ei se dezvolt ntr-o manier
progresiv.
OBEZITATEA
Complicaiile obezitii:







OBEZITATEA
Alte probleme asociate:
- Creterea colesterolului;
- Tulburri de ciclu menstrual;
- Hirsutism (exces de pr facial i pe corp);
- Tulburri de memorie;
- Scderea imunitii i creterea riscului de infecii;
- Depresie;
- Marginalizare social.

OBEZITATEA
Cine trebuie s slbeasc?

Medicii i nutriionitii recomand scderea
n greutate a persoanelor cu:
1. IMC > 30
2. IMC ntre 25 i 30, asociat cu ali factori
de risc:
Istoric familial de diabet sau boli cardiace
Hipertensiune arterial
Hipercolesterolemie
Diabet sau toleran alterat la glucoz
Obezitate abdominal
OBEZITATEA
Scderea n greutate, chiar i mic, are un
efect benefic asupra sntii!

Pierderea a 5-10% din greutate scade
tensiunea arterial i grsimile din snge.

Pierderea a 5-7% din greutate previne apariia
diabetului zaharat.

Pierderea n greutate mbuntete
activitatea fizic i sexual.
OBEZITATEA
Piramida alimentatiei corecte:


OBEZITATEA
Ce nseamn o diet sntoas?

O diet sntoas include, n linii mari:
ct mai multe fructe, legume; pui, pete de 1-2 ori pe
sptmn (petele oceanic, n special somonul, prin
coninutul su crescut de acizi grai polinesaturai tip
omega- 3, are un efect protector cardiovascular)
cu moderaie: pine, orez, cartofi, paste finoase, alcool
(adic cel mult un pahar mic de vin rou/zi), grsimi
vegetale (ex.: nuci, ulei)
ct mai puin: sare (nu se aduga sare n mncarea
gtit), grsimi de origine animal (carne roie, unt,
smntn, fric)
Acest tip de diet, denumit "mediteranean", s-a dovedit
a scadea frecvena obezitii, a diabetului, a cancerului.

Suplimentul alimentar de vitamine (E,C,D) nu s-a dovedit
c ar reduce riscul cardiovascular.
OBEZITATEA
n loc de concluzie!

St n puterea fiecruia dintre noi s ne
schimbm obiceiurile nesntoase i
momentul optim de a ncepe este chiar
astzi!


O diet echilibrat va da un tonus mai bun,
ntreste sistemul imunitar!
SEDENTARISMUL
O persoana sedentara prezinta un risc mai mare de
boal cardiovascular!
Ce e de facut?
- 30-60 de minute de activitate fizic zilnic (minim 5 zile/sptmn);
- n timpul exerciiilor se va purta nclminte i mbrcminte lejere;
exerciiul fizic se incepe progresiv.
- Sa se faca exerciiul fizic cam pe la aceeai or (de exemplu 12-12.30) ca
s intre n obinuin, ca un program;
- Se bea un pahar de ap nainte, unul n timpul efortului i unul dup;
- NU se fac exerciii fizice dup mas sau cnd afar este foarte
cald/frig/umezeal.
- NU se fac exerciii n ziua n care pacientul nu se simte bine.
- NU se fac activiti care produc dureri precordiale, dispnee sau ameeli.

In programul educational sunt de respectat obligatoriu
urmatoarele reguli:
sa nu lege niciodata 2 activitati, sa faca o pauza intre ele;
sa alterneze activitatile fizice grele cu cele usoare,
sa solicite familia la nevoie;
sa nu inceapa activitati fizice, doar la 1-2 ore dupa luarea mesei;
sa evite eforturile fizice in frig sau caldura excesiva;
sa-si planifice activitatile pentru dimineata, prinz si seara in
functie de gradul de solicitate si starea generala;
sa fie atent la pozitia corpului in timpul efortului, o postura
comoda economiseste energie;
sa respecte programul pentru controlul periodic;
sa respecte indicatiile medicale si sa nu modifice tratamentul;
sa nu treaca peste etapele recuperarii;
sa invete autorelaxarea;
sa-si controleze singur pulsul in diverse situatii;
sa nu uite ca certurile, enervarile, emotiile puternice sunt
periculoase;
4.Activitatea fizica si reantrenarea la efort
Capacitatea de efort se defineste ca o abilitate a sistemului
cardiovascular de a livra O
2
masei musculare in activitate si capacitatea
acesteia de a extrage O
2
din singe.
Se considera ca efortul este corespunzator daca:
nu apar dureri precordiale;
nu apare dispneea;
frecventa cardiaca nu depaseste o crestere de 30batai/min.
peste ritmul de reapus sau pina la 120 batai/min.;
TA nu creste sau nu scade cu mai mult de 20 mmHg;
nu apar tulburari de ritm;
Depresia i bolile de inim
Prezenta depresiei la femeile in varsta de peste
50 de ani se asociaza puternic cu un risc crescut
de deces prin boli de inima.
Cercetatori americani (Women's Health Initiative)
au examinat legatura dintre depresie si
sanatatea inimii. Dintr-un total de 93.676 femei
din grupul de studiu, aproape 16% au avut
scoruri inalte pe scala de masurare a depresiei.
Rata deceselor prin boli de inima in cei 4 ani ai
studiului a fost cu 50% mai mare in randul
femeilor suferinde de depresie comparativ cu
cele care aveau scoruri mici.

Depresia i bolile de inim
Rata mortalitatii prin toate cauzele a fost, de
asemenea, crescuta: studiul a evidentiat o
crestere cu 32% a mortalitatii la femeile
depresate. Aceasta crestere a riscului de
moarte asociata cu depresia s-a mentinut si
dupa ajustarea datelor in functie de varsta,
rasa, indicele de masa corporala, nivel de
activitate fizica si alti factori care ar fi putut
influenta factorii de risc.
Depresia i bolile de inim
Identificarea depresiei ca factor de risc
independent pentru bolile de inima este o
noutate. Cercetatorii nu au putut explica de ce
sau cum afecteaza depresia sanatatea inimii.
Concluzia lor, insa, a fost ca aceste constatari
constituie o dovada puternica in ce priveste
existenta unei legaturi intre depresia si cresterea
riscului de boli de inima, si ca sunt necesare
studii suplimentare in acest domeniu.
Medicii sunt incurajati sa aiba in vedere depresia
la pacientii care sufera de boli de inima si sa ia
masuri terapeutice atunci cand este indicat.

Exerciiul fizic este cea mai sigur cale
pentru eliminarea kilogramelor,stresului i
depresiei.
Preven Preven ia ia bolii bolii cardiovasculare cardiovasculare
- -abordare abordare multifactorial multifactorial - -
BCV
Controlul TA
Renunarea la fumat
Managementul
dislipidemiei
Tratamentul cu
aspirina
Scaderea in greutate
IN CONCLUZIE:
Inima reprezint un organ de
maxim importan pentru
organism. Aceasta coordoneaz
ntreaga circulaie din corp.
Sistemul cardiovascular este inta
,,atacurilor de tot felul, iar bolile
de inim afecteaz tot mai mult
populaia din Romnia de peste
50 de ani.
Societatea cotidian contribuie la
formarea stresului element
cauzator al attor boli, n special
cele cardiovasculare.

IN CONCLUZIE:
Alegerea un stil de via sntos: alimentaie srac n
grsimi i bogat n fibre vegetale!
Consumarea de sare, cafea, alcool cu moderaie!
Slbirea - dac este cazul!
nceperea unui program regulat de activiti fizice!
Evaluarea periodica a riscului cardiovascular prin
vizite lunare la medicul de familie!
Controlarea tensiunii arteriale i colesterolului pn la
atingerea valorilor corecte!
Controlarea periodica a glicemiei: aceasta trebuie s
fie sub 110 mg/dl!
Urmarea cu strictee a tratamentului si regimului
prescrise de medicul!

Pacientii bine instruiti, cu un
regim de viata - munca, odihna,
alimentatie si miscare - riguros
respectat au sansa sa nu depinda
fatal de aceasta boala si
complicatiile ei.
Un rol decisiv in realizarea
acestui deziderat il are echipa
medicala din care facem si noi
parte, asistentii medicali.