Sunteți pe pagina 1din 36
 
Întrebări1.Anatomia si fiziologia n. trigemen
 Nervul trigemen este cel mai voluminos. Este un nerv mixt:
Senzitiv - rădăcina senzitivă are originea în ganglionul lui Gasser, situată în cavum Meckel.
Motor.Este alcătuit din 3 ramuri:
Ramura oftalmică
Ramura maxilara
Ramura mandibulară
Distibuția ramurilor:Ramura I – oftalmică
a.Distribuția cutaneomucoasă inervează:
Tegumentele regiunii frontale până la vecinătatea vertexului, pleoapa superioară, globul ocular (corneea și conjunctiva),
Tegumentele dorsului nazal,
Mucoasa sinusurilor frontal, etmoidal si sfenoidal,
Mucoasa nazala superoanterioară,
Zone întinse din duramater a regiunii frontale si occipitale, cortexul cerebelului si segmentul anterior al sinusului sagital si sinusul cavernos.  b.Preluarea fibrelor secreții pentru glandele lacrimale prin nervul intermediar c.Fibre simpatice, ce pleacă de la ganglionul ciliar și inervează mușchii netezi: tarsal al pleoapei și orbital.
Ramura II – maxilar:
a.Conține fibre exclusiv senzitive, dar vehiculează și un contingent vegetativ b.Inervează:
Aria senzitivă cuprinde tegumentele regiunii malare si temporale anterioare,
Pleoapa inferioara și glanda lacrimala,
Tegumentele crestei nazale și mucoasele bolții palatine și nazale, labiale superioare si gingivale superioare.
Mucoasa celulelor sinusale malare si etmoidale posterioare.
 Nervii dentari anteriori, mijlocii si posteriori – asigură inervația dinților superiori.
O ramură meningee inervează duramater temporala si cea parietala.c.Ramura ajunge in ganglionul Gasser prin gaura rotundă.
Ramura III – mandibulară:
a.Intră în cutia craniană prin gaura ovală si asigură inervația:
Inervația senzitivă a tegumentele regiunii temporale posteroinferioare, lobului urechii și tragusului, regiunii  jugale, gingivale inferioară și 2/3 anterioare din mucoasa linguală, mucoasa planșeului bucal și celulelor mastoidiene, dinții inferiori și duramater din zona arterei meningiene mijlocii.
Inervația glandelor salivare sublinguale si submandibulare prin fibre vegetative parasimpatice de la ganglionul otic
Fibre gustative ale nervului lingual prin coarda timpanului (nervul intermediar)
Fibre motorii pentru mușchii: maseter, temporal, pterigoidieni, venterul anterior al digastricului, milohioidianul. b.Nervul trigemen conține fibre vegetative si senzoriale, care vin din nervul glosofaringian si intermediarul lui Wrisberg, precum si din simpaticul cervical. Aceste fibre descind spre ganglionii anexați fiecăreia din ramurile trigemenului:
Ganglionul oftalmic, anexat nervului nazal pentru secreția glandei lacrimale
Ganglionul sfenopalatin, anexat nervului maxilar superior 
Ganglionul otic, anexat nervului maxilar inferior.
 
Ramurile senzitive ale trigemenului, ieșind din g. Gasser, traversează spațiul pontocerebelos, intră în protuberanță pefața anterolaterală, unde fibrele se împart în 3 rădăcini:
Rădăcina ascendentă scurtă
 – care se termina in nucleul trigeminal superior, aflat in zona nucleului locus coeruleus.
Rădăcina orizontala
 – sfârșește in nucleul senzitiv pontin
Rădăcina descendentă
 – se termina in nucleul tractului spinal (pontobulbar) Nucleele n. trigemen sunt situate in trunchiul cerebral si reprezentate in bulb, punte, mezencefal:
Nucleul tractului spinal (senzotermoalgic)
 – se întinde caudal de la nivelul caudal de la nivelul mediopontin si continuu cu cornul posterior, unde confluează cu substanța gelatinoasa Rolondo a măduvei spinării pana la segmentul I-IV. Acest nucleu este format din 3 părți:a.Orala  b.Interpolarac.CaudalaSensibilitatea termica si dureroasa ajunge in acest nucleu prin 3 ramuri ale n. trigemen de la nivelul fetei, scalpului anterior, orbitei, cav bucale si nazale, sinusurilor si dinților. In acest nucleu, sensibilitatea algotermică are o reprezentare somatotopică: in partea orala, anterioara a nucleului se termina fibrele nervoase ce conduc sensibilitatea de la receptorii din vecinătatea liniei mijlocii a fetei, iar in porțiunea caudala, posterioara a nucleului, se proiectează fibrele ce vin din părțile fetei mai îndepărtate de linia de centru. In nucleul tractului spinal se proiectează si ramurile trigemeniene: fibrele de la ramura oftalmică sunt situate în partea ventrală a nucleului, de la ramura maxilară ocupă partea mijlocie, iar de la ramura mandibulară sunt proiectate în partea inferioară a nucleului. Fruntea este reprezentată în partea ventrală a nucleului, iar bărbia în partea dorsală.
Nucleul pontin principal
 – este implicat în sensibilitatea tactilă și discriminativă a feței și capului.
Nucleul mezencefalic (proprioceptiv)
 – primește fibrele aferente, prin nervul trigemen de la muchii mimici,limbii, extrinseci ai globului ocular, masticator si fibre senzitive de la dinți, periodont si palatul dur.
Nucleul somatomotor (masticator)
 – al nervului trigemen este situat in segmentul pontin, medial de nucleulsenzitiv.Axonii motoneuronilor din nucleul masticator ies din punte, se alătură de rădăcina mandibulară senzitivă si ajunge ganglionul Gasser, apoi intră în componenta ramurii mandibulare. Funcția acestui nucleu dirijează activitatea mușchilor masticatori: temporal, cei 2 pterigoidieni, tensor al timpanului, al valului palatin, milohioidianului si venterul anterior al mușchilor digastric.Funcția voluntara a masticației se controlează prin căile corticonucleare. Inervația este corticala bilaterala, adică n. trigemen primește aferente corticale atât directe, cat si încrucișate.Funcția involuntara si tonusul mușchilor masticatori se realizează prin sistemul extrapiramidal si formațiunea reticulara.
Nucleele n. trigemen sunt antrenate in numeroase reflexe ale trunchiului cerebral:
a.Reflexul osteotendinos masticator la nivel mezencefalic – trigemino-trigeminal. b.Reflexul cornean pontin-trigemen-facial.c.Reflexul septului pontin-bulbat, realizat prin căile aferente ale nervilor V, IX iar calea eferentă – nervii V, VII, IX si XII.d.Reflexul lacrimal (pontin) – trigemen (ramura oftalmica) – facial (nucleul lacrimal)e.Reflexul de strănuț – trigemen-centrii expiratori, reticulari, bulbari si coarnele anterioare medulare cu angajare mușchilor abdominali intercostali, etc.f.Reflexul depresor cardiac (bulbar) – trigemino-vagal.
 
Toate aceste reflexe se realizează prin participarea formațiunii reticulare a trunchiului cerebral.Axonii de la nucleele II ale sensibilității se încrucișează la nivelul mediopontin si apoi au traiect ascendent si se termina in nucleul ventral posterior al talamusului, tractul specific trigeminotalamic. Prin brațul posterior al capsulei interne ajunge in girusul postcentral si reprezintă o localizare si intensitate a durerii rapide. Nucleele senzitive ale nervului trigemen fac sinapsa cu formațiunea reticulara a trunchiului cerebral din sistemul masiv multisinaptic paleoreticulotamic. Acest sistem formează tractul senzitiv ascendent nespecific, situat pe partea mediala, care apoi se proiectează difuz, contralateral in cortexul cerebral, unde este perceputa durerea lenta.
2.Metodele de examinare a funcției n. trigemen. Felurile si tipurile de dereglare a sensibilității fetei.
Examenul clinic sunt supuse funcțiile:
Senzitiva
Motorie
Vegetativa
Reflexele
Examenul sensibilității:1.Sensibilitatea subiectiva2.Examinarea punctelor dureroase Valeix prin palpare
 – supraorbital, suborbital (fosa canina) si mentonier. Acestea constituind locul de emergenta al ramurilor nervului trigemen.
3.Determinarea prezenței diferitor zone trigger pe anumite teritorii ale fetei sau a cavitații bucale cu ajutorul unor stimuli banali:
 declanșarea paroxismului dureros.
4.Examinarea sensibilității:
Înainte de a trece la examinare, vom familiariza pacientul cu excitantul respectiv
In timpul examinării, pacientul va închide ochii pentru a nu vedea aplicarea excitantului
Se va evita sugestionarea pacientului
Pacientul va răspunde afirmativ “da” la fiecare aplicare a excitantului.
Sensibilitatea se examinează simetric in zonele celor 3 ramuri (I, II, III) ale n. trigemen, conform deramtoamelor de inervație a fiecărei ramuri si apoi ramurile intre ele.
Se examinează pe plan orizontal, de la urechi spre linia mediana conform zonelor de inervație nucleara segmentară (varianta de tip segmentar)
Se examinează sensibilitatea la fata si la trunchi, mâini si picioare, panteu constata tipul topografic al tulburării sensibilității, variantele: corticale (hemitip) sau altern de trunchi cerebral.
Examenul sensibilității se va repeta, apoi se vor trage concluziile
Metodica de examinare a sensibilității este obiectiva, dar datele obișnuite de la pacient sunt subiective.
5.Examinarea sensibilității tactile
 – se efectuează prin atingerea pielii cu o bucata de vata: pacientul, cu ochiiînchiși, la fiecare atingere trebuie sa răspundă “da”.
6.Sensibilitatea termica
 – se examinează aplicând 2 eprubete cu apa calda si rece pe locul studiat la fiecare atingere, pacientul trebuie sa simtă si sa deosebească diferența temperaturii.
7.Sensibilitatea dureroasa
 – se folosește un ac cu vârf ascuțit. Se procedează in același mod ca la examinarea sensibilității tactile.
8.Sensibilitatea cinetica
 – se determina prin mișcarea tegumentelor in direcția sus-jos.
9.Sensibilitatea vibrație
 – piciorușul diapazonului cu timbru jos, se aplica simetric pe proeminentele osoase ale fetei si se apreciază durata perceperii vibrației.
10.Sensibilitatea complexa
:
a.Dermolexia
 – capacitatea de a recunoaște figuri simple desenate de examinator pe tegumentele fetei  bolnavului.
b.Discriminarea sensibilității
 – posibilitatea de a percepe si a deosebi 2 atingeri simulante, făcute cu vârful compasului Weber, aplicându-le simetric si in diverse segmente. Se compara datele obișnuite cu cifrele normale. Se vor examina punctele dureroase vegetative in segmentul cervical si percuția sinusurilor pentru excluderea sinuzitelor frontale, maxilare si simpatologia vertebrogena cervicala.

Răsplătiți-vă curiozitatea

Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505