Definitie: boli infectioase acute contagioase, produse de variate microor-
ganisme patogene, care determina inflamatia faringelui si/sau a amigdalelor palatine, caracterizate clinic prin disfagie de diferite intensitati, stare febrila si adenopatii satelite . Etiologie: - pe primul loc ca frecventa se situeaza virusurile: adenovirusuri ( epi- demii frecvente in colectivitatile de copii), reovirusuri, rinovirusuri (frecvent in epidemii), enterovirusuri, virusuri gripale si paragripale, virusuri herpetice, virusul Epstein-Barr( in mononucleoza infectioasa), virusul HIV etc. - micoplasme ( Mycoplasma pneumoniae)- de obicei in cadrul afectarii difuze a cailor respiratorii. - Bacterii : cel mai frecvent streptococul beta-hemolitic grup A, apoi streptococi beta-hemolitici grup C si G, stafilococ auriu, meningococ, bacilul difteric ( difteria), bacilul Koch, bacterii anaerobe, spirochete etc. - Fungi : cel mai frecvent Candida. Epidemiologie : Sursa de infectie este reprezentata de omul bolnav si, in cazul bacteriilor, si de purtatorii faringieni aparent sanatosi de germeni. Transmiterea este aerogena, prin picaturi nazo-faringiene contaminate sau prin obiecte recent contaminate. Receptivitatea este universala. Tablouri clinice: Incubatia este variabila, in general scurta: 1-3 zile. Debutul variaza in functie de etiologie, brusc si rapid progresiv in anginele bacteriene si mai lent, in zile, in cele virale. Pacientul prezinta odinofagie, disfagie, stare febrila, astenie, inapetenta, cefalee, mialgii. La examenul obiectiv al faringelui se evidentiaza mai multe forme anatomo-clinice de angina acuta: angina rosie, angina alba, angina ulceroasa. 1. Angina rosie ( eritematoasa)- este cel mai frecvent virala, mai rar bacteriana ( streptococica). a. angina rosie virala: frecventa la copiii mici, uneori in context epidemiologic de viroze respiratorii; debut de obicei insidios, cu febra moderata sau inalta, disfagie moderata, eritem faringian moderat si difuz. La investigatiile de laborator: numar normal de leucocite sau leucopenie cu limfocitoza, exsudat faringian negativ, valori normale VSH si fibrinogen seric. b. angina rosie streptococica: frecventa la copii mai mari si adulti, in context epidemiologic de infectii streptococice; debut brusc, cu febra inalta, disfagie intensa, congestie faringiana intensa “ in flacara”. Investigatii de laborator: leucocitoza cu neutrofilie, valori crescute ale VSH si fibrinogen seric, exsudat faringian frecvent pozitiv. O forma particulara de angina eritematoasa este angina flegmo- noasa , produsa de Str. beta-hem. gr. A. Local se constata inflamatia intensa a unei amigdale, ce proemina spre linia mediana, edem local si periamigdalian marcat, odinofagie intensa, otalgie reflexa, voce nazonata, trismus, adenopatie regionala dureroasa, febra inalta si frisoane.Prezinta evolutie rapida spre supuratie, cu formarea unui flegmon periamigdalian. 2.Angine albe- caracterizate prin prezenta de depozite albe la suprafata amigdalelor, formate din mucus, puroi, resturi celulare, fibrina. Etiologia este cel mai frecvent bacteriana: streptococica, difterica, stafilococica. Mai pot fi produse de virusuri( Epstein- Barr), fungi ( aso- ciata cu leziuni de stomatita, dupa tratamente prelungite cu antibiotice sau la imunodeprimati). 3.Angine ulceroase: - angina ulcero-necrotica, produsa de Str. betahem. gr. A foarte virulenti, asociati uneori cu bacterii anaerobe. Clinic: stare generala grava, febra inalta, frisoane; la ex. local se evidentiaza ulceratii amigdaliene adanci, acoperite de depozite cenusii, care pot perfora pilierii; - angina gangrenoasa, produsa de anaerobi, cu evolutie clinica foarte grava, spre septicemie; -angina ulcero-membranoasa, produsa de asocieri de bacili Gram neg. cu fuzospirili. Angina este de obicei unilaterala, cu amigdala inflamata si ulcerata, cu depozite cenusii confluente; febra poate lipsi; starea generala este de obicei buna; - angina herpetica, determinata de virusuri herpetice si asociata cu stomatita herpetica; - herpangina, produsa de enterovirusul Coxsackie A; clinic vezicule mici, rapid ulcerate, dispuse difuz pe amigdale si pilieri. Diagnosticul etiologic se stabileste in anginele bacteriene pe baza rezultatelor frotiurilor si culturilor efectuate din exsudatul faringian; in anginele virale se utilizeaza teste serologice, care pun in evidenta prezenta anticorpilor tip Ig M de boala acuta specifici. Anginele micotice: Aparitia este favorizata de : terapie anterioara cu antibiotice, corticoterapie, neoplazii, catetere venoase, boli metabolice ( diabet zaharat) etc. Clinic exista forme acute de boala ( febra, jena la deglutitie, aspect local eritematos sau cu depozite alb-galbui pe amigdale, adenopatie satelita) sau cronice ( depozite albe pe amigdale, lueta, pilieri, peretele posterior faringian). Complicatii: 1. Angine virale: - extinderea procesului inflamator in vecinatate, cu producerea de otite catarale, sinuzite, laringite etc; - suprainfectii bacteriene. 2. Angine bacteriene: - extensia procesului infectios in vecinatate( flegmon periamigdalian, flegmon de planseu bucal, otita medie supurata, sinuzita) sau diseminare hematogena la distanta; - complicatii poststreptococice: glomerulonefrita difuza acuta post- streptococica, RAA, cardita, purpura Henoch-Schonlein. 3. Anginele micotice: ulceratii extinse, cu suprainfectii bacteriene, complicatii respiratorii ( laringite, traheite, bronsite, pneumonii), digestive ( esofagite, gastrite, colopatii), septicemii la organismele imunodeprimate. Tratament Pacientul cu angina acuta se izoleaza, la domiciliu sau in spital, datori- ta marii contagiozitati. 1. Anginele virale se trateza doar simptomatic, cu antitermice( pa- racetamol, algocalmin), antiseptice orale, vitamine, antiinflamatoare nesteroidiene, hidratare corecta. In anginele herpetice se poate administra un antiviral: Aciclovir. 2. Anginele bacteriene necesita terapie cu antibiotice: cu penicilina in angina streptococica sau cu macrolide ( eritromicina, claritro- micina) la cei alergici la penicilina; in celelalte tipuri etiologice terapia se face cu antibiotice conform antibiogramei. 3. Anginele fungice se trateaza cu antimicotice local si pe cale generala.: Nistatin, fluconazole ( Diflucan) – cel mai corect pe baza antifungigramei.