Patogenia infecţioasă
-prima etapă în producerea unei boli infecţioase este reprezentată de pătrunderea în organism a agentului patogen-pătrunderea agentului patogen se face la nivelul unor porţi de intrare, multiplicarea agentului patogen,diseminare de la poarta de intrare în organism (diferite ţesuturi şi organe)-dinamica procesului infecţios:-poarta de intrare poate fi:
1.tegumentul
- există soluţii de continuitate ( infecţii stafilococice, erizipel)-uneori tegumentul este indemn (infecţii stafilococice la nivelul foliculului pilos)
2.mucoasele
-mucoasa căilor respiratorii superioare şi inferioare: virusuri, stafilococ, streptococ, H.influenzae-mucoasa digestivă. Salmonella, enterovirusuri, bacterii Gram (-)-mucoasa căilor urinare: bacterii G (-) dar şi G (+)-mucoasa conjunctivală: Chlamydia,adenovirusuri3.
pătrundere direct în sânge
: prin intermediul vectorilor 4.
cale iatrogenă
: intervenţie chirurgicală-căi de diseminare:
1.diseminare pe cale directă2.diseminare pe cale limfatică3.diseminare pe cale sanguină
-mecanismele de acţiune ale agenţilor infecţioşi:
1.acţiune directă
-ex.v.poliomielitic: acţionează pe neuronii motori din coarnele anterioare, blochează sintezaacizilor nucleici şi a proteinelor, moartea celulei motorii2.
acţiune prin intermediul exo- sau endotoxinelor
-
exotoxina
se eliberează în organism: bacilul botulinic, difteric, dizenteric-
endotoxina
: bacterii G (-)3.
acţiune indirectă
: este necesară participarea organismului
a)procesul inflamator
-în prima etapă la nivelul porţii de intrare are loc o vasoconstricţie locală (evitarea diseminării)-în infecţiile bacteriene are loc acţiunea PMN,anticorpilor şi complementului-în infecţiile virale intră în acţiune imunitatea celulară (limfocite)-în a 2-a etapă,PMN persistă în infecţiile bacteriene şi dispar în infecţiile virale-în a 3-a etapă se eliberează histamină,bradikinină cu producerea: vasodilataţie, edem
b)mecanisme imunologice
•
reacţii de tip I (reacţii anafilactice)-dacă reacţiile atg.-atc.au loc în sânge determinând şoc anafilactic-dacă aceste reacţii au loc la nivelul unui anumit organ apare reacţie locală
•
reacţii de tip II (reacţii citotoxice)
•
reacţii de tip III (reacţii prin complexe imune)-în organismele cu imunitate bună se produc reacţii atg.-atc. cu formarea de complexe imunedepozitate în splină
•
reacţii de tip IV (reacţii mediate celular) cu participarea sistemului imun celular -patogenia febrei:-centrul de reglare a temperaturii este situat în hipotalamusul anterior
Diagnosticul în bolile infecţioase
-etape:
1.ancheta epidemiologică
2.
diagnostic clinic
-după debut bolile infecţioase se clasifică în boli cu debut acut (boli diareice) şi boli cu debut insidios-boli cu perioadă de incubaţie scurtă - boli diareice-boli cu perioadă de incubaţie medie - rubeola,rujeola,tusea convulsivă-boli cu perioadă de incubaţie lungă - hepatita B,HIV
3.atitudine terapeutică
-examinări paraclinice:
1.examinări din sânge
-VSH la 1 oră şi 2 ore; nu ↑ în infecţiile virale şi ↑ în infecţiile bacteriene-Hb + Ht - ↓ în sdr.anemic-leucocite : V.N. = 5000-8000/mm
3
-↑ în infecţiile bacteriene-↓ în infecţiile virale-tablou sanguin:-neutrofilele ↑ în infecţii bacteriene-limfocitele ↑ în infecţiile virale-monocitele ↑ în mononucleoza infecţioasă-trombocite-fibrinogen - ↑ în infecţii bacteriene-proteina C reactivă - ↑ în infecţiile bacteriene-procalcitonina - marker de infecţie bacteriană gravă-glicemia2.
examenul sumar de urină
3.ECG
4.
EEG
- meningită,meningoencefalită5.
secreţie faringiană
- angină acută
6.examenul din spută
- peste 25 PMN/câmp = marker de infecţie bacteriană
7.Rx pulmonar8.probe hepatice
-TGP-bilirubină-TQ,TH-scintigrafie-examinări din urină
9.urocultură10.puncţie lombară
-virală - lichid hipertensiv, clar, albuminorahie ↓-bacteriană - lichid hipertensiv, tulbure,albuminorahie ↑, glicorahie ↓, determinarea agentului patogen pe frotiu sau cultură-determinarea bacteriilor în sânge:-frotiu-hemoculturi - recoltate în puseu febril sau frison-pt.a fi (+) trebuie să existe cel puţin 3 hemoculturi (+) cu acelaşi germene-trebuie efectuate pe medii pt.aerobi şi anaerobi-în infecţiile acute ↑ IgM; în infecţiile cronice ↑ IgG-modalităţi de evoluţie a bolilor infecţioase:1.
agent etiologic cu virulenţă ↑
- boală foarte gravă (boală supraacută)2.
agent etiologic cu virulenţă medie
- boală autolimitantă3.
agent etiologic cu virulenţă ↓
- boli cronice-boli subacute - există răspuns imun deficitar:-encefalopatia subacută progresivă-endocardite subacute
I. Anginele bacteriene
-etiologie:-streptococ β-hemolitic grup A - 30% din anginele bacteriene-stafilococ,pneumococ,meningococ-bacili G (-): H.influenzae-anaerobi: Bacteroides-Mycoplasme, Chlamydii
-bacilul difteric - angină cu false membrane-BK,-patogenie:
1.angine primare
-infecţii exogene (aerogene)-autoinfecţii cu tulpini condiţionat patogene cu ↓ apărării locale sau generale
2.angine secundare (simptomatice)
-tabloul clinic al anumitor boli infecţioase-anumite boli hematologice - leucemii-factori iritanţi chimici:-substanţe caustice-intoxicaţii cu metale grele-badijonări locale cu substanţe iritante-clinic:-debut brusc cu:-frisoane,febră (39°C)+/- cefalee,vărsături-odinofagie,disfagie-dureri abdominale esp.la copii-adenopatii latero-cervicale-halenă fetidă-examen local al faringelui clasifică anginele astfel:1.
angină eritematoasă
- streptococi de grup A-eritem intens,relativ bine delimitat2.
angină eritemato-pultacee
- depozite albicioase cu puroi la nivelul criptelor amigdaliene
3.angină flegmonoasă
-se poate deschide spontan în faringe poate determina asfixia la copii4.
angină pseudomembranoasă
- difterie, dar şi infecţia cu EBV (mononucleozainfecţioasă)-
difterie
:-membrane greu detaşabile-sângerări după detaşare-se refac rapid-consistenţă foarte crescută-
mononucleoză infecţioasă
:-membrane uşor detaşabile-nu sângerează-friabile-nu se refac repede
5.angină ulcero-necrotică
-distrugere tisulară-se poate acoperi de false membrane-se realizează ulcere penetrante-adenopatii pronunţate-halenă fetidă-bacil cărbunos,TBC,sifilis-poate fi şi secundară - scarlatine severe + febră tifoidă6.
angina Ludwig
(flegmonul planşeului bucal)-usu.asocieri bacteriene (streptococ,stafilococ,anaerobi)-tumefierea regiunii sublinguale şi a gâtului-deglutiţie dificilă,trismus,stridor 7.
angină gangrenoasă
- anaerobi (bacteroides,clostridium)-complicaţii:
1.precoce
-otite-sinuzite
Răsplătiți-vă curiozitatea
Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.