Sunteți pe pagina 1din 108

INTRODUCERE IN NURSING

DIN ISTORIA PROFESIEI

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Nursingul este o art. Necesit devotament exclusiv, pregtire temeinic, talent, ca orice pictor sau sculptor. Ce este mai mult? S ai de-a face cu pnza de pictur sau cu marmura sau s ai de-a face cu organismul viu, cu fiina uman templul duhului lui DUMNEZEU? Florence Nightingale - 1860

Definiia Nursingului
Nursingul = tiina i arta de a ngriji omul sntos i bolnav; Nursing = proces de ngrijire; esena nursingului este relaia complex profesional - terapeutic i empatic dintre nurs ( asistent ) i pacient. OMS i Consiliul Internaional al Nurselor definete nursingul ca o parte integrant a sistemului de ngrijire a sntii care cuprinde : Promovarea sntii; Prevenirea mbolnvirilor Ingrijirea bolnavilor de toate vrstele i n toate stadiile bolilor, chiar i n stadiul terminal.

Definiia Nursingului

OMS =defineste sanatatea individuala ca si stare de bine completa din punct de vedere fizic ,mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii . Deci datorita coplexitatii , nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie in profesie , in care vocatia este inlocuita de profesionalism . Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale ( comportamentului profesional ) s-a constituit in cadrul profesiunii medicale din cele maivechi timpuri . Ea a aparut ca o necesitate in medicina , deoarece pe langa insusirea unor norme tehnice de comportament , aceasta profesiune a obligat intotdeauna la insusirea unor norme etice fara de care succesul profesional nu poate fi asigurat .

Definiia Nursingului
Nursing nseamn a ngriji, dar raportat la sistemul medical constituie o metod sistematic, organizat, ce permite acordarea de ngrijiri individualizate. In ultimii ani termenul de nursing este acceptat, n sens larg, ca tiina de a ngriji. Pentru a fi un asistent medical competent, cu eficien pentru bolnav, trebuie s cunoti arta de a ngriji.

Definiia Nursingului
ICN Consiliul Internaional al Nurselor: Nursingul, ca parte integrant a sistemului de asisten social, cuprinde ocrotirea sntii, prevenirea bolilor i ngrijirea bolnavilor fizic, psihic ( mental), ca i a celor infirmi ( cu dizabiliti ) de toate vrstele, n toate formele de asisten social i aezri comunitare. Asistenii medicali sunt interesai de reaciile individuale, familiale i de grup n faa bolii i trebuie s rspund problemelor reale sau poteniale de sntate ale indivizilor sau comunitii. Aceste reacii umane reclam o sfer mai larg de intervenii, de la restabilirea sntii pn la o faz individual a bolii, la dezvoltarea de politici pentru ocrotirea sntii populaiei pe termen mai lung

Definirea profesiei de asistent medical

Profesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilor numeroase dificultati in recunoasterea ei . Cunoscuta si chiar practicata din perioada preistorica arta de a ingriji are un caracter universal , dar recunoasterea ca profesie s-a produs la jumatatea secolului al XX-lea. Profesia de asistent medical/nursa in lexicul anglo-saxon reprezinta inegala masura stiinta si arta, nursingul cunoscand in lunga sa perioada de evolutie 3 etape distincte: -Prima etapa:Un sistem de ingrijiri bazat pe vindecatorii traditionali si autoingrijire , cu interpretarea fenomenelor legate de boala prin prisma traditiilor religioase si culturale ale fiecarei comunitati in parte ; in epoca primitiva nu gasim nici medici , nici nurse -A 2-a etapa de dezvoltare a ingrijirilor de sanatate apare odata cu crestinismul ; crestinismul insufla in persoana care ingrijeste devotament , caritate si simtul datoriei . S-au creat primele centre de primire destinate bolnavilor si saracilor ,institutionalizarea subliniind functia de ajutor social a nursingului punandu-se accent pe dispensarizarea ingrijirilor corporale si psihice . -A 3-a etapa este legata de dezvoltarea sociala si economica ,etapa in care monopolul religios si / sau al actiunilor caritabiledin sec al XIX- lea a fost detronat .

Juramantului professional al celor care acorda ingrijirimedicale:


Ma angajez solemn in fata lui Dumnezeu si-n prezenta acestei adunari sa duc o viata integra si sa-mi indeplinesc cu credinta indatoririle profesiei mele . Nu voi lua si nu voi administra nici un remediu periculos. Voi face totul pentru cresterea profesiunii mele si voi pastra cu o totala discretie lucrurilor private care-mi vor fi incredintate si toate secretele de familie ,pe care practica serviciului meu mi le va face cunoscute . Voi ajuta din toate puterile mele si in mod cinstit medicul in munca sa si ma voi dedica bunastarii celor care sunt lasati in grija mea.

Istoria nursingului
In mai toate tarile lumii au aparut scoli pentu pregatirea asistentelor medicale si a personalului auxiliary. Secolul XX cauta sa defineasca cat mai exact termenul de nursing/nursa plecand de la definitia simpla in care nursa este profesionistul care hraneste , incurajeaza si protejeaza o persoana, fiind pregatita pentru a ingriji bolnavi , raniti si batrani . Etimologic cuvantul nurse este folosit ca substantiv si deriva din latinescul nutrix=care inseamna mama adoptiva. In anul 1899 a luat fiinta Consiliul International al Nurselor care are ca scop imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru , profesia de nursa fiind direct legata de societate . In prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cu exigente sporite . Nursingul este o activitate complexa , nursa trateaza pacientul complex , bio-psiho-social in vederea asigurarii unei stari perfecte de bunastare fizica , psihica si sociala .

Cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar elaborate de Masci si anume :
1. Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi : copil , tanar sau batran. Cand a ajuns in mainile tale este o fiinta fara aparare care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si caritatea ta. 2.Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului . In dragostea de oameni , saracul sa se simta bogat . Respecta nuditatea maladiei , spectacolul mizeriei si al suferintei. 3.Respecta nobila ta misiune incepand cu insasi persoana ta ; sa nu o profanezi . Poarta-te demn . constiincios , cu omenie . Nu specula pe bolnav, caci profesia ta nu e ca oricare alta . Sacrificiul tau , ajutorul tau pot fi pretuite ca o meserie obisnuita . 4.Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste . Atunci cand stiinta nu mai poate face nimic , bunatatea ta , purtarea ta sa sustina pe bolnav. Invinge greutatile inerente profesiunii tale ,stapaneste supararea si nerabdarea ta , gandestete ca cel suferind este dezarmat , fara putere si are nevoie de ajutorul si ingrijirea ta. 5.Sa nu umilesti niciodata pe bolnav , care si asa e umilit de boala lui . Oricare ar fi boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii . Sa nu distrugi la nici-un bolnav iluzia vindecarii , chiar daca ar fi vorba de un muribund. Sunt oameni care au nevoie sa-i intovarasesti pana la ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa ghiceasca sfarsitul

Cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar elaborate de Masci si anume :
6.Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce priveste o maladie este ceva sfant , care nu poate fi tradat sau destanuit altei persoane . Profesiuena ta este un sacerdotiu . Nu trebuie sa faci deosebire de statut social , de credinta religioasa. Inaintea ta toti sa fie tratati deopotriva , caci toti oamenii sunt tratati deopotriva de legile firii 7.Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara , corvoada. Acest sentiment ar ingreuna exercitiul meseriei tale . Invata sa cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva cand au nevoie de ajutorul tau , cand au nevoie de somn , deodihna , de mancare . Defectele , pretentiile , toanele bolnavilor sunt datorate suferintei . La fel ai fi si tu cand ai fi bolnav 8. Niciodata fata de bolnav sa nu te arati neincrezaor in reusita tratamentului Mentine-i speranta , credinta . Fa ca bolnavul sanu se simta singur , izolat . Daca a suferi e geu , a suferi singur e incomparabil mai greu . Poarta-te astfel ca bolnavul sa fie sigur ca are in tine un sprijin . Da-i curaj cand il vezi trist ,amarat , disperat.

Cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar elaborate de Masci si anume :

9. Nu ajunge numai bunavointa , ci se cere si stiinta in ingrijirea bolnavilor. Zilnic se descopera noi mijloace pentru alinarea suferintelor . Nu te multumi si nu te margini numai la stiintele si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala . Improspateaza-le mereu . Invata mereu . Citeste mereu carti si reviste medicale. 10. Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in fata bolnavului . Ii risipesti increderea in medicina , ii distrugi speranta in vindecare Responsabilitatile esentiale ale asistentului medical sunt mentionate ulterior si de o serie de organizatii.

Codul deontologic al asistentilor medicali / nurselor se suprapune conceptului de nursing care consta in : Promovarea / pastrarea sanatatii Restabilirea sanatatii Inlaturarea suferintei Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei si colectivitatilor , activitatea asistentului medical fiind in interrelatie cu a celorlalti profesionisti din sanatate . Domeniile Nursingului Istoricul medicinei , nursingului se contopeste cu istoria dezvolarii societatii umane cu perioadele sale de progres , stagnare sau declin , care s-au influentat reciproc , cunoasterea lor fiind necesara nu numai pentru a cinsti memoria inaintasilor ci si pentru ca acei care nu tin minte trecutul sunt condamnati sa-l repete , Santayana . Medicina a fost initial dominata de magie , actele terapeutice bazandu-se pe ritualuri religioase si pe instincte , preocuparea dominanta fiind disparitia durerii

Domeniile Nursingului

Papirusurile egiptene din 1600 inainte de Hristos prezinta ingrijirea plagilor, incizia abceslor si imbalsamarea cadavrelor . In Grecia antica , medicina este influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor. Apar o serie descoli medicale in Rodos , Kos ,Knidos , care se ocupau de prevenirea (zeitaHygeia ) si tratarea bolilor ( Zeita Panakeea). Hippocrat( 460-375 in.Hr.)considerat parintele medicinei a intemeiat scola din Kos si pe langa juramant care cuprinde aspecte deontologice valabile si in ziua de azi ascris in peste 60 volume , pe specialitati : anatomie , fiziologie , medicala ,ortopedie , chirurgie , etc . informatii de specialitate care au fost baza unor descoperiri stiintifice ulterioare Hippocrat( 460-375 in. Hr.) , parintele Medicinei

Rembrandt

Lectia de anatomie a prof, Tulp

Medicina evului mediu


Medicina evului mediu a avut mai putine progrese , fiind dominata de biserica. Odata cu declansarea conflictelor militare apar scoli medicale pe langa biserici pentru ingrijirea ranitilor si apar o serie de scrieri cu baza stiintifica . InFranta , in sec XIII se infiinteaza Colegiul Sf .Cosma , cu catedra de anatomie , fiziologie ,obstetrica. Dupa anii 1500 apar scoli medicale in care medicina era predata in facultati alaturi de latina ,greaca , teologie. Epoca moderna si conteporana ,incepand cu sec XVIII remaniaza toate cunostintele stiintifice acumulate si apar noi asezaminte academice inFranta , Austria , Italia , Anglia , Germania . Sunt puse bazele asepsiei si antisepsiei ( Louis Pasteur , respective Joseph Lister) . In perioada comunei primitive si-n cea sclavagista , mdicina traco-getica este sub influente religioase , fiind dominata de elementul mistic. Odata cu razboaiele daco-romane si constituirea Daciei , ca provincie a Imperiului Roman ,timp de 165 de ani , cat a durat stapanirea romana se inregistreaza o bogata activitate medicala . Pe columna lui Traian se pot identifica posuri de prim ajutor pentru raniti si diverse instrumente utilizate in practica . In evul mediu , medicina afost practicata de vraci si au aparut primele forme organizatorice de asistenta medicala prin infiintarea bolnitelor manastiresti unde aveau acces in principal calugarii batrani si bolnavi , iar mai tarziu laicii batrani , bolnavi si saraci .

Prima bolnita
Prima bolnita a aparut in Transilvania , la Manastur , langa Cluj in 1061 , ulterior au aparut la Bistrita , Oradea , Brasov,Prislop , iar in Moldova la Cotnari ; in Tara Romaneasca la Curtea de Arges si RamnicuValcea . Mai tarziu au aparut azile-spital pentru laici , in Transilvania la Oradea , Sibiu , Brasov ,in Tara Romaneasca la Simidreni , iar in Moldovala Suceava . Primul spital apare abia in 1704 , pe 14 decembrie la Coltea ,construit de stolicul Mihail Cantacuzino , sub auspiciile Fundatiei Coltea. La Iasi , Spitalul SF Spiridon ( 1757-1763) a fost infiintat de Constantin Racovita. In perioada comunei primitive si-n cea sclavagista , mdicina traco-getica este sub influente religioase , fiind dominata de elementul mistic.

Spitalul clinic Coltea


Istoria acestui asezamant medical a inceput in 1704, cand spatarul Mihai Cantacuzino a infiintat spitalul. Atunci, unitatea nu avea decat 24 de paturi, 12 pentru femei si 12 pentru barbati. Singurul cadru medical era un farmacist. Asistentii medicali de astazi nu erau decat niste barbieri care scoteau masele. Printre primii medici romani care au lucrat la Coltea s-a numarat Nicolae Cretulescu, care a infiintat scoala de microchirurgie. "Spitalul Coltea a fost prima baza de invatamant. In 1859 s-au infiintat primele specialitati medicale, adica chirurgia, medicina interna si oftalmologia. De aici au provenit trei ministri: Constantin Angelescu, NicolaeCretulescu si Gheorghe Asachi. Tot din acest spital au provenit si multi ministri ai Sanatatii", povestea prof. dr. Nicolae Angelescu, chirurg si presedintele Fundatiei "Coltea". Medicii au amintit si cum erau finantate prin1800 spitalele, cand nu exista Casa de Asigurari. Astfel, in 1842 s-a pus baza Eforiei spitalelor, banii pentru aceste unitati fiind dati de marea boierime. Epoca moderna si conteporana a generat reforme si-n sntate, cu baze stiintifice de invatamant medical .

Gravur german din 1682 reprezentndpersonalul medical vizitnd bolnavii din salonl unui spital.

Procesul de formare profesionala a asistentelor medicale


Cu o raspundere limitata . Progresele medicinii au dus insa si la modificarea continutului profesiei , medicii delegand o parte din sarcinii surorilor medicale ; activitatea nu se mai centreaza pe pacient , ci pe sarcinile care trebuiau indeplinite , Ulterior dezvoltarea rapida a stiintelor medicale , a tehnicii a generat deplasarea activitatii catre partea tehnica , cu devalizarea ingrijirilor si trecerea lor in sarcina ajutoarelor necalificate. Dezvoltarea unitatilor spitalicesti , ca unitati de ingrijire a bolilor grave ,accesibile tuturor categoriilor sociale a condus la aparitia Nursingului Clinic, care este practicat si in ziua de azi.

Practica nursingului include:


alte domenii , cu orientare particulara spre anumite categorii de afectiuni sau anumite comunitati cu nevoi specifice de ingrijire , ca deexemplu : Ingrijirea la domiciliu a pacientilor pe termen scurt Nursingul industrial Nursingul militar Ingrijirea gravidelor si lehuzelor Ingrijirea nou-nascutilor Ingrijirea varstnicilor Ingrijirea pacientilor cu boli incurabile , in stadii terminale , tip hospice Ingrijirea pacientilor cu dizabilitati fizice sau psihiceDomeniile de interes si perspectivele in dezvoltarea nursinguluiinclud: Ingrijirile acordate in TI si-n situatii de urgenta Nursingul geriatric, datorita cresterii sperantei de viata a populatiei Ingrijirile de tip hospice datorita cresterii numarului de persoane suferinde de afectiuni incurabile Definitia Nursingului Comunitar,ANA ( North American Association) Are scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei fiind o sinteza a practicii de nursing Ingrijirile au caracter continuu Ingrijirile sunt orientate aspra individului , familiei , grupului si contribuie la sanatatea populatiei prin interventiile nursei asupra mediului fizic , social si afectiv al acestora

Nursingul:
Putem spune ca nursingul este vechi de cand familia dar adevarata sa prezenta la nivel international apare catre sfarsitul sec XIX, cand femei vizionare din dorinta de a obtine un statut social au reusit sa uneasca si sa constitie prima organizatie internationala pentru femei , in 1893 laCongresul Mondial al Reprezentantelor Femeilor , de la Chicago. Unirea nurselor a avut loc putin mai tarziu si anume in 1899 la Londra cand a fost creat Consiliu International al Nurselor . Strategiile de functionare ale nurselor s-au inbogatit cu directii noi privind o stare de sntate mai buna pentru indivizi si comunitate , promovarea igienei sociale si a sanatatii publice , precum si eleborarea unui limbaj comun in nursing. Virginia Henderson (n.1897)va publica chiar un volum cu titlulPrincipiile de baza ale nursingului, volum in care apare si o primadefinitie a nursei: functia unica a nursei consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatasa pentru indeplinirea acelor activitati care contribuie la sntate sau recastigarea ei( sau la o moarte impacata , linistita ) pe care le-ar fi indeplinit fara ajutor daca ar fi avut puterea , vointa si cunostinta necesara.

M.Kihg (n.1923)

Ulterior M.Kihg (n.1923) introduce 3 sisteme dinamice ce interactioneaza si anume: 1.individul 2.grupurile 3.societatea

SISTEME DE INGRIJIRI DE SNTATE (SIS)

In Raportul asupra sanatatii in lume -2000 OMS defineste sistemulde sanatate totalitatea organizatiilor , institutiilor si resurselor consecrate ameliorarii sanataii Finantarea unui sistem de sntate se refera la modul cum sunt colectate fondurile necesare desfasurarii activitatii in sectorul sanitar , precum si modaliatea de alocare si uitlizare . Din punct de vedere al adminstrarii fondurilor exista doua mari tipuri de asigurari sociale de sanatate si anume : asigurari sociale de sanatate adminsistrate de guvern , prin agentii guvernamentale asigurari sociale de sntate administrate de casele de asigurari , publice sau private

Exista cinci modalitati principale de finantare a sistemelor de ingrijiri de sanatate, cu avantaje si dezavantaje,si anume :

1.finantarea de la bugetul de stat 2.finantarea prin asigurari sociale de sntate 3.finantarea prin asigurari private de sntate 4.finantarea prin plati directe 5.finantarea comunitara

Componentele unui SIS(sistem de ingrijiri de sanatate)


1.suportul finaciar 2.organizarea de programe 3.managementul( planificare, reglementare , administrare ,evaluare) 4.producerea si dezvoltarea de resurse( umane, facilitati sanitare , bunuri sanitare ) 5.furnizarii de servicii de sntate : preventive , curative , deingrijire si recuperare

Un SIS bine organizat are urmatoarele caracteristici :

1.acoperire generala 2.accesibilitatea populatiei la ingrijiri de sntate sub aspect economic, geografic si temporal 3. performanta medicala( calitatea actului medical), satisfactia utilizatorilor si a furnizorilor 4.continuitatea ingrijirilor de sntate pertinenta fata de nevoi( servicii concordante cu morbiditatea si mortalitatea regionala) 5.acces egal al tuturor indivizilor la ingrijiri 6. posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de ingrijiri desntate acceptabilitate sociala larga a ingrijirilor furnizate 7.rentabilitatea sistemului 8.responsbilitatea statului fata de sanatatea publica

DEFINITIA SANATATII

Nu exista o definitie unica , ci o pluralitate de definitii , pluralitate care tine de cunostintele acumulate , de dinamica si specificul valorilor culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual , evolutiv. In lista larga a definitiilor se folosesc mai multe criterii , cel mai frecvent utilizate fiind : bunastarea functionala capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate deviata si munca conditia umana care il face pe individ creative

Definitia sanatatii individuale elaborata de OMS :stare de bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii iar Sanataea grupurilor umane poate fi definita ca o sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica , globala (ecosistemica).

Factorii care influenteaza starea de sanatae a poulatiei sunt :

1.Factorii biologici(ereditate , caracteristici demografice ale populatiei ) 2.Factorii ambientali ( factorii mediului fizic si social,factorifizici , chimici.socioculturali , educationali) 3.Factorii comportamentali , atitudinile , obiceiurile 4.Serviciile de sntate ( preventive , curative , recuperatorii)

Boala :
Boala : ruperea echilibrului , armoniei intre acesti factori , exprimata prin suferinta fizica , psihica , cu imposibilitatea adaptarii la o situatie noua, provizorie sau definitiva ; un eveniment care poate merge pana larespingerea sociala ao muluiAsistenta medicala / nursa al rol in prevenirea imbolnavirilor,mentinerea starii de sntate . Exista patru niveluri de prevenire , fiecare corepunde unei faze din evolutia bolii si anume : 1.Preventia primordiala 2.Prevntia primara 3.Preventia secundara 4.Preventia tertiara

Preventia primordiala
Preventia primordialascopul acesteia este de a impiedica aparitia sistabilirea unor modele sociale , economice si culturale de viata care ar contribui la cresterea riscului de boala . Acest tip de preventie s-a dezvoltat ca rezultat al acumularii cunostintelor despre epidemiologia bolilor cardio-vasculare ( prezenta factorilor de risc: alimentatie bogata in grasimi animale , fumatul ,etc). Preventia primordiala este de asemenea necesara in legatura cu efectele globale ale poluarii atmosferice ( efectul de sera ,startul de ozon , ploile acide ) si cu efectele pe care le are smog-ul urbanasupra sanatatii ( boli pulmonare si cardiace). Importanta prevenirii primordiale a fost inteleasa prea tarziu si de aceea necesita reglementari urgente si stricte din partea guvernului ,cu politici nationale si programe desntate

Preventia primara
Preventia primara are drept scop limitarea incidentei bolilor prin controlul cauzelor si factorilor de risc. Interventiile asistentei / nursei constau in educatie pentru sntate ( regim de viata , regim alimentar,metode contraceptive,etc), preventie specifica ( imunizari), prin vaccinari prevenirea sau chiar eradicarea unor boli ( expl. Variola), elaborarea de programe educative ,protejarea grupurilor poulationale cu risc,protejarea mediului ambiant.

Preventia secundara
Preventia secundara are ca scop vindecarea pacientilor si reducerea consecintelor grave ale unor boli prin diagnostic si tratament precoce . Preventia secundara include masuri disponibile pentru individ si pentru populatie , care permit o interventie prompta si eficienta Aceasta prevenire este aplicata intre perioada dintre instalarea bolii si momentul normal al diagnosticului si are drept tinta reducerea prevalentei bolii( (prevalenta:numar de persoane bolnave la momentul T/ populatia totala considerata). Preventia secundara se poate aplica doar cazurilor de boala a caror istoric include o perioada de latenta care este usor de identificat si tratat , astfel incat evolutia spre un stadiu grav al bolii sa poata fi oprita. Expl : fenilcetonuria la nou-nascuti , daca este identificata la naster si administrarea unei diete alimentare speciale permite dezvoltarea normalaa copilului. Asistenta medicala/ nursa este implicata in descoperirea semnelor de boalala timp , prin vizite la domiciliu , efectueaza ancheta epidemiologica aevenimentului produs , completeaza si raporteaza aparitia bolii in register de evidenta ; asigura interventii de nursing in tratamentul bolii ,adminsitreza tratamentul prescris , supravegheaza regimul igieno-dietetic necesar si urmareste evolutia bolii si semnaleaza medicului efecteletratamentului.

Preventia tertiara
Preventia tertiara are ca scop reducerea evolutiei si complicatiilor unei boli declarate , fiind un capitol important al medicinii terapeutice si de reabilitare . Preventia tertiara consta in aplicarea de masuri care au ca scop reducerea secchelelor , reducerea suferintei si promovarea adaptarii pacientilor la conditiile unei boli incurabile ( ingrijiri de tip hospice, de ultim nivel); ingrijirile tip hospice constau in servicii paliative la nivel institutional si / sau la domiciliu si sunt servicii specializate acordate de furnizori de servicii de sntate supraspecializati , cu competenta sau atestat in vederea alinarii suferintei fizice , acordarea suportului social ,emotional sau spiritual. La Pascani in 2007 a fost infiintata o sectie de ingrijiri paliative cu 50 paturi.. In Romania aceste ingrijiri sunt stipulate prin Ord,MSF nr.318/2003.

EDUCATIA PENTRU SNTATE


Educatia pentru santate are rol major in nursing si constituie principal responsabilitate a asistentei medicale si prin acest mod este realizata preventia primordiala , primara , secundara si tertiara . Pe plan mondial OMS are ca obiectiv Sanatate pentru toti in secolul 21,care pentru regiunea europeana se concretizeaza in : 1.Solidaritate pentru sanatete 2.Echitate in sntate 3.un start sanatos in viata 4.sanatatea tinerilor 5.sanatatea varstnicilor 6.imbunatatirea sanatatii mintale 7.reducerea bolilor transmisibile 8.reducerea bolilor netransmisibile 9.reducerea injuriilor datorate violentei si accidentelor 10.un mediu sigur si sanatos

EDUCATIA PENTRU SNTATE


11.un trai mai bun 12.reducerea pericolelor datorita alcoolului , drogurilor si tutunului 13.facilitati pentru sntate 14.responsabilitate multisectoriala pentru sntate 15.ingrijirile primare sector de sntate integrat ingrijiri primare orientate spre familie ( nursa sa cunoscamediul in care traieste bolnavul acasa , la locul de munca ,mediul social autoingrijirea ingrijirile la domiciliu scoala si mediul de munca circuitul pacientului in system 16.rezultate de calitate in sistem ( politici nationale si profesionale ,ingrijiri bazate pe dovezi, sistem informational, satisfactia pacientilor 17.finantarea serviciilor de sntate si alocarea resurselor 18.dezvoltarea resurselor umane pentru sntate 19.cercetare si cunoastere in domeniul sanatatii 20.parteneriate pentru sanate 21.politici si strategii privind sanatatea pentru toti, pana-anul 2010Conform Legii nr 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa , precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania , Art .1

Titlurile profesionale de asistent medical :


Asistent medical generalist Asistent medical de ingrijiri generale de sanatate Asistent medical de obstetrica-ginecologie Asistent medical de pediatrie Asistent medical de balneofizioterapie Asistent medical de igiena Asistent medical de igiena si sanatate publica Asistent medical laborator clinic Aistnt medical radiologie si imagistica Asistent medical farmacie Asistent medico-social Asistent medical de nutritie si dietetica Asistent medical de ocrotire Asistent de balneofiziokinetoterapie si recuperare Asistent medical de urgente medico-chirurgicale Asistent de profilaxie stomatologica Asistent igenist pentru cabinet stomatologic Asistent pentru stomatologie /asistenta dentara

Titlurile profesionale de asistent medical :


Persoanele care au dreptul de a profesa ca si asistent medical /moasa inRomania ( art.1) trebuie sa detina titlul oficial de calificare(art.9,litera a) ,sa fie apte din punct de vedere medical ( certificat de sanatate fizica si psihica)( litera b), sa fie autorizate de Ministerul Sanatatii Publice ( litera c) si care nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii ( cazier judiciar)( litera d). Asitentul medical/moasa exercita profesia pe baza Autorizatiei de LiberaPractica ( art .10 ,aliniatul 2) emisa de MSP.pe baza urmatoarelor acte :

Titlurile profesionale de asistent medical :

Titlurile oficiale de calificare Certificatul de sanatate fizica si psihica Certificatul de cazier judiciar Avizul OAMMR OAMMR(Organizatia Asitentilor Medicali si Moaselor din Romania Asistentul medical / moasa isi desfasoara activitatea conform pregatirii profesionale ,in sistem public sau privat, in cadrul echipei medicale sau independent in sistemul ingrijirilor de sanatate.( art .11) Asistentul medical /moasa nu sunt functionari publici( art .12) . Intreruperea activitatii profesionale pe o perioada mai mare de 5 ani impune reatestarea competentei profesionale prin OAMMR.( art.14)

Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie


Miscarea Internationala de Crucea Rosie si Semiluna Rosie s-a nascut la initiativa unui om de afaceri elvetian, Henry Dunant (1828-1910) in anul 1859, dupa una dintre cele mai sangeroase batalii ale secolului, Batalia de la Solferino. Dunant a atras atentia lumii asupra necesitatii de a infiinta societati de ajutor si de a promova un acord international cu privire la ajutorarea ranitilor si la persoanele care ii ingrijesc. Batalia de la Solferino a avut loc la 24 iunie 1859, in nordul Italiei, unde armatele Frantei si Austriei (peste 320 000 oameni) s-au luptat cu inversunare timp de 16 ore. In urma confruntarii, numarul mortilor si al ranitilor de pe campul de lupta a fost de 40 000 . Batalia a reprezentat o victorie pentru francezi, dar costul a fost enorm: cadavrele erau asezate unele peste altele, iar ranitii zaceau neingrijiti. Numarul chirurgilor era insuficient. Desi existau patru veterinari pentru a ingriji o mie de cai, era doar un doctor pentru acelasi numar de oameni si nici un doctor pentru fortele de artilerie.

Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie


Henry Dunant venise pentru a-l intalni pe Napoleon III in interes de afaceri. El a fost martor al imaginii oribile de dupa batalie. Dezastrul umanitar rezultat din inclestarea beligerantilor l-a impresionat profund pe tanarul genovez. El a adunat oameni din satul invecinat si a petrecut trei zile, fara intrerupere, pentru a ingriji ranitii. Vorbele sale Siamo tutti fratelli (suntem cu totii frati) au deschis inimile voluntarilor, care au ingrijit deopotriva inamici si compatrioti. Henry Dunant s-a intors in Elvetia, unde a continuat sa fie tulburat de cosmarul caruia ii fusese martor la Solferino. Poate si pentru a-si scoate imaginile din minte, a scris o carte si a publicat-o pe cheltuiala sa, in noiembrie 1862. Aceasta se numea O amintire de la Solferino. Principalul scop a lui Dunant era de a aduce in atentia lumii cruda realitate a razboiului, de aceea a trimis cartea sa familiilor domnitoare din Europa, dar si liderilor militari, politici, celor implicati in actiuni filantropice si prietenilor. Cartea a cunoscut un succes imediat si neasteptat, Dunant primind numeroase invitatii si devenind obiectul unui val de admiratie.

Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie


Cartea propunea doua idei care s-au dovedit a avea o importanta cruciala: infiintarea, in fiecare tara, a unei societati de ajutorare a ranitilor pe timp de razboi, alcatuita din voluntari; promovarea unui acord international care sa protejeze soldatii raniti pe campul de lupta si pe aceia care ii ingrijesc, oferindu-le astfel un statut neutru. O amintire de la Solferino a avut o influenta foarte importanta. In mai putin de un an, ca urmare a propunerilor pe care le continea, a luat fiinta o organizatie mondiala. Meritul lui Dunant a fost acela ca a reusit sa convinga statele sa codifice si sa recunoasca obiceiurile razboiului. In acea perioada, la Geneva, exista Societatea pentru Bunastare Publica, al carei presedinte era avocatul Gustave Moynier. Acesta a fost adanc impresionat de O amintire de la Solferino. L-a invitat pe Dunant sa vina si sa vorbeasca despre cartea sa cu ceilalti membri ai societatii. Intalnirea a avut ca rezultat infiintarea unei comisii compusa din cinci membri. Alaturi de Dunant si Moynier, din comisie mai faceau parte generalul Guillaume Henri Dufour, dr.Louis Appia si dr.Theodore Maunoir.

Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie

Comisia s-a intrunit pentru prima oara la 17 februarie 1863 si s-a auto-intitulat Comitetul International pentru Ajutorarea Ranitilor, care, in 1876, urma sa devina Comitetul International al Crucii Rosii. In lunile care au urmat intrunirii Societatii pentru Bunastare Publica si infiintarii Comitetului International pentru Ajutorarea Ranitilor, cei cinci membri ai societatii s-au angajat intr-o activitate intensa, care, in octombrie 1863, a dus la organizarea unei conferinte internationale la Geneva de fapt, o intrunire a expertilor din 16 tari. In timpul acestei conferinte, s-a adoptat o emblema distinctiva o cruce rosie pe fond alb (reversul drapelului elvetian) cu scopul de a identifica si, prin urmare, de a proteja voluntarii care acorda ajutor soldatilor raniti. Astfel a luat fiinta, ca institutie, Crucea Rosie.

Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie


La sfarsitul Conferintei Internationale din 1863, prima idee a lui Dunant de a infiinta o societate de voluntari in fiecare tara a devenit realitate prin infiintarea primelor Societati Nationale. Astfel de societati au fost infiintate, cateva luni dupa Conferinta Internationala, in Wurttemburg, Marele Ducat de Oldenburg, Belgia si Prusia. Apoi au luat fiinta societatile din Danemarca, Franta, Italia, MecklenburgSchwerin, Spania, Hamburg si Hesse. Pe atunci, ele se numeau comitete nationale sau societati de ajutorare, dar, mai tarziu, au inceput sa fie cunoscute sub denumirea de Societati Nationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. La sfarsitul primului razboi mondial, mari regiuni din Europa se aflau in haos: economia fusese distrusa, populatia era decimata de epidemii, un numar mare de refugiati si apatrizi isi cautau un loc pe continent. Razboiul a demonstrat clar nevoia de stransa cooperare intre Societatile de Cruce Rosie care, prin intermediul activitatilor desfasurate pe timpul razboiului in favoarea prizonierilor de razboi si a combatantilor, atrasesera milioane de voluntari si construisera un mare organism de experti. Henry P. Davidson, presedintele Comitetului pentru Razboi al Crucii Rosii Americane, a propus, la o conferinta internationala medicala (aprilie 1919, Cannes, Franta), federalizarea Societatilor de Cruce Rosie din diferite tari, intr-o organizatie comparabila cu Liga Natiunilor, in scopul unei permanente cruciade medicale pentru imbunatatirea sanatatii, prevenirea bolilor si alinarea suferintei.

Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie

Liga Societatilor de Cruce Rosie a fost infiintata in mod formal, cu sediul la Paris, de catre Societatile de Cruce Rosie din Franta, Marea Britanie, Italia, Japonia si Statele Unite la 5 mai 1919, avand ca prim obiectiv imbunatatirea sanatatii oamenilor din tarile care avusesera mult de suferit in timpul celor patru ani de razboi. De asemenea, era destinata sa consolideze si sa uneasca pentru activitatile de sanatate, Societatile de Cruce Rosie existente si sa promoveze crearea de noi societati. O parte cruciala a activitatii Federatiei este de a oferi si a coordona asistenta pentru victimele dezastrelor naturale si ale epidemiilor. Din 1939, sediul sau permanent a fost la Geneva. In 1991, s-a luat hotararea de a schimba denumirea Ligii Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie in Federatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie.

Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

S-a nscut n Florena - Italia, la 12 Mai 1820. S-a ntors n Anglia n 1821. A fost educat acas, de ctre tatl ei , absolvent al Universitii Cambridge

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

La vrsta de 16 ani era convins c Dumnezeu o cheam spre a-i ajuta i ngriji pe ceilali aflai n nevoie. Vizita spitalele din Londra i din mprejurimi.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Ii plcea s citeasc mult. Ii fcea plcere s-i ngrijeasc pe muncitorii bolnavi de pe moia tatlui su.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
Prinii ei nu erau de acord ca ea s munceasc n acele spitale insalubre, ntr-o vreme cnd ngrijirea bolnavilor nu era considerat a fi o ndeletnicire onorabil pentru o doamn de societate.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
In anii 1830 spitalele erau murdare, prost administrate, iar personalul medical (asistentele) nu erau suficient de bine pregtite, de multe ori netiind ce trebuie fcut pentru confortul unui pacient.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

A realizat mbuntiri ale sistemului de acolo; schimbrile realizate vizau o mai bun organizare i educaie profesional pentru personalul medical, a implementat un sistem prin care apa cald era disponibil la fiecare etaj, a inventat un lift prin care mncarea era dus pacienilor.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Rzboiul din Crimeea (1854) a izbuncit cnd Florence avea 34 de ani. Ministrul de rzboi a rugat-o pe Nightingale s supervizeze o echip de nurse n spitalele de rzboi din Turcia.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Printre primele schimbri introduse de Nightingale a fost splarea/dezinfectarea hainelor tuturor rniilor; apoi cu banii proprii a cumprat bandaje, mese de operat i alte ustensile de baz necesare funcionrii unui spital. Nursele ei au fcut curat n ntreg spitalul astfel nct s se reduc la minim numrul germenilor, fapt ce a dus la oprirea rspndirii bolilor n spital.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
Ea nsi a tratat aproximativ 2000 de pacieni. Inainte de venirea ei n Crimea, 42% dintre soldaii ajuni n spital mureau din cauza infeciilor, ns dup munca depus de ea acest procent a sczut la 2%.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Condiiile anterioare venirii ei erau extrem de precare; pacienii erau aezai la gramad pe trgi, printre mormane de mizerie i resturi medicale; pacienii primeau doar cte o mas pe zi i erau bruscai de doctorii armatei. Nu existau condiii sanitare (toalete) i nici provizii medicale.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

A impus curenia strict i reguli de dezinfecie; pacienilor li s-au asigurat cte 3 mese pe zi i diete realizate n funcie de starea fiecruia. Aprovizionarea cu ap curat a devenit un imperativ.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
Pentru recunoaterea meritelor muncii depuse, Regina Victoria i-a trimis o scrisoare de mulumire Ei i doamnelor sale i i-a oferit distincia Crucea Roie Regal. Totodat a primit i broa cu diamant ce avea gravat mesajul Binecuvntai sunt cei milostivi.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

S-a ntors n Anglia n 1856.


In 1860 a pus bazele colii de Nursing Nightingale n cadrul Spitalului Sf. Thomas din Londra. Ea a fost prima asistent ef i prima responsabil de formarea profesional a colegelor ei, ntr-un spital militar.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
In 1861 a fondat o coal pentru moae. Miss Nightingale scria pentru viitorii studeni:
Elementele care constituie un bun nursing ( o bun ngrijire a bolnavilor) sunt cele care fac nelegerea i meninerea strii de sntate, mai mult dect a bolii. Pn n 1887, Nightingale reuise s-i fac munca cunoscut i practicile aplicate, n ri precum Canada, Australia, India, Germania, Elveia i SUA.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In 1907, regele Edward al VII i-a oferit distincia Ordinul de Merit pentru realizrile remarcabile ale Doamnei Florence Nightingale.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Florence Nightingale a fost o nurs, un filosof, un statistician, un istoric, un politician i chiar mai mult de att.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Studiile, ideile i reformele ei ce vizau nursingul au dus la crearea unui mediu de munc spitalicesc mai sigur i mai eficient. A reformat nursingul, de la o ndeletnicire pentru femeile srace i needucate, la o profesie demn i onorabil pentru toate femeile.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

1860 - Cele 7 principii de baz ale lui Nightingale erau : Coninutul educaional al nursingului trebuie s fie stabilit de ctre nurse. Profesorii viitoarelor nurse sunt responsabili de calitatea tratamentelor pe care acestea le vor oferi. Profesorii trebuie s fie i ei la rndul lor nurse (asisteni). colile de nursing trebuie s aib personalitate (juridic) proprie, separat de cea a doctorilor i a spitalelor.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Nursele trebuie s fie pregtite n spiritul unei educaii nalte i trebuie s-i continuie mbuntirea educaiei de-a lungul carierei lor. Nursingul implic att ngrijirea omului bolnav ct i a celui sntos i are n vedere mediul ct i pacientul. Nursingul trebuie s includ teoria (teoretizarea pregtirii profesionale).

Florence Nightingale
Cea mai important lecie care poate fi dat nurselor este: S le nvei s observe bolnavul, cum s observe, Care sunt manifestrile care indic nsntoirea, care nu, Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt dovezile neglijenei, ce fel de neglijen. Dar dac nursele nu pot s observe, ntr-un fel sau altul, mai bine s renune de a mai fi nurse, pentru c nursingul nu este chemarea lor, chiar dac renunarea le afecteaz sau nu. Florence Nightingale

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Dup Rzboiul Crimeii, a scris peste 200 de cri, rapoarte i monografii pentru dezvoltarea nvmntului pentru profesia de asistent medical, scrieri care rmn nc i azi o excelent surs de informaii pentru istoria acestei profesii.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Pentru a omagia memoria lui Florence Nightingale fondatoarea primei coli laice de asistente medicale din lume, cea care a dat o identitate acestei nobile profesii i a fcut ca ea s fie respectat i valorizat de comunitate, Consiliul Internaional al Asistenilor Medicali, creat la sfritul secolului al XIX lea, n 1899 cu susinerea i graie muncii desfurate de Florence Nightingale, a decretat ca ziua ei de natere 12 MAI s devin Ziua Internaional a asistenilor medicali din ntreaga lume.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In timpul rzboiului, a dezvoltat o boal care a lsato semiinvalid pentru tot restul vieii sale. A rmas imobilizat la pat timp de 55 de ani. A murit n 1910, la vrsta de 90 de ani. Nu a fost cstorit niciodat. A fost ngropat alturi de prinii ei n Hampshire.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In 1932, I.C.N i Liga Societilor Naionale ale Crucii Roii, au inaugurat Fundaia Internaional, dedicat memoriei lui Florence Nightingale

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In anul 1899, s-a creat Consiliul Internaional al Asistenilor Medicali (I.C.N.), cu susinerea i graie muncii desfurate de Florence Nightingale, prima i cea mai important organizaie profesional, care cuprinde azi, organizaiile profesionale ale asistenilor medicali din 129 de ri, printre care i Romnia.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In memoria ei, n Anglia, bacnota de 10 , a fost imprimat cu chipul Doamnei Florence Nightingale

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In Londra s-a deschis Muzeul

Florence Nightingale

pentru a celebra viaa i munca ei dedicat ngrijirii oamenilor sntoi i bolnavi.

Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910


Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei (si in acelasitimp, motivul pentru care numele ei a ramas in istorie) il constituie faptul ca a facut pasul decisiv in ceea ce priveste recunoasterea profesiunii de sora medicala si, de asemenea, a fondat prima scoala de profil, ale carei cursuri si examene practice se desfasurau in spitalul St. Thomas din Marea Britanie.

Personaliti din istoria profesiei noastre


EDITH CAVELL ( 1865 1915) nurs englez care ia dedicat viaa ngrijirii sntii i alinrii suferinei oamenilor, a sosit n 1907 n Belgia, unde a condus Institutul Medical Berkendael, care forma tinere nurse venite din toata Europa. Pentru meritele sale din timpul primului rzboi mondial, astzi, un mare spital din Bruxelles i o strad i poart numele; la Londra, ntr-un parc celebru se afl statuia sa, iar pe placa de pe soclu sunt redate cele mei importante fapte din viaa ei, care au salvat peste 1500 de oameni, refugiai, rnii sau prizonieri de rzboi.

Personaliti din istoria profesiei noastre


Regina Maria (1875 - 1938) a reprezentat, alturi de soul ei, regele Ferdinand, unul dintre simbolurile ntruchiprii Marii Uniri din 1918. Numit de ctre oameni regina- mam, mama rniilor, regina-soldat - pentru alinarea pe care a adus-o rniilor i pentru curajul ei de a merge pe front Regina Maria a Romniei a fost prezent n punctele cele mai fierbini ale Primului Rzboi Mondial, a suferit n refugiu alturi de cei muli i a mers n spitalele cu cele mai serioase epidemii, pentru a-i ngriji i a-i ncuraja cu prezena ei matern pe cei infirmi.

Personaliti din istoria profesiei noastre


Regina Ana, nscut n 1923 la Paris, a fost caporal, apoi ofier n armata francez i a lucrat ca infirmier n spatele frontului, transportnd snge i plasm pentru rnii, conducnd singur un jeep de rzboi. A fcut o coal de infirmiere de ambulan, a dus o via de cazarm n toat regula, s-a mbolnvit de glbenare i, n final, s-a ntors la viaa civil n 1945, avnd n buzunar o sold primit de la armata francez, precum i Crucea de Rzboi a Republicii Franceze.

Personaliti din istoria profesiei noastre


VIRGINIA HENDERSON (1897 1996) a pus bazele nursingului modern. S-a afirmat cu putere n instruirea i formarea n nursing i mai ales n cercetare. Este creatoarea primei teorii tiinifice a nevoilor de ngrijire a omului sntos i bolnav. Pacientul este o entitate complex, corpul i sufletul fiind inseparabile. A urmat cursurile colii Militare de Nursing n 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor la Universitatea Columbia, unde a absolvit n 1934, iar din 1934 pn n 1948 a predat cursuri de nursing la aceeai universitate.

Personaliti din istoria profesiei noastre


In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a alturat colii de Nursing Yale, al crei decan, Annie Warburton Godrich i-a fost mentor n primii ani de activitate profesional. Aceti ani petrecui la Yale au fost de maxim productivitate. Virginia Henderson n calitate de profesor emerit a fost i consultant de nursing pentru ntreaga lume. A primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universitii Yale.

Personaliti din istoria profesiei noastre


Consiliul Internaional al Asistenilor Medicali a recunoscut n iunie 1985 c VIRGINIA HENDERSON aparine lumii - cnd i-a fost nmnat primul Premiu Christianne Reimann - admind c ideile ei au trecut dincolo de graniele naionale. Intr-adevr anii care au urmat i-au adus multe onoruri, (doctor onorific) i a fost solicitat s in cursuri la Colegiul Britanic Regal de Asistente Medicale, la Sorbona i la Asociaia Japonez de Nursing.

Personaliti din istoria profesiei noastre


Premiul Christianne Reimann poart numele primului secretar general executiv al ICN ales n 1925, cnd consiliul i-a stabilit sediul la Geneva. Originar din Danemarca, Christianne Reimann a crezut n potenialul creator al asistenilor medicali, a activat pentru afirmarea rolului autonom al nurselor i a lansat International Nursing Review Premiul exprim recunoaterea i recompensa internaional pentru cele mai prestigioase nurse din lume care au contribuit la dezvoltarea profesiei i au marcat istoria nursingului. 1985: Virginia Henderson SUA 1989: Nita Barrow, Barbados 1993: Sheila Quinn, Marea Britanie 1997: Dr. In nursing Mo-Im Kim, Coreea i Dr. In nursing Hildegard Peplau, SUA 2005 : Dr. Margretta Madden Styles, SUA

Personaliti din istoria profesiei noastre


Intreaga ei activitate a culminat cu publicarea mai multor ediii a volumului Basic Principles of Nursing n 1960 i 1969, i The Nature of Nursing n 1966 i 1991, o lucrare ampl n care definete conceptul profesiei, evideniind, totodat, implicaiile acesteia pentru practic, cercetare i educaie.

Personaliti din istoria profesiei noastre


Din opera VIRGINIEI HENDERSON sunt foarte cunoscute POSTULATELE, considerate astzi temelia instruirii n colile de nursing. Citm, ntre altele: Tot omul tinde spre independena sa i o dorete; Omul formeaz un tot omul holistic, avnd 14 nevoi fundamentale; Cnd o nevoie nu este satisfacut, individul nu este complet, ntreg i independent;

Personaliti din istoria profesiei noastre


A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv (nlocuind persoana), suplimentar (ajutnd individul), i complementar (lucrnd cu individul); Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/ pacientul s se descurce, pe ct posibil singur. Incepnd din 1960 VIRGINIA HENDERSON a dat nursingului o varietate de definiii n cadrul crora funcia principal o are asistenta. Una dintre acestea, clasic, este: asistenta face pentru alii, ceea ce ar face acetia, dac ar avea puterea, dorina i cunotiinele necesare; asistenta trebuie s-l fac pe pacient s devin independent de ngrijiri, ct de repede posibil.

Personaliti din istoria profesiei noastre


Nursingul nseamn s ajui individul, fie acesta bolnav sau sntos, s-i afle calea spre sntate sau recuperare, s ajui individul s-i foloseasc fiecare aciune pentru a promova sntatea sau recuperarea, cu condiia ca acesta s aib tria, voina sau cunoaterea, necesare pentru a o face - VIRGINIA HENDERSON 1952.

Nevoile fundamentale
Printre modelele existente, modelul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson se bazeaz pe atingerea independenei n satisfacerea acestor nevoi. Majoritatea conceptelor i modelelor demonstreaz necesitatea abordrii persoanei prin prisma tuturor nevoilor, fiind relevant c asistenta medical, prin natura profesiei, acord ngrijiri persoanei - ca un ntreg bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere medical.

Nevoile fundamentale
Starea de boal reprezint ruperea echilibrului creat de organism cu mediul su, stare ce constituie un semnal de alarm tradus printr-o suferin fizic i/sau psihic, o dificultate sau o inadaptare la o situaie nou, provizorie sau definitiv. Acest dezechilibru este un eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate duce pn la respingerea social a pacientului din anturajul su.

Nevoile fundamentale
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira; 2. a se alimenta i hidrata; 3. a elimina; 4. a se mica, a pstra o bun postur; 5. a dormi, a se odihni; 6. a se mbrca i dezbrca; 7. a-i menine temperatura corpului n limite normale; 8. a fi curat, a-i proteja tegumentele; 9. a evita pericolele; 10. a comunica; 11. a aciona dup credinele sale i valorile sale; 12. a se realiza; 13. a se recreea; 14. a nva.

A fi asistent medical nseamn:


s nu fi niciodat plictisit; s fi deseori frustrat; s fi nconjurat de probleme; s ai multe de fcut i att de puin timp; s pori o responsabilitate foarte mare i s ai foarte puin autoritate; s intri n vieile oamenilor, ale copiilor i s marchezi o diferen; unii te vor binecuvnta, aii te vor blestema; vei vedea oameni (copii) n starea lor cea mai proast i n starea lor cea mai bun; nu vei nceta niciodat s fi uluit de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi, de a ndura i de curajul acestora; vei vedea viaa ncepnd i sfrindu-se; vei repurta victorii triumftoare i eecuri devastatoare; vei plnge mult; vei rde mult; vei ti ce nseamn s fi om i s fi uman!

Consiliul Internaional al asistenilor medicali


Apreciaz n Codul de etic pentru nurse, n 2007 c asistenii medicali au 4 responsabiliti fundamentale i anume; De a promova sntatea; De a preveni mbolnvirile = de a face profilaxie; De a pstra sntatea; De a alina suferina De asemenea, conform ICN, nursele dezvolt i menin legtura ntre indivizi, familii, comuniti i furnizorii ngrijirilor de sntate, lucreaz autonom i colaborativ pentru prevenirea bolilor i a dizabilitilor, conduc i coordoneaz ngrijirile.

Consiliul Internaional al asistenilor medicali


Asistenta medical trebuie s aib urmtoarele caliti: Competen profesional; S acorde ngrijiri de sntate fr discriminri; S cunoasc toat legislaia din domeniul sanitar; Mult devotament, sensibilitate la suferina oamenilor, tact, rbdare, perseveren, dragoste pentru aproapele su, nelegere pentru nevoile oamenilor, capacitatea de a educa.

Personaliti din istoria profesiei noastre


LUCREIA TITIRC n. 1930, la Bora Maramure, este personalitatea romn contemporan cea mai proeminent a profesiei noastre. Din anul 1964 a devenit profesoar de Tehnica Ingrijirii Bolnavului i Directoare adjunct la coala Sanitar din Baia Mare;

Personaliti din istoria profesiei noastre


Din 1974 LUCREIA TITIRC a fost numit asistent medical ef coordonatoare a Spitalului Judeean din Baia Mare, funcie pe care a onorat-o pn n 1989, cnd s-a pensionat. i dup pensionare i continu activitatea n funcia de Director al colii Postliceale Sanitare Carol Davila din localitate.

Personaliti din istoria profesiei noastre


Deine o colecie impresionant de diplome, titluri de onoare i insigne, primite n ar sau n strinatate, n Austria, Elveia, Danemarca, Republica Moldova i a obinut tot attea premii, pentru contribuia important la afirmarea profesiei de asistent medical n Romnia i pretutindeni; Este binecunoscuta autoare a peste 10 manuale, pentru asistenii medicali, care se regsesc n programele de nvmnt, examene i concursuri;

Personaliti din istoria profesiei noastre


In anul 2002, ca o recunoatere deosebit a activitii sale, de peste 40 de ani n slujba profesiei i a oamenilor, LUCREIA TITIRC a primit i diploma de CETEAN DE ONOARE al Municipiului Baia Mare A avut i are n continuare capacitatea de a mica minile i inimile asistenilor medicali, pentru a ridica prestigiul acestei profesii, creia i-a dedicat ntreaga via!

Personaliti din istoria profesiei noastre


In munca sa pentru afirmarea i dezvoltarea profesiei de asistent medical, LUCREIA TITIRC a fcut pionierat prin crile scrise i poate fi asemuit cu celebrele naintae n domeniu: Florence Nightingale, Edith Cavell i Virginia Henderson, femei care au dat identitate acestei profesii, au pus bazele nursingului modern n lume i i-au dedicat viaa ngrijirii sntii i alinrii suferinei umane!

Nursing nseamn:
Activitate de natur dependent ( delegat ) urmrete indicaiile medicului i ofer tratamentul necesar conform prescripiilor acestuia; medicul decide i asistenta execut tehnica de ngrijire respectiv; Activitate de natur independent ( autonom) Decide, ofer ngrijire pacientului din proprie iniiativ, stabilete relaii de ncredere i transmite informaii pacientului n legtur cu problemele de sntate pe care le are; Activitate de natura interdependent colaboreaz cu ceilali membri ai echipei medicale i cu persoanele care acord ngrijiri globale pentru ndeplinirea scopului propus.

Rolul nurselor
Indiferent de locul unde lucreaz, asistenta medical trebuie s Sa ndeplineasc 3 roluri majore: 1. Practician = implic aciuni de cunoatere i ngrijire direct/ satisfacere a nevoilor pacientului, familiei sau a celorlalte persoane implicate; 2. Rol activ n cercetare = se refer la acele aciuni ntreprinse n scopul studiului efectelor tehnicilor actuale de ngrijire precum i metodele care se impun pentru mbuntirea acestora; 3. Rolul de LIDER = rol de conductor care impune luarea deciziilor, acte de relaionare i influenarea aciunilor altora n vederea ndeplinirii scopului propus pentru binele pacientului

In prezent functiile asistentei medicale / nursei sunt de tip:


independent dependent interdependent Functiile de natura independent (asista pacientul din proprieinitiativa , temporar sau definitiv) sunt de tip : ingrijiri de confort , atunci cand pacientul nu-si poate indepliindependent anumite functii stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii acesteia asculta pacientul , il sustine , ii transmite informatii si invataminte, lui si apartinatorilor este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sntate observa la pacient modificarile produse de boala sau tratament si le transmite medicului Functiile de natura dependent -la indicatiile medicului aplica metode de observatie , de tratament sau de readaptare Functiile de natura interdependenta - colaborarea cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social , educativ, administrativ, etc.si participa la activitati interdisciplinare. Deci , sarcinile nursei sunt profesionale , educative , economice si de cercetare in domeniul medical.

ORDINUL ASISTENILOR MEDICALI GENERALITI, MOAELOR I ASISTENILOR MEDICALI DIN ROMNIA

Ordinul Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia se organizeaz i funcioneaz ca organizaie profesional, cu personalitate juridic, neguvernamental, de interes public, apolitic, fr scop patrimonial, cu responsabiliti delegate de autoritatea de stat, avnd ca obiect de activitate controlul i supravegherea exercitrii profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moa i, respectiv, a profesiei de asistent medical, ca profesii liberale de practic public autorizate.

ORDINUL ASISTENILOR MEDICALI GENERALITI, MOAELOR I ASISTENILOR MEDICALI DIN ROMNIA

Ordinul Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia include peste 120 000 de membri Activitile exercitate cu titlu profesional de ctre asistentul medical generalist sunt:

stabilirea nevoilor de ngrijiri generale de sntate i furnizarea serviciilor de ngrijiri generale de sntate , de natur preventiv, curativ i de recuperare; administrarea tratamentului, conform prescripiilor medicului; elaborarea de programe i desfurarea de activiti de educaie pentru sntate ;

ORDINUL ASISTENILOR MEDICALI GENERALITI, MOAELOR I ASISTENILOR MEDICALI DIN ROMNIA

Activitile exercitate cu titlu profesional de ctre asistentul medical generalist sunt: desfurarea activitilor de cercetare n domeniul ngrijirilor generale de sntate ; ntocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea specific desfurat; organizarea i furnizarea de servicii de ngrijiri de sntate comunitar; pregtirea personalului sanitar auxiliar; desfurarea activitilor de educaie n instituii de nvmnt pentru pregtirea viitorilor asisteni medicali, etc.

Federaia European a Organizaiilor de Reglementare n Nursing FEPI

In Europa, n 2004 s-a nfiinat Federaia European a Organizaiilor de Reglementare n Nursing FEPI, al crei scop fundamental este promovarea sntii i securitii pacienilor i a tuturor cetenilor Europei. Ordinul Asistenilor Medicali i Moaelor din Romnia este membru al FEPI, alturi de alte organizaii profesionale din 20 de ri.

Federaia European a Organizaiilor de Reglementare n Nursing FEPI

Unul dintre obiectivele FEPI este s impun standarde comune, competene i reguli de practicare a profesiei similare n toate statele europene, astfel nct pacienii s beneficieze de ngrijiri de calitate, indiferent de ara n care locuiesc. Acest deziderat ia n considerare i faptul c profesia de asistent medical este european, se poate practica n orice stat, iar din acest motiv trebuie s existe o baz comun pentru toi profesionitii n exercitarea profesiei.

Federaia European a Organizaiilor de Reglementare n Nursing FEPI

Codul de etic i conduit pentru profesia de asistent medical a fost elaborat de Grupul de lucru al FEPI, din care au fcut parte asisteni medicali din OAMGMAMR, alturi de reprezentani ai organizaiilor de reglementare din Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Portugalia, Polonia, Grecia, Croaia, sprijinii de Comisia European, de specialiti n legislaie european, internaional i n drepturile omului.

Federaia European a Organizaiilor de Reglementare n Nursing FEPI

Codul de etic European pentru asistenii medicali are ca scop: Sigurana i protecia celor ce primesc asisten medical n Europa ; Informarea pacienilor i a asistenilor medicali cu privire la standardele comune de etic i de conduit ateptate de pacieni, din partea tuturor asistenilor medicali care i practic profesia n Europa;

Federaia European a Organizaiilor de Reglementare n Nursing FEPI

Pacienii ateapt ca organele de reglementare ale asistenilor medicali s aib sisteme pentru a defini i a monitoriza coninutul, standardele i calitatea educaiei i a practicii necesare pentru a deveni asistent medical i pentru a continua s lucreze ca asistent medical, la cele mai nalte cote valorice ale profesionalismului.

Florence Nightingale
Cei care au mbriat aceast profesie sunt chemai s aline suferinele, s ofere sprijin, s ajute indivizii s se ocupe de propria sntate, s transforme "a fi bolnav" n "a fi sntos". "Viaa, acest dar preios, dumnezeiesc, este adeseori cu adevrat numai n minile asistentei"
(Florence Nightingale)