Sunteți pe pagina 1din 3

Istoria nursingului

Referat
Profesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilor numeroase dificultati in recunoasterea
ei .Cunoscuta si chiar practicata din perioada preistorica arta de a ingriji are un caracter universal dar
recunoasterea ca profesie s-a produs la jumatatea secolului al XX-lea. Profesia de asistent medical/ nursa
in leicul anglo-saon repre!inta in egala masura stiinta si arta" nursingul cunoscand in lunga sa perioada
de evolutie # etape distincte $
%n sistem de ingrijiri &a!at pe vindecatorii traditionali si autoingrijire " cu interpretarea fenomenelor
legate de &oala prin prisma traditiilor religioase si culturale ale fiecarei comunitati in parte ' in epoca
primitiva nu gasim nici medici " nici nurse
( )-a etapa de de!voltare a ingrijirilor de sanatate apare odata cu crestinismul ' crestinismul insufla in
persoana care ingrijeste devotament " caritate si simtul datoriei . *-au creat primele centre de primire
destinate &olnavilor si saracilor " institutionali!area su&liniind functia de ajutor social a nursingului
punandu-se accent pe dispensari!area ingrijirilor corporale si psihice .
( #-a etapa este legata de de!voltarea sociala si economica " etapa in care monopolul religios si / sau
al actiunilor carita&ile din sec al X+X- lea a fost detronat .+n mai toate tarile lumii au aparut scoli pentu
pregatirea asistentelor medicale si a personalului auiliar
*ecolul XX cauta sa defineasca cat mai eact termenul de nursing/ nursa plecand de la definitia
simpla in care , nursa este profesionistul care hraneste " incurajea!a si protejea!a o persoana" fiind
pregatita pentru a ingriji &olnavi " raniti si &atrani -..timologic cuvantul nursa este folosit ca su&stantiv si
deriva din latinesculnutri care inseamna mama adoptiva.
+n anul /011 a luat fiinta Consiliul +nternational al 2urselor care are ca scop im&unatatirea
ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru " profesia de nursa fiind direct legata de societate .
+n pre!ent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cu eigente sporite . 2ursingul
este o activitate complea " nursa tratea!a pacientul comple " &io-psiho-social in vederea asigurarii unei
stari perfecte de &unastare fi!ica " psihica si sociala .34* defineste sanatatea individuala ca si , stare de
&ine completa din punct de vedere fi!ic " mintal si social si nu numai a&senta &olii sau infirmitatii - .5eci
datorita compleitatii " nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie in profesie " in care
vocatia este inlocuita de profesionalism .
+storicul medicinei " nursingului se contopeste cu istoria de!volarii societatii umane cu perioadele
sale de progres " stagnare sau declin " care s-au influentat reciproc " cunoasterea lor fiind necesara nu
numai pentru a cinsti memoria inaintasilor ci si pentru ca , acei care nu tin minte trecutul sunt condamnati
sa-l repete -" *anta6ana . 4edicina a fost initial dominate de magie " actele terapeutice &a!andu-se pe
ritualuri religioase si pe instincte " preocuparea dominanta fiind disparitia durerii .Papirusurile egiptene
din /788 inainte de 9ristos pre!inta ingrijirea plagilor" inci!ia a&ceslor si im&alsamarea cadavrelor . +n
:recia antica " medicina este influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor.(par o serie de
scoli medicale in Rodos " ;os ";nidos " care se ocupau de prevenirea <!eita 96geia = si tratarea &olilor
< >eita Pana?eea=. 9ippocrat< @78-#AB in.9r.= considerat parintele medicinei a intemeiat scola din ;os si
pe langa juramant care cuprinde aspecte deontologice vala&ile si in !iua de a!i a scris in peste 78 volume "
pe specialitati $ anatomie " fi!iologie " medicala " ortopedie " chirurgie " etc . informatii de specialitate care
au fost &a!a unor descoperiri stiintifice ulterioare .
.poca moderna si conteporana a generat reforme si-n sCnCtate" cu &a!e stiintifice de invatamant
medical . Dlorence 2ightingale </0)8-/1/8= a revolutionat modul de ingrijire al &olnavilor' ingrijirile nu
tre&uie sa reflecte doar mila " ci sa se &a!e!e pe intelepciune si stiinta. D.2ightingale a infiintat la Eondra
*coala de 2ursing 2ightingale "aceasta fiind prima forma de invatatmant organi!at de ingrijire a
&olnavilor . +n mod paradoal" sunt multi oameni care nu au au!it de ea" desi este considerata a fi o
adevarata legenda 'a fost precursoarea serviciului sanitar modern. 5atorita am&itiei si devotamentului de
care a dat dovada" spitalele secolului al X+X-lea s-au transformat in institutii de tratament adecvate" dotate
din punct de vedere sanitar si cu personal de specialitate pregatit sa intervina in orice moment.
Capacitatea ei intelectuala deose&ita" altruismul si energia ei au consacrat-o in domeniu si i-au asigurat un
loc in istorie. 5e altminteri" inEondra eista un mu!eu care ii poarta numele si unde se regasesc acte care
i-au apartinut. Dlorence 2ightingale s-a nascut pe /) mai /0)8 in +talia" din parinti &ritanici" iar numele ei
a fost inspirat de orasul in care a va!ut lumina !ilei. Provenind dintr-o familie foarte instarita" ea a avut
sansa pe care etrem de putine femei o aveau la vremea respectiva - anume" aceea de a &eneficia de o
educatie ingrijita" intr-una dintre cele mai prestigioase universitati din lume" respectiv Cam&ridge. 4icuta
Dlorence a dovedit de la &un inceput reale a&ilitati academice si inclinatie spre studiu" iar dupa ce a
terminat cursurile elementare" toata lumea se astepta ca ea sa se casatoreasca. 5e altminteri" de
pretendenti nu ducea lipsa" dat fiind faptul ca era o fata foarte &ogata" educata si" nu in ultimul rand"
frumoasa. 5ar planurile ei erau cu totul altele' la varsta de /A ani a declarat ca simte ca si-a gasit
FmenireaF" ca urmare a faptului ca" spunea ea" ar fi primit un mesaj din partea 5ivinitatii. F5umne!eu mi-
a vor&it si m-a chemat in sluj&a EuiF. 5at fiind faptul ca Dlorence nu era preocupata in mod deose&it de
religie" nu s-a pus nici o secunda pro&lema ca ar fi fost vreo mistica sau ca ar fi avut halucinatii. (ceasta
inclinatie avea sa se manifeste incepand cu vi!ite tot mai frecvente in caminele de &atrani si spitale" unde
incerca sa stea cat mai mult timp in preajma surorilor medicale. Parintii ei au fost la inceput total
impotriva dorintei fiicei lor de a deveni asistenta" pentru ca in secolul al X+X-lea aceasta profesiune nu era
considerata ca fiind una Fonora&ilaF <aceasta" pe langa faptul ca" daca Dlorence ar fi muncit" s-ar fi
considerat ca familia ei este in pragul ruinei=. Ganara a parut ca se supune parintilor sai si" a&andonandu-si
pe moment intentiile" a plecat intr-o ecursie in strainatate impreuna cu doi prieteni. Cei trei au calatorit in
+talia" :recia si .gipt" insa la intoarcere Dlorence era mai hotarata ca oricand sa- si urme!e vocatia. +n
acest scop" ea s-a inscris la un curs de trei luni in domeniul asistentei medicale" ceea ce i-a permis sa
ocupe un post de infirmiera" pe care nu l-a mai parasit pana in /0B@. +n anul /0B@" in timpul ra!&oiului din
Crimeea" Dlorence 2ightingale a dat dovada de etraordinara sa capacitate de organi!are. Conditiile din
spitalele pentru soldatii engle!i raniti in Crimeea erau cu adevarat jalnice" mai ales in acea situatie' lipsea
ingrijirea medicala de specialitate" iar igiena era ineistenta. Ginerii soldati mureau in spital" chiar daca
ranile lor nu erau letale"ci din cau!a instalarii septicemiei. Pentru a im&unatati situatia" guvernul &ritanic a
hotarat sa trimita pe cineva capa&il care sa se ocupe de acest serviciu si anume pe Dlorence 2ightingale.
(ceasta" insotita de #0 dintre cele mai &une infirmiere formate de ea" a ajuns la spitalul de campanie pe
data de )/ octom&rie /0B@. Dlorence si echipa sa s-au ocupat cu maima riguro!itate de curatenia din
spital" sterili!area instrumentarului" procurarea de fese si pansamente din tifon" precum si de alimentatia"
pana atunci cu totul improprie" a soldatilor. +n urma acestor masuri puse in practica etrem de riguros"
mortalitatea in randul ranitilor s-a redus simtitor. 5e!voltarea unitatilor spitalicesti " ca unitati de ingrijire
a &olilor grave "accesi&ile tuturor categoriilor sociale a condus a aparitia 2ursingului Clinic" care este
practicat si in !iua de a!i.
Putem spune ca nursingul este vechi de cand familia dar adevarata sa pre!enta la nivel international
apare catre sfarsitul sec X+X" cand femei vi!ionare din dorinta de a o&tine un statut social au reusit sa
uneasca si sa constitie prima organi!atie internationala pentru femei " in /01# la Congresul 4ondial al
Repre!entantelor Demeilor " de la Chicago.%nirea nurselor a avut loc putin mai tar!iu si anume in /011 la
Eondra cand a fost creat Consiliu +nternational al 2urselor .*trategiile de functionare ale nurselor s-au
in&ogatit cu directii noi privind o stare de sCnCtate mai &una pentru indivi!i si comunitate " promovarea
igienei sociale si a sanatatii pu&lice " precum si ele&orarea unui lim&aj comun in nursing.
Hirginia 9enderson <n./01A=va pu&lica chiar un volum cu titlul IPrincipiile de &a!a ale
nursingului" volum in care apare si oprim a definitie a nursei $functia unica a nursei consta in a ajuta
persoana &olnava sau sanatasa pentru indeplinirea acelor activitati care contri&uie la sCnCtate sau
recastigarea ei< sau la o moarte impacata " linistita = pe care le- ar fi indeplinit fara ajutor daca ar fi avut
puterea " vointa si cunostinta necesara.
5e cand a fost fondat Consiliul +nternational al 2urselor a reusit sa se impuna ca o
organi!atie dinamica cu profesionisti din sCnCtate " un organism implicat activ in deservirea profesiei de
nursing si a unei societati mai &une pentru toti.(sta!i +C2 este o federatie de //0 asociatii nationale si
este condus de nurse " pentru nurse " cu implicatii majore in politica glo&ala de sCnCtate .