Biostatistica medicală

Planul lecţiei:
1. Statistica. Noțiuni generale. Scurt istoric.
2. Biostatistica medicală. Noţiuni generale.
3. Obiectul de studiu al biostatisticii
4. Metodele de cercetare aplicate în biostatistică
5. Totalitatea statistică. Unitatea de observaţie.
Caracteristica.
6. Valorile relative (indicatorii relativi:
(indicatorul extensiv, indicatorul intensiv,
indicatorul intuitiv, indicatorul de raport).
7. Indicatorii stării de sănătate (speranţa la viaţă,
mortalitatea, morbiditatea, calitatea vieţii.
Testul ne ajută să recunoaștem şi să
consolidăm starea emoţională dorită şi
chiar, într-o anumită măsură, să ne
consolidăm poziția în societate.
Fiecare dintre oamenii mici din copac au
o stare de spirit diferită şi au o poziţie
diferită.
În primul rând, identifică omulețul care
consideri că seamănă cel mai mult cu
tine. După aceea, alege omulețul cu care
ţi-ai dori să semeni. Cu alte cuvinte, alege
cine eşti şi cine ţi-ai dori să fii.
 Acestea sunt rezultatele testului:
În cazul în care ai ales omulețul cu numărul 1, 3, 6 sau 7, această alegere te
caracterizează că fiind o persoană motivată, care nu se teme de nici un obstacol în
viață.
Dacă ai ales omulețul cu numărul 2, 11, 12, 18 sau 19, acesta te caracterizează
ca fiind o persoană comunicativă, care este gata oricând să ofere un sprijin prietenilor
săi.
Alegerea cu numărul 4 te definește că fiind o persoană cu o poziţie stabilă în viaţă, o
persoană care dorește să realizeze cât mai multe, dar fără să depăşească dificultăţile
care pot să apară în cale.
Omulețul cu numărul 5 este mereu obosit, slab, nu are suficientă forţă de viaţă.
În cazul în care ai ales numărul 13 sau 21, această alegere te definește că fiind un pic
reținut; de multe ori ești expus unor probleme interne şi eviți comunicarea frecventă cu
oamenii.
Omulețul cu numărul 8 gândește pentru el însuși și se scufundă mult prea des în
propria lui lume.
Omulețului cu numărul 9 îi place să se distreze şi este un omuleț fericit.
În cazul în care ai ales numerele 10 sau 15 te adaptezi cu succes la viață și te afli într-o
stare emoțională optimă.
Omulețul cu numărul 14 se află cuprins de un colaps emoțional. Cel mai probabil ești
expus la o criză interioară.
Omulețul cu numărul 20 este, de obicei, alegerea unei persoană cu o foarte mare
încredere în sine. Ești un lider natural și dorești că oamenii să-ţi asculte întotdeauna
părerea.
Ai ales omulețul cu numărul 16? Ai obosit încercând să tot sprijini pe cineva, dar nu ai
observat asta?
Tu, îmbrățișezi omulețul cu numărul 17 – în acest caz, ai tendința de a te evalua
ca fiind un om înconjurat de atenție.
Statistica. Noţiuni generale.
• Statistica este ştiinţa socială care studiază
aspectele cantitative ale fenomenelor
sociale de masă într-o legătură strânsă cu
particularităţile lor calitative în condiţii
concrete de spaţiu şi timp.
NOTA BENE!!!!!!!
Reieşind din definiţie putem evidenţia două
particularităţi ale statisticii:
- nu se ocupă cu cazuri individuale ci
numai cu fenomenele de masă;
- studiază diverse fenomene în condiţii
concrete de spaţiu şi timp.
Argumente în favoarea
cunoaşterii statistice:
 suntem în mod curent utilizatori şi furnizori
de informaţie, atât în viaţa particulară cât şi
în cea profesională;
 suntem adesea decidenţi şi calitatea
deciziilor noastre depinde de o bună
informare;
 avem nevoie să ştim cum să descriem şi să
prezentăm în modul cel mai potrivit
informaţiile;
 trebuie să ştim cum să tragem concluzii
despre colectivităţi numeroase, doar pe baza
informaţiilor obţinute din eşantioane;
 suntem adesea interpreţi şi calitatea
înţelegerii noastre depinde de o bună
cunoaştere.
Biostatistica medicală.
Noţiuni generale.
domeniu al statisticii, care
studiază aspectele legate de
medicină şi ocrotirea sănătăţii.
domeniu al statisticii, specializat
în studierea fenomenelor biologice
şi medicale, în particular
diverselor fenomene şi procese
care afectează calitatea fizică și
mentală a oamenilor.
Biostatistica medicală.
Noţiuni generale.
Este o ramură a statisticii, specializată
pentru studiul fenomenelor biologice şi
medicale.
Ea se ocupă de culegerea,centralizarea
şi gruparea datelor, de prelucrarea
lor şi determinarea unor indicatori
pentru descrierea fenomenelor biomedicale
studiate, pe baza evidenţierii unor
regularităţi sau variabilităţi statistice.
Obiectivele biostatisticii:
 studierea stării sănătăţii populaţiei:
 indicatori demografici;
 morbiditatea şi invaliditatea;
 indicatorii dezvoltării fizice;
 evidenţierea particularităţilor stării sănătăţii
populaţiei prin prisma factorilor de influenţă;
 acumularea şi analiza datelor referitor la
reţeaua, activitatea şi resursele umane ale
instituţiilor medicale;
 evaluarea eficacităţii metodelor de tratament şi
profilaxie;
 planificarea, economia şi finanţarea ocrotirii
sănătăţii;
 aplicarea metodelor statistice în cercetările
clinice şi experimentale;
Obiectul de studiu al biostatisticii
îl constituie fenomenele şi procesele
care reprezintă următoarele
particularităţi:

se produc
într-un număr variază de la
mare de cazuri; un element la sunt forme
altul; individuale de
manifestare
concretă în timp,
în spaţiu şi sub
raport
organizatoric.
Rezultă, deci, că obiectul de
studiu al statisticii îl
constituie fenomenele de
masă, care prezintă
proprietatea de a fi
variabile ca formă de
manifestare individuală în
timp, în spaţiu şi sub raport
organizatoric.
Specificul biostatisticii:

Depistarea fenomenelor
biomedicale

Dinamica fenomenelor
biomedicale

Evidenţierea tendinţei
acestor fenomene

Corelaţia lor cu factorii ce

le provoacă
Metodele de cercetare aplicate
în biostatistică:
1. Metoda observaţiei
2. Metoda epidemiologică
3. Metoda istorică
4. Metoda economică
5. Metoda experimentală
6. Metoda demografică
7. Metoda sociologică
Totalitatea statistică:
Este o colectivitate statistică generală
(universul statistic) cuprinde totalitatea
elementelor care pot fi supuse studiului
statistic în limite concrete de spaţiu şi timp,
conform scopului acestui studiu.

Exemple: numărul de bolnavi cu hepatite virale din

Republica Moldova; numărul de nou-născuţi sau
decedaţi la nivel naţional sau regional;
numărul de studenţi în Republica Moldova;
numărul de copii vaccinaţi în anul 2016 în
municipiul Chişinău;
Unitatea de observaţie.
Caracteristica.
Unitatea de observație -
reprezintă elementul component
al unei colectivităţii statistice,
supuse observării şi cercetării.
Unităţi statistice pot fi: persoana, decesul,
nou-născutul, cazul nou de boală, animalul
de experienţă, familia, grupa de studenţi,
secţia unui spital etc.
Caracteristicele unităților de
observație:
Calitativă Cantitativă
(descriptivă), (numerică),
exprimată prin exprimată în cifre.
cuvinte. (vârsta, indicii
(sexul, etnia, profesia, antropometrici,
locul de trai, entitatea temperatura, durata
nosologică, rezultatul maladiei, spitalizării,
final al tratamentului, rezultatele investi-
calitatea lui etc.) gaţiilor etc.)
 Indicator statistic:
• Indicatorul statistic reprezintă
expresia numerică a fenomenelor
sociale sub raportul structurii,
interdependenţelor, modificărilor
lor în timp şi spaţiu.
• Indicatorul statistic este obţinut
ca urmare a procesului cercetării
statistice, este obiectiv determinat,
are un conţinut real, o formulă
proprie de calcul şi o formă
specifică de exprimare.
Funcţiile indicatorilor statistici:
de măsurare;

de comparare;

de analiză;

de sinteză;

de estimare;

de verificare a ipotezelor şi de testare a semnificaţi

c indicatori statistici calculaţi.
Pentru a face o caracteristică totalităţii
cercetate, în prealabil, după semnele ei
calitative se utilizează valorile
(indicatorii) relative.
Mai frecvent folosim 4 grupe
indicatori:

de
intensivi extensivi intuitivi
raport
 Indicatorii intensivi
(de nivel, de frecvenţă) arată care
este frecvenţa unui fenomen dintr-o
anumită perioadă şi teritoriu faţă
de o colectivitate care nemijlocit a
produs acest fenomen.
Aceşti indici pot fi numiţi rate,
deoarece fenomenul provine din
populaţie.
• (1000; 10000; 100000)
Indicatorii intensivi se utilizează pentru stabilirea
fenomenului cercetat (morbiditatea, natalitatea,
mortalitatea) – este unicul ce poate fi utilizat
pentru compararea frecvenţelor cercetate din
diferite teritorii. Se utilizează pentru analiza
succesivă, în dinamică a fenomenelor cercetate.

Exemplu. În oraşul D au fost înregistrate 350

cazuri de deces la o populaţie de 50 000 locuitori.
Indicatorii intensivi în majoritatea cazurilor de
studiu al morbidităţii, proceselor demografice,
invalidităţii etc. se calculează în medie la o mie de
locuitori. Deci în cazul dat indicele va fi:
 Indicatorii extensivi:
(de repartiţie, de structură, de pondere) ne arată
raportul dintr-o parte integrantă a fenomenului şi
fenomenul integru (structura, proporţia, cota).

De exemplu, în a. 2007 în localitatea “H” au fost înregistrate

2500 cazuri de îmbolnăviri, inclusiv 800 cazuri de maladii
cardiovasculare, 500 – pulmonare, 600 – infecţioase şi 450
traume.
Metoda de calcul. Totalul de boli înregistrate – 2500 = 100%.
Ponderea maladiilor cardiovasculare nu este cunoscută şi se
notează prin “x”.

Deci, rezultă proporţia: 2500 ---- 100%

800 ---- x%, unde:
Indicatorii intuitivi(demonstrativi):
ne arată raportul unei serii de valori faţă
de o mărime luată ca bază şi fiind
considerată egală cu 100%.
Acest indice ne demonstrează de câte ori
sau cu câte % s-a micşorat sau s-a mărit
fenomenul cercetat şi se utilizează atunci
când apare necesitatea de a analiza
schimbările dinamice ale unui semn sau
fenomen omogen, sau a totalităţii în studii
repetate.
•De exemplu dinamica numărului de medici în ultimii 20
de ani.
1985 – 15 568 – 100 %
1990 – 13 915 - x
1995 – 13 302
2000 – 11 718
2005 – 10 833
 Indicatorii de raport:
arată raportul dintre două valori
independente una faţă de alta şi care
nu se produc reciproc. Mai frecvent se
utilizează pentru a demonstra nivelul
de asigurare a populaţiei cu resurse
(medici, medici de diferite profiluri,
paturi, aparataj etc.).
De exemplu:
În localitatea F. cu o
populaţie de 30000 locuitori
au fost amplasate 300 de
paturi. Care este nivelul de
asigurare a populaţiei cu ele?
Răspuns:
 Alți indici statistici...
Speranța de viață (sau ”speranța la o viață
fără invaliditate”) exprimă numărul
anilor pe care o persoană ajunsă la o
anumită vîrstă i-ar putea trăi fără
dizabilități.
Mortalitate sau rata de mortalitate, este
un indicator al sporului natural care
măsoară numărul de persoane ce
decedează raportat la o anumită
populație, într-o unitate de timp.
Caliatatea vieții (în medicină) se înțelege
bunăstarea fizică,psihică și socială,
precum și capacitate pacienților de a-si
îndeplini sarcinile obișnuite, în existența
lor cotidiană.
Ca o piesă de teatru,
așa este viața:
nu conteză cît de mult
a ținut, ci cît de
frumos s-a desfășurat.