Portofoliu: Fiina Uman

i Nursing

Elev redactor : Andronic Ionelia

Clasa IB AMG
Profesor coordonator : Dna Diriginte Dumitracu Mariana
COALA SANITAR POSTLICEAL CAROL DAVILA , Focani

PROMOIE : 2014-2017

Ce este nursing-ul?
Profesiunea de nursing presupune:

Promovarea sanatatii si prevenirea aparitiei bolii

Nursa trebuie sa fie capabila sa:

stabileasca nevoile de sanatate si factorii de risc pentru

imbolnavire pe plan fizic, psihologic si socio-cultural;

identifice si stabileasca resursele pentru luarea masurilor

impotriva riscurilor pentru sanatate, inclusiv resursele sociale, cat
si cele personale ale indivizilor si ale celor apropiati lor;

sfatuiasca si educe pacientii si apartinatorii acestora privind

problemele de sanatate si sa indrume pacientii la servicii
revelante pentru ajutor si alinarea suferintelor.

Responsabilitatea acordarii ingrijirilor nursing generale

In practicarea profesiunii sale, nursa trebuie sa urmareasca vindecarea,
recuperarea si alinarea suferintelor si sa realizeze aceasta cu respect
pentru fiinta umana, dorintele, nevoile, asteptarile si drepturile sale. In
exercitarea indatoririlor sale nursa trebuie sa:

acorde ingrijiri cu profesionalism;

comunice si interactioneze cu pacientii si apartinatorii acestora

intr-o maniera caracterizata pe incredere si implicare;

identifice si evalueze nevoile pacientului de ingrijire prin

prisma nevoilor intelectuale, spirituale si culturale;

adune, coordoneze si analizeze datele pacientului pentru a

elabora planul de ingrijire al pacientului;

actioneze cu competenta in orice situatie;

ia decizii competente si sa-si asume responsabilitatea ca

planul de ingrijire sa fie implementat, modificat cand este nevoie
si pastrat ca document;

Date biografice despre VIRGINIA HENDERSON si cele 14 nevoi

fundamentale
VIRGINIA HENDERSON (1897 1996) a pus bazele nursingului modern. S-a
afirmat cu putere n instruirea i formarea n nursing i mai ales n cercetare. Este
creatoarea primei teorii tiinifice a nevoilor de ngrijire a omului sntos i bolnav.
Pacientul este o entitate complex, corpul i sufletul fiind inseparabile.
A urmat cursurile colii Militare de Nursing n 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor
la Universitatea Columbia, unde a absolvit n 1934, iar din 1934 pn n 1948 a
predat cursuri de nursing la aceeai universitate.
Personaliti din istoria profesiei noastre
In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a alturat colii de Nursing Yale, al crei decan,
Annie Warburton Godrich i-a fost mentor n primii ani de activitate profesional. Aceti
ani petrecui la Yale au fost de maxim productivitate.
Virginia Henderson n calitate de profesor emerit a fost i consultant de nursing
pentru ntreaga lume. A primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universitii Yale.
Consiliul Internaional al Asistenilor Medicali a recunoscut n iunie 1985 c VIRGINIA
HENDERSON aparine lumii - cnd i-a fost nmnat primul Premiu Christianne
Reimann - admind c ideile ei au trecut dincolo de graniele naionale. Intr-adevr
anii care au urmat i-au adus multe onoruri, (doctor onorific) i a fost solicitat s in
cursuri la Colegiul Britanic Regal de Asistente Medicale, la Sorbona i la Asociaia
Japonez de Nursing.

Cele 14 nevoi fundamentale ale VIRGINIEI HENDERSON

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

Nevoia de a se alimenta si hidrata.
Nevoia de a elimina.
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Nevoia de a dormi si a se odihni.
Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite fiziologice.
Nevoia de a fi curat si ingrrrijit , de a-si pastra tegumentele si mucoasele
curate si integre.
9. Nevoia de a evita pericolele.
10.Nevoia de a comunica.
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori , de a practica
religia.
12.Nevoia de a se realiza.
13.Nevoia de a se recreea
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea!

Cum au aprut primele spitale?

Timothy S. Miller a scris n anul 1985 o lucrare antologic intitulat "The Birth of the
Hospital in the Byzantine Empire". n aceast lucrare, el a revoluionat efectiv conceptele
existente la vremea respectiv n ceea ce privete apariia spitalului i rolul indiscutabil al
Bisericii din acest punct de vedere.
Biserica Ortodox i apariia spitalului -Miller observ nc de la nceputul lucrrii c
primele instituii care amintesc de spital au aprut n cadrul Imperiului Bizantin: "Aceste
xenones bizantine au reprezentat nu doar primele instituii publice care au oferit ngrijire
medical celor bolnavi, ci i cele care au condus la crearea mediilor spitaliceti din cursul
Evului Mediu, de la care att Apusul Latin, ct i Rsritul islamizat i-au dezvoltat facilitile
pentru bolnavi. A scrie despre apariia i dezvoltarea centrelor de ngrijire a bolnavilor n
Imperiul Bizantin nseamn s scrii primul capitol al istoriei instituiei spitalului" ("The Birth
of the Hospital in the Byzantine Empire", John Hopkins University Press, Baltimore, 1985, p.
4). "Xenones" se numeau acele locuri unde puteau fi ngrijii strinii, ns nu doar acetia, ci i
cei sraci sau grav bolnavi care nu i puteau permite un medic. Aceste xenones au evoluat n
timp, ajungnd la situaia n care i-au nu i permiteau s le plteasc permis, prin finanarea
pe scar larg oferit de Biseric, s angajeze i s susin mai muli medici al cror rol era
acela de a oferi anumite tratamente gratuite celor care aveau nevoie de ele, dar.
Medicina - meserie a iubirii aproapelui Timothy S. Miller observ n continuare: "Pe
msur ce Biserica Ortodox a ajuns s considere profesia medical drept un element central
al iubirii de oameni, ea s-a considerat obligat s ofere acest ajutor tuturor oamenilor - i n
special celor sraci - prin sponsorizarea spitalelor. De vreme ce majoritatea ierarhilor Bisericii
a continuat s considere medicina drept una dintre cele mai potrivite exprimri ale iubirii
cretine pn n zilele cele de pe urm ale Imperiului Roman de Rsrit, spitalele au fost n
continuare finanate. Spre exemplu, n anul 1440 mnstirea cu hramul Sfntului Ioan
Boteztorul din Petras nc mai finana un spital deschis publicului" ("The Birth of the
6

Hospital...", p. 61). Biserica Ortodox a considerat ntotdeauna medicina drept un dar de la

Dumnezeu, un miracol n sine care trebuie preuit, admirat i ncurajat s se dezvolte. Dei
majoritatea spitalelor funcionau n cadrul mnstirilor, ngrijirea bolnavilor nu a fost lsat
niciodat exclusiv n mna monahilor sau a monahiilor fr ca acetia s aib o minim
pricepere medical. Biserica a mers i mai departe i a ales s finaneze spitalele nu doar cu
bani, ci i cu personal medical instruit, precum i auxiliar. Medicii erau pltii pentru a avea
grij de cei bolnavi care nu i puteau permite tratamente medicale. Exemplul oferit de Miller
este unul cutremurtor.
Imperiul Bizantin, sectuit de resurse financiare, de oameni i teritorii, care influenase
cultural i la nivel diplomatic un areal extins de la nordul torid al Africii i pn la stepele
nfrigurate ale viitorului stat rus i din Italia pn n inima vechiului Imperiu Persan, nu
neglija s aib grij de bolnavii si. Imaginea aceasta ar trebui s ne rmn adnc impregnat
astzi, cnd observm un real dispre adresat profesiei medicale i rolului crucial pe care
aceasta l are n cadrul societii. Poate c o rentoarcere n trecut ne-ar face s ne
reconsiderm prerea fa de frumuseea i nobleea acestei meserii pe care Biserica nu doar
"a tolerat-o", ci a fcut-o s progreseze i s se dezvolte pentru a ajunge la maturitatea sa
profund de dar al lui Dumnezeu fcut oamenilor aflai n suferin.

Un stil de via sntos!

Sntate, c-i mai bun dect toate, spunem adesea cnd ne ntreab cineva ce ne
dorim, reflectnd ct este de important starea de bine fizic pentru a ne bucura de tot ce
are viaa de oferit. Reeta de sntate poate fi sumarizat, metodic vorbind, ca un
program echilibrat de micare i alimentaie. S vedem ce nseamn fiecare dintre
elementele acestui program: Micarea este parte din natura corpului uman i buna sa
funcionare, de la nivel celular i pn la sistemele mari: muscular, osos, cardio-vascular
sau articular.
Organizaia Mondial a Sntii a identificat de altfel lipsa activit ii fizice drept al
patrulea mare factor responsabil de mortalitate la nivel global. Ce nseamn un nivel
suficient de activitate fizic pentru sntate? Recomandrile internaionale sunt
simple: 60 minute de micare zilnic sau 150 minute pe sptmn, distribuite de-a lungul
mai multor zile. Evident, activitatea fizic trebuie adaptat vrstei, condi iilor fizice i
preferinelor fiecruia: plimbare vioaie, biciclet, gimnastic, alt sport, grdinrit.

Alimentaia este cellalt mare pilon al formulei pentru sntate, aducnd

combustibilul de care corpul nostru are nevoie pentru a func iona bine. Se spune c eti
ceea ce mnnci. Pentru organism acest lucru nseamn c primete zilnic toi nutrienii
de care are nevoie pentru armonie i energie. Apoi, sntatea din interior are efecte
vizibile pentru aspectul exterior. Iar alimentaia nu influeneaz doar aspectul fizic, ci i
starea de spirit. Atunci cnd mnnci sntos, te simi uor, activ, ai poft de via. Ce
nseamn ns a mnca sntos? Nu este o noutate c nu toate alimentele au aceea i
valoare pentru organism. Unele alimente sunt bogate n nutrien i, altele sunt a anumitele calorii goale, adic bogate n calorii, provenind din zaharuri i/sau grsimi i
srace n ali nutrieni (de exemplu buturi alcoolice, buturi rcoritoare ndulcite, dulciuri
concentrate, grsimi).
8

ntre

alimentele cu densitate nutriional mare (proteine, vitamine, minerale, fibre) includem

legumele, fructele, laptele i iaurtul simplu. Aceste alimente trebuie consumate cu
precdere, ele sunt eseniale n alimentaia noastr zilnic. Legumele sunt surse
importante de vitamine i de fibre, iar unele (cartofii, fasolea boabe, lintea) con in
cantiti semnificative de carbohidrai (glucide). Fructele con in cantit i importante de
vitamine i fibre, i, desigur, zaharuri (glucoz, fructoz). Laptele i iaurtul con in proteine
de foarte bun calitate, sunt principala surs alimentar natural de calciu, necesar
pentru dezvoltarea i meninerea oaselor, pentru activitatea muscular i nervoas, dar
i n alte procese fiziologice din organism. Tot n lapte i n iaurt se gsesc cantit i utile
de magneziu, fosfor, zinc i unele vitamine.

Alimentaia i micarea sunt lucrurile simple la care ne raportm (i de care adesea

uitm) n cutarea unui stil de via mai bun. i iat cum, prin fiecare decizie pe care o
lum, prin fiecare aciune pe care o realizm, ne putem influena calitatea vieii. Iar micile
schimbri i alegerile bune sunt instrumentele cu care operm zi de zi pentru a aduce
mai mult bine n viaa noastr. Alege bine pentru tine!

Importana legumelor i a fructelor

Exista numeroase studii care atesta importanta decisiva a consumului zilnic de fructe si legume.
Atat fructele, cat si legumele asigura un aport considerabil de vitamine, minerale, fibre si
antioxidanti, nutrimenti esentiali care ajuta organismul sa lupte impotriva bolilor de inima, a
obezitatii, a diverselor tipuri de cancer si, nu in ultimul rand, impotriva tulburarilor legate de
sistemul imunitar. De asemenea, continutul mare de fibre livrat de fructe si legume are rolul de a
reduce colesterolul, riscul cancerului de colon si de a echilibra nivelul de glucoza din sange, in
timp ce antioxidantii diminueaza riscul bolilor de inima coronariene.Insa nu este suficient sa
consumi fructe si legume, ci este important sa cunosti si nevoile nutritionale ale organismului.

Copiii Fructele si legumele proaspete sunt alimente de capatai pentru copilul tau, contribuind
semnificativ la dezvoltarea armonioasa a acestuia si, in acelasi timp, la conturarea unei conduite
alimentare corecte, care sa previna tulburarile de alimentatie si obezitatea. Desi pentru copilul
tau vor parea mult mai apetisante dulciurile din comert sau snacksurile nesanatoase, nu va fi
greu sa inlaturi aceste tentatii daca vei introduce in alimentia sa fructele si legumele inca din
primii ani de viata.

10

Astfel, in cazul micutilor cu varsta cuprinsa intre 2 si 6 ani este recomandat consumul a doua
portii de fructe si trei de legume, in timp ce copiii de peste 6 ani trebuie sa consume trei portii de
fructe si patru de legume.

Adolescentii Aceeasi cantitate de fructe si legume este recomandata si in cazul

adolescentilor cu activitate fizica normala. In schimb, cei care dezvolta o activitate fizica
sustinuta, reprezentata de practicarea constanta a unui sport, trebuie sa mareasca aportul
nutritional, consumand patru portii de fructe si cinci portii de legume.

Adultii Din cauza stilului de viata sedentar, determinat de programul de la serviciu, oboseala,
stres si lipsa timpului liber, organismul adultilor manifesta nevoi nutritionale mai scazute fata de
cele ale copiilor si adolescentilor, care se afla in plin proces de dezvoltare fizica. De asemenea,
drept urmare a faptului ca femeile sunt mult mai expuse ingrasarii decat barbatii, din cauze de
natura hormonala, cum e cazul schimbarilor survenite odata cu menopauza, numarul portiilor de
fructe si legume recomandat barbatilor este mai mare. Astfel, cantitatea optima recomandata
femeilor este de 2-3 portii de fructe si 3-4 portii de legume, cifrele crescand cu o unitate in cazul
barbatilor.

11

Femeile insarcinate Ideea ca in timpul sarcinii o viitoare mamica trebuie sa manance

cat pentru doi este un simplu mit. Nu cantitatea alimentelor pe care le consumi in timpul sarcinii
este importanta, ci calitatea acestora. De aceea, in timpul sarcinii numarul portiilor de fructe si
legume trebuie sa creasca, fata de media normala, la 4, respectiv 5 portii. Aceasta necesitate
aparte a organismului este explicata de faptul ca resursele de vitamine si minerale se impart la
doi, iar bebelusul are nevoie zilnic de doza optima de substante nutritive pentru a se dezvolta
corespunzator. De asemenea, fructele si legumele proaspete sunt o solutie ideala in cazul in care
greturile din timpul sarcinii nu iti permit consumul alimentelor gatite.

Cum consum fructele si legumele?

Proaspete, fructele si legumele reprezinta adevarate surse de
substante nutritive pe care cu greu sau deloc le poti inlocui
prin intermediul altor alimente. De aceea, este recomandat ca
legumele sa fie cat mai putin gatite termic, iar fructele sa nu
fie deshidratate sau confiate. In plus, nu doar respectarea
numarului de portii potrivit specificului organismului este
importanta, ci si diversificarea acestora trebuie avuta mereu
in vedere, astfel incat sa existe un echilibru al substantelor
hranitoare. Regula de baza in acest sens este mixul de culori,
valabil atat in cazul fructelor, cat si al legumelor.

De retinut este faptul ca fructele intens colorate, precum capsuni, fructe de padure, cirese sunt bogate in antioxidanti, iar legumele a caror culoare este vie sau pala sunt mai bogate
nutritional decat celelate. De asemenea, nutritionistii recomanda consumul fructelor si
legumelor specifice fiecarui anotimp, astfel incat organismul sa se bucure de intreaga paleta
de nutrimenti pe care acestea o contin.
Tu cat de des consumi fructe si legume?

12

Efectele cafeinei asupra organismului

Ce este cafeina?
Cafeina este un drog consumat n mod frecvent. Se gaseste n diferite bauturi ca ceaiul negru, cafeaua, bauturi
acidulate care contin cola si ciocolata. De asemenea, cafeina este adaugata si n compozitia altor bauturi, si este
un ingredient prezent n unele medicamente eliberate fara reteta, cum ar fi cele pentru dureri de cap, raceala,
alergii, antialgice si pilule pentru mentinerea starii de veghe.
Cca 80% din populatia adulta consuma cafeina, si cca 20% consuma peste 350 mg/zi cantitate suficienta
pentru a produce dependenta fizica.

Ce determina continutul n cafeina al unui produs?

Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determina continutul de cafeina al bauturii. O ceasca de cafea instant
contine cca 65 mg cafeina, n timp ce cafeaua filtrata contine cca 110 mg/ceasca. Ceaiul negru si majoritatea
bauturilor racoritoare cu cafeina contin cca 30-65 mg/portie. Bauturile din ciocolata fierbinte contin cca 5
mg/ceasca, n timp ce batoanele de ciocolata pot contine ntre 10 si 40 mg per 60 g.

Este cafeina periculoasa?

Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi vazute dupa consumarea a doar 1-3 cesti de cafea. Raportat la greutatea
corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeina. Un copil care bea o cutie de
bautura racoritoare cu cafeina ingereaza echivalentul a 4 cesti de cafea pentru un adult.
Cafeina este absorbita cu usurinta n organism, nivelul sangvin atingand valoarea maxima la cca. 30 minute dupa
ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza de la cateva ore la adult la cateva zile la nou-nascut. Viteza
eliminarii este redusa n timpul sarcinii si prin folosirea anticonceptionalelor orale. Fumatul, pe de alta parte, pare
sa creasca rata de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusa
sau eliminata complet de persoanele care ncearca sa renunte la fumat, pentru a mpiedica cresterea nivelului
cafeinei n sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina.
Cafeina poate produce multe efecte, printre care:

Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de energie)

13

Creste nivelul grasimilor sangvine

Creste tensiunea arteriala

Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna)

Batai cardiace neregulate

Creste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe termen lung
asupra sanatatii osoase)

Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric)

Tremur, iritabilitate, nervozitate

Insomnie si dereglarea orarului somnului

Anxietate si depresie

Accentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM)

Contribuie cafeina la mbolnavire?

S-a demonstrat ca datorita consumului de cafeina creste riscul aparitiei anumitor boli, printre care se numara si
bolile cardio-vasculare si cancerul.

Boli cardio-vasculare
Administrarea unei doze de 1-3 cesti de cafea determina o crestere substantiala a tensiunii arteriale la persoanele
care nu folosesc cafea, n timp ce la consumatorii cronici efectul este mult mai modest. Majoritatea medicilor
recomanda reducerea sau oprirea consumului de cafea n caz de palpitatii sau batai cardiace neregulate, ntrucat
cafeina poate declansa crize de aritmii cardiace. In afara de aceasta, un numar de studii stiintifice a aratat ca
consumul de cafea se asociaza cu prezenta unor niveluri crescute de colesterol si trigliceride n sange. Un studiu
recent a aratat ca pana si folosirea cafelei decafeinizate (peste 4 cesti/zi) creste riscul de boala cardiaca.

Cancer
Desi studiile pe animale arata ca de una singura cafeina nu produce cancer, cafenia sau cafeaua par sa creasca
frecventa cu care alti factori carcinogeni induc tumori. Exista cateva studii care au evidentiat o legatura ntre
consumul de cafea si cancerele umane. Adventistii care folosesc cafea au un risc mai mare de cancer de colon si
de vezica urinara. Consumul de cafea a fost implicat si n cancerele renal, ovarian si de intestin gros, n timp ce
consumul de ceai a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de rect, dar nu si de colon.
Cafeina si alte metilxantine (teofilina din ceai si teobromina din ciocolata) au fost identificate ca posibili factori de
risc si pentru cancerul mamar. Exista dovezi si ca metilxantinele cresc riscul de boala fibrochistica mamara, o
boala benigna care poate creste riscul de cancer mamar. Unii cercetatori sunt de parere ca simptomele acestei
boli se amelioreaza daca metilxantinele sunt eliminate din dieta.

Tulburari gastro-intestinale
Cafeaua si ceaiul reduc semnificativ absorbtia fierului cu 40 si respectiv 60%. Cafeina are un efect negativ
asupra balantei calciului, reducand absorbtia calciului si crescand pierderea de calciu prin urina. De asemenea,
cafeaua scade presiunea sfincterului esofagian inferior, contribuind astfel la aparitia pirozisului (arsuri
retrosternale).

Ce este cafeinismul?
La animale, dozele foarte mari de cafeina determina agresivitate si comportament psihotic. La om, consumul a
650-1000 mg/zi determina aparitia cafeinismului, sindrom practic identic cu nevroza anxioasa. Persoanele
sensibile la cafeina manifesta anxietate si depresie severa dupa consumul unei doze de numai 300 mg de
cafeina. Pediatrii sunt ngrijorati de faptul ca atat de multi copii consuma cafeina, care poate determina
comportament hiperactiv.

14

Da cafeina dependenta?
Multi din cei care folosesc cu regularitate cafeina sunt surprinsi sa constate cat de greu le vine sa renunte la ea.
Dependenta, evidentiata de simptomele sindromului de ntarcare, se poate instala dupa numai 6-15 zile de
expunere la 600 mg sau mai mult de cafeina zilnic.
Persoanele care au devenit dependente de cafeina se pot astepta ca simptomele de ntarcare sa apara la 12-24
ore dupa ultima doza de cafeina. Acestea difera de la un individ la altul, dar de obicei sunt reprezentate de dureri
de cap, oboseala, apatie si (posibil) anxietate. De obicei aceste simptome ating apogeul la 36 ore si dispar la
sfarsitul primei saptamani. Metodele de detoxificare pot varia de la renuntarea brusca la scaderea treptata a
consumului si folosirea analgezicelor pentru a usura simptomele.

Efectele consumului de alcool

Alcoolismul are nenumarate efecte atat asupra persoanei in cauza cat si asupra celor din jur, si
vorbim de efecte ce tin de sfera psihologica dar si de efecte fizice. Abuzul de alcool este cauza celor
mai multe accidentari, inclusiv accidentele de masina, de pilda. O treime din accidentele mortale
sunt legate de consumul de alcool, fara a mai numara miile de raniti rezultati in fiecare an.
Consumul de alcool, chiar si in cantitati moderate creste foarte mult riscul de a avea
raporturi sexuale neprotejate, crescand astfel riscul de imbolnaviri. In unele cazuri apar "efecte"
mai complicate, din sfera sarcinilor nedorite.

Foto: Rucsandra Calin

Un alt efect neplacut, periculos atat pentru persoana cat si pentru ceilalti, este violenta si
agresivitatea. Sub influenta consumului de alcool poti interpreta gresit o remarca sau un gest, ceea
ce poate duce la comportamente agresive si violenta.
Asupra organismului, consumul de alcool are efecte multiple:
Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala,
sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon.

15

Organismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din organism, energie

care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la

nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ.
Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase,
au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta
alcoolului.
Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie.

Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa

reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol
are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi
substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.
Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex.

acetaldehida) afecteaza celulele nervoase.

Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale

bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale),

cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea
calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la
pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile
mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al
esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de
zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.
Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi

se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza
tulburarilor cardiace decat de ciroza.
Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt: gastritele
toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronica, ciroza hepatica, polinevrita
periferica, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si miocardice.
O alta serie de efecte sunt cele asupra creierului, sistemului nervos si psihicului. Initial si in
doze mici se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de
iritabilitate nervoasa) asupra psihicului. Acesta mai este numita si faza euforica sau excitanta a
consumului. Consumat in doze mai mari insa, alcoolul, are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli
durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Efectele psihologice ale
consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca
singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate.
Alcoolul produce insa distrugerea treptata a neuronilor iar asta se observa in timp mai ales
de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si
reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea functiei memoriei (apar lacune de
memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului.
Iar consumul abuziv poate provoca in timp leziuni organice la nivelul sistemului nervos central ce
pot provoca pana la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Dependentul de alcool manifesta o
raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a
opiniilor.
Mai pot sa apara:
neliniste interioara, iritabilitate;
tulburari de somn, cosmaruri;
depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de

grandomanie;
lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea;
izolarea si reducerea sferelor de interes;
lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica.

16

Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii

familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea
sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de
munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de
munca.

Efectul drogurilor asupra mintii si trupului

Putem sa ne facem o parere mai clara in ceea ce priveste efectul

drogurilor asupra sanatatii mintale a celor care le consuma, daca privim
aceasta chestiune din doua perspective: prima perspectiva este efectul
drogurilor pe termen scurt asupra
fizicului si mintalului uman, iar a doua
este efectul lor pe termen lung asupra
sanatatii mintale, in general.
Dependenta garanteaza moartea
Se stie ca drogurile fac parte din mai
multe categorii, acestea fiind clasificate
dupa diverse criterii: fie dupa actiunea
asupra sistemului nervos (halucinogene,
depresoare, stimulente), fie dupa legalitatea utilizarii lor (droguri licite si
ilicite), dupa efectele si consecintele lor asupra sanatatii (droguri tari,
droguri usoare). In ceea ce urmeaza, ma voi referi in special la efectele
pe termen scurt si lung ale drogurilor tari (heroina, cocaina, speed, chiar
si ecstasy) asupra sanatatii mintale.
Potentialul acestor droguri de a crea dependenta psihica este foarte
mare, iar unele dintre ele pot da si dependenta fizica in urma consumului
frecvent, abuziv si pe termen lung. Pentru ca suntem fiinte diferite,
atunci si efectul drogului poate fi resimtit diferit de la individ la individ. In
plus, dupa consum, efectele pe termen scurt (aceasta insemnand o
perioada de la cateva zile pana la 1-2 luni de zile) asupra fizicului si
mintalului pot fi aproape insesizabile. Ceea ce nu se spune destul de des
este faptul ca drogurile nu afecteaza doar fizicul si mintalul, ci si afectivul
din noi, felul in care relationam, iubim sau ne raportam la noi, la altii, la
viata.
Creierul victima sigura
Sa formulam o intrebare: consumul unei singure tigari de tutun produce
imediat (sau pe termen foarte scurt) efecte grave asupra
consumatorului? Multi doctori ar raspunde categoric nu acestei
intrebari. Insa fumatul pe termen lung ne arata foarte clar care sunt
efectele si consecintele acestuia, mai ales asupra sanatatii plamanilor. La

17

fel se intampla si in cazul celorlalte droguri. Ceea ce nu putem observa cu

ochiul liber este faptul ca, la nivelul activitatii neuronale, cu ocazia
oricarui consum, al oricarui drog, inclusiv alcoolul, se produce un
dezechilibru in ceea ce priveste ordinea si functionarea fireasca a
neurotransmitatorilor.
Ca urmare a consumului de droguri, creierul este pacalit de drog,
simtind fie placere intensa sau relaxare, fie lipsa durerii, pentru ca,
undeva, anumiti neuroni sunt pacaliti sa produca in exces cantitati de
dopamina si endorfine (neurotransmitatori cu rol in procesarea placerii si
durerii). Creierul nostru produce cantitati suficiente de endorfine si
dopamine, astfel incat, de cele mai multe ori, placerea pe care o simtim
sa nu ne dea dependenta, iar durerea sau durerile sa ne fie cat de cat
suportabile.
Folosind un drog nu facem decat sa-l stoarcem pana la refuz de aceste
substante, ca pe o lamaie din care vrem sa facem limonada. Or, acesti
neurotransmitatori necesita timp pentru a fi produsi si reprodusi de catre
creier, iar, pe langa timp, la constructia acestora sunt necesare
elemente nutritive pe care un consumator de droguri rareori este
preocupat sa si le asigure dintr-o hrana sanatoasa.
Iremediabil, legume
Pe termen scurt, creierul isi poate recupera o parte din substantele
necesare pentru functionarea lui normala, insa un abuz pe termen lung
perturba activitatea lui aproape iremediabil pot aparea leziuni cerebrale
grave. Stim ca, daca punem un bec la tensiune mai mare decat la cea la
care a fost proiectat sa functioneze, avem toate sansele ca, mai repede
sau mai tarziu, sa se arda. Asa e si cu creierul nostru: daca-l
suprastimulam sau il privam de orice senzatie fireasca, pe termen lung fie
il extenuam, fie ii diminuam capacitatile firesti. Nu e de mirare ca, in
astfel de cazuri, avem consumatori de droguri obositi, apatici, fara chef
de viata, fara motivatie, fara vointa, indiferenti cu atentia, capacitatile de
memorare si abilitatile de calcul scazute.
Toate astea pentru ca substanta activa din drog a transformat creierul
acestora intr-un organ extenuat, al carui suport neurochimic a fost
aproape distrus. Din punct de vedere neurochimic, sevrajul ce apare in
urma stoparii consumului de drog este expresia incapacitatii creierului de
a produce suficienti neurotransmitatori care sa creasca placerea sau sa
diminueze durerea consumatorului. De aceea, o parte din programul de
recuperare al unor clinici din vest contin programe de brain training
adica sedinte de stimulare a creierului prin diverse activitati (desen,
dans, muzica etc.) prin care creierul reinvata sa asigure suportul
neurochimic pentru placere si durere.
Cele mai grave consecinte pe termen lung ale consumului de droguri sunt
psihozele, delirium si tulburarile de personalitate ce se pot dezvolta pe
fondul consumului de drog. In Romania, majoritatea consumatorilor de
droguri sunt tineri, iar efectele consumului de droguri pe termen lung
abia incep sa se vada. Trebuie sa asteptam sa-i vedem pe ei murind in
spitale sau in santuri cu acul in vena?! Sau e mai simplu sa aruncam o
privire la tarile din Occident care inca din anii 60-70 s-au confruntat cu
problema consumului de droguri? De acolo si de la ele provin majoritatea
informatiilor despre efectele drogurilor, din experienta dependentilor si a
celor care au cercetat efectul drogurilor. Cazurile si moartea lor nu se pun
la socoteala? Moartea lor este un mit?

18

Beneficiile consumului de ciocolat

Cu cat ciocolata trece prin mai multe procese de prelucrare, potentialele beneficii pe care aceasta le-ar putea
avea pentru sanatatea noastra isi pierd din valoare in compozitia produsului finit. Din acest motiv produsele care
contin un procent mai mare de cacao sunt tot mai cautate. De aceea este foarte import sa vedem pe produs care
este masa de cacao, continutul de cacao trebuie sa fie in jur de 70% pentru o ciocolata de calitate.
Continut bogat de antioxidanti
Cacaoa contine flavone, un tip de flavanoid care este gasit doar in ciocolata si cacao. Acestia sunt compusi
naturali prezenti in compozitia anumitor plante si au un comportament identic cu cel al antioxidantilor. Rolul lor
este cel de a contracara actiunile radicalilor liberi din organism.
Reglarea nivelului colesterolului
Mancand ciocolata neagra regulat, nivelul colesterolului poate sa scada cu pana la 10%.
Antidepresiv natural
Potrivit studiilor ciocolata contine serotonina, un antidepresiv natural. Aceasta stimuleaza si productia de
endorfine, responsabile cu sentimentele de fericire si placere. Potrivit studiilor, sentimentul oferit de topirea
ciocolatei in gura sunt mult mai puternice decat un sarut pasional. Nu e de mirare ca majoritatea celor care trec
printr-o perioada dificila opteaza pentru consumul de ciocolata, pentru a lupta impotriva starilor depresive.
Ciocolata lupta impotriva cancerului

19

Multe studii au aratat pana in prezent ca ciocolata este unul din agentii cei mai buni in lupta impotriva cancerului.
Alaturi de aceasta o contributie semnificativa o au si vinul rosu, afinele, usturoiul, ceaiurile.
Ciocolata actioneaza in doua feluri. In prima faza inhiba divizarea celulelor, iar in a doua reduce inflamarea.
Viata mai lunga si boli mai putine
Un studiu olandez a analizat 200 de persoane cu varsta peste 20 de ani, iar cei care au consumat cantitati
semnificative de ciocolata, indiferent daca aceasta a fost cu lapte sau neagra, au trait mai mult si mai sanatos,
imbolnavindu-se rareori, comparativ cu persoanele care nu au consumat deloc sau foarte putina ciocolata.
Continut bogat de magneziu
Cacaoa contine foarte mult magneziu, una dintre cele mai importante minerale care ajuta la reglarea sistemelor
digestive, neurologice si cardiovasculare. In conditiile in care multe persoane se confrunta cu un deficit general de
magneziu, adaugarea ciocolatei in dieta zilnica este un lucru recomandat.

Sanatatea creierului
Multe studii au demonstrat ca ciocolata neagra este foarte buna pentru creier. Cercetari
ce au avut loc la universitati cu renume au aratat ca dupa un atac cerebral, consumul de
ciocolata aduce foarte multe beneficii pentru a imbunatati memoria. Totodata protejeaza
celulele nervoase de viitoare daune.

Despre Depresie si care sunt simptomele ei?

Depresia este o tulburare a strii afective, care duce la apariia unei triri de
tristee sau de pierdere a speranei pentru o perioad ndelungat de timp. Fiind
mai serioas dect un simplu episod de tristee, de suprare sau dect o trire
temporar de scdere a energiei, depresia poate avea un impact semnificativ
asupra bucuriei de a-i tri viaa, asupra capacitii de munca, asupra strii
generale de sntate, asupra relaiilor interpersonale, precum i asupra
persoanelor apropiate.
Numrul de oameni care sufer de tulburri depresive a crescut constant n
ultimii ani. Simptomele depresive invalideaz funcionarea normal a persoanei,
producnd durere i suferin nu numai celor care se confrunt cu aceast
tulburarea serioas, ci i celor apropiai acestora.
Cei mai muli oameni depresivi nu cuta nici un fel de ajutor cu toate c cei mai
multi chiar i cei a cror depresie este extrem de sever pot fi ajutai. n prezent
exist tratament psihoterapeutic de specialitate cum ar fi: terapia cognitivcomportamental, hipnoterapia, terapia prin psihodram, terapia experentiala, i
altele, precum i noi medicamente care uureaz suferina provocat de
depresie. Din pcate, multe persoane nu vor s recunoasc faptul c sufera de
depresie si ca depresia constituie o tulburarea tratabil. Ce este tulburarea
depresiv? Tulburarea depresiv este o boala care afecteaz corpul, starea de
spirit i gndurile. Ea influeneaz modul n care o persoan triete,
relaioneaz, doarme, mnnc, modifica manier de percepere a celor din jur i
a persoanei n cauza. Depresia nu trebuie confundat cu o melancolie temporar.
Persoanele care prezint simptomele caracteristice depresiei nu se pot vindec
imediat chiar dac i doresc acest lucru. Fr a urma un tratament specific
formei depresive cu care se confrunt, oamenii i prelungesc durerea i suferin
cu sptmni, luni i chiar ani. Un tratament corespunztor poate ajuta foarte
muli oameni depresivi. Depresia dureaz (cel puin dou sptmni) i afecteaz

20

mai mult dect dispoziia individului. Nu este ceva de care poi scpa ori de cte
ori vrei tu.
Exist mai multe forme clinice de depresie:

Depresia major (simptomele dureaz mai mult de dou sptmni),

Distimia (depresie cronic),

Tulburarea bipolar sau boala maniaco-depresiv (existen de episoade

depresive i maniacale),

Depresia asociat unui anumit sezon (depresie ce se instaleaz doar iarn).

Din motive ce nu sunt complet elucidate, depresia afecteaz mai mult femeile
dect brbaii (aproximativ 2:1). Cercettorii au emis mai multe ipoteze pentru a
explica aceast repartiie inegal pe sexe. Una dintre aceast se bazeaz pe
ideea c este mai probabil ca femeile s mearg la medic atunci cnd se
instaleaz o stare depresiv i astfel ele sunt mai uor de diagnosticat. ntr-un
studiu aplicat unor studeni, acestora li s-a cerut s bifeze dintr-o list acele
lucruri pe care le-ar face ei dac ar fi deprimai. Brbaii au rspuns mai frecvent:
Evit s m gndesc la motivele pentru care sunt deprimat, Fac o activitate
fizica sau Practic un sport. Femeile au rspuns mai frecvent: ncerc s aflu
cauzele depresiei mele, mprtesc sentimentele mele cu alte persoane sau
Plng pentru a mai reduce din tensiune. Cu alte cuvinte, brbaii ncearc s-i
detaeze atenia de la o stare depresiv, pe cnd femeile tind s-i concentreze
toat atenia asupra ei.
Majoritatea persoanelor cu tentative de suicid sufer de depresie. n grup de
vrsta 18-24 de ani, suicidul este a treia cauza de deces. Simptomele depresiei
manifestate clinic se instaleaz la nceputul vrstei adulte. Pe lng o dispoziie
depresiv, simptomele acestei afeciuni mai includ:
- Modificarea apetitului cu o cretere/scdere semnificativ n greutate;
- Trirea sentimentului de tristee;
- Plns frecvent;
- Tentinta de retragere sau izolare;
- Modificarea somnului (prea mult sau prea puin);
- Tensiune psihic ;
- Scderea interesului pentru viaa;
- Incapacitate de concentrare sau de a lua decizii;
- Stare de slbiciune;
- Sentimente de vin nejustificate;
- Gnduri legate de moarte i suicid;
- Modificri fiziologice (cefalee sau constipaie);
Tratamentul depresiei se poate compune din psihoterapie (de grup sau
individual) i medicaie. Psihoterapia este realizat de personal specializat
21

psihologi, psihoterapeui sau medici psihiatri cu formare n psihoterapie. In

viziunea psihoterapiei cognitiv comportamentale se pornete de la premisa c
depresia apare datorit unui model de gndire disfuncional. Aceast convingere
(gndire) disfuncional, nu produce simptomul prin ea nsi, ci doar atunci cnd
anumite evenimente sau incidente externe apar ca s o ntreasc. Pe msur ce
tulburarea depresiv se dezvolta, gndurile negative automate devin tot mai
frecvente i mai intense, estompnd gndurile raionale. Acestea produc
simptomele depresiei care, la rndul lor, ntresc modul negativ de gndire i
astfel se formeaz un cerc vicios.Terapia cognitiv comportamental sparge cercul
vicios, nvnd pacientul s adreseze ntrebri provocatoare gndurilor negative,
pentru a verifica dac fundamentarea lor este corect.
Hipnoterapia este de asemenea o metod de tratament remarcabil, utilizat din
ce n ce mai des n tratamentul depresiei. Hipnoz este o metod complex de
restructurare i reorganizare psihic, i este aplicat pentru a identifica i folosi
modaliti personale de organizare a experientei subiective i de a le direciona n
mod constructiv. Obiectivul hipnoterapiei const n modificarea i nlocuirea
structurilor psihice dezadaptative, limitatoare i autoblocante, i construirea n
locul acestora a unor mecanisme psihologice sntoase i eficiente, precum i n
mobilizarea i amplificarea resurselor existente ale subiectului.

Diabetul- simptome si tratament

Diabetul este o boala cronica, care se caracterizeaza printr-un nivel crescut al glucozei din sange. Glucoza
constituie unul dintre principalii carburanti ai organismului, dar persistenta unor valori crescute determina
imbatranirea mai rapida si aparitia unor complicatii precum accidentele vasculare, stop cardiac, insuficienta
renala, orbire, leziuni trofice la nivelul tegumentelor. Aceste complicatii pot fi prevenite daca se mentin
valorile glicemice cat mai aproape de normal.
Diagnosticare
Depistarea diabetului in populatia generala se face pe baza mai multor factori:
Prezenta simptomelor de diabet (poliurie, polidipsie, scadere in greutate,
irascibilitate etc.)
Populatia de peste 40 de ani cu greutate peste limita normala:
- indice de masa > 25;
- circumferinta taliei > 94 cm la barbati si > 80 la femei;
- hipertensiune;
- boala ischemica cardiaca, boala cerebro-vasculara, boala vasculara periferica;
- dezvoltarea bolilor dermatologice asociate cu diabetul zaharat;
- toleranta la glucoza alterata;
- aparitia unor glicemii mai mari in cursul diminetii;
- cazuri de diabet zaharat in familie;

22

- diabet gestational;
- hipertrigliceridemia.

Diabetul zaharat tip 1:

Se dezvolta la copii sau adolescenti.
Pancreasul nu produce insulina si nivelul glucozei din sange (glicemia) creste in mod exagerat.
Tratamentul consta in injectii de insulina si o dieta echilibrata.
Apare in prezenta unui factor declansator (ex. un virus) care stimuleaza un atac imun asupra celulelor
pancreatice ce produc insulina la persoanele cu predispozitie genetica.
Diabetul zaharat tip 2:
De obicei apare dupa varsta de 40 ani.
Boala se dezvolta lent (saptamani, luni).
Pancreasul secreta insulina, dar nu in cantitate suficienta, sau celulele nu o pot folosi (rezistenta la
insulina).
Tratamentul consta in dieta, tablete sau insulina, in functie de necesitatea fiecarui pacient.

Simptome
-Sete si polidipsie
-Poliurie si scadere in greutate
-Oboseala accentuat, indispozitie si iritabilitate
-Constipatie
-Modificari ale acuitatii vizuale, vedere incetosata
-Amorteli ale membrelor inferioare
-Crampe musculare
-Pruurit si modificari ale tegumentelor.

STIL DE VIATA SANATOS

aportul caloric corespunzator unei zile trebuie impartit in 5-6 mese, cu evitarea gustarilor
interprandiale;
valoarea energetica a diferitelor alimente trebuie cunoscuta, prin folosirea tabelelor si deprinderea de
a studia etichetele de pe produsele comercializate;
este necesar a se acorda atentie modului de preparare a mancarii, evitand adaugarea ingredientelor
bogate in calorii (ex. grasimi, uleiuri) si inlocuind prajirea prin fierbere sau coacere;
este indicat sa se consume zilnic legume si fructe, precum si produse pe baza de cereale integrale;
dintre produsele lactate sunt recomandate cele cu continut redus de grasimi, iar carnea e bine sa fie
de pasare (fara piele), de peste sau de vita;
se recomanda limitarea aportului de alimente hipercalorice, cum sunt dulciurile concentrate (sucuri,
bomboane);
vor fi evitate consumul de alimente bogate in grasimi saturate sau colesterol, cum sunt produsele
lactate integrale, carnea grasa, uleiurile vegetale hidrogenate, galbenusul de ou, organele (ficat, creier);
aportul de sare va fi redus la maxim cinci grame pe zi;
aportul hidric trebuie sa fie corespunzator (aproximativ doi litri pe zi);
dimensiunea portiilor va fi redusa;
aportul de alcool se limiteaza la maxim un pahar pe zi pentru femei si la maxim doua pahare pe zi
pentru barbati;
23

 trebuie mentinut un nivel al activitatii fizice corespunzator caloriilor ingerate, minim 30 minute
activitate fizica moderata zilnic.

Efectele miraculoase ale MIERII combinate cu SCORIOAR!!

Mierea de albine are efecte miraculoase asupra sanatatii. Cercetatorii canadieni insa au descoperit ca,
in combinatie cu scortisoara, mierea poate trata o serie larga de afectiuni.

24

Calitatile exceptionale
ale mierii, ca medicament, dar si ca aliment, sunt cunoscute inca din Antichitate, cand era numita si
"hrana vie". Mierea se asimileaza usor, putand fi consumata si de diabetici, daca nu se depaseste o
cantitate rezonabila. Se asimileaza usor si cele 435 de substante active pe care le contine ajuta la
reglarea functiilor organismului.
Scortisoara, in afara de faptul ca este unul din cele mai bine vandute condimente din lume, are
proprietati terapeutice, ea fiind folosita de 4000 de ani pentru tratarea diverselor boli - remediu
impotriva frigului; a extremitatilor reci, a crampelor musculare, a durerilor cauzate de raceala sau
gripa, a durerilor de articulatii, a indigestiei, a inapetentei.

TRATAMENTE
Raceala si gripa - simptomele acestor boli pot fi tratate cu un amestec de o lingura de miere calda cu
un sfert de lingurita de scortisoara pisata. Tratamentul se face timp de trei zile si ajuta la ameliorarea
tusei. Mierea cu scortisoara, consumate zilnic, intaresc sistemul imunitar, prevenind raceala si gripa.
Tulburari cardiovasculare - amestecul de miere si scortisoara reduce colesterolul, in acest mod
prevenind riscul producerii unui atac de cord. In plus, inlatura tahicardia cauzata de diverse afectiuni
sau stari psihice. De asemenea, amestecul reduce riscul producerii de hemoragii pentru ca intareste
organele, muschii si tesuturile.
Indigestie - daca stii ca mergi la o petrecere si vei manca mult si indigest, ia inainte de a pleca de
acasa doua linguri de miere pe care ai presarat praf de scortisoara. Digestia va fi usoara, iar aciditatea
de dupa va fi sigur inlaturata.
Colesterolul ridicat - o infuzie de ceai verde (doua cani) in care ai pus doua linguri de miere si trei
lingurite de scortisoara reduce nivelul colesterolului din sange intr-un timp foarte scurt. O alta reteta,
pentru aceeasi afectiune, este o lingura si jumatate de miere, "pudrata" cu scortisoara, administrata de
trei ori pe zi, inainte de cele trei mese principale. De asemenea, poate fi consumata miere simpla, cu
acelasi efect terapeutic.

Artrita - fa o pasta din o parte miere, doua parti apa calduta si o lingurita de scortisoara cu care ungi si
masezi partile dureroase. Durerea dispare in cel mult 30 de minute. Intern, o ceasca de apa fierbinte cu
doua linguri de miere si o lingurita de scortisoara poate vindeca si o artrita cronica. O mixtura din o
25

ligura de miere si o jumatate de lingurita de scortisoara pudra, luata inainte de micul dejun, poate reda
libertatea de miscare chiar si persoanelor care se deplaseaza foarte greu.
Caderea parului - din cauza stresului, dar si a unor afectiuni ale pielii sau glandei tiroide, tot mai
multe persoane se plang de caderea parului. Pentru acestia, dar chiar si pentru cei cu inceput de
calvitie, o cataplasma preparata din jumatate de ceasca de ulei de masline, o lingura de miere si o
lingurita de scortisoara este benefica si are rezultate vizibile. Se mentine pe cap un sfert de ora, dupa
care se spala parul.
Dureri de dinti - aproape ca nu exista om care sa nu fi avut insomnii din cauza durerilor de dinti asa
ca, in loc sa iei, in toiul noptii, medicamente care numai bine nu fac stomacului tau si asa gol, aplica
pe partea dureroasa o cataplasma preparata dintr-o lingurita de scortisoara si cinci de miere.
Sterilitate - in Antichitate, mierea era folosita ca tratament impotriva impotentei la barbati. Si acum,
in cazul unei astfel de afectiuni, un tratament cu doua linguri de miere inainte de culcare poate rezolva
problema. Tratamentul este util si femelilor infertile - un varf de cutit de scortisoara si o lingurita de
miere tinute sub limba pot avea efectele scontate.
Ulcer si gastrita - un amestec de pudra de scortisoara si miere vindeca definitiv aceste afectiuni. In
plus, impiedica balonarea, durerile abdominale si previne constipatia. Acnee - o pasta din trei linguri
de miere si o lingurita de scortisoara, aplicata, timp de doua saptamani, pe cosuri inainte de culcare, va
duce la disparitia pentru totdeauna a acneei.
Obezitate - o lingurita de miere si o jumatate de lingurita de scortisoara pudra dizolvate intr-o cescuta
de apa fierbinte luata dimineata, pe stomacul gol, si din nou seara, inainte de culcare, duce la scaderea
in greutate chiar si a persoanelor obeze, chiar si in cazul unor diete mai bogate in calorii, daca se ia
regulat pana la atingerea unei greutati optime.
Cancer - medicii niponi au obtinut rezultate remarcabile prin administrarea, pe langa tratamentul
oncologic, a unei mixturi dintr-o lingura de miere si o lingurita de scortisoara, timp de o luna de trei
ori pe zi.
Boli de piele - eczemele, herpesul si alte boli de piele se pot vindeca daca se aplica pe zona afectata un
amestec de miere si scortisoara pudra in parti egale.
Respiratie urat mirositoare (halena) - iti mentii pe tot parcursul zilei o respiratie proaspata daca in
fiecare dimineata faci gargara cu o ligurita de miere presarata cu scortisoara pudra dizolvata intr-un
pahar cu apa fierbinte.
Longevitate - un ceai pe zi cu miere si scortisoara incetineste procesul de imbatranire. La trei cesti de
apa fierbinte se pun patru linguri de miere si o lingura de scortisoara. Se bea un afert de cana de 3-4 ori
pe zi si pielea se va mentine elastica si catifelata, iar tonusul va fi unul ridicat.

Beneficiile usturoiului pentru sanatate!

26

Reputaia usturoiului de a fi bun la toate nu este de ieri de azi. nc de pe vremea Egiptului antic
era folosit att pentru gtit, ct i pentru tratarea problemelor de inim, a presiunii sngelui
crescut, a coloesterolui mrit, a rcealii, gripei i a altor infecii.
De peste 20 de ani, usturoiul o fost subiectul a numeroase studii tiinifice, coninnd una dintre cele
mai versatile substane naturale folosite pentru a ne menine sntoi - alicina.
Aceasta are proprieti antibiotice care se activeaz atunci cnd usturoiul este tiat sau sfrmat i este
responsabil de mirosul neptor i gust. De ndat ce este absorbit n intestin, ea este eliminat prin
intermediul plmnilor i pielii, de aceea cei care l consum se confrunt cu o respiraie i transpiraie
care i poate ine pe cei din jur la distan.

Usturoiul - 10 beneficii pentru sntate:

1.

Usturoiul proaspt poate ajuta n lupta contra bacteriilor, fungilor i infeciilor cu viermi i
poate ucide bacterii precum E. coli sau Salmonella.

2.

Contribuie la eliminarea toxinelor din ficat, protejndu-l n acelai timp.

3.

Poate trata herpesul i ciupercile de la nivelul picioarelor, dar i negii.

4.

5.

De asemenea, are un puternic efect antiinflamator, ajutnd organismul s lupte contra

alergiilor.
Sucul de usturoi calmeaz mncrimile i erupiile aprute n urma ciupiturilor de insecte.

6.

Folosit zilnic, ntrete sistemul imunitar reducnd numrul i frecvena rcelilor, ajut la
tratarea iritaiei gtului i scade riscul de a avea cancer.

7.

Crete nivelul de insulin i regleaz nivelul zahrului n snge (este ideal pentru
diabetici).

8.
9.

10.

Conine vitaminele C i B6, dar i seleniu i fier.

Are un bun efect mpotriva cderii prului. Maseaz delicat scalpul cu un cel de usturoi
sau n amestec cu puin ulei de msline.
Aplicat pe couri, elimin bacteriile i ajut la vindecarea acestora.

27

Busuiocul, un remediu miraculos

Cuvantul busuioc provine din limba greaca (basileus) si inseamna rege. Planta fara contraindicatii,
busuiocul (Ocimum basilicum) reprezinta un remediu natural pentru tratarea si vindecarea unei game
largi de afectiuni.
La ce se foloseste?
Pe langa multiplele intrebuintari gastronomice, busuiocul are, dupa cum spuneam si mai sus,
nenumarate proprietati terapeutice. Spre exemplu, in cazul persoanelor care sufera de crampe, infectii
urinare, dureri de cap sau gripa, se recomanda infuzia preparata din frunze de busuioc. Totodata,
consumul zilnic al acestei infuzii creste semnificativ viteza de metabolizare a unor toxine provenite
din alimentatie, acestea putand fi mult diminuate.
O serie de cercetari efectuate asupra acestei plante au aratat ca ea contine peste 14 principii active,
care pot fi folosite drept alternative terapeutice pentru cel putin 40 de tipuri de afectiuni, incepand cu
problemele de sensibilitate a tenului si pana la cele complexe, de disfunctii neuro-hormonale.
Totodata, este esential de stiut ca ceaiul de busuioc, consumat zilnic, poate diminua toxicitatea a peste
90% din excipientele folosite in fabricarea pastilelor medicamentoase.
Substantele antioxidante care se gasesc in aceasta planta previn formarea placilor de aterom pe artere
si mentin elasticitatea vaselor sanguine. O serie de studii de medicina experimentala au demonstrat ca
administrarea zilnica de busuioc poate preveni infarctul. Aceasta planta nu doar protejeaza arterele
impotriva depunerilor de colesterol, ci ajuta si la tinerea sub control a tensiunii arteriale si are o
complexa actiune la nivelul sistemului nervos central, protejand intregul sistem cardiovascular de
efectele negative ale stresului.
Pe langa toate acestea, busuiocul protejeaza aparatul respirator de procesele inflamatorii ce conduc la
aparitia astmului si impiedica recidiva infectiilor bronho-pulmonare.
Busuiocul este o sursa importanta de fier, calciu, Vitamina A, Vitamina B6, magneziu, precum si
potasiu, ajutand la intarirea sistemului imunitar. Pentru uz intern, se administreaza sub forma de sirop,
esenta, decoct si infuzie, iar pentru uz extern, se pregatesc cataplasme.
Consumul de busuioc ajuta la o mai buna oxigenare a celulelor, lucru ce permite organismului sa se
adapteze la conditiile de stres. Totodata, infuzia de busuioc este un remediu care imbunatateste rapid
circulatia cerebrala, favorizeaza mentinerea treaza a atentiei pe perioade indelungate de timp si alunga
oboseala.
Aceasta planta este recomandata si in ameliorarea durerii si rigiditatii articulare, datorita flavonoidelor
si compusilor volatili, care au efecte antiinflamatoare puternice.
Busuiocul mai contine si tanin, aceasta substanta conferindu-i proprietati antiseptice si
antispasmodice, ajutand in afectiuni digestive si nervoase. Aplicarea unor comprese cu frunze sau cu
tinctura de busuioc pe rani si eczeme, ajuta foarte mult la vindecarea acestora.
Planta are si un efect relaxant, imbunatateste starea de spirit si are un efect usor euforic, avand rolul
de a calma sistemul nervos, principalul responsabil pentru reactiile noastre.
Uleiul volatil de busuioc, pus in lampa de aromoterapie, trateaza cu succes tulburarile neurovegetative.
Eterurile eliminate prin acest procedeu sunt foarte recomandate si in cazuri de migrene repetate si
viroze respiratorii.
Doua principii active din busuioc, orientina si vicenina (ambele flavonoide hidrosolubile), protejeaza
celulele organismului in fata actiunii mutagene a radiatiilor ultraviolete, a radiatiilor beta si gamma.
Ca atare, pe timpul verii, cand suntem mai vulnerabili la radiatiile solare, dar si atunci cand suntem
expusi la radiatii din alte surse, administrarea zilnica a busuiocului este foarte utila pentru prevenirea
mutatiilor celulelor, a proceselor de malignizare.

28

29