Sunteți pe pagina 1din 157

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE SI PROBLEME DE INGRIJIRE ACORDATE BOLNAVILOR

Respiratia corecta este la fel de necesara ca si hrana (proverb hindus)

1]. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE


A. RESPIRATIA DEFINITIE: Respiratia reprezinta nevoia fundamentala a fiintei umane, ce are rolul de a capta oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism si eliminarea dioxidului de carbon rezultat in urma arderilor celulare. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschilor respiratori, de functionarea lor eficienta. a).VENTILATIA: reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plamani si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. re doi timpi!inspiratia si expiratia.Este influentata de! " permeabilitatea cailor respiratorii

" concentratia oxigenului in aerul expirat " maturitatea centrului respirator bulbar " expansiunea cutiei toracice " functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia b). DIFUZIUNEA GAZELOR: este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare si $%& din capilare trece in alveolele pulmonare. Este influentata de! " diferenta de presiune a oxigenului in aerul alveolar si concentratia oxigenului din sange " starea peretelului alveolar " marimea suprafetei alveolare c). ETAPA CIRCULATORIE: consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi si a dioxidului de carbon adus de la tesuturi, prin vasele venoase, la plaman, pentru a se elimina. Este influentata de! " cantitaea de hemoglobina din sange " debitul cardiac " numarul de hematii " permeabilitatea retelei periferice arteriale d). ETAPA TISULARA: reprezinta schimbul de gaze din sange si tesuturi, cu ajutorul unui sistem enzimatic complex. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
#.

Frec e!"a re#$%ra"%e%! este reprezentata de numarul de respiratii pe minut' este influentata de varsta si sex!
&

" la nou"nascut!()"*)r+min " la & ani!&*"(*r+min " la #& ani!#*"&*r+min " la adult barbat!#,"#-r+min si femeie!#-"#.r+min " varstanic!#*"&*r+min &. A&$'%"(d%!ea! este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare respiratie. Respiratia poate fi rpofunda sau superficiala. (. R%"&('! reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci respiratia este ritmica. ,. Z)*&*"e'e re#$%ra"*r%%! normal, respiratia este linistita' in somn devine mai zgomotoasa(sforait). *. S%&e"r%a &%#car%'*r re#$%ra"*r%%! ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei. -. T%$(' de re#$%ra"%e! avem ( tipuri de respiratie! a. costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei. b. costal inferior, intalnit la babat, prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice. c. abdominal, intalnit la copii si varstnici, prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice. /. M(c*+%"a"%!mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente, dense.

.. T(#ea! reprezinta o expiratie fortata, prin care se elimina secretiile din caile respiratorii' este un fenomen de protectie al organismului. INTERVENTIILE ASISTENEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NEVOII: " E012%RE 3 4E1R564ER52E 4E RE715R 85E 9%26 :;2;5 " 56: 8 9%26 :;2 7 < $ E0ER$5855 <535$E 2E

" E0ER$5855 4E RE2 0 RE, 4E =ER7 " 7 59 1%78;R5 RE715R 85 4E$: 8E$ RE 7 < :%R53E3E

" 7 562 8;RE %95$E5;R52E 4 ;6 8% RE(5=9R $ =568E 78R =8 , 8 9 >57=, =E7E $%15% 7E).

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA

A e& (r&a"*are'e d%a)!*#"%c de !(r#%!):

1.ALTERAREA VOCII ,.DISPNEEA -.OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

1.ALTERAREA VOCII
lterarea vocii poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul calor respiratorii superioare!nas, faringe, laringe, dar si de prezenta alergenilor din mediul inconjurator. MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

1. DISFONIE: tulburari ale emisiunii vocale privind inaltimea, intensitatea si timbrul vocii. 7e manifesta sub forma de raguseala, voce stinsa, aspra. ,. AFONIE: imposibilitatea de a vorbi. -. SENZATIA DE SUFOCARE: lipsa de aer.

,.DISPNEEA

DISPNEEA este o respiratie greoaie, anevoioasa, provocata de boli ale inimii, plamanilor, cat si a cailor respiratorii superioare.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

#. ORTOPNEE: pozitie fortata, cu bratele pe langa corp, bolnavul stand sezand(pozitie care favorizeaza respiratia). &.APNEE: oprirea respiratiei. (.BRADIPNEE: scaderea frecventei respiratorii. ,.TA.IPNEE/POLIPNEE): cresterea frecventei respiratorii. *.AMPLITUDINE MODIFICATA: respiratie superficial sau profunda. -..IPERVENTILATIE: patrunderea unei cantitati mari de aer in plamani. /..IPOVENTILATIE: patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani. ..TUSE: esxpiratie fortata, ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de secretiile accumulate. ?..EMOPTIZIE: hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la caile respiratorii superioare. #).MUCOZITATI/SPUTA): amestec de secretii din arborele traheo"bronsic, formate din mucus, puroi, sange si celule descuamate. ##.DISPNEEA C.E0NE1STO2ES! respiratie greoaie, anevoioasa, in ( timpi, urmata de o apnee de *"#) secunde.

#&.DISPNEEA 23SMAUL: este o inspiratie lunga, urmata de o expiratie fortata, duap care avem o apneea de #*"&) secunde. #(.ZGOMOTE RESPIRATORII: sunt de diferite tipuri! crepitante, romflante si sibilante. #,.CIANOZA: invinetirea tegumentelor la extremitati!nas, buze, lobul urechii, unghii.

-.OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII


ceasta poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar si de prezenta unor corpi straini, patrunsi accidental in caile respiratorii.

MANFESTARI DE DEPENDENTA:

#. &.

RESPIRATIE DIFICILA PE NAS: bolnavul respira pe gura. SECRETII NAZALE ABUNDENTE: secretii mucoase, purulente sau #a!)4%!*'e!"e5 care %&$%ed%ca re#$%ra"%a. EPISTA6IS! hemoragie nazala. DEFORMARI ALE NASULUI: deviatie de sept, traumatisme. STRANUT: expiratie fortata. ASPIRATIE PE NAS: smiorcait. TUSE: cu caracter de tuse uscata sau umeda, ce persista mai mult timp. CORNA7: zgomot inspirator cu caracter de suieratura, auzibil de la distanta. TIRA7: depresiune inspiratorie a partilor moi lae toracelui suprasternal, epigastru, intercostal.

(. ,. *. -. /.

..

?.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU DEFICIENTE RESPIRATORII

1.BOLNAUL SA RESPIRE LIBER PE NAS: " asistenta medicala indeparteaza secretiile nazale.

" umezeste aerul din incapere cu ajutorul unui umidificator sau a unui vas cu apa asezat pe o sursa de caldura in care au fost lasate sa curga cateva picaturi de alcool mentolat. " asigura un aport sufient de lichide in &, de ore. ,. BOLNAVUL SA NU DEVINA SURSA DE INFECTIE: " asistenta medicala educa bolnavul sa foloseasca batista individuala, de unica folosinta. " educa bolnavul sa evite imprastierea secretiilor nazale in incapere. -. OPRIREA EPISTA6ISULUI: " asistenta medicala aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie. " comprima cu policele, septul nazal al bolnavului(nara care sangereaza), timp de *"#) minute. " aplica comprese reci pe nas, frunte sau ceafa. " ii recomanda bolnavului sa nu sufle nasul. 8. BOLNAVUL SA PREZINTE MUCOASE RESPIRATORII UMEDE SI INTEGRE: " daca bolnavul are o afectiune la nivelul laringelui si faringelui, 5 se recomanda repaus vocal absolut. " umezeste aerul din incapere. " favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala!scris, semne. 9. BOLNAVUL SA ING.ITA FARA DIFICULTATE: " intrerupe alimentatia solida. " recomanda gargara cu solutii antiseptice.
?

" alimenteaza bolnavul cu lichide caldute. :. BOLNAVUL SA PREZINTE REZISTENTA CRESCUTA FATA DE INFECTII: " invata bolnavul sa evite chimbarile bruste de temperatura, aglomeratiile. ;. BOLNAVUL SA PREZINTECAI RESPIRATORII PERMEABILE SI O BUNA RESPIRATIE: " invata bolnavul sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputa. " umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata. " aspira secretiile bronsice daca este cazul. " invata bolnavul sa faca exercitii respiratorii. " asigura pozitia sezand sau semisezand a bolnavilor cu dispnee. <. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC: " pregateste psihic bolnavul, in vederea aplicarii tehnicilor de ingrijire si in vederea aspirarii secretiilor bronsice. " asigura pozitie antalgica. " invata bolnavul sa utilizeze tehnici de relaxare. " pregateste psihic bolnavul, in vederea oricarei tehnici la care va fi supus(punctii, examene radiologice, endoscopice).

<iecare are artera varstelor sale ($ 3 25)

#)

B. CIRCULATIA DEFINITIE: $irculatia este functia prin care se realizeaza miscari ale sangelui in interiorul vaselor sangvine, si are ca drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi, cat si transportul produsilor de catabolism, de la tesuturi la organele excretoare. INDEPENDENTA IN SATISFAREA CIRCULATIEI: 1.PULSUL! reprezinta bataia ritmica, perceputa la nivelul unei artere supercifiale sincrona cu sistola ventriculara.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
#.

RITMUL! pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic. FRECVENTA! reprezinta numarul de pulsatii pe minut.

&.

" N*(1!a#c(":1-=118=$>&%!. " La c*$%'(' &%c: 1==11,=$>&%!. " La 1= a!%:?=11==$>&%!. " La ad('"::=><=$>&%!. " Var#"!%c:$e#"e <=1?=$>&%!.
(.

AMPLITUDINE MODIFICATA: "este modificata de cantitatea de sange existenta in vase' este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima' la arterele simetrice, volumul pulsului este egal.

##

,.

TENSIUNEA PULSULUI: este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila sa dispara. CELERITATEA: reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile. COLORATIA TEGUMENTELOR: coloratie roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor' tegumentele sunt calde.

*.

-.

,.TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA: " DEBITUL CARDIAC " FORTA DE CONTRACTIE A INIMII " ELASTICITATEA SI CALIBRUL VASELOR " VASCOZITATEA SANGELUI.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:

#.

TENSIUNEA ARTERIALA MA6IMA(7578%2 7 ; 7578%25$ ) 75 TENSIUNEA ARTERIALA MINIMA(45 78%2 75 45 78%25$ )!

"

11- a!%: ;91?= c( 9=1:= &&.)

#&

" 8111 a!%: ?=111= c( :=1:9 &&.) " 1,119 a!%: 1==11,= c( :=1;9 &&.) " Ad('": 1,=118= c( ;91?= &&.) " Var#"!%c: 19=11;= c( ?=111= &&.). &. 8E675;6E 45<ERE685 2 RE1RE3568 4568RE 8. . = 05= 75 8. . =565= ! 45<ERE68

8. .dif.@ 8. .max#,)"8. .min..)@ -) mmAg. (. =E6856ERE minima! R 1%R8;2;5 568RE 8. .maxima si 8. .

8. .min@ 8. .max+& B #C& unitati.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI CIRCULATIEI SANGVINE:

" Educa bolnavul sa mentina tegumentele curate si integre. " sigurarea conditiilor ingienice din incapere(aerisire).

" 7a aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu(sarea de bucatarie). " 7a evite tutunul, consumul exagerat de alcool. " 7a evite sedentarismul.

#(

" 7a poarte imbracaminte lejera, care sa nu ingreuneze circulatia.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII CIRCULATIE INADECVATA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

#.

TEGUMENTE MODIFICATE: tegumente reci, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii' cianotice" coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii.

,. MODIFICARI DE FRECVENTA A PULSULUI: 1TA.ICARDIE! cresterea frecventei pulsului. 1BRADICARDIE! scaderea frecventei pulsului. -. MODIFICARI DE VOLUM ALE PULSULUI: 1PULS FILIFORM! cu volum redus, abia perceptibil. 1PULS ASIMETRIC! volum diferit al pulsului la artere simetrice. 8. MODIFICARI DE RITM ALE PULSULUI: 1PULS ARITMIC! pause inegale intre pulsatii. 1PULS DICROT! se percep & pulsatii, una mai puternica decat cealalta, urmata de pauza.

#,

9. MODIFICARI ALE TENSIUNII ARTERIALE: 1.IPERTENSIUNE ARTERIALA! cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale. 1.IPOTENSIU!E ARTERIALA! scaderea tensiunii arteriale sub valorile normale. /. A51%0E=5E! scaderea cantitatii de oxDgen din sange. .. A51%05E! scaderea cantitatii de oxDgen din tesuturi. INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU CIRCULATIE INADECVATA

1. BOLNAVUL SA PREZINTE CIRCULATIE ADECVATA: " sistenta medicala invata bolnavul sa intrerupa consumul de tutun, alcool.

" 7a aiba alimentative bogata in fructe si zarzavaturi. " 7a reduca sarea si grasimile din alimentative. " dministreaza medicatia prescrisa! tonice cardiac, antiaritmin@ce, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante.

" ;rmareste efectul medicamentelor. " plica tehnici de favorizare a circulatiei! exercitii active, pasive, masaje.
#*

,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC: " 5nformeaza bolnavul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de efort pe care poate sa"l depuna, asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos.

5n esenta, alimentatia rationala a bolnavului nu se deosebeste 4e a unui om sanatos care se hraneste rational. (5.>ontea)

,]. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

DEFINITIE: %ricarui organism ii este necesar sa ingereze sis a absoarba alimente de una calitate si in cantitate suficienta, pntru a"si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a"si mentine energia indispensabila unei bune functionari. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII:

% alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in

#-

conditii normale! glucide, proteine, lipide, vitamine, apa, saruri minerale.


#.

.IDRATII DE CARBON SAU GLUCIDELE: reprezinta sursa principala, energetica a organismului. 4igerarea si asimilarea lor nu solicita organismului prea mult, de aceea este bine ca *)E din necesitatile calorice ale organismului, sa se asigure prin hidratii de carbon, daca nu xista o contraindicatie(diabet zaharat, colita de fermentatii, obezitate).2a copii, aportul de glucide trebuie marit in boli febrile, casexie, denutritie, afectiuni hepatice si renale. 6ecesarul zilnic de glucide! ,"-g+Fg corp+&,h. PROTEINELE: reprezinta materialele plastice ale organismului, ele inlocuind substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica. Ele reprezinta, in acelasi timp, o sursa importanta de energie si constituie materia prima a fermentatiilor si a hormonilor. 6ecesarul zilnic de proteine! ,"-g+Fg corp+&,h. portul insuficient de proteine, o perioada mai indelungata, determina scaderea proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimului hepatic, aparitia unei anemii si prin reducerea presiunii coloid"osmotice a sangelui, retentia apei in organism, cu forme de edeme. $resterea cantitatii de proteine este indicata in sarcina si alaptare, arsuri, anemii, evacuari pleurale si abdominale, postoperator. 7caderea cantitatii este indicata in boli renale si afectiuni febrile. LIPIDELE: au valoare calorica mare, alimentele pe aceasta baza, avand calitati energetice mari, intr"un volum mic. 1e langa rolul lor energetic, lipidele intra in compozitia tesutului nervossi a stromei eritrocitare, iar sub forma depozitara, reprezinta rezervele de energie ale organismului si tesutului de sustinere pentru organele interne. 6ecesarul zilnic de lipide! #"&g+Fg corp+&,h.

&.

(.

#/

,.

VITAMINELE: sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. 6evoia de vitamine creste in timpul activitatii celulare exaGgerate(majoritatea imbolnavirilor). 6ecesitatile normale de vitamine pot ajunge pana la #*) mg vitamina $' &* mg vitamina 9#, - mg vitamina 9-, . mg vitamina 11 si &) mg vitamina F. APA SI SARURILE MINERALE: in apa se petrec toate reactiile biochimice din organism, sarurile minerale fiind necesare ca substante structurale si catalizatoare. 6ecesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre &*))"()))m2' ele acoperindu"se prin lichidele ingerate si arderea hidratilor de carbon si a grasimilor. %data cu nevoile de apa, se satisfac si nevoile de saruri minerale. %rganismul sanatos necesita in &, de ore! ,g 6a, (",g F, &g $a, ),#*g =g, #.mg <e, -g $l. 7atisfacerea nevoilor de apa si saruri minerale trebuie sa se faca in mod proportionat' altfel, organismul ramane in dezechilibru hidromineral.

*.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:

1. CAVITAEA BUCALA: " 4entitie buna " 1roteza dentara adaptata in stare buna " =ucoasa bucala roz si umeda

#.

" 2imba roz " >ingii roz si aderente dintilor. ,. MASTICATIA: " ;soara, eficace " $u gura inchisa
-. 8. 9.

REFLE6 DE DEGLUTITIE: prezent DIGESTIE: lenta si nestingherita. DEPRINDERI ALIMENTARE: ( mese si & gustari(#) ore repaus nocturn). APETIT: pofta de mancare"senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de hrana. FOAME: senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a manca SATIETATE: senzatie de plenitudine, resimtita de individ, atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta. .IDRATARE: consum de lichide in functie de nevoie. GUST SI VALOARE ACORDATE MANCARII: legerea alimentelor

:.

;.

<.

?.

1=. "

" 7ervirea mesei singur sau in grup " 8raditii"obiceiuri alimentare " Educatie

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI:


#?

"

sistenta calculeaza necesarul de calorii pe &, de ore, in functie de activitate! in repaus@&*cal+Fg corp+&,h' in activitate usoara@(*",) cal+Fg corp+&,h'activitate medie@,)",*cal+Fg corp+&,h' activitate intensa@ ,*" -)cal+Fg corp+&,h.

" $alculeaza necesarul de calorii pe &, de ore in functie de varsta! pentru copii(nevoia de a creste)"plus &)"()E' pentru varstnici"minus #)"#*E. " $alculeaza ratia alimentara echilibrata! numar de claorii in functie de varsta si activitate. " " sigura echilibru intre elementele energetice si cele neenergetice(apa, vitamine, saruri minerale). sigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel! *)"**E hidrati de carbon, #)"#*E proteine, ()",)E lipide. sigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala! ,)E proteine de origine animala. -)E proteine de origine vegetala. (*E lipide de origine animala. -*E lipide de origine vegetala. " sigura echilibrul intre aciditate si alcalinitate.

"

" $alculeaza numarul de calorii+Fg corp+&,h in stari fiziologice! sportivi, sarcina si alaptare!plus ()E.

&)

" Ratia alimetara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar, cunoscand valoarea energetica, a principiilor alimentare! >lucide! ,,# calorii prin metabolizarea unui gram. 2ipide! ?,( calorii prin metabolizarea unui gram. 1roteine! ,,# calorii prin metabolizarea unui gram. " $erceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului. " lege alimentele tinand seama de deprinderile, preferintele si nevoile bolnavului.

" 5nlocuieste, la nevoie, un aliment cua ltul, conform echivalentelor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DIAGNOSTICE DE NURSING: 1. ALIMENTATIE INADECVATA PRIN DEFICIT ,. ALIMENTATIE INADECVATA PRIN SURPLUS

1. ALIMENTATIE INADECVATA PRIN DEFICIT 1rin alimentatie inadecvata prin deficit se intelege, asigurarea unui aport insuficient de alimente si lichide, ce afecteaza starea nutritionala a bolnavului.

&#

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

1. ,.

ANORE6IE: lipsa poftei de mancare. DISFAGIE! greutate la inghitire.

-. CONDITIA CAVITATII BUCALE: bsenta dintilor, carii dentare, gingivite

;lceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale 2imba incarcata, depunere saburala, glosite 4ificultate in masticatie. 8. STAREA TEGUMENTELOR: 8egumente uscate, pierderea elasticitatii cnee, dermatita

9. DIGESTIE: 4ificultate in digestia si absorbtia alimentelor >reata, varsatura Regurgitatii erofagie, pirozis

:. DEPRINDERI ALIMENTARE: >reseli in prepararea alimentelor >reseli in alegerea alimentelor %rar nesatisfacator al meselor

&&

1ierderea obisnuintei prin schimbarea conditiilor de mediu ;. .IDRATARE: $onsum redus de lichide si saruri minerale 1ierdere in greutate <. SEMNE DE DEZEC.ILIBRU: 7labiciune 8egumente si mucoase uscate ;rini concentrate ?. GUST SI VALOARE ACORDATE MANCARII: 4ezordonat =ananca in picioare sau in pat %biceiuri gresite cum ar fi!consuma numai un fel de mancare, numai macare rece, etc.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU ALIMENTATIE INADECVATA PRIN DEFICIT:

#.

BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE5 FARA GRETURI SI VARSATURI:

&(

sistenta medicala aseaza bolnavul in pozitie semisezand, sezand sau in decubit dorsal, cu capul intr"o parte.

1rotejeaza lenjeria cu musama si aleza,in functie de pozitia bolnavului. juta bolnavul in timpul varsaturilor, sprijinindu"l.

5l invata sa inspire profund. plica tratamentul medicamentos!antiemetice, vitamine, saruri minerale.

5ncurajeaza bolnavul. Reduce sau opreste aportul de lichide si alimente.

,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT .IDROELECTROLITIC: limenteaza bolnavul parenteral, instituind perfuzii cu gluzoza de *E, #)E, &)E, ((E, ,)E' hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi(=arisang, minomel), vitamine si electrolizi, dupa indicatia medicului. $alculeaza numarul de calorii in functie de diferite stari patologice' adauga #(E pentru fiecare grad de temperatura peste (/)$' &)"()E pentru agitatie, convulsii, distructii celulare.

4upa incetarea varsaturilor, rehidrateaza bolnavul treptat, cu cantitati mici de lichide reci, oferite cu lingurita.

&,

Exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale bolnavului. $onstientizeaza bolnavul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii. <ace bilantul lichidelor ingerate si eliminate(ingesta" excreta).

-. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT NUTRITIONAL: Exploreaza preferintele bolnavului asupra alimentelor permise si interzise. 7erveste bolnavul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator. 5nvata bolnavul categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele cantitative si calitative ale principiilor alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment cu altul.

8. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC: sigura un climat cald, confortabil.

5ncurajeaza bolnavul 5i explica scopul interventiilor.

&.

ALIMENTATIE INADECVATA PRIN SURPLUS

&*

1rin alimetatie inadecvata prin surplus se intelege asigurarea unui aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ. MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
#.

BULIMIE: senzatie exagerata de foame! mananca fara control. POLIFAGIE: nevoie exagerata de a manca si absenta sentimentului de satietate.

&.

-. INDICE PONDERAL CRESCUT CU PANA LA 191,=@5 PESTE GREUTATEA NORMALA.


,.

GRETURI SI VARSATURI: eliminare pe gura, partial sau in totalitate, a continutului stomacal.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU ALIMETATIE INADECVATA PRIN SURPLUS:

1. BOLNAVUL SA AIBA GREUTATE CORPORALA IN FUNCTIE DE INALTIME5 VARSTA SI SE6: sistenta exploreaza gusturile bolnavului, la diferite categorii de alimente.

5nvata bolnavul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatiel fizice si varsta. lcatuieste un regim alimentar hipocaloric.

;rmareste bolanvul sa consume numai alimentele cuprinse in regim. ;rmareste orarul si distributia meselor. ;rmareste periodic, greutatea corporala.
&-

,. BOLNAVUL SA DESFASOARE ACTIVITATE FIZICA CRESCUTA: $onstientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice moderate. 7tabileste un program de activitati fizice, in functie de gusturi si capacitate, impreuna cu bolnavul. -. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRATR PSI.IC: sistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelor bolnavului.

5l invata metode de relaxare. 2a nevoie, administreaza medicatie sedativa.

&/

-]. NEVOIA DE A ELIMINA


DEFINITIE: Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism. Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai! parat renal! urina

1iele! traspiratie+perspiratie. parat respirator. parat digestiv!scaun.

&.

parat genital feminin! mentruatie.

5n stari patologice apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de varsaturi si pe cale respiratorie, sub forma de sputa. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII: I. URINA

DEFINITE: URINA este o solutie apoasa, prin care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar protidic, inutile si toxice pentru organism. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
1.

CANTITATEA: variaza in functie de varsta. N*(1!a#c(": -=1-==&'>,84. C*$%%:9==11,==&'>,84. Ad('": 1,==118==&'>,84.

,. FRECVENTA MICTIUNILOR: NOU1NASCUT: &%c"%(!% Arec e!"e. C*$%':819>+%. Ad('":91:>+%. Var#"!%c::1<>+%.


-.

RITMUL MICTIUNILOR: &+( din numarul mictiunilor sunt in timpul zilei si #+( din numarul mictiunilor sunt in timpul noptii.

8. CULOAREA URINEI: >alben deschis pana la galben inchis.

&?

MODIFICAREA IN FUNCTIE DE ALIMENTE: $uloare inchisa in regim bogat in carne. $uloare deschisa in regim vegetarian. MEDICAMENTELE SC.IMBA CULOAREA ASTFEL: R%3, R%7;"$ R =535;!tratament cu 15R =54%6. 29 78R; :ER4E!tratament cu =E852E6. 29 78R; 4E sau

$afeniu"rosu+brun"negru! tratament cu $A5656 $54 7 25$525$. 9. MIROSUL URINEI: 4e bulion! urina proaspata.

moniacal! dupa un timp, din cauza fermentatiei alcaline.

:. REACTIA URINEI: 6ormal"reactie acida! pAcuprins intre ,,*"/. REACTIA URINEI IN FUNCTIE DE ALIMENTATIE: Reactie acida"regim bogat in carne. Reactie alcalina"regim vegetarian.
;.

ASPECTUL URINEI: normal @ clar, transparenta la inceput. 4upa un timp de ( ore, urina devine tulbure, datorita prezentei mucinei, a mucusului din organele genitale.

<. DENSITATEA URINEI:

()

7e determina imediat dupa emisie, pentru ca prin racire se schimba densitatea.

6ormal #)#)"#)&* la regim mixt, la temperatura de #*)$(temperatura mai mica sau mai mare modifica densitatea).

II.

SCAUNUL

DEFINITIE: SCAUNUL reprezinta resturile alimetare supuse proceselor de digestie, eliminate din organism prin ac"(' deAeca"%e%. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: 1. FRECVENTA: N*r&a'5 'a ad('" 11, #ca(!e $e +% #a( (!(' 'a , +%'e. 11, #ca(!e $e +% 'a !*(1!a#c(". ,. ORARUL: ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire. -. CANTITATEA: zilnic #*)"&)) g materii fecale. 8. CONSISTENTA: pastoasa si omogena. 9. FORMA CILINDRICA! cu diametrul de ("* cm, lungime variabila. :. CULOAREA:

9runa la adult data de STERCOBILINA. IN FUNCTIE DE ALIMENTATIE AVEM:

(#

>alben deschis! regim lactat. 9run inchis! regim bogat in carne. 6egru! alimente preparate care contin sange. :erde! legume verzi!spanac, urzici. $uloarea caracteristica alimentului!mure, affine, ciocolata. MODIFICARILE CULORII IN FUNCTIE DE MEDICAMENTE: 9run"negru! bismut. 6egru"verzui! fier. lb! bariu.

6egru mat! carbine. ;. MIROSUL: fecaloid (difera de la un individ la altul).

III.

TRANSPIRATIA

DEFINITIE: TRANSPIRATIA este fenomenul fizilogic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functia de excretie, prin intermediul glandelor sudoripare.

(&

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
#. &.

REACTIA: acida pA @*,& sau usor alcalina. CANTITATEA: minima, pentru a mentine umiditatea pliurilor. MIROSUL: variaza in functie de alimentative, climat si de igiena fiecarui individ.

(.

IV.

PERSPIRATIA

DEFINITIE: PERSPIRATIA reprezinta pierderea insensibila de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin expiratie.

V.

MENSTRA

DEFINITIE: MENSTRA este o pierdere periodica de sange, prin organele genital, la femeia adult, cuprinsa in perioada de viata pubertate"menopauza. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
#. &. (.

RITMUL: la &."(* zile. DURATA: ("* zile. ASPECTUL: mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare' nu coaguleaza. CULOAREA: rosu negricios, la inceput, apoi rosu deschis. CANTITATEA: *)"&))g. MIROSUL: dezagreabil. EVOLUTIA: fara dureri, o usoara jena fiziologica.

,. *. -. /.

((

INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NEVOII:

$erceteaza deprinderile de eliminare ale bolnavului.

1lanifica programul de e liminare, tinand cont de activitatile sale.

1lanifica exercitii fizice. 5l invata tehnici de relaxare. $erceteaza deprinderile alimentare ale bolnavului. Recomanda consumarea alimentelor si a lichidelor ce favorizeaza eliminarea.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII POSIBILE DIAGNOSTICE DE NURSING: 1. ELIMINARE URINARA INADECVATA CANTITATIV SI CALITATIV. ,. RETENTIE URINARA /ISC.IURIE). -. INCONTINENTA DE URINA SI MATERII FECALE. 8. DIAREE.
(,

9. CONSTIPATIE. :. VARSATURI. ;. ELIMINARE MENTRUALA SI VAGINALA INADECVATA. <. DIAFOREZA. ?. E6PECTORATIA. 1=. DES.IDRATAREA.

1. ELIMINARE URINARA INADECVATA CANTITATIV SI CALITATIV MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

#. &. (. ,. *.

POLIURIE: eliminare de urina peste &*))ml+&,h. OLIGURIE: eliminare de urina sub .)) ml+&,h. ANURIE: absenta urinei. POLA2IURIA: mictiuni frecvente in cantitati mici. NICTURIA: inversarea raportului dintre noapte si zi!#+( in timpul zilei si &+( in timpul noptii. DISURIA: eliminarea urinii se face cu greutate si durere. .EMATURIA: prezenta sangelui in urina.

-. /.

(*

..

ALBUMINURIA: prezenta albuminelor sau a proteinelor in urina. GLICOZURIA: prezenta glucozei in urina. urina concentrate.

?.

#). .IPERSTENURIA: ##. .IPOSTENURIA: #&. IZOSTENURIA:

urina diluata.

urina cu densitate mica, ce se mentine in permanenta la aceeasi valoare indifferent de regim. EDEME: acumularea de lichid seros in tesuturi, manifestat prin cresterea in volum a regiunii edematiate. Ede&(' re$re+%!"a #"er)erea c("e'*r !a"(ra'e5 $%erdrea e'a#"%c%"a"%% "e#("('(% ede&a"%a"5 c( $a#"rarea (r&e'*r $re#%(!%% d%)%"a'e/#e&!(' B)*de('(%C)D $%e'ea e#"e $a'%da5 '(c%*a#a #% #"ra e+%e. TULBURE: in mod pathologic urina este tulbure din cauza sarurilor minerale, puroiului sau a microbilor. CU MIROS DE FRUCTE COAPTE SAU CLOROFORM: in diabetul zaharat, din cauza prezentei acetonei. DURERE LOMBARA. SETE INTENSA. GRETURI SI VARSATURI.

#(.

#,. URINA

#*. URINA

1:. 1;. 1<.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL

(-

CU ELIMINARE URINARA INADECVATA CANTITATIV SI CALITATIV:

1. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT .IDRO1ELECTROLITIC SI ACIDO1BAZIC: sistenta face zilnic bilantul hidric, masurand cuconstiinciozitate ingesta"excreta.

$antareste zilnic bolnavul. $orecteaza dezechilibrul hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide si electroliti, in functie de ionograma serica si urinara. $orecteaza dezechilibrul acido"bazic, in functie de rezerva alcalina, la indicatia medicului. ,. BOLNAVUL SA NU PREZINTE COMPLICATII CUTANATE5 RESPIRATORII5 URINARE: Recolteaza urina pentru examene chimice si bacteriologice. dministreaza antiseptic, urinare, sulfamide, antibiotic, conform antibiogramei la indicatia medicului. sigura igiena corporala riguroasa.

7erveste bolnavul la pat cu basinet sau urinar de cate ori este nevoie. 7chimba lenjeria de pat si de corp, ori de cate ori este nevoie. -. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC:

(/

sigura o atmosfera calda, raspunde prompt si plina de solicitudine la chemare.

5ncurajeaza bolnavul sa"si exprime gandurile si sentimentele in legatura cu problema de dependent(comunicarea joaca un rol foarte important).

,. RETENTIA URINARA> ISC.IURIA DEFINITIE: 1rin retentive urinara sau ischiurie se intelele imposibilitatea vezicii urinare de a"si varsa continutul. MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

#.

GLOB VEZICAL:distensia vezicii urinare, deasupra simfizei pubiene. MICTIUNI: absente. POLA2IURIA: mictiuni frecvente in cantitati mici.

&. (.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLANVUL CE PREZINTA RETENTIE URINARA>ISC.IURIE:

1. BOLNAVUL SA AIBA MICTIUNI SPONTANE: :erifica prezenta globului vezical.

(.

5ncearca stimularea evacuarii prin introducerea unui basinet cald sub bolnav. sezarea buiotelor sau a compreselor calde pe regiunea pubiana.

2asa robinetul deschis sa curga apa astfel incat bolnavul sa o poata auzi. 5ntroduce mainile bolnavului in apa calda. 2a recomandarea medicului se efectueaza sondajul vezical. ,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC: sistenta asigura o ambianta in care sa fie respectata intimitatea bolnavului.

5ncurajeaza bolnavul sa"si exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta problema. rata simpatie, tolerant, rabdare, raspunde prompt si plina de solicitudine. sigura un climat cald, confortabil.

-. INCONTINENTA DE URINA SI MATERII FECALE

5ncontinenta urinara si fecala rezulta in urma unor afectiuni( infectiile urinare sau intestinale), traumatisme ale maduvei spinarii, pierderii starii de constienta, deteriorare a activitatii sfincterelor, cresterea presiunii abdominale, leziuni obstetricale.

(?

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

#.

INCONTINENTA URINARA: emisiuni urinare involuntare si inconstiente. pare in leziuni medulare, sfarsitul accesului de epilepsie, afectiuni neurologice, slabirea functiunii sfincteruuli, traumatisme. ENUREZIS: emisie de urina, noaptea, involuntara si inconstienta, care se manifesta mai frecvent la copiii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de( ani. INCONTINETA DE FECALE: pierderi de fecale involuntar si inconstient.

&.

(.

8. IRITAREA TEGUMENTELOR REGIUNII ANALE.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CE PREZINTA INCONTINENTA DE URINA SI MATERII FECALE 1. BOLNAVUL SA PREZINTE TEGUMENTE SI MUCOASE INTEGRE SI CURATE: asistenta medicala schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare eliminare.

4aca este posibil recomanda purtarea chilotilor cu captuseli care absorb urina si nu produc miros neplacut si iritatia tegumentelor. sigura igiena locala riguroasa, dupa fiecare eliminare.
,)

plica crHme protectoare.

5nstaleaza sonda vezicala, la indicatia medicului.

,.BOLNAVUL SA1SI RECAPETE CONTROLUL SFINCTERELOR:

sigura aport lichidian adecvat, in functie de bilantul hidric(mai mare in prima jumatate a zilei).

7tabileste un orar al eliminarilor. <ormeaza deprinderi de eliminare la ore fixe. 8rezeste bolnavul din somn pentru a urina. 5nvata bolnavul pozitia adecvata, care favorizeaza golirea completa a vezicii. ;rmareste cresterea presiunii prin masajul vezicii sau prin pozitia asezat si aplecat inainte, care contribuie la declansarea mictiunii si la eliminarea urinei ramase. 5nvata bolnavul exercitii de intarire a musculaturii perianale. %prirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea eliminarii de mai multe ori. -. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC:

sistenta asigura o ambianta in care sa fie respectata intimitatea bolnavului.

,#

5ncurajeaza bolnavul sa"si exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta problema. rata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de solicitudine. dministreaza medicatie simptomatica la recomandarea medicului si conform foii de observatie(<.%.).

8. DIAREEA

8ranzitul intestinal accelerat provoaca 45 REE.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

1.

FRECVENTA: numar mare de scaune in &, de ore!

("- scaune+&,h in enterite si enterocolite.

&)"() scaune+&,h in sindrom dizenteric. .)"#)) scaune+&,h in holera.


,.

CONSISTENTA: scazuta, scaune moi, pastoase, semilichide sau apoasa dupa purgative saline.

,&

-.

CANTITATEA: marita in diareele gastrogene de natura aclorhidrica, scazuta in dizenterie(#)"#*grame).

8. CULOAREA: galben aurie in diaree in functie de viteza tranzitului intestinal. :erde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros. lbicios ca argila inicter mechanic.

9run inchis in icter hemolDtic. 6egru ca pacura, moale si lucios! hemoragii in portiunea superioara a tubului digestive. 7caun amestecat cu sange proaspat! hemoragii in portiunea inferioara a tubului digestive.
9.

MIROSUL: in functie de procesele de fermentatie si putrefactie de la nivelul intestinului gros! acid@fermentatie exagerata. 1utred@ putrefactie exagerata. Ranced@ grasimi nedigerate(steatoree). <oarte fetid@ cancer al colonului si rectului. =iros de varza stricata@ infectii cu colibacil.

:. ASPECT DEOSEBIT SI CU ELEMENTE ANORMALE: zeama de pepene sau supa de linte! febra tifoida. 3eama de orez! intoxicatii, lambliaza, holera.

,(

9alega de vaca! in colite.


;.

CRAMPE: contractii dureroase, involuntare si pasagere ale muschilor abdominali. COLICA: durere cauzata de miscari peristaltice exaggerate. DURERE LOCALA: durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor regiunii perianale. SEMNE DE DES.IDRATARE: tegumente si mucoase uscate' oboseala, slabiciune' greata si varsaturi.

<. ?.

1=.

9. CONSTIPATIA

$onstipatia este caracterizata prin scaune rare la &", zile sau chiar mai rare.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

#. <RE$:E68 ! scaune la &", zile din cauza unui transit intestinal intarziat. &. %R R;2! pierderea orarului obisnuit al eliminarilor. (. $ 6858 8E ! redusa in constipatie si mare(cateva Fg) in anomalii de dezvoltare a colonului(megadolicocolon). ,. $%67578E68 ! uscata, crescuta(scibale, coproliti). *. <%R= ! bile dure, de marimea maslinelor in constipatie spastica.

,,

-. $;2% RE! inchisa. /. $R =1E! contractii dureroase, involuntare, pasagere, ale musculaturii abdominale. .. =E8E%R57=! acumulare de gaze in intestine datorita absorbtiei lor insugiciente. ?. <2 8;2E68 ! eliminarea frecventa a gazelor din intestine. #). 8E6E7=E! senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale. ##. #&. #(. #,. <E$ 2%=! acumulare de materii fecale in rect. 6%RE05E. $E< 2EE. 5R58 95258 8E.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN DIAREE SI CONSTIPATIE:

1. BOLNAVUL SA AIBA TRANZIT INTESTINAL IN LIMITE FIZIOLOGICE: in constipatie determina bolnavul sa ingere o cantitate suficienta de lichide. Recomanda alimente bogate in reziduuri. 7tabileste impreuna cu bolnavul un orar regulat de eliminare, in functie de activitatile sale.

,*

4etermina bolnavul sa faca exercitii fizice regulate. ;rmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta 5 frecventa scaunelor.

Efectueaza la nevoie clisma evacuatoare. dministreaza la indicatie, laxative.

5n diaree, pregateste bolnavul pentru examinari endoscopice. limentatia este hidrica in primele &,",. de ore. sistenta serveste bln cu ceai neindulcit, treptat introducand si carne slaba fiarta, branza de vaci, paine alba prajita, supe strecurate din legume.

4upa ,"* zile, trece la o alimentatie mai completa. dministreaza la indicatia medicului, simptomatice, spasmolitice, antimicvrobiene, fermenti digestive, sedative.

,. BOLNAVUL SA AIBA TEGUMENTE SI MUCOASE PERIANALE CURATE SI INTEGRE: curate si usuca regiunea anala, dupa fiecare scaun. plica crHme protectoare.

<ace toaleta anusului de mai multe ori pe zi si dezinfecteaza cu acid boric &"(E. -. BOLNAVUL SA1SI SATISFACA CELELALTE NEVOI FUNDAMENTALE: asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata.
,-

=entine constanta temperature corporala. 5ncalzeste bolnavul cu termofoare, paturi, perne electrice. 1rotejeaza patul cu aleza si musama. 7erveste bolnavul cu basinet. 8. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT .IDROELECTROLITIC: hidrateaza bolnavul pe cale orala si prin perfuzii, urmarind inlocuirea pierderilor de apa si electroliti. Recolteaza sange pentru hemocultura si scaun pentru coprocultura. =onitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie. $ulculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate sip e cea eliminate. 9. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC: da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea bolnavului.

il linisteste si il incurajeaza sa"si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa.

:. VARSATURILE

,/

1rin varsatura intelegem evacuarea continutului stomacal prin cavitatea bucala.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

1. FRECVENTA: %cazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase). <recvente (stenoza pilorica). 5ncoercibile (gravide si boli psihice). ,. ORARUL: =atinale (gravide si alcoolici). 1ostprandiale precoce (nevropati). 8ardive (ulcer si cancer gastric).

(.

CANTITATEA: mare in stenoza pilorica si ajunge pana la cativa ml in varsaturile normale.

8. CONTINUTUL: limentare.

=ucoase, apoase (alcoolici si gravide). <ecaloide (ocluzii intestinale). 9iliare (colecistopatii). 1urulente (gastrite flegmonoase).

,.

7anghinolente. 9. CULOAREA: >alben"verzuie (varsaturi biliare). Rosie (hematemeza). >alben murdar (ocluzii). 9runa cu aspect de zat de cafea( cancer gastric). :. MIROSUL: fad, acru in hiperclorhidrii. <ecaloid (ileus). Ranced (fermentatie gastrica).
/.

FORTA D EPROIECTIE: brusc, in jet, fara efort.

<. SIMPTOME CE INSOTESC VARSATURILE: dureri abdominale. >reata. 7ialoree. $efalee. 8ranspiratii reci. 8ahicardie. 4eshidratare.

,?

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLANVUL CE PREZINTA VARSATURI

1. BOLNAVUL SA FIE MENA7AT FIZIC SI PSI.IC IN TIMPUL VARSATURII: in functie de starea bolnavului, asistenta il aseaza in pozitie semisezand, sezand sau decubit dorsal cu capul intors in lateral(pozitia de siguranta), pentru ca bolnavul sa nu se inece cu continutul gastric. 5l linisteste din punct de vedere psihic. 5l ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminat. 5i ofera un pahar de apa pentru a"si clati gura dupa varsatura. 2a indicatia medicului ii administreaza medicatie simptomatica. 7uprima alimentatia pe gura si laimenteaza bolnavul parenteral(prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine, electroliti. ,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC: corecteaza tulburarile electrolitice si rezerva alcalina.

*)

Rehidratarea orala va incepe incet, cu cantitati mici de lichide reci incepand de la o lingurita, apoi cantitatea crescand progresiv. <ace bilantul ingesta"excreta. =onitorizeaza functiile vitale si vegetative.

;. ELIMINARE MENSTRUALA SI VAGINALA INADECVATA

MENSTRA este o pierdere de sange prin organelle genitale, care apare la sfarsitul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat, in perioada de viata cuprinsa intre pubertate si menopauza. MENAR.A, reprezinta prima menstra, ce apare la varsta cuprinsa intre ##"#, ani, si este influentata de mediu, clima, viata in aer liber. LEUCOREEA PATOLOGICA reprezinta secretie vaginala abundenta, exteriorizata sub forma unei scurgeri iritante in cantitate variabila. MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

#. &. (.

AMENOREE: absenta menstruatiei. DISMENOREE: aparitia durerilor in timpul menstruatiilor. METRORAGII: hemoragii neregulate aciclice, survenite intre & menstre successive. MENORAGII: hemoragii menstruale prelungite.

,.

*#

*. -. /. .. ?.

OLIGOMENOREE: intervale lungi intre menstre. POLIMENOREE: intervale scurte intre menstre. .IPOMENOREE: cantitate redusa. .IPERMENOREE: cantitate crescuta. LEUCOREE PATOLOGICA: de cativa zeci de ml cand pateaza lenjeria pana la &))",)) ml. secretie vaginala abundenta(&))",))ml).

#). .IDROREE: ##. RITMUL

SCURGERILOR: continue sau sparodice, mai ales la oboseala.

1,. CULOAREA SI ASPECTUL SCURGERILOR VAGINALE: lba "laptoasa in leucoreea femeilor tinere.

>alben"verzuie in gonococie. Rosie"apoasa sau cafenie in tumori. 7eroasa ,mucoasa, muco"purulenta, purulenta.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

1. BOLNAVA SA AIBA O STARE DE BINE5 DE CONFORT SI SECURITATE: asigura repausul la pat.

Efectueaza spalaturi vaginale plica pansament absorbent in forma de 8.

*&

7chimba pansamentul des. 5nvata bolnava tehnici de relaxare. 1rotejeaza patul cu musama si aleza la nevoie. $almeaza durerea cu antialgice.

,. BOLNAVA SA FIE EC.ILIBRATA PSI.IC: linisteste bolanva in legatura cu problema de dependenta. 5i explica scopul interventiilor(examen genital, examenul secretiei vaginale). 5i administreaza medicatie sedative la indicatia medicului.

<. DIAFOREZA

7udoarea contribuie la eliminarea apei si a unor deseuri ca! uree, ammoniac, acid uric si altele, completand astfel eliminarea renala.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

#.

ORAR: mai mult sau mai putin regulat.

*(

&.

CANTITATE: -))"#)))ml+&,h, ajungand, in cazuri extreme la #) litri+&,h.

-. LOCALIZARE: generalizata, cand temperature mediului este crescuta, semnificatie critica atmosferica. 2ocalizata la palme si plante(boala 9 7E4%I) rahitism, 754 , tulburari preclimax). Aiperhidroza cantitate plantara crescuta, ce stagneaza intedigital si determina aparitia de micoze si infectii.
,.

M%r*#: variaza 5 functie de alimentatie, temperature, ambiata, deprinderile igienice ale bolnavului.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE:

#.

BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE SI DE CONFORT PSI.IC:

ajuta sau mentine tegumentele bolnavului curate si integre.

7pala tegumentele ori de cate ori este nevoie. 5nvata bolnavul sa poarte sosete din bumbac.

*,

=entine iginea riguroasa a plicilor si a spatiilor intedigitale. sigura imbracaminte usoara si comoda.

,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC: cu tact si cu blandete, va solicita bolnavului sa se spele. 5l incurajeaza sa"si exprime sentimentele in lgatura cu problema de dependenta.

?. E6PECTORATIA

1rin expectoratie se intelege eliminarea sputei din $R7. 1rin sputa se intelege acumularea de secretii bronsice ce se elimina prin actul tusei.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

1. CULOAREA: rosie sanghinolenta, aerate, spumoasa"hemoptizie. Aemoptoica striata, cu sange. Ruginie"pneumonie. Rosie"bruna cand sangele stagneaza in plamani.

**

Rosie"gelatinoasa in cancer pulmonar. Roz in edemul pulmonar. >alben verzuie in supuratii pulmonare. lba cenusie in inflamatia bronsica si astmul bronsic.

6eagra in infarctul pulmonar. ,. MIROSUL: fetid, in dilatatie bronsica. <etiditate penetranta in gangrena pulmonara. =irosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare.

-. CONSISTENTA: spumoasa. erata.

>elatinoasa. :ascoasa. 2ichida. 8. FORMA: perlata, in astm bronsic. 6umulara in caverne pulmonare. =ase grunjoase isolate, in saliva.

*-

=ulaje bronsice. 9. ASPECTUL: mucus in astm bronsic. 1urulent in supuratii pulmonare. =uco"purulent. 7eros, in edemul pulmonarD. 1seudo"membranos in difteria larigiana. 7anghinolent in edemul pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar. :. CANTITATEA: *)"#))ml+&,h in bronsita, 89$. 1ana la #)))ml+&,h in bronsiectazii, caverne 89$. :omica! eliminarea unei cantitati massive de puroi sau exudat in abces pulmonar si chist hidatic.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

1. BOLNAVUL SA NU DEVINA SURSA DE INFECTII NOZOCOMIALE: educa bolnavul cum sa expectoreze, sa tuseasca sis a colecteze sputa.
*/

7a nu stropeasca in jur. 7a nu arunce corpuri straine in scuipatoare. $urate mucoasa bucala si dintii cu tampoane. >oleste si curate scuipatorile. =anuieste scuipatorile cu prudenta, se spala si se dezinfecteaza.

1=.

DES.IDRATAREA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

1. DEZORIENTARE MENTALA. ,. LETARGIE/INACTIVITATE TOTALA). -. GRETURI. 8. VARSATURI. 9. SETE. :. OLIGURIE CU ASPECT .IPERSTENURIC. ;. PIERDERE IN GREUTATE. <. USCACIUNEA PIELII SI A MUCOASELOR. ?. TA.ICARDIE. 1=. PLIUL CUTANAT PERSISTENT.

*.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

calculeaza zilnic ingesta"excreta. 2a recomandarea medicului, conform <.%. introduce perfuzii endovenoase. 1revine aparitia escarelor prin schimbare apozitiei la fiecare & ore. <rictioneaza tegumentele cu alcool si le pudreaza cu talc. 7chimba lenjeria de corp si de pat. <olosim lenjerie din bumbac.

4upa fiecare alimentare, se indeparteaza resturile ramase. 4aca leziunea de escara este de la internarea bolnavului, aceasta se ingrijeste dupa principiile ingrijirii unei plagi.
Rehidratarea se face progresiv in cantitati mici folosind paiul,lingurita sau cana cu cioc.

1entru prelungirea vietii, omul are nevoie de gimnastica echilibrata, aer proaspat si plimbare. (A51%$R 8E)

*?

8]. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

DEFINITIE: se misca si a avea o buna postura sunt o necessitate a finite vii de a fi in miscare, de a"si mobilize toate partile corpului prin miscari coordinate, de a pastra diferitele parti ale corpului intr"o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului. $irculatia sangelui este favorizata de miscarile si activitatile fizice.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

=entinerea independentei miscarii corpului si a bunei posturi sunt determinate de integritatea aparatului locomotor(sistem osos si muscular), a sistemului nervos si a aparatului vestibular. %asele actioneaza ca parghii, avand rol fundamental in realizarea miscarilor. =uschii actioneaza prin proprietatile lor! excitabilitate, contractibilitate, elasticitate. paratul vestibular mentine echilibrul static si dDnamic al corpului. 7istemul nervos"cerebral" alaturi de aparatul vestibular, contribuie la reglarea echilibrului, dar regleaza, totodata si tonusul muscular si miscarile fine. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:

#.

POSTURA ADECVATA: functia corpului omenesc, bazata pe actiunea sinergica si coordonata a elementelor aparatului locomotor si a sistemului nervos, cu ajutorul carora se

-)

mentine stabilitatea, echilibrul si raporturi constante intre corp si mediu si intre diferite segmente ale corpului!

I! $%c%*are/*r"*#"a"%#&)1 capul este drept, inainte, spatele drept, bratele pe langa corp, soldurile, gambele drepte, piciorul in unghi de ?) de grade cu gamba, sprijinit pe podea. Se+a!d1 capul este drept, spatele drept rezemat, bratele sprijinite, coapsele orizontale, ga,bele verticale, piciorul in unghi de ?) de grade cu gamba, sprijinit pe podea. C('ca" /c'%!*#"a"%#&)1 decubit dorsal, decuvit ventral, decubit lateral stang sau drept.

&.

MISCARI ADECVATE: tipuri de miscari!

ABDUCTIE: miscari de indepartare fata de axul median al corpului. ADDUCTIE: miscari de apropiere fata de axul median al corpului.

<2E05E+ E08E675E! miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente apropiere(brat, antebrat+ gamba, coapsa).

ROTATIE: miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaza. PRONATIE: miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in jos. SUPINATIE: miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in sus.

-#

CIRCUMDUCTIE: miscare complexa, care totalizeaza flexia, extensia, abductia si le asociaza cu rotatia. E6ERCITII FIZICE: sunt activitati effectuate cu scopul de a imbunatati randamentul muscular si circulatia! miscari active! executate de bolnav singur fara ajutor' $a#% e! executate cu ajutorul unei alte persoane' izomerice! contractii musculare in care lungimea muschiuluiramane neschimbata, crescand numai tensiunea sa(contractia muschiului pentru mentinerea pozitiei corpului' de rezistenta! exercitii fizice in care creste tonusul muscular. TENSIUNE ARTERIALA: se modifica in raport cu intensitatea efortului depus. PULS: creste frecvents si amplitudinea lui, in functie de intensitatea efortului.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN MENTINEREA INDEPENDENTEI

stabileste impreuna cu bolnavul nevoile de exercitiu fizic. 1lanifica un program de exercitii moderate, adaptat capacitatii fizice ale bolnavului. 5nvata bolnavul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare. Educa bolnavul sa evite tabagismul, mesele copioase, surplusul de greutate.

-&

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

#. &. (. ,. *. -. /.

IMOBILITATE. .IPERACTIVITATE. NECOORDONAREA MISCARILOR. POSTURA INADECVATA. CIRCULATIE INADECVATA. REFUZUL DE A FACE ACTIVITATI. EDEME ALE MEMBRELOR.

1. IMOBILITATEA

5mobilitatea reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii, fiind recomandata, adesea, ca metoda terapeutica sau paote fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

1. DIFICULTATE DE DEPLASARE: a se ridica

-(

a se aseza a merge

,. DIMINUAREA SAU ABSENTA MISCARII: prezenta parezelor(mono, para, tetra sau paralizii). 1rezenta paraliziilor.
(. ,.

ATONIE MUSCULARA: scaderea tonusului muscular. ATROFIE MUSCULARA: diminuarea volumului muschiului, a contractibilitatii sale. .IPERTROFIE MUSCULARA: marirea volumului unui muschi. CONTRACTURA MUSCULARA: contractie involuntara si permanenta a unuia sau a mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata. RAS SARDONIC/"e"a!(#): contractia muschilor masticatori determina "r%#&(#(' sau ra#(' #ard*!%c. ANC.ILOZA: diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii. CRAMPA: contractie spasmotica involuntara si dureroasa a unuia sau a mai multor muschi(molet, picior), cauzata de o pozitie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu. DE DECUBIT: ulceratii ale pielii.

*.

-.

/.

..

?.

#). ESCARA

-,

##. DIMINUAREA

INTERESULUI: tulburarile psihice pot determina lipsa interesului pentru miscare, mentinerea timp indelungat a unei stari de iobilitate.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE: #. BOLNAVUL SA AIBA TONUSUL MUSCULAR SI FORTA MUSCULARA PASTRATA: planifica un program de exercitii, in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea bolnavului. &. BOLNAVUL SA1SI MENTINA INTEGRITATEA TEGUMENTELOR SI A ACTIVITATII ARTICULARE: schimba pozitia bolnavului la fiecare & ore. =aseaza regiunile predispose la escare, pudreaza cu talc. Efectueaza exercitii passive, la fiecare & ore. 5nvata bolnavulul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active. (. BOLNAVUL SA1SI MENTINA FUNCTIA RESPIRATORIE: invata bolnavul sa faca exercitii de respiratie profunde. 7a tuseasca sis a indeparteze secretiile. dmiistreaza medicatia prescrisa de medic.

,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC: pregateste psihic bolnavul, in vederea oricarei tehnici de ingrijire.

-*

Reda bolnavului increderea ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul. *. BOLNAVUL SA1SI MENTINA SATISFACUTE CELELALTE NEVOI FUMNDAMENTALE: suplineste bolnavul in satisfacerea nevoilor sale, il serveste la pat cu cele necesare.

,. .IPERACTIVITATEA Aiperactivitatea consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului, determinate de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

1. ,.

VORBIRE CARACTERISTICA: vorbeste mut, precipitat. BOLNAVUL REACTIONEAZA LA TOTI STIMULII: stimuli luminosi, auditivi, din mediul extern, cat si stimuli interni' ei determina reactii din partea bolnavului. MISCARI CARACTERISTICE: miscari rapide, frecvente. SPASME: contractie imvoluntara a unuia sau a mai multor muschi. TICURI: miscari convulsive, involuntare ale ocilor, gurii, ale unui brat sau ale unui picior.

-. 8.

9.

--

:.

MANIE: psihoza caracterizata printr"o stare de excitatie, in special, in sfera afectivitatii cunoasterii si activitatii' bolnavul este nelinistit, turbulent' datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii sale, nu duce la indeplinire din ceea ce planuieste. EUFORIE: buna dispozitie, de obicei, nemotivata.

;.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE 1. BOLNAVUL SA PREZINTE MOBILITATE NORMALA: inlatura stimuli din mediul inconjurator(asigura semiobscuritatea incaperii, izolarea fonica, reducerea numarului de vizitatori).
,.

sigura conditii ca bolnavul sa faca bai caldute, sa consume lichide la temperatura moderata.

BOLNAVUL SA1SI MENTINA INTEGRITATEA FIZICA:

supravegheaza permanent bolnavul, pentru a nu se rani.

5nlatura obiectele contondente. plica constrangeri fizice, daca este cazul (chingi, camasa de protectie). dministreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic.

-. NECOORDONAREA MISCARILOR

-/

6ecoordonarea miscarilor reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a"si coordona miscarile diferitelor grupe musculare.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

1. ,.

A2INEZIE: lipsa sau diminuarea miscarilor normale. ATA6IE: tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare. CONVULSII: contractii repetate, involuntare, ale unui muschi sau grupe de muschi, urmate de relaxare' contractia este instantanee. TREMURATURI: secuse(tremuraturi) repetate, involuntare ale unei parti a corpului(maini, cap sau chiar intreg corpul). TULBURARI ALE MERSULUI: mers tarsit(tarait), propulsiv.

-.

8.

9.

:. DIFICULTATEA DE A TRECE DIN ORTOSTATISM5 IN POZITIE SEZAND.


;.

E6PRESIE FACIALA CARACTERISTICA: fata rigida.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

1. BOLANVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC: pregateste psihic bolnavul, in vederea oricarei tehnici de ingrijire(E.E.>.).
-.

,. BOLNAVUL SA AIBA TONUSUL MUSCULAR ADECVAT ACTIVITATII DEPUSE: planifica un program de exercitii si de mers, in functie de capacitatea bolnavului. 5nvata bolnavul sa utilizeze diferite aparate de sustinere pentru activitatile cotidiene. juta bolnavul sa faca bai calde, exercitii fizice, ii face masaje la nivelul extremitatilor. dministreaza medicatie antiparJinsoniana.

-. BOLNAVUL SA1SI SATISFACA CELELALTE NEVOI FUNDAMENTALE: bolnavul va fi ajutat sa"si satisfaca nevoile fundamentale.

8. POPSTURA INADECVATA

1ostura inadecvata este o problema de dependenta, reprezentata de orice pozitie care nu respecta principiile pozitiei anatomice a corpului si care predispune individual la diferite deformari. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
#.

OBOSEALA MUSCULARA: reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului, consecinta a activitatii excessive, prelungite.

-?

,. DEFORMARI ALE COLOANEI VERTEBRALE: $ifoza! deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara. 2ordoza! accentuarea curburii lombare a coloanei vertebrale. 7colioza! deviatia laterala a coloanei vertebrale. -. DEFORMARI ALE MEMBRELOR INFERIOARE: >enu"valgum! deformari in care apropiati si picioarele departate. >enu"varum! deformari in care departati si picioarele apropiate.

genunchii sunt genunchii sunt

1icior stramb!

S$r%E%!%" $e a!"e$%c%*r/ec %!). S$r%E%!%" $e

ca'ca%/"a'(#) S$r%E%!%" $e $ar"e eF"er!a/ ar(#) S$r%E%!%" $e $ar"ea %!"er!a/ a')(#). P%c%*r $'a"/$'a"A(#): b*'"a $'a!"ara ca+("a. 8. DEFORMARI ALE SOLDURILOR: luxatie! iesirea capului femoral din articulatia coxofemurala.
*.

POZITII INADECVATE: pentru examinari(pozitii ginecologice, genupectorale, trendelenburg).

/)

-.

POZITII PATOGNOMONICE: sunt specifice unei boli. tetanus! pozitia opstotonus si pleurostotonus. 5n meningita! pozitia cocos de pusca(capul in hiperextensie, iar membrele inferioare flectate atat din articulatia coxofemurala cat si din aceea a genunchiului.

;. DIFICULTATE IN SC.IMBAREA POZITIEI: semisezand in pat(la bolnavii cu dispnee). 4ecubit ventral(pozitie inadecvata, cand bolnavul nu"si poate schimba singur pozitia).
..

TORTICOLIS: inclinarea capului intr"o parte, datorita contracturii musculaturii gatului. BATATURA/CLAVUS): hipercheratoza usor reliefata, neteda.

?.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

1. BOLANVUL SA AIBA POSTURA ADECVATA: instaleaza bolnavul in pat, repsectand pozitiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului. <oloseste utilaje auxiliare si de confort, pentru mentinerea pozitie anatomice. ,. BOLNAVUL SA AIBA O POZITIE CARESA FAVORIZEZE RESPIRATIA5 CIRCULATIA SANGELUI5 DRENA7UL SECRETIILOR BRONSICE:

/#

instaleaza de urgenta, bolanvul cu tulburari respiratorii(dispnee), in pozitie semisezand. 5nstaleaza de urgenta, bolnavul cu anemie acuta, posthemoragica, in pozitie trendelenburg. 5nstaleaza bolnavul cu secretie bronsica, in pozitie de drenaj postural. <oloseste utilaje pentru confortul bolnavului, in aceste pozitii.

-. BOLNAVUL SA NU PREZINTE COMPLICATII CA: ESCARE DE DECUBIT5 ANC.ILOZE5 CONTRACTURI: schimba pozitia bolnavului la fiecare & ore. :erifica pielea in regiunile cu proeminente osoase, odata cu schimbarea pozitiei. =aseaza punctele de presiune la fiecare schimbare a pozitiei. sigura igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si de corp.

Efectueaza exercitii passive si active(dupa caz). 5nvata bolnavul care este pozitia adecvata.

/&

7%=6;2Ceste o baie dupa a zilei munca istovitoare, ;n balsam al mintii noastre obositeC ;n nutritor de capetenie la ospatul vietiiC (I. 7A FE71E RE)

9]. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODI.NI


DEFINITIE: Este o necessitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp suficient, astfel incat sa"5 permita organismului sa obtina randamentul maxim. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII <5568 ;= 6 odihnei. consacra o parte importanta a vietii somnului si

%45A6 este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se trasporta produsii formati in timpul efortului, fie in ficat(acidul lactic), fie in rinichi, organ excretor. 7%=6;2 este forma particulara de odihna si absenta starii de veghe. 7omnul elibereaza individul de tensiuni psihologice si fizice si ii permite sa gaseasca energia necesara activitatii cotidiene. 5n timpul somnului, activitatile fiziologice decresc, are loc diminuarea metabolismului bazal, tonusului muscular, a respiratiei, pulsului, tensiunii arteriale. 7poreste secretia hormonilor de crestere si mai ales la pubertate. cestea sunt mai
/(

frecvente in timpul somnului nocturn si mai reduse in timpul somnului diurn. 7e cunosc doua tipuri de somn! somn lent(classic sau ortodox) si somn paradoxal cu activitate rapida corticala. 7omnul lent reprezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism(numai partial pentru creier), are un rol reparator, restaurator, fortifiant, cu functie in cresterea si reinnoirea tesuturilor corporale. 7omnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului(creste fluxul sangvin in creier). :isele se produc in somnul paradoxal. $ei treziti din somnul paradoxal isi amintesc precis continutul visului cu detalii, in alte faze isi amintesc greu sau deloc. $iclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care pe masura inaintarii in noapte, isi pierde din calitatea de somn profund si din perioada de somn rapid. :ariatiile in producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ. 1entru a se mentine starea de independenta este necesara respectarea ritmului somn"veghe.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

#.

SOMNUL: " durata' in functie de varsta avem! !*(1!a#c(": 1:1,= *re. 1 a!:1811: *re. - a!%: 1=118 *re. 9111 a!%: ?11- *re.
/,

Ad*'e#ce!": 1,118 *re. Ad('": ;1? *re. Var#"!%c: :1< *re. " calitatea! regenerator, calm fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit' la copil somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a ("a, iar la sfarsitul lunii a #)"a, organizarea este ca la adult. re vise agreabile, placute.

,. PERIOADE DE REPAUS: pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus. 4urata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea judicioasa in raport cu activitatea depusa si necesitatile organismului au un efect binefacator, recreativ asupra organismului. E0! pauza dupa ora de curs. -. PERIOADE DE RELA6ARE SI TIMP LIBER:

este necesara activitatea bine organizata cu perioade de relaxare si timp liber, care sa permita refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale.

8. MODALITATI FOLOSITE PENTRU ODI.NA SI RELA6ARE: din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si complexitate vor fi adesea cele mai adecvate firii si posibilitatii bolnavului. 7unt evitate

/*

modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii si nu contribuie la mentinerea sanatatii.

$ea mai eficienta odihna este cea activa! dupa activitati fizice, activitati intelectuale' activitatile fizice usoare, placute.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPEDENTEI

mentine conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile persoanei. %bserva daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si munca depusa. 5i explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit. 5l invata tehnici de relaxare si modalitati care sa"5 favorizeze somnul prin discutii, demonstratii, material documentar.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

1. INSOMNIE. ,. .IPERSOMIE.

/-

-. INCOMODITATE1DISCONFORT. 8. OBOSEALA. 9. DIFICULTATE SAU INCAPACITATE DE A SE ODI.NI.

1.INSOMNIE
Gd%A%c('"a"ea de a d*r&% #a( a "e *d%4!% d*r&%!dG

MANIFESTARI DE DEPENDENTA: 1. SOMN PERTURBAT:

N(&ar(' de *re de #*&!: ore insuficiente de somn(durata totala de - ore). I!#*&!%% %!%"%a'e: bolanvul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata. I!#*&!%% "er&%!a'e: dupa o adormire normala, se trezeste si nu mai poate dormi. Ca'%"a"ea #*&!('(%: bolnavii nu sunt satisfacuti de somnul lor intrerupt, agitat, superficial. I!#*&!%% d*r&%"%*!a'e: aparitia multiplelor perioade de veghe, care survin in timpul noptii, faramitand somnul nocturn' trezirile dureaza vreme indelungata, sunt chinuitoare' aceste treziri pot fi dupa vise cu continut neplacut sau cosmaruri.

//

I!#*&!%% $red*r&%"%*!a'e: stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului. I!#*&!%% $*#"1d*r&%"%*!a'e: survin la varstnici si mai ales la cei care se culca la ore timpurii.

,.

ATIPIRI IN TIMPUL SOMNULUI: bolnavul atipeste pentru durate scurte de timp' in functie de durata si numarul lor, ele pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn, unii bolnavi dorm in timpul zilei si somnul de noapte este de scurta durata, dar totalizeaza numarul necesar de ore de somn (falsa insomnie). COSMARURI: vis penibil, dominant' bolnavul se trezeste brusc din somn, nelinistit, agitat, adoarme din nou cu greutate. SOMNAMBULISM: tulburare paroxistica de somn' bolnavul se da jos din pat si incepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase' are privire ratacita, miscari dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde la intrebari' dupa un timp se intoarce, se culca, adoarme. APATIA: lipsa de interes si de ambianta fata de propria pesoana. Ramane in pat timp indelungat in cautarea somnului. PAVORUL NOCTURN: stare de spaima intensa, care apare in timpul somnului, mai frecvent la copii, bolnavul se trezeste brusc din somn, se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza, are privirea ratacita, incearca sa fuga' dupa cateva minute aceasta stare dispare, bolnavul adoarme. NELINISTE: teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala, tulburand odihna bolnavului' tulburari de gandire, manifestate prin aparitia in constiinta

-.

8.

9.

:.

;.

/.

bolanvului contrar vointei, unor reprezentari, idei, sentimente pe care se straduieste sa le indeparteze.
<.

CONFUZIE: bolnavul prezinta perceptii false(percepe un obiect sau un fenomen), fiind convins de realitatea lor' aceste stari il impiedica sa se odihneasca. IRITABILITATEA: bolnavul prezinta o stare de tensiune psihica continua, manifestata prin neliniste, framantare' adoarme greu, somn intrerupt, superficial. SENTIMENT DE DEPRESIE>TRISTETE: bolnavii nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convinsi ca nu au dormit toata noaptea. DIMINUAREA PUTERII DE CONCENTRARE: bolnavul nu se poate concentra asupra unei activitati, atentia este diminuata, are gesturi nesigure. OBOSEALA: bolnavul se simte obosit,mai obsit ca la culcare, facies sumbru, ochi incercanati, vorbire tremurata, tremuratura extremitatilor. INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

?.

1=.

11.

1,.

1. BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE SOMN CORESPUNZATOR CANTITATIV SI CALITATIV: invata bolnavul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cu cateva minute inainte de culcare.

%fera bolnavului o cana cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda.

/?

5nvata bolnavul care se trezeste devreme, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa asculte muzica, apoi sa se culce din nou. 5dentifica nivelul si cauza anxietatii la bolnavii cu insomnie. %bserva si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi. 5ntocmeste un program de odihna corespunzator organismului. dministreaza tratamentul medicamentos.

%bserva efectul acestuia asupra organismului.

,. .IPERSOMNIE
G*re eFce#% e de #*&!. Pre'(!)%rea d(ra"e% #% %!"e!#%A%carea $r*A(!+%&%% #*&!('(%G

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1.

SOMN MODIFICAT:

.)

N(&ar(' de *re de #*&! !*a$"ea: peste #) ore, la adult si #& ore la copil(se exclude conditiile particulare de oboseala dupa eforturi excesive, convalescenta sau insomnii, care necesita o recuperare de somn). Ca'%"a"ea #*&!('(%: se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei. 4urata, modul de instalare, evolutia, depind de natura si localizarea afectiunii cauzale.

,.

SOMNOLENTA/acce#e de #*&! d%(r!): atipiri' bolnavul aude cuvintele rostite tare, poate raspunde cu oarecare brutalitate, laconic. <ara un stimul, adoarme. 1oate dura zile, saptamani, poate fi urmata de inversari ale ritmului nictemeral. LETARGIA: hipersomnie continua, mai profunda' poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente, pastrand un grad de obnubilare si torpoare intelectuala. 1oate dura ore, zile, luni sau ani. <;6$8552E :58 2E 7;68 45=56; 8E. NARCOLEPSIA: necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular. pare in perioade de inactivitate sau post"prandial, dar bolnavii pot adormi si in plina activitate. 7omnul este superficial, intretaiat de treziri, vise dezagreabie, reactii vegetative, transpiratii, bufeuri. COMPORTAMNET VERBAL SI NONVERBAL: lent, greoi, bolnavul raspunde cu greutate la intrebari. OBOSEALA: stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o acuza. INACTIVITATE: starea permanenta de somn, pe care o resimte bolnavul, diminueaza posibilitatea efectuarii unor activitati fizice.

-.

8.

9.

:.

;.

.#

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

1. BOLNAVUL SA BENEFIZIEZE DE UN NUMAR DE ORE DE SOMN CORESPUNZATOR VARSTEI: asistenta medicala identifica, prin discutiile cu bolnavul sau familia, cauza hipersomniei. 5dentifica cu bolnavul metodele de diminuare a factorilor cauzatori. $reaza un climat de incredere, incurajeaza li linisteste bolnavul pentru a"si echilibrul psihic. %bserva si noteaza toate schimbarile, care survin in starea bolnavului. dministreaza tratamentul medicamentos.

,. BOLNAVUL SA FIE ACTIV5 COOPERANT: identifica care sunt activitatile agreate de bolnav. Elaboreaza impreuna cu bolnavul un program de activitate, care sa corespunda starii bolnavului si posbilitatilor organismului. %bserva somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de veghe si somn.

-. DISCONFORT
G #e!+a"%e de Ee!a5 de !e$'acere A%+%ca #% $#%4%caG

.&

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1.

IRITABILITATEA: imposibilitatea bolnavului de a se mentine calm si a se comporta linistit si adecvat situatiei. INDISPOZITIE5 7ENA: stare de lipsa de voie buna, de mahnire. STARE DE DISCONORT: stare neplacuta de incomoditate. DURERI MUSCULARE: pozitia incomoda determina contractari musculare prelungite, dureroase pentru bolnav.

,.

-. 8.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE 1. BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE CONFORT FIZIC SI PSI.IC:

discuta cu bolnavul pentru a identifica cauzele disconfortului(teama).

<avorizeaza odihna bolnavului, prin suprimarea surselor care"5 pot determina disconfortul si iritabilitatea. $reaza senzatie de bine bolnavului, prin discutiile purtate. <aciliteaza contactul cu alti bolnavi, cu membrii familiei. plica tehnici de ingrijire curenta, necesare obtinerii starii de satisfactie.

%bserva si noteaza schimbarile.

.(

8. OBOSEALA
G #e!+a"%e $e!%b%'a5 %!#*"%"a de %!ac"% %"a"e5 #"are de e$(%+are !er *a#aG

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. ,. -. 8.

FATA: palida, exprima tristetea. OC.II: incercanati, privirea incetosata. PULSUL: rar, lent, slab, slab batut. TENSIUNEA ARTERIALA: tendinta de scadere a valorii normale. SOMNUL: somnolenta diurna. ASPECTUL TEGUMENTELOR: palide, transpiratii reci. STAREA PSI.ICA: plictiseala, apatie. GREUTATEA CORPULUI: scaderea acesteia. ASTENIE: scaderea fortei. INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

9. :. ;. <. ?.

1. BOLNAVUL SA FIE ODI.NIT CU TONUSUL FIZIC BUN IN DECURS DE CATEVA ZILE: identifica cauza oboselii. juta bolnavul sa"si planifice activitatiele cotidiene.

%bserva daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului.

.,

7timuleaza increderea bolnavului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc. 5navata bolnavul cum sa execute tehnici de relaxare. juta la aplicarea corecta a acestora.

%bserva si noteaza functiile vitale si vegetative, perioada somn"odihna, comportamentul bolnavului.

dministreaza medicatia indicate de medic, observa efectul acesteia.

5mbracamintea este cel mai evident indicator al apartenentei la diferitele subculturi.

.*

(5. $AE2$E )

:]. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA


DEFINITIE: Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvata dupa circumstante, temperatura zilei, pentru a"si proteja corpul de rigorile climei(frig, caldura, umiditate), permitandu"5 o libertate a miscarilor. Ve#"&%!"e'e a#%)(ra * b(!a eF%)e!"a #% $*r"ec"%e a %!"%&%"a"%% #eF(a'e #% a( de a#e&e!ea5 * #e&!%A%ca"%e a$ar"e $e!"r( (! )r($5 * %de*'*)%e5 #a( (! #"a"(" #*c%a'. L%$#a de %&braca&%!"e $*a"e re$re+e!"a * $%erdere a '%ber"a"%%/ca!d e#"e *b'%)a" #a $*ar"e ceea ce !(1I Aace $'acere) #% (! &%E'*c de $ede$#%re.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII %mul, contrar animalelor, are nevoie de haine cu care sa se imbrace, pentru a se porteja de rigorile climei, preocupat de sanatatea sa, el isi alege vestmintele adecvate circumstantelor si necesitatilor proprii. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

1.

SEMNIFICATIA VESTMINTELOR: vestminte! tot ce acopera corpul uman, ce il ascunde, ce il protejeaza. Ele sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup social, profesional, cultural, religios, etc.

.-

,.

ALEGEREA PERSONALA: vestminte alese dupa gust si circumstante (personalitatea individului, ocazii festive, protejarea corpului de temperatura , preferintele vestimentare, moda). SORTAREA VESTMINTELOR: adecvate functiilor psihologice in concordanta cu importanta acordata imbracamintii si tinutei personale. CALITATEA VESTMINTELOR: adecvate climatului, statutului socio"cultural. PROPRIETATEA VESTMINTELOR: reliefeaza nivelul socio" economic, statutul social. PURTAREA OBIECTE SEMNIFICATIVE: pune in evidenta rangul social, insemnatatea personala(prin medalion, talisman), functie religioasa, secta religioasa, calitatea de functionar de stat,ritualuri, etc. E6IGENTE IN INTIMITATE: moda, norme sociale' ordonat, curat tot timpul, in orice activitate functionala, estetica. CAPACITATEA FIZICA DE IMBRACARE SI DEZBRACARE: mobilitate articulara, tonus muscular, maturitate psihomotorie. TALIE SI STATURA: varsta, sarcina, grad de dezvoltare a tesutului adipos. INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE invata persoana sa"si aleaga imbracamintea corespunzatoare climei, temperaturii mediului inconjurator, activitatii, varstei. Exploreaza gusturile si semnificatia vestmintelor la fiecare persoana.
./

-.

8.

9.

:.

;.

<.

?.

5ncurajeaza singur persoana pentru ca sa"si aleaga singur imbracamintea, ornamentele, accesoriile dorite.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

1. DIFICULTATE DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA. ,. DEZINTERES PENTRU TINUTA VESTIMENTARA. -. NEINDEMANAREA IN A1SI ALEGE .AINE POTRIVITE.

1. DIFICULTATE DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA> ,. DEZINTERES PENTRU TINUTA VESTIMENTARA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA 1. DIFICULTATEA>INCAPACITATEA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA: dificultate de a"si incheia si descheia nasturii. 4ificultatea sau incapacitatea de a"si misca membrele superioare. 4ificultatea de a se incalta si descalta.
&.

DEZINTERES FATA DE TINUTA SA: apatie in a se imbraca+acces de melancolie.

..

-. REFUZUL DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA.


,.

ALEGEREA INADECVATA DE VESTMINTE: imbracaminte exagerata, caraghioasa, coafuri bizare. VESTMINTE INCONFORTABILE: neadecvate taliei' masei corporale.

*.

:. DEZBRACARE CONTINUA.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE 1. BOLNAVUL SA CUNOASCA IMPORTANTA SATISFACERII DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA IN TERMEN DE CATVA TIMP: educa bolnavul privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii. 6oteaza zilnic interesul persoanei pentru a se imbraca si dezbraca. 7upravegheaza cu ce se imbraca. Explica legaturile dintre tinuta vestimentara, imagine si stima de sine. 5ncurajeaza bolnavul. ,. BOLNAVUIL SA SE POATA IMBRACA SI DEZBRACA SINGUR IN ERMEN DE CATVA TIMP: identifica capacitatea si litele fizice ale persoanei ingrijite. 5i acorda timp suficient pentru a se imbraca si dezbraca.

.?

7ugereaza apartinatorilor sa"5 procure bolnavului haine largi, usor de imbracat, cu mod de incheiere simplu' incaltaminte fara siret. <ace zilnic exercitii de motricitate fina cu bolnavul descriindu"5 gestica necesara imbracarii. sistenta medicala imbraca si dezbraca bolnavul in caz de paralizii ale membrelor, sustinand membrul paralizat in timpul imbracarii' incepe imbracamintea cu membrul paralizat si apoi cu cel sanatos si dezbracarare in sens invers.

-. BOLNAVUL CU TULBURARI PSI.ICE RECASTIGA INDEPENDENTA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA IN TERMEN DE CATVA TIMP:

evalueaza gradul de confuzie si observa schimbarile de comportament, orientandu"l regulat in timp si spatiu.

7olicita persoanei sa se imbrace, vorbindu"5 clar, distinct, cu respect si rabdare, respectand ritmul acesteia. Explica gesturile pe care trebuie sa le faca, pentru a se imbraca, il limbaj inteligibil. seaza obiecte in camera in aceeasi ordine tot timpul, iar hainele in ordinea folosirii lor si solicita bolnavul la dezbracare sa le puna in ordine inversa.

?)

:iata este ansamblul functiilor care rezista mortii. (95$A 8)

;]. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE


DEFINITIE: =entinerea temperaturii corpului in limite normale este o necesitate a organismului de a conserva o temperatura la un gard aproximativ constant, pentru a"si mentine o stare de bine.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

?#

8emperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si termoliza. =entinerea echilibrului este asigurata de functionarea centrilor termoreglatori, situati la hipotalamus. 5n producerea de caldura, termogeneza, intervin procesele biochimice, caldura fiind rezultatul proceselor oxidate din organism, mai ales prin activitatea musculara si glandulara. 5n pirderea de caldura, termoliza, intervin mecanisme fizice, caldura pierzandu"se prin piele, plamani, rinichi. 1ierderile se realizeaza prin! K EVAPORARE, care reprezinta pierderea caldurii datorita eliminarii transpiratiei si evaporarii ei prin piele. Respiratia, antreneaza opierdere de caldura si, astfel, racirea corpului.

?&

K RADIATIE, care reprezinta pierderea caldurii sub forma de unde electromagnetice, atunci cand temperature mediului inconjurator este mai mica decat temepratura corpului. K CONDUCTIE, care reprezinta pierderea caldurii prin contactul direct al corpului cu obiecte reci(bai reci, cuburi de gheata). K CONVECTIE, care reprezinta pierderea caldurii printr"o circulatie de aer in jurul corpului(evantai, vant rece). 8emperatura mediului inconjurator influenteaza termogeneza astfel!
"

cand temperatura mediului inconjurator scade, pe cale reflexa, se produce o crestere a activitatii musculare(tremuraturi) si deci se intensifica procesele oxidative. cand temperatura mediului inconjurator creste, se produce pe cale reflexa, o diminuare a proceselor oxidative.

"

5n pierderile de caldura intervin mecanismele fizice!


"

a#*c*!#"r%c"%e! in caz de frig, deci, pierderi reduse de caldura. a#*d%'a"a"%e! in caz de temperatura crescuta a mediului, deci, pierderi mai mari de caldura. 75 TERMOLIZA 7E

"

E$A5259R;2 4568RE TERMOGENEZA 6;=E78E .OMEOTERMIE.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA 1. TEMPERATURA CORPORALA: " nou"nascut si copilul mic! (-, #"(/,. grade $.

?(

" adult! (-"(/ grade $, obtinuta prin masurarea in cavitatea axilara. " varstnic! (*"(- grade $. " prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise(rect, vagin, cavitatea bucala) valorile sunt ),("),* grade $ mai mari decat cele axilare. ,. PIELE: " culoare roz, temperature calduta. " 8ranspiratie minima. " 7enzatie placuta fata de frig sau caldura. -. TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT: " #."&* grade $.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NEVOII

"

$and temperature mediului este crescuta, invata bolnavul sa reduca din alimentatie, alimentele cu valoare calorica mare(exemplu! grasimile).

" Sa c*!#(&e '%c4%de #% a'%&e!"e rec%. " Sa a%ba * b(!a e!"%'a"%e %! %!ca$ere5 '*c(' de &(!ca. " Sa a%ba %&braca&%!"e 'eEera5 a&$'a5 de c('*are a'ba.

?,

" Ca!d "e&$era"(ra &ed%('(% a&b%a!" e#"e #ca+("a5 %! a"a b*'!a (' #a crea#ca ca!"%"a"ea de a'%&e!"e5 %! )e!era'5 #% a ce'*r ca'*r%)e!e. " Sa %!)ere '%c4%de #% a'%&e!"e ca'de. " Sa a%ba %! %!ca$ere "e&$era"(re de 1<1,9 )rade C. " Sa *$ar"e %&braca&%!"e ca'd(r*a#a. MANIFESTARI DE DEPENDENTA 1. .IPERTERMIA. ,. .IPOTERMIA.

1..IPERTERMIA DEFINITIE: Reprezinta o ridicare constanta a temperaturii corporale deasupra limitelor normale! (/ grade $ la adult. Aipertermia poate constitui un mechanism de aparare al organismuuli, pentru ca, in momentul invaziei microbiene, determina producerea de anticorpi printr"o crestere a metabolismului.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1.

SUBFEBRILITATEA: mentinerea temperaturii corporale intre (/"(. grade $. FEBRA MODERATA: mentinerea temepraturii corporale intre (."(? grade$. FEBRA RIDICATA: mentinerea temperaturii intre (?",) grade $.

,.

-.

?*

8.

.IPERPIRE6IE: mentinerea temperaturii corporale peste ,) grade $. FRISOANE: contractii musculare puternice. PIELE ROSIE5 CALDA5 UMEDA: pielea, la inceput, este palida, apoi rosie, calda si transpirata. PILOERECTIA: piele de gaina, senzatie de frig. SINDROM FEBRIL: grup de semen! cefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee, inapententa, sete, oligurie cu aspect hiperstenuric, convulsii, halucinatii, dezorientare. ERUPTII CUTANATE: macule, papule, vezicule, intalnite in bolile infectioase. FEBRA CONTINUA: mentinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii peste (/ grade $, cu diferenta sub # grad $ intre valorile inregistrate dimineata si seara. FEBRA INTERMITENTA: diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand sub (/ grade $. FEBRA REMITENTA: diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara, in perioada de stare a bolii, dar cele mai mici valori nu scad sub (/ grade $. FEBRA RECURENTA: perioade febrile de ,"- zile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de ,"- zile, trecerile facandu"se brusc. FEBRA ONDULANTA: perioade febrile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate, trecerea facandu"se lent.

9. :.

;. <.

?.

1=.

11.

1,.

1-.

18.

?-

I! e *'("%a *r%care% Aebre/4%$er"er&%e) #e d%#"%!) "re% $er%*ade: 1. $er%*ada %!%"%a'a/de deb("). ,. $er%*ada de #"are. -. $er%*ada de dec'%!. INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE 1. BOLNAVUL SA1SI MENTINA TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE FIZIOLOGICE: eriseste incaperea. sigura imbracaminte lejera. plica comprese reci, impachetari reci, punga cu gheata, frictiuni.

5ncalzeste bolnavul in caz de frisoane. dministreaza medicatia recomandata de medic! antitermice, antibiotice.

,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT .IDROELECTROLITIC: calculeaza bilantul ingesta"excreta pe &, ore. 7erveste bolnavul cu cantitati mari de lichide. -. BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE FIZIC SI PSI.IC: schimba des lenjeria de pat si de corp. mentine igiena tegumentelor. 1regateste psihic bolnavul, inaintea tehnicilor de recoltare si examinare.

?/

,. .IPOTERMIA DEFINITIE: Aipotermia repreinta scaderea temperaturii corpului sub limite normale, cauzata de un dezechilibru intre termogeneza si termoliza. Este mai putin nociva decat hipertermia. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1.

.IPOTERMIE! valori ale temperaturii corpului sub limita normala!(- grade$. .IPOTENSIUNE ARTERIALA! scaderea tensiunii arteriale. CIANOZA! coloratie vinetie a buzelor, unghiilor, urechilor. ERITEM! roseate fetii, urechilor, mainilor. EDEM GENERALIZAT! tumefierea intregului corp. DURERE! la nivelul regiunii expuse la frig. OBOSEALA! stare de epuizare musculara. TULBURARI DE VORBIRE! vorbire lenta. SOMNOLENTA! nevoie crescuta de somn. DEGERATURI! leziuni de necroza la nivelul pielii, determinate de temperatura scazuta. PARESTEZII! senzatie de amorteli si furnicaturi, in regiunea expusa la frig.

,. -. 8. 9. :. ;. <. ?.

1=.

11.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE 1. BOLNAVUL SA AIBA TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE FIZIOLOGICE:

?.

incalzeste lent, bolnavul cu paturi, termofoare. $reste, treptat, temperature mediului ambient. Recolteaza sange pentru cercetarea glicemiei, hemogramei, hematocritului. 1regateste bolnavul pentru EF>. ,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT .IDROELECTROTIC: administreaza lichide usor caldute, in cantitati mici, la intervale regulate de timp. $alculeaza raportul ingesta"excreta pe &, ore. -. BOLNAVUL SA1SI PASTREZE INTEGRITATEA TEGUMENTELOR: pune extremitatile bolnavului, in apa calduta de (/ grade $.

maseaza extremitatile.
Rana daca se deschide anevoie se inchide (proverb romanesc)

<]. NEVOIA DE A FI CURAT5 INGRI7IT5 DE A PROTE7A MUCOASELE SI TEGUMENTELE

DEFINITIE: fi curat, ingrijit si a"ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necessitate pentru a"ti mentine o tinuta

??

decenta si pielea sanatoasa. 5n asa fel incat aceasta sa"si poata indeplini functiile.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII 4atorita alcatuirii sale variate, pielea indeplineste o serie de functii si anume! para organismul impotriva agentilor patogeni, impiedicand patrunderea acestora.

5l apara impotriva unor radiatii (ultraviolete), prin pigmentii pe care ii contine. Receptioneaza excitatiile termice, tactile si dureroase.

1articipa la excretia substantelor rezultate din metabolism! prin glandele sudoripare, elimina apa, clorura de sodium, uree, glucoza, corpi cetonici.

1articipa la termoreglare atat prin termoliza, cat si prin mentinerea temperaturii, prin stratul adipos ce are rol de isolator termic. 1articipa la absorbtie(unele medicamente pot fi absorbite prin piele, intrand apoi in circulatia generala). 1articipa la respiratie, o cantitate mica de %xigen poate itra prin piele' la fel, se elimina o cantitate mica de dioxid de carbon. 1entru a indeplini aceste roluri, trebuie ca pielea sa fie curate, sanatoasa si ingrijita. 1ielea se prelungeste prin mucoase care acopera orificiile(nas, ochi, urechi, vagin, rect), care la randul lor trebuie sa fie curate si ingrijite, pentru a asigura binele individului si buna functionare a organelor receptive.

#))

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
1. ,. -. 8.

PARUL: lungime, suplete, stralucire. UREC.I: configuratie normala, curatenie. NAS: mucoasa umeda, fose nazale libere. CAVITATE BUCALA: dentitie alba, completa, fara carii, mucoasa bucala umeda si roz, gingiile aderente dintilor sir oz. UNG.II: curate, taiate scurt, culoare roz. PIELE: curate, neteda, catifelata,elastica, pigmentata normal. DEPRINDERI IGIENICE: baie, dus (frecventa, durata)' spalarea dintilor ( frecventa, periaj correct, produse folosite)' spalarea parului(frecventa, produse folosite).

9. :.

;.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN MENTINEREA INDEPENDENTEI exploreaza obiceiurile bolnavului. 1lanifica un program de igiena cu bolnavul, in functie de activitatile sale. 5l invata masuri de igiena corporala. DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

#)#

1. CARENTE DE IGIENA. ,. ALTERAREA TEGUMENTELOR SI A FANERELOR. -. DEZINTEREZ FATA DE MASURILE DE IGIENA. 8. DIFICULTATE DE A URMA PRESCRIPTIILE DE IGIENA. 9. ALTERAREA MUCOASELOR.

1. CARENTE DE IGIENA

DEFINITIE: 6eglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat, fie din cauza bolii sau a slabiciunii, fie prin refuzul de a se spala, are drept consecinta aparenta de neingrijit. 8egumentele sunt murdare si lasa poarta deschisa infectiilor. MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

1. ,.

PARUL: murder si gras, in dezordine' 1E45$;2%3 . UREC.ILE: murdarie acumulata in conductul auditiv extern' pavilioane murdare' murdarie retroauriculara. NAS: R56%REE' cruste. CAVITATEA BUCALA: absenta dintilor. $arii dentare. $uloare galbena a dintilor. 1roteze dentare neingrijite.

-. 8.

#)&

1rezenta tartrului pe dinti(depuneri dure si adezive). Aalena fetida(miros neplacut al gurii). 2imba incarcata. <isuri ale buzelor. 9. ;6>A55! netaiate' murdarie acumulata la capatul unghiilor. :. 15E2E ! gri sau neagra, in anumite locuri' barba murdara' aspra. ;. 4E1R564ER5 5>5E65$E! nu se spala' nu se piaptana, dezinteres fata de masurile de igiena' degaja miros dezagreabil.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE 1. BOLNAVUL SA PREZINTE TEGUMENTELE SI MUCOASELE CURATE: ajuta bolnavul, in functie de starea generala, sa isi faca baie sau dus, sau ii efectueaza tualeta pe regiuni. 1regateste materialele pentru baie. 1regateste cada.

sigura temperature camerei(&)"&& grade $) si a apei((/"(. grade $). juta bolnavul sa se imbrace, sa se pieptene, sa"si faca tualeta cavitatii bucale, sa"si taie unghiile.

1entru efectuarea tualetei pe regiuni, pregateste salonul si materialele, protejeaza bolnavul cu paravan si"l convinge cu tact si cu blandete sa accepte.
#)(

Efectueaza tualeta cavitatii bucale la bolnavii inconstienti. ,. BOLNAVUL SA1SI REDOBANDEASCA STIMA DE SINE: identifica, impreuna cu bolnavul cauzele si motivele preocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice. juta bolnavul sa"si schimbe atitudinea fata de aspectul sa fizic si fata de ingrijirile igienice.

$onstientizeaza bolnavul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea imbolnavirilor.

,. ALTERAREA TEGUMNETELOR SI FANERELOR

2eziunile la nivelul tegumentelor pot fi cauzate de diminuarea circulatiei sangvine in punctele de presiune, prin iritatia produsa de vestminte (haine necorespunzatoare) si prin de murdarie.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. ,.

ERITEM: pata congestiva datorata vasodilatatiei. E6CORIATII:pierdere de substanta superficiala, aparuta in urma unui traumatism (frecvent dupa prurit). CRUSTE: leziune elementara secundara, datorita uscarii unei serozitati provenite dintr"o ulceratie (vezicula, flictena)' se prezinta ca mici depozite de fibrina, provenita din plasma sangvina.

-.

#),

8.

VEZICULE: ridicaturi ale epidermului(basici) rotunde, de dimensiuni mici, pline cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de prurit si durere. PUSTULE: abces minuscule la suprafata tegumentului,localizat la radacina firului de par si constituind asa"numitele leziuni de foliculita(cosuri)' pot fi primitive sau secundare, prin infectarea veziculelor care se pustulizeaza. PAPULA: leziune caracterizata printr"o ridicatura circumscrisa si solida, la suprafata pielii' ea se datoreaza fie unei ingrosari a pielii(hipertrofie), fie unei infiltratii apoase( edem local). FISURI: intreruperi liniare ale continuitati tegumentului. DESCUAMATIE: desprinderea celuleor comoase, superficiale, din epiderma (furfuracee, lamelara sau in lambour). ACNEE: pustula determinate de un agent patogen specific. FURUNCULE: infectie specifica foliculului pilosebaceu, produsa de stafilococul auriu. INTERTRIGO: micoza cutanata, situate la nivelul plicilor si interdigital, caracterizata prin eritem pruriginos, apoi, decolorare epidermica, secretie si dezopit albicios, prin macerarea epidermei cornoase cu fisurarea fundului pliului. VITILIGO: leuco"melano"dermie de natura, probabil, neuroendocrina, caracterizata prin pete acromice, marginita de o zona hiperpigmentata. ULCERATII: pierdere de substanta, rezultand dintr"un porces patologic ce actioneaza asupra pielii' poate fi superficiala (eroziune) sau porfunda (exulceratie si ulceratie propriu"zisa ).
#)*

9.

:.

;. <.

?.

1=.

11.

1,.

1-.

18.

ESCARE: distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala' de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua' se pot produce si prin actiunea directa a unor factori infectiosi sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice caustice. EDEME: acumulare de lichid seros in tesuturi.

19. 1:.

VARICE: dilatari permanente ale venelor superficiale, insotita de insuficienta valvulelor peretelui venos' sensul circulatiei venoase este inversat in ortostatism. .EMOROIZI: afectiuni ale plexurilor venoase anale si din aprtea termi?nala a rectului, constand in dilatarea acestor vene, cu aparitia de procese inflamatorii si trombotice. ULCERE VARICOASE: erodare a tesutului pe teren varicose. ALOPECIE: lipsa partiala sau totala a parului.

1;.

1<.

1?.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE 1. BOLNAVUL SA NU DEVINA SURSA DE INFECTII NOSOCOMIALE: ia masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale. 2eziuile care s"au suprainfectat vor fi portejate cu pansament efectuat in conditii de perfecta asepsie, atat a tegumentelor, materialelor cat si a mainilor persoanei care il executa.

#)-

1ansamentul se va face cu blandete, pentru a nu distruge tesuturile nou formate prin procesul de vindecare. 4esfacerea pansamentelor se va face bland umezindu" le la nevoie. 7upravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse pentru a nu impiedica circulatia sangvina. ,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT NUTRITIONAL5 PENTRU FAVORIZAREA CICATRIZARII LEZIUNILOR CUTANATE: multe dintre leziuni sunt determinate de hipersensibilitatea organismului fata de unele alimente' ca urmare, asistenta indruma bolnavul sa consume alimente neiritante si neexcitante. $ontroleaza alimentele provenite de la apartinatori. 5nvata bolnavul sa consume legume, fainoase, fructe si zarzavaturi. $onstientizeaza bolnavul si familia in legatura cu rolul nociv al alcoolului, cafelei, condimentelor, alimentelor prajite, conservelor, afumaturilor. -. BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE FIZIC SI PSI.IC: incurajeaza bolnavul in permanenta(leziunile sunt suparatoare prin pruritul pe care il produc, prin aspectul dizgratios, prin posibilitatea de a lasa cicatrici). 5i explica necesitatea interventiilor. 1releveaza produse specifice pentru investigatii de laborator (cruste, puroi, fire de par, unghii ).
#)/

:iata omului este un razboi impotriva rautatii omului. (>R $5 6)

?]. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

DEFINITIE: 6evoia de a evita pericolele este o necessitate a finite umane pentru a fi protejatacontra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII :iata oricarui individ poate fi amenintata la un moment dat de o suferinta brusca, care il va adduce intr"o situatie critica. 4e"a lungul vietii, oamenii sunt continuu asaltati de stimuli veniti din mediul inconjurator si anturaj.

#).

%rganismul uman este protejat contra agresiunilor de toate felurile (agenti fizici, chimici, microbieni sau din alte motive), pentru ca poseda numeroase medi naturale ca! palul la nivelul orificiilor, secretiile pielii, ca obstacole de penetrare a agentilor externi. El este capabil sa"si mentina integritatea sa prin mecanismele naturale de autoaparare. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA 1. SECURITATEA FIZICA:

masuri de prevenire a accidentelor.

5nfectiilor. 9olilor. gresiunilor, a agentilor fizici(mecanici, termici), chimici(arsuri chimice, intoxicatii), agresori umani, animale si autoagresiuni(mutilari, suicid).

,. SECURITATEA PSI.OLOGICA: stare de liniste a individului, care se simte la adapost de toate pericolele. 5ndividual poate realize controlul liber asupra mediului inconjurator. =asuri! " =etode de destindere, de relaxare si de control al emotiilor.
"

;tilizarea mecanismelor de aparare in diferite situatii.

" Raspuns eficace si adaptat la agent stresant. " 1racticarea unui obicei, crez, religie.
#)?

-. SECURITATEA SOCIOLOGICA: 7alubritatea mediului sanatos. $alitatea si umiditatea aerului ()E"-)E. 8emperatura ambianta intre #.,( grade $ L &* grade $.

<ara poluare fonica, chimica, microbiana.

=ediu de siguranta. =asuri de protectie sociala.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI

pentru mentinerea unui mediu sanatos, educa bolnavul sa evite poluarea atmosferei cu praf, incarcatura microbiana si stergerea umeda a mobilierului si aerisirea incaperilor.

5ndeparteaza sursele de miros dezagreabil. 1articipa la programe de propaganda si control, de educatie a populatiei pentru mentinerea unui mediu sanatos, in comunitate, unitati de invatamant. 1entru prevenirea accidentelor, verifica daca sunt respectate normele de securitate a muncii, normele ergonomice in unitatile de activitati cu risc de accidente. Exploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de munca si la domiciliu.

##)

1entru prevenirea infectiilor, supravegheaza daca sunt respectate normele de igiena, salubritate, dezinfectie, dezinsectie, deratizare si circuitele functionale.

sigura implicarea populatiei in aplicarea programelor pentru mentinerea si promovarea sanatatii. 7upravegheaza starea de sanatate a populatiei scolare prin controale periodice' face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infectie.

%rganizeaza"efectueaza imunizarile obligatorii.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

1. VULNERABILITATEA FATA DE PERICOLE. ,. AFECTAREA FIZICA SI PSI.ICA. -. AN6IETATE. 8. DURERE. 9. STARE DEPRESIVA. :. PIERDEREA STIMEI DE SINE. ;. PIERDEREA IMAGINII DE SINE. <. PIERDERE5 SEPARARE. ?. FRICA.

###

1. VULNERABILITATEA FATA DE PERICOLE

DEFINITIE: 7usceptibilitatea individului de a fi afectata integritatea sa fizica si psihica. 1ericolul de infectii, accidente, boli este mare la organismele slabite, obosite, surmenate. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA 1. PREDISPOZITIE LA ACCIDENTE: RANIRI5 CADERI:

6eatentia poate fi responsabila de accidente rutiere,de munca sau alti agenti traumatici, fizici, chimici.

8egumentele pot fi lezate prin contact prelungit cu substante iritante, corozive, in lipsa echipamentului de protectie. paritia de leziuni la nivleul spatiilor interdigitale, plici datorate umezelii, caldurii, imbracaminte neadecvata.

4eshidratarea, edematierea predispun tegumentele la lezare. ,. PREDISPOZITIE LA INFECTII: GRIPA5 ABCES: neingrijirea corespunzatoare a acestor infectii poate da complicatii mai mari (pulmonare, cardiace, ale sistemului nervos, septicemie). -. PREDISPOZITIE LA: IMBOLNAVIRI FRECVENTE5 FATIGABILITATE5 SURMENA7:

imbolnavirile frecvente favorizeaza scaderea rezistentei organismului de autoaparare.

<atigabilitate"slabire fizica, adinamie, lipsa de forta.

##&

7urmenaj"fatigabilitate excesiva care influenteaza organismul' apare in urma unui exces de effort fizic, psihic"munca extenuanta. 8. COMPORTAMENT DEPRESIV SI AGRESIV: comportamentul poate fi modificat cu tendinta spre depresie sau agresivitate in foarte multe boli psihice.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

1. BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE UN MEDIU DE SIGURANTA FARA ACCIDENTE SI INFECTII: asigura conditiile de mediu adecvate, pentru a evita pericolele prin accidentare.

mplaseaza bolnavul in salon in functie de starea sa, afectiunea si receptivitatea sa. 5a masuri sporite de evitare a transmiterii infectiilor in cazul imbolnavirilor cu boli transmisibile"prin izolarea bolnavilor, respectarea circuitelor, masuri de igiena spitaliceasca (conditii de cazare, microclimat, alimentatie, aprovizionare cu apa, indepartarea reziduurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie).

;rmareste si apreciaza correct potentialul infectios, al bolnavului, receptivitatea sa si plaice masurile de izolare a surselor de infectie.

5nformeaza si stabileste impreuna cu bolnavul planul de recuperare a starii de sanatate si crestere a

##(

rezistentei organismului, efectueaza imunizarile specifice si nespecifice necesare. ,. BOLANAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC: favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu. $reaza un mediu optim pentru ca bolnavul sa"si poata exprima nevoile. juta bolnavulsa"si recunoasca anxietatea.

<urnizeaza mijoace de comunicare adecvate starii bolnavului' furnizeaza informatiile de care are nevoie. <urnizeaza explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate. 5nvata bolnavul tehnici de relaxare. <ace masaj al spatelui, mainilor si picioarelor. 5ncurajeaza bolnavul la lectura, activitati pentru a inlatura starea de anxietate. sigura legatura bolnavului cu familia prin vizite frecvente.

5nvata familia pentru a ingriji bolnavul cu boli psihice, degenerative, daca este necesar, in vederea reintegrri sale sociale. ,. ALTERAREA INTEGRITATII FIZICE SAU PSI.ICE ORI AMANDOUAD EFECTUL UNEI BOLI SAU A UNU STRES5 LA NIVEL FIZIC SAU PSI.IC

##,

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

1.

SEMNE INFLAMATORII: 7emnele inflamatiei sunt urmatoarele! durere. Roseate locala a regiunii respective. 8umefactie(marirea in volum). 2imitarea miscarilor segmentului afectat. $aldura locala.

,. SEMNE DE INSECURITATE PSI.OLOGICA: a)%"a"%e. Ir%"a"%e. A)re#% %"a"e. Ne%!credere. Fr%ca. Ide% de #%!(c%dere.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

##*

1. BOLNAVUL SA1SI SATISFACA NEVOILE IN FUNCTIE DE STAREA DE SANATATE SI GRADUL DE DEPENDENTA: ajuta si suplineste bolnavul in satisfacerea nevoilor organismului. 4etermina bolnavul sa participle la luarea deciziilor privind ingrijirile. dministreaza tratament medicamentos antiinflamator, antiinfectios. plica masurile de prevenire a complicatiilor septice.

<oloseste metode de relaxare pasiva' de exemplu terapie muzicala, masaj. ,. BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE SIGURANTA PSI.OLOGICA5 PENTRU INLATURAREA STARII DE AN6IETATE:

asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a bolnavului, prin inlaturarea excitantilor psihici" aplica tehnici de psihoterapie adecvate. sigura conditiile de mediu adecvate(camera izolata, aerisita, temperature adecvata, semiobscuritate). 5ncurajeaza bolnavul sa comunice cu cei din jur, sa"si exprime emotiile, nvoile, frica, opinii.
$uvantul este sunet si culoare, e mesagerul gandului uman. (8. :5 6;)

1=]. NEVOIA DE A COMUNICA


##-

DEFINITIE: 6evoia de a comunica este o necessitate a fiintei umane de a schimba informatii cu semenii sai. Ea pune in miscare un proces dDnamic, verbal si nonverbal, permitand persoanelor sa se faca accesibile una alteia, sa reuseasca sa puna in comun sentimentele, opiniile, experientele si informatiile.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

%mul are nevoie de alte personae pentru a raspunde ansamblului necesitatilor sale vitale si pentru a"si satisface nevoile sale superioare. <amilia, anturajul, ansamblul institutiilor societatii, prin intermediul comunicarii, concura la transformarea copilului intr"un individ in toata plenitudinea sa. $omunicarea se realizeaza in doua moduri! =odul nonverbal, limbajul corpului ( expresia ochilor, a figurii, gesturile, postura, mersul ), este o forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare. =odul verbal este prin excelenta, vehicul al gandirii' limbajul verbal permite o exprimare mai clara, mai precisa si mai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat. 2imbajul scris este mai cizelat' pentru a reda intonatiile, nuantele, este insotit de semne de punctuatie.

##/

MANIFESTARI DE INDEPENDENA

#.

MANIFESTARI DE ORDIN BIOLOGIC:

<unctionarea adecvata a organelor de simt! acuitate vizuala' acuitate auditiva' finite gustativa si a mirosului' sensibilitate tactila.

4ebit verbal! usor, ritm moderat, limbaj clar L precis. Expresie nonverbala! miscari, posture si gesture ale mainii, facies expresiv, privire semnificativa, mecanisme senzoro"perceptuale adecvate. ,. MANIFESTARI DE ORDIN PSI.OLOG: Exprimare usoara! a nevoilor' dorintelor' ideilor' emotiilor' exprimare clara a gandurilor. 5magine pozitiva de sine! cunoasterea sinelui material, spiritual si social. -. MANIFESTARI DE ORDIN SOCIOLOGIC: apartenenta la grupuri de diverse interese. 7tabilirea de relatii armonioase in familie, la locul de munca, in grupuri de prieteni.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

##.

exploreaza impreuna cu bolnavul, mijloacele sale de comuicare. 5nvata bolnavul sa mentina integritatea simturilor(vazului, auzului, gustului, mirosului). 7a utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor, emotiilor. 7a aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane. 7a mentina legaturi cu persoanele apropiate.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

1. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL SENZORIAL SI MOTOR. ,. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL INTELECTUAL. -. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL AFECTIV. 8. CONFUZIE. 9. SINGURATATE. :. ATINGEREA INTEGRITATII FUNCTIEI SI ROLULUI SE6UAL. ;. IZOLARE SOCIALA. <. PERTURBAREA COMUNICARII FAMILIALE.

##?

1. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL SENZORIAL SI MOTOR

DEFINITIE: Este dificultatea individului de a capta, prin intermediul simturilor sale, mesaje care vin din anturaj, din mediul exterior sau din ambele.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA 1. TULBURARI SENZORIALE: $ecitate! pierderea vederii. 4iminuarea vederii! scaderea acuitatii vizuale. 7urditate! pierderea functiei auditive. Aipoacuzie! diminuarea auzului.

1irderea sau diminuarea gustului! pierderea combinatiilor celor patru senzatii gustatice de baza(dulce, amar, acru, sarat"simtul de control al hranei). nosmie! pierderea mirosului. Aipoestezie! scaderea sensibilitatii cutanate.

Aiperestezie! cresterea sensibilitatii cutanate. ,. TULBURARI MOTORII: 1aralizia! disparitia totala a functiei motorii musculare. 1areza! scaderea functiei motorii musculare.

#&)

1aralizii periferice! scade tonusul muscular, miscarile pasive se pot efectua cu amplitudine mult mai mare. 1aralizii centrale! tonusul muscular este pastrat sau chiar exagerat, miscarile pasive se pot executa cu amplitudine redusa. " monoplegia! paralizia unui singur membru. " hemiplegia! paralizia M corp lateral. " paraplegia! paralizia membrelor inferioare. " tetraplegia! paralizia celor patru membre.

-. TULBURARI DE LIMBA7: fazie! incapacitatea de a pronunta anumite cuvinte sau de a le folosi, ori ambele.

4izartria! dificultatea de a articula cuvintele, pronuntie neinteligibila. 9albaiala! greutate in pronuntarea unor cuvinte, repetarea sau omisiunea de silabe, prin prlungirea unor sunete. =utism! bolnavul nu raspunde, nu comunica cu anturajul. 4islalia! imposibilitatea de a pronunta anumite sunete care compun cuvintele' vorbirea devine neinteligibila.
8.

REACTII AFECTIVE IN INSUFICIENTE SAU E6CES SENZORIAL: neliniste! lipsa de liniste sufleteasca, framantari.

#&#

5nactivitate! lipsa activitatii fizice sau intelectuale, ori ambele. nxietate! sentiment profund de discomfort sau de tensiune, pe care individul il resimte in fata vietii.

5ncetinirea dezvoltarii gandirii! ritmul asociatiilor de idei este mai lent. Aalucinatii! perceptii fara obiect' in functie de analizatori, sunt halucinatii auditive, vizuale, gustative, olfactive, cutanate. 5zolare"singuratate! starea individului de a fi singur, retras.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE:

1. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC: 2inisteste bolnavul cu privire la starea sa, explicandu"5 scopul si natura interventiilor. <amiliarizeaza bolnavul cu mediul sau ambient. sigura un mediu se securitate, linistit. dministreaza medicatia recomandata de medic.

,. BOLNAVUL SA FOLOSEASCA MI7LOACE DE COMUNICARE ADECVATE STARII SALE: cerceteaza posibilitatile de comunicare ale bolnavului.

#&&

<urnizeaza mijloacele de comunicare. 5nvata bolnavul sa utilizeze mijloacele de cmunicare conform posibilitatilor sale. -. BOLNAVUL SA FIE COMPENSAT SENZORIAL: asigura ingrijiri relative la perturbarea senzoriala sau motrice a bolnavului (cecitate, surditate, paralizie)' are rolul de suplinire petru satisfacerea nevoilor pe care bolnavul nu si le poate satisface autonom ( a manca si a bea, a se misca si a avea o buna postura, a"si mentine tegumentele curate si integer, a evita pericolele). dministreaza medicatia recomandata! unguiente, picaturi oculare, nazale, auriculare).

Efectueaza exercitii pasive si active pentru prevenirea complicatiilor musculare, articulare. 1regateste bolnavul pentru diverse examinari ale simturilor si il ingrijeste dupa examinare.

,. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL INTELECTUAL

DEFINITIE: Reprezinta dificultatea individului de a intelege stimuli primiti si de a"si utilize judecata, imaginatia, memoria, pentru ca sa comunice cu semenii. % atingere a cortexului sau o funtie inadecvata a facultatilor intelectuale perturba individual in modul sau de a combina informatiile pe care le primeste de la altii si de la mediu.

#&(

MANIFESTARI DE DEPENDENTA: 1. DIFICULTATEA DE A1SI AMINTI EVENIMENTELE TRECUTE:

amnezie! tulburare de memorie, caracterizata prin amnezie de fizare(re retinere a faptelor noi) si amnezie de evocare (lipsa capacitatii de reproducere sau recunoastere a unor fapte anterioare).

4ificultatea de a intelege, de a face o judecata.


,.

VORBIRE INCOERENTA: comunicare verbala fara legatura cu situatia data. COMPORTAMENT NEADECVAT: manifestari neadecvate situatiei date. CONFUZIE5 OBNUBILARE: dezorientare in timp, in spatie si referitoare la propria persoana.

-.

8.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE:

1. BOLNAVUL SA FIE ORIENTAT IN TIMP5 SPATIU SI LA PROPRIA PERSOANA: ajuta bolanvul sa se orienteze in timp, spatiu si referitor la propria perosana. 7ugereaza bolnavului sa tina un jurnal.

#&,

juta bolnavul sa completeze jurnalul.

5l ajuta sa"si recunoasca capacitatile si preferintele. 2asa bolnavul sa faca tot ceea ce poate cu proprile sale mijloace.

-. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL AFECTIV

DEFINITIE: Reprezinta dificultatea individului de a se afirma, a fi deschis catre altii si catre nevoile lor, de a se stabili legaturi semnificative cu anturajul. <iinta umana care nu paote comunica adecvat sufera interior si isi diminueaza stima de sine. 5n consecinta, capacitatea de afirmare este, de asemenea, redusa si situatia sa se schimba, devine insecurizanta. 5ndividul nu mai poate stabili legaturi cu anturajul.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

1.

AGRESIVITATE: manifestare impulsive de a se certa, bate, ataca pe cei din jur. ALIENARE MENTALA: incapacitatea individului de a detine controlul asupra propriilor acte' nu poate sa"si aprecieze nici suferinta si nici nu raspunde de actele sale.

,.

#&*

-.

DEVALORIZARE: perceptie negative pe care individual o are fata de valoarea personala si competenta sa. APATIE: indiferenta fata de sine si ceea ce se petrece in mediul sau. EGOCENTRISM: preocuparea exagerata a individului fata de sine insusi, de sanatate, de imbracaminte, de ocupatie, motiv pentru are se crede persecutat. FOBIE: frica obsedanta, directionata spre ceva de care bolnavul nu poate scapa.

8.

9.

:.

A)*raA*b%e: teama de spatiu inchis. C'a(#"r*A*b%e: teama de a sta inchis in camera. N*+*A*b%e: teama de boala.

;. <.

EUFORIE: stare de foarte buna dispozitie, dar fara obiect. DELIR: tulburare de gandire prin prezneta nemotivata, neconforma cu realitatea, dublata de convingerea bolnavului in verosimilitatea ei. IDEI DE SINUCIDERE5 .ALUCINATII: perceptii fara obiect, auditive, vizuale. PERCEPEREA INADECVATA DE SINE: perceptia negative a individului fata de aprteneta sa fizica. DIFICULTATEA DE A SE AFIRMA5 DE A1SI E6PRIMA SENTIMENTELE5 IDEILE. OPINIILE.

?.

1=.

11.

1,. DIFICULTATEA DE A STABILI LEGATURI SEMNIFICATIVE CU SEMENII.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE


#&-

1. BOLNAVUL SA SE POATA AFIRMA5 SA AIBA PERCEPTIE POZITIVA DE SINE: 1une in valoare capacitatile, talentele si realizarile anteriaore ale bolnavului.

4a posibiliate bolnavului sa"si exprime nevoile, sentimentele, ideile si dorintele sale.

4a posibilitate bolnavului sa ia singur dezicii.

5nvata bolnavul tehnci de afirmare de sine, de comunicare, de relaxare. juta bolnavul sa identifice posibilitatile sale de a asculta, de a schimba idei cu altii, de a crea legaturi semnificative. ntreneaza bolnavul in diferite activtati, care sa"5 dea sentimental de utilitate.

,. BOLNAVUL SA FIE FERIT DE PERICOLE INTERNE SAU E6TERNE: 7upravegheaza in permanenta bolnavul.

dministreaza medicatia prescrisa! antidepresive, anxiolitice, tranchilizante. ;tilizeaza unele mijloace fizice de imobilizare! chingi, camasa de protectie.

#&/

5nalta"ti sufletul atat de sus, ca nici o ofensa sa poata ajunge la el. (4E7$ R8E7)

11]. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI5 DE A PRACTICA RELIGIA

DEFINITIE: actiona conform propriilor convingeri+credinte si valori este o necessitate a individului de a face+exprima gesture, acte conforme formatiei sale, de bine si de rau, de dreptate, de urmare a unei ideologii.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII


#&.

6u exista fiinta umana izolata. Ea este in interactiune constanta cu ceilalti indivizi, membri ai societatii, si cu viata cosmica sau <5568 suprema+absoluta. ceasta interactiune scoate in evidenta experienta vietii lor, convingerile, credintele si valorile propriei finite si, pe de alta parte, dezvoltarea personalitatii. $autarea unei conceptii unificatoare despre lume, care sa ne ajute sa vedem viata in ansamblu sis a gasim o semnificatie in fiecare parte a ei este la fel de veche precum omenirea. cest rol l"au jucat religiile antice, precum si credintele cu o orientare teologica din timpurile ulterioare. ntropologii constata ca si in culturile contemporane primitiveexista conceptii despre lume, prin care se interpreteaza experientele oamenilor si le sunt ghidate activitatile. $ultura apuseana a fost, de asemenea, influentata intr"o asemenea masura de stiinta si de tehnologie, incat unii afirma, in prezent, ca noi detinem o conceptie stiintifica sau tehnologica despre lume! stiinta si utilizarile ei ne contureaza modul de a gandi si dau o noua dimensiune vietii noastre.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

1. CREDINTE: $onvingeri personale ale individului fata de realitate' asistarea la ceremonii religioase' folosirea obiectelor religioase(sirag de matanii, imagini).
,.

RELIGIE:

<orma a constiintei sociale, caracterizata prin credinta in finite, forte supranaturale'

#&?

observarea regulilor unei religii' parcurgerea scrierilor religioase, spirituale sau umanitare.
-.

RITUAL5 RIT: ansamblul de ceremonii religioase proprii unei religii' apartenenta la grupuri religioase sau umanitare.

8.

SPIRITUALITATEA: nsamblul de credinte si practice proprii sufletului.

8imp de rugaciune si meditatie. >esturi si atitudini corporale. 9. MORALA: ansamblu de reguli de conduita si valori considerate valabile intr"o societate. 1articiparea la fapte de caritate. 1articiparea la fapte de umanitate. ngajarea intr"o actiune sociala, umanitara sau creativa

:. VALORI: ansamblul de credinte si aptitudini care reflecta nu numai ceea ce este dorit, , dar, in aceeasi masura, ceea ce este benefic individului' de exemplu frumusetea, adevarul, binele.

#()

;. LIBERTATEA: posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte sau dorinte' are libertatea deplina de actiune si sanatate mentala optima(adaptat).

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE 4etermina bolnavul sa"si exprime propriile convingeri si valori. 1lanifica impreuna cu bolnavul, activitati religioase. 5l informeaza despre serviciile oferite de comunitate. =ijloceste desfasurarea unor activitati conforme cu dorintele si credintele bolnavului.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

1. CULPABILITATEA. ,. FRUSTRAREA. -. DIFICULTATEA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI VALORILE SALE.

#(#

8. DIFICULTATEA DE A PARTICIPA LA ACTIVITAI RELIGIOASE. 9. NELINISTE FATA DE SEMNIFICATIA PROPRIEI E6ISTENTE.

1. CULPABILITATEA 7entimentul dureros resimtit ca urmare a contrazicerii propriilor convingeri si valori, motiv pentru care individul se simte vinovat. >radul, frecventa si rationalizarea acestui sentiment depend, in mare parte, de experientele traite si de educatia primita in copilarie. $ulpabilitatea este un sentiment fundamental si nemotivat, care se manifesta in surdina, in afara cunoasterii adevaratei sale semnificatii. =ai multe situatii pot cauza sentimente de culpabilitate! boala, pierderea stimei si a respectului, anxietatea, conflictele sociale. MANIFESTARI DE DEPENDENTA 1. SENTIMENT DE CULPABILITATE: amaraciune autopedepsire mania de a se scuza inutil intelegerea bolii ca o pedeapsa sentiment de a fi nedemn pozitie curbata miscari lente

#(&

&.

MANIFESTARI DE DEPRESIE: manifestari de furie impotriva lui 4;=6E3E; plans insomnie balbaiala

-. MANIFESTARI DE AN6IETATE: tahicardie tegumente reci, umede hiperventilatie furie manie INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE 1. BOLNAVUL SA1SI PASTREZE IMAGINEA POZITIVA DE SINE: 5ncurajeaza bolnavul sa"si exprime sentimentele in legatura cu problema sa. <aciliteaza satisfacerea convingerilor sale. ctioneaza pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului.

1lanifica, impreuna cu bolnavul, activitati care sa"5 dea sentimental utilitatii. ,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC: 5l pune in legatura cu personae dorite, apropiate.
#((

dministreaza, la nevoie, medicatie amtidepresiva, tranchilizante (la indicatia medicului).

,. FRUSTRARE

$onditia individului care se simte refuzat sau isi refuza satisfacerea unei nevoi. %bstacole in indeplinirea gesturilor sau a actelor conforme parerii personale de bine, rau sau dreptate si dificultatea de a participa la activitatile religioase dau individului sentiment de frustrare.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA 1. SENZATIA DE PIERDERE A LIBERTATII DE ACTIUNE:

ctivitati (actiuni) oferite de normele sociale, ce nu pot fi insa folosite de individ, datorita nivelului cultural scazut, a carentelor educative' aceasta il educa la izolare sau devianta(agresivitate). ctiuni contrare dorintelor individului.

,. -.

SENTIMENT DE INUTILITATE: amaraciune, tristete, plans. SUPUNERE LA UN REGIM: tratament nedorit, medicatie, alaptare.

8. INCAPACITATEA DE A E6ERCITA PRACTICI RELIGIOASE: 5ncapacitatea de a citi documente religioase, de a participa la activitatile grupului sau de aparteneta, de a urma exigentele propriei religii.
#(,

bsenta locurilor sau a modalitatilor de practicare.

$aderea la pat. $onstrangeri fizice. 4eficit audio"vizual. Efecte secundare ale unei medicatii.
9.

TULBURARI DE GANDIRE: confuzie, dezorientare, halucinatii.

:. INGRI7ORARE FATA DE SENSUL PROPRIEI SALE E6ISTENTE: grija fata de semnificatia suferintei sale. >rija fata de sensul vietii si al mortii. 1reocupare pentru credinte si valorile lor.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

1. BOLNAVUL SA1SI RECAPETE INCREDEREA IN SINE: juta bolnavul sa identifice cauza frustrarii.

5l incurajeaza sa"si exprime sentimentele si nevoile. 5l asigura de confidentialitate si ii pastreaza secretele.

&. 9%26 :;2 7

59 % 78 RE 175A5$

9;6 !

#(*

$omunica des cu bolnavul, aratandu"se plina de solicitudine. $auta modalitati de practicare a religiei(citirea unor documente religioase). dministreaza la nevoie medicatie sedative.

4aca descoperim ca viata nu are nici un inteles,

#(-

nu ne ramane altceva de facut decat sa"5 dam un inteles. (2;$5 6 92 > )

1,]. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

DEFINITIE: te preocupa in scopul de a te realize este o necessitate a oricarui individ de a infaptui activitati care"5 permit satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti. ctiunile pe care le infaptuieste ii permit sa"si dezvolte simtul creator si sa"si foloseasca potentialul la maxim.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII <iinta umana simte dorinta de a infaptui lucruri care corespund idealurilor sale. Relatiile necorespunzatoare intre cei care lucreaza in cadrul aceluiasi serviciu sau sef"subaltern pot genera starea de devalorizare, inutilitate, deoarece individual are nevoie de consideratie, dragoste, stima si respect reciproc in activitatea pe care o desfasoara. $apacitatea individului de a se realize este unica si necesara pe tot parcursul vietii. ;nii au nevoie de sprijinul altora, pentru a se pune in valoare, in timp ce altii pot sa aprecieze just criticile sis a regaseasca resursele necesare pentru a se realize. =unca trebuie sa corespunda nivelului de pricepere si pregatire a omului pentru a nu devein o povara, ci o placere.

#(/

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA 1. INTEGRITATEA FIZICA SI PSI.ICA: ctivitatea optima a functiilor fiziologice, in raport cu constitutia individului.

4ezvoltarea armonioasa, integritatea fizica si psihica permit optarea pentru orice gen de activitate si implinirea rolurilor sociale. ,. MANIFESTARI DE BUCURIE SI FERICIRE: ctivitate pozitiva(starile de satisfactie, multumire, bucurie, entuziasm, dragoste, caritate), este de obicei creatoare, sursa sanatatii organice si psihice, deoarece se asociaza cu cresterea energiei vitale, cu crearea unei atmosphere de destindere.

-. AUTOCRITICA: 8endinta de a lua hotarari pe baza chibzuintei proprii, ca o forma de exprimare a independentei vointei, se conjuga cu adoptarea unei atitudini critice fata de ideile si actiuile proprii si cu receptivitatea fata de opiniilecelor din jur.
8.

LUAREA DE DECIZII: rapiditatea cu care persoana delibereaza intr"o situatie complexa si urgenta si adopta hotararea cea mai potrivita. STIMA DE SINE: aprecierea obiectiva a capacitatilor, trasaturilor caracteriale predominante prin comparative cu altii' trasatura a cunoasterii de sine este demnitatea' demnitatea inseamna constiinta propriei valori in conditiile respectului, fata de altii, a neacceptarii injosirii si a puterii de a adopta decizii.

9.

#(.

:.

IMAGINEA DE SINE: sa"5 placa infatisarea sa, aspectul pe care"l are sis a fie sanatos. COMPORTAMENTUL LEGAT DE STADIUL DE DEZVOLTARE: copilul! multumire fata de un success scolar' adulti si persoane in varsta!dragoste fata de munca. AMBITIA: dorinta arzatoare de a realize cat mai mult in activitatea depusa. MOTIVATIA: totalitatea motivelor care"l determina sa efectueze activitati prin care sa se realizeze. ROLURI SOCIALE: stapanirea, punerea in valoare a acestor roluri, prin actiuni care sa determine satisfactia realizarii, a bunastarii(rolu in familie, la locul de munca, in societate). FOLOSIREA TIMPULUI LIBER: apartenenta la o grupare sociala (culturala, sportive, politica) dau posibilitatea de a folosi propriile credinte si valori in preocupari placute si utile.

;.

<.

?.

1=.

11.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE 7a informeze asupra dorintelor si posibilitatilor intelectuale si fizice ale persoanei. 5l ajuta sa"si faca un plan zilnic. %rienteaza persoana spre acele activitati corespunzatoare capacitatii sale si care"5 permit sa se realizeze. 5ncurajeaza orice activitate care intereseaza.

#(?

5l stimuleaza si sustine pentru a obtine performanta dorita.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII 1. DEVALORIZAREA. ,. NEPUTINTA. -. DIFICULTATE DE A SE REALIZA. 8. DIFICULTATE DE A1SI ASUMA ROLURI SOCIALE.

1. DEVALORIZAREA

DEFINITIE: 1erceptia negative pe care individual o are fata de valoarea personala si competenta sa.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

1. SENTIMENT DE INFERIORITATE SI DE PIERDERE A IMAGINII DE SINE: bolnavul nu poate accepta noua stare in care se gaseste, modul cum arata, infatisarea sa. ,. DIFICULTATEA IN A PARTICIPA LA ACTIVITATI OBISMUITE SAU NOI:
#,)

starea de dependenta in care se afla nu"5 permite participarea la activitati.


(.

DESCURA7ARE5 DEPRESIE: stare sufleteasca de tristete, asociata cu nemultumire. SENTIMENTE DE IZOLARE5 DE INUTILITATE5 DE RESPINGERE: indepartarea din colectiv, nefolosirea in diverse activitati. INCAPACITATEA DE A TRECE PESTE DIFICULTATI: nu poate depasi anumite momente critice, care i"au diminuat increderea in sine. SOMNOLENTA5 PASIVITATE: senzatie de somn, indiferenta la ce se intampla in jurul sau. AGRESIVITATE: comportament provocator pus mereu pe cearta. DIMINUAREA MOTIVATIEI5 INTERESULUI5 CONCENTRARII: bolnavul nu considera necesar sa efectueze activitati, este dezinteresat, neatent. INCAPACITATEA DE A FACE CEEA CE PREFERA SA FACA: starea de dependenta fizica, psihica sau sociala nu"5 permite bolnavului efectuarea activitatilor preferate. starea de deznadejde, dezolare, suferinta deosebita.

,.

*.

-.

/.

..

?.

#). DISPERARE:

##. OBSEDARE

DE PROBLEME SALE: bolnavul este preocupat in permanenta de problemele sale, care au prioritate fata de activitatea depusa, in vederea realizarii.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

#,#

1. BOLNAVUL SA FIE CONSTIENT DE PROPRIA SA VALOARE SI COMPETENTA: sculta active bolnavul pentru a"5 permite sa"si exprime sentimentele privind dificultatea de a se realize. juta bolnavul sa identifice motivele comportamentului sau, apreciaza posibilitatile fizice si intelectuale.

7esizeaza orice forma de interes pentru o anumita activitate si"l antreneaza in desfasurarea ei. 5ndruma spre acele activitati care sunt attractive pentru bolnav si totodata utile. %bserva si noteaza orice schimbare in comportamentul bolnavului(depresie, satisfactie). plica tehnicile de ingrijire adaptate nevoilor bolnavului.

5dentifica cu bolnavul factorii care o impiedica sa se realizeze! familia, limite economice, starea de sanatate. ,. BOLNAVUL SA1SI RECAPETE INTERESUL FATA DE SINE SI DE ALTII: $unoaste aspiratiile, sentimentele,interesele si capacitatile bolnavului. 5l ajuta in reevaluarea capacitatilor si aspiratiilor sale. 5l sustine in stabilirea unor proiecte.

#,&

juta bolnavul sa se adapteze la nooul rol pe care il are sau la statutul sau.

5l ajuta sa realizeze o percepere justa a realitatii, sa se integreze in colectiv. %bserva rezctiile de satisfactie sau de nemultumire ale bolnavului. Explica necesitatea cunoasterii mediului in care traieste si a celor din jur.

,. NEPUTINTA

DEFINITIE: 1erceptia individului asupra lipsei de control a evenimetelor intr"o situatie data.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

1. CONFLICT PERSONAL: 5ncapacitatea bolnavului de a da dovada de comportamente adecvate fata de rolurile profesionale alese sau impuse. 7e datoreaza conflictului dintre valorile individului si normele sociale sau starea de sanatate.
,.

ESEC PROFESIONAL: nu realizeaza sarcinile obligatorii impuse, care sunt legate de rolul professional pe care l"a ales sau i s"a impus.

#,(

-.

DIFICULTATE DE A LUA DECIZII SI A CONTROLA EVENIMENTELE: bolnavul nu poate luadeciziile cele mai otrivite in timp util, nu poate cunoaste si corela evenimentele. APATIE: prezinta lipsa de interes fata de activitatea impusa sau aleasa. RETRAGERE5 RESEMNARE: renunta la activitatea sau functia pe care o detine si se complace in aceasta situatie. DOCILITATEA: se supune unor decizii care nu"i apartin cu usurinta. AGRESIVITATE: cauta prilej de cearta in permanenta, este provocator fata de colectiv. FATALITATEA: considera ca mersul lucrurilor in viata au fost influentate in mod prestabilit de o forta suprema' consecintele sunt de neinlaturat, inevitabile. LIPSA DE AMBITIE: nu mai doreste sa"sia tinga scopul, sa realizeze ceva anume. AGASARE: stare de enervare, de iritare pe care bolnavul o are in permanenta sau periodic. TRISTETE: stare sufleteasca apasatoare insotita de mahnire, amaraciune. SENTIMENT DE INFERIORITATE: stare de dezavantaj pe care bolnavul o percepe in comparative cu ceilalti.

8.

9.

:.

;.

<.

?.

1=.

11.

1,.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

#,,

1. BOLNAVUL SA1SI RECAPETE INCREDEREA SI STIMA DE SINE: 5dentifica, prin observatie si conversatie cu bolnavul cauza neputintei sale si situatiile care ii provoaca sentimental de inutilitate. $astiga prin modul sau de comportare si prin discutiile purtate, increderea bolnavului. 5l ajuta in cunoasterea si reevaluarea capacitatilor sale. 5l consulta in planificarea activitatilor propuse. 5nformeaza bolnavul asupra dreptului sau de a lua decizii care il privesc. %bserva reactiile bolnavului la luarea deciziilor. 5l convinge de importanta lor si a responsabilitatii ce"5 revine. ,. BOLNAVUL SA POATA REALIZA SI APRECIA OBIECTIV ACTIVITATILE SALE: %rienteaza bolnavul spre alte activitati decat cele anterioare in raport cu capacitatile sale. juta bolnavul in recuperarea fizica, psihica pentru reducerea handicapurilor si obtinerea independentei. juta bolnavul sa cunoasca sis a"si insuseasca criteriile de control care"l ajuta in aprecierea activitatii sale zilnice, a obiectivelor realizate, a idealurilor sale.

%bserva obiectarea aprecierilor bolnavului.

#,*

6oteaza orice modificare in comportamentul sau starea bolnavului.

1entru prelungirea vietii, omul are nevoie de gimnastica echilibrata, aer proaspat si plimbari. (A51%$R 8E)

1-]. NEVOIA DE A SE RECREA

#,-

DEFINITIE: Recrearea este o necessitate a fiintei umane de a se destined, de a se distra, recurgand, pentru aceasta, la activitati agreabilr, in scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

4ezvoltarea fizica si psihica a omului nu poate fi inteleasa in plenitudinea ei daca nu se ia in considerare una din dimensiunile psihocomportamentale ale personalitatii"jocul si activitatile recreativ"distractive. %mul a fost, dintotdeauna, constient de necesitatea de a"si ocupa o parte din timp cu activitati recreative, pentru a realize un anumit echilibru afectiv, compensator, in raport cu indeletnicirile sale cotidiene, responsabile si uneori stresante. 7edentarismul, adica lipsa de miscare, solicitarile profesionale monotone, uniforme, si mai ales, necompensate, plus viata in atmosfera poluata a oraselor la care se adauga si alte cause, predispun la o serie de tulburari organice si psihice, capabile sa zdruncine sanatatea sis a duca in final, la scaderea capacitatii de munca. 2oisir"ul, notiunea caracteristica civilizatiei timpurilor noastre, are un rol fundamental in efortul continuu al omului, de a"si mentie echilibrul fizic si psihic, respective sanatatea. 4ivertismentul, distractia, relaxarea sunt principalele functii ale acestor tipuri de activitati accesibile pentru toate varstele.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

#,/

1.

DESTINDEREA: starea de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare. SATISFACTIA: sentiment de multumire, de placere. PLACEREA: senzatia sau emotia agreabila, legata de satisfacerea nevoii, de relaxare. AMUZAMENTUL: distractie, divertisment, inveselire.

,. -.

8.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

Exploreaza gusturile si interesul bolnavilor pentru activitati recreative, pentru petrecerea timpului liber. 1lanifica activitati recreative impreuna cu bolnavul. sigura conditiile necesare.

%rganizeaza activitati recreative individuale sau in grup, in functie de varsta, posibilitati si locul de desfasurare al acestora! jocuri distractive, formative" educative, de echilibrare si tonificare, auditii muzicale, vizionari de filme, intalniri cu personalitati artistice. <aciliteaza accesul la biblioteci, 7ali de lectura, sau porcura carti,reviste. ntreneaza si stimuleaza bolnavii in aceste activitati.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

#,.

1. NEPLACEREA DE A EFECTUA ACTIVITATI RECREATIVE.


&.

DIFICULTATEA DE A INDEPLINI ACTIVITATI RECREATIVE.

-. REFUZ DE A INDEPLINI ACTIVITATI RECREATIVE.

1. NEPLACEREA DE A EFECTUA ACTIVITATI RECREATIVE

DEFINITIE: 6eplacerea de a efectua activitati recreative se defineste ca fiind o impresie dezagreabila si penibila care conduce la inactivitate, plictiseala si tristete.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

1.

INACTIVITATEA: lipsa de interes fata de activitatile curente ale vietii. PLICTISEALA: impresia de vid, de tristete, lipsa de interes pentru activitati sau evenimente curente ale vietii. TRISTETEA: starea afectiva manifestata prin indispozitie si insatisfactie, care impiedica individual sa se inveseleasca.

,.

-.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE 1. BOLNAVUL SA PREZINTE STARE DE BUNA DISPOZITIE:

#,?

sistenta medicala exploreaza ce activitati recreative ii produc placere bolnavului. nalizeaza si stabileste daca acestea sunt in concordanta cu starea sa psihica si fizica.

1lanifica activitati recreative impreuna cu bolnavul. %rganizeaza activitati recreative specifice pentru copii, adulti, varstnici. ntreneaza bolnavul in activitati si"l ajuta. sigura mediu corespunzator. menajeaza camere de recreare!pentru auditii muzicale, vizionari de filme, 8.:. re in vedere ca activitatile sa nu"l suprasolicite, sa nu" l oboseasca, ci sa"5 creeze starea de buna dispozitie.

6oteaza reactiile si manifestarile bolnavului cu referire directa la starea de plictiseala si tristete. &. 9%26 :;27 "75 RE$ 1E8E 56$RE4ERE 1R%1R55! 56 <%R8E2E

4etermina bolnavul sa"si exprime emotiile si sentimentele. $astiga increderea bolnavului si"l ajuta sa depaseasca momentele dificile. dministreaza si supravegheaza efectele tratamentului indicat de medic! antidepresive, tranchilizante. 9E6E<5$5E3E 4E 7%=6 %45A658%R!

(. 9%26 :;2 7

5nvata bolnavul tehnici de relaxare.


#*)

5l ajuta sa le execute si observa modul cum le realizeaza. ,. 9%26 :;2 7 "75 =E25%RE3E $%6458552E <535$E! :a fi consecventa in planificarea si organizarea activitatilor recreative. 1ersevereaza in acele activitati recreative, care corespund constitutiei psihosomatice a bolnavului. sigura o crestere graduala a dificultatii acestor activitati.

#*#

5nvatam pentru viata, nu pentru scoala. (7E6E$ )

18]. NEVOIA DE A INVATA CUM SA1TI PASTREZI SANATATEA

DEFINITIE: invata este acea necessitate a fiintei umane de a acumula cunostinte, atitudini si deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, in scopul mentinerii sau redobandirii sanatatii.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII 5nvatarea este o problema comuna a pedagogiei, psihologiei, eticii, sociologiei si a altor stiinte, care cerceteaza comportamnetul uman di diferite puncte de vedere. 1edagogia si medicina sunt doua domenii care interactioneaza si au analogii. <inalitatea practica pentru medicina este pastrarea sanatatii si+sau vindecarea. 4upa ce a dobandit cunostinte, atitudini, deprinderi pentru mentinerea sanatatii, el capata un sentiment de siguranta, prin care devine capabil sa lupte impotriva bolii, anxietatii si stres"ului vietii cotidiene.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

#*&

1. DORINTA SI INTERESUL DE INDEPENDENTA: 5nvatarea! activitate pentru insusirea de cunostinte si dobandirea de noi deprinderi in toate sectoarele vietii psihice. 4eprinderea! componenta automatizata a activitatii.
&.

ACUMULAREA DE CUNOSTINTE: $unostinte(informatii)! reflectarea in constiinta a realitatii obiective. 4orinta! interesul inacumularea cunostintelor.

-. MODIFICAREA COMPORTAMENTULUIFATA DE SANATATE: Educatia! ansamblul de actiuni de transmitere a cunostintelor, de formare a deprinderilor si comportamentului.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE sistenta medicala exploreaza nevoile de cunaostere ale bolnavului.

Elaboreaza obiective de studio cu bolnavul. 5nformeaza cu privire la mijloacele si resursele pe care le poate asigura! brosuri, reviste, carti, pliante, diapozitive. 7ustine motivarea bolnavului fata de cunostintelr care urmeaza sa le dobandeasca.

#*(

%rganizeaza activitati de educatie pentru sanatate!convorbiri, cursuri, conferinte, filme, demonstratii practice. 1rezinta materiale cu subiecte interesante, attractive, cu mijloace si procedee adecvate nivelului de cultura si gradului de intelegere a bolnavilor.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

#.

IGNORANTA FATA DE DOBANDIREA DE NOI CUNOSTINTE5 ATITUDINI5 DEPRINDERI.

,. DIFICULTATE DE A INVATA. -. CUNOSTINTE INSUFICIENTE.

1. IGNORANTA

DEFINITIE: 2ipsa de cunostinte, priceperi, deprinderi pentru mentinerea sau recuperarea sanatatii.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

#*,

1.

CUNOSTINTE INSUFICIENTE: bolnavul !( are c(!*#"%!"e reAer%*"are 'a: boala prevenirea imbolnavirilor importanta respectarii tratamentului prevenirea complicatiilor perioada de convalescenta reintegrarea socio"profesionala

,.

NU INTELEGE NECESITATEA DE A INVATA SI NU ESTE RECEPTIV: datorita tulburarilor de gandire! Ritmul gandirii poate fi accelerat"fuga de idei! ideile se succed cu repeziciune, incat nu pot fi ordonate intr"o insusire rationala. 5ncetinirea ritmului gandirii!scaderea puterii de judecata, imposibilitatea de a gandi.

5noperanta gandirii! priveste legatura logica dintre notiuni si idei(amestec de cuvinte fara legatura).

8ulburari de memorie! amnezie de fixare si+sau de evocare. nxietate.

7tress.
-.

NESIGURANTA SI FRICA DE NECUNOSCUT: datorita unor evenimente neprevazute, bolnavul trebuie sa faca fata unor

#**

necesitati de schimbare a stilului de viata si a obiceiurilor pentru redobandirea sanatatii. Ei ignora masurile ce pot fi luate pentru redobandirea independentei.
8.

NEOBISNUINTA IN ABORDAREA ANUMITOR ACTIUNI PENTRU REDOBANDIREA SANATATII: 9olnavul nu acorda importanta cuvenita bolii. 6u respecta sfaturile medicale in tratarea sau prevenirea imbolnavirilor.

9.

LIPSA DE INFORMATII: bolnavul nu are acces la informatii, dar nici nu este interesat de procurarea lor. LIPSA INTERESULUI DE A INVATA: este refractar la orice actiune sau cunostinte necesare mentinerii sau redobandirii sanatatii.

:.

;. DIFICULTATE IN INVATAREA MASURILOR PREVENTIVE SI CURATIVE: 8ulburari de gandire! intelect limitat, incapacitatea de asimilare, fixare si reproducere a cunostintelor. $arente educationale! lipsa deprinderilor igienice, a celor privind alimentatia rationala. INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

1. BOLNAVUL SA ACUMULEZE NOI CUNOSTINTE: exploreaza nivelul de cunostinte al bolnavului privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si curative, modul de participare la interventii si la procesul de recuperare.

#*-

5dentifica manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi. 7timuleaza dorinta de cunoastere. =otiveaza importanta acumularii de noi cunostinte. $onstientizeaza bolnavul asupra propriei repsonsabilitati privind sanatatea. %rganizeaza activitati educative, folosind metodele de invatamant cunoscute! expunerea, conversatia, demonstratia respectand principiile pedagogice.

:erifica daca bolnavul a inteles corect mesajul transmis si daca si"a insusit noile cunostinte.

&.

BOLNAVUL SA DOBANDEASCA ATITUDINI5 OBICEIURI SI DEPRINDERI NOI: 5dentifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului. $orecteaza deprinderile daunatoare sanatatii. 8ine lectii! de formare a deprinderilor igienice, de alimetatie rationala, mod de viata echilibrat, de administrare a diferitelor tratamente. Efectueaza demonstratii practice. 5ntocmeste programe de recuperare si reeducare a bolnavilor cu deficiente senzoriale si motorii(gimnastica medicala, Jinetoterapie). :a incuraja si ajuta la dobandirea noilor deprinderi.

#*/