Sunteți pe pagina 1din 143

M IN IST E R U L

S Ă N

T Ă

Ţ II

A L

R E P U B L IC II M O L D O V A

Ă U N IV E R SIT A T E A DE ST A T DE M ED IC IN Ă ŞI FA RM A C IE

N IC O U IE

TE S T E M f ŢA N U

FA C U LTA TEA

STOM ATOLOGIE, CATEDRA D EN TAR Ă Şl ORTODONŢIE

PROTETICĂ

V alentina TRIFAN Favel GODOROJA

ORTODONTIE

COMPENDIU

Chişinău

2009

T< fS

M INISTERUL SĂ N Ă TĂ ŢII AL REPUBLICII M O LDOVA UNIVERSITATEA DE ST A T DE M EDICINĂ ŞI FARM ACIE

N IC O LAE TESTEM IŢANU

FACULTATEA

STOMATOLOGIE, CATEDRA DENTARĂ Şl ORTODONŢIE

V a le n tin a T R IFA N P a v e l G O D O R O JA

PROTETICA

ORTODONTIE

COMPENDIU

683779

U N IV E R S IT A T E A

D E

8 Y A T~

Ü E

M E D IC IN A

l

F A R M A C IE

U -

Ş T E S T E M

• N IC O LA E

I J E A N

BIBLIOTECA

Chişinău

Centrul Editorial-Poligrafic Medicina

2009

C

Z

U

6 1 6 . 3

14 - 0 8 9 .2 3

T

85

 

A proba! d c C onsiliul m eto d ic central al U S M F

„N ico lae T e ste m iţa n u ”, proces-vcrbal n r. 2

din

15 februarie 2007

A u to ri:

Valentina

Trifan,

Pavel Godoroja,

în

m edicină profesor universitar, d o cto r habilitat în m edicină

co n feren ţiar

universitar,

doctor

R cccn zciiţi:

p ro feso r universitar, doctor

habilitat în m edicină Valentin Topalo, profesor universitar, d o c to r habilitat

llarion

Postotachi,

în

m e d ic in ă

R e d a c to r: Sofia Fle.ştor

M a c h e ta r e

co m p u teriza tă :

Ala livă d a r

D E S C R I E R E A

C I P

Л

C A M E R E I

N A Ţ I O N A L E

A

C Ă

R Ţ I I

O rto d o n ţie:

C o m p en d iu

/

V alentina T rifan, P av el G o d o ­

roja;

m iţan u ". Fac.

d on ţie.

U niv. de

- C h .:

S tat de

M ed icin ă

şi

F arm acie

„ N ic o la e Testc-

S to m ato lo g ie, c a ted ra

СЫ

Р

„ M e d ic in a ",

2 0 0 9 .

P rotetică d en tară şi orto­

-

141

p .

T iraj: 50 ex.

IS B N

9 7 8 -9 9 7 5 -9 1 5 -7 7 -9

616.314-089.23

 

T

85

IS

B

N

9 7 8 - 9 9 7 5 - 9 15 -7 7 -9

© C E P Medicina, 2009

€> V .T rifa n , P .G o d o ro ja , 2009

PREFAŢĂ

O rtodonţia, la etap a actuală, are o deosebită im portanţă în dom e­

niul stom atologiei. în ultim ele decenii, im portanţa disciplinei a cres­ cut, ca urm are a num ărului sporit dc anom alii dento-m axilare, care au consecinţe directe asupra funcţiei şi m orfologiei craniofaciale şi indi­

recte asupra dezvoltării generale a organism ului, d ar m ai psihologiei subiectului privind integrarea lui în societate.

ales asupra A nom aliile

dento-m axilare sunt condiţionate d c dezvoltarea copilului în perioada

embrionară, de caracterele creditare, precum şi de tulburările de

crcştere în perioada poslcm brionară, de la naştere şi până la sfârşitul fazei de dezvoltare adultă. în dezvoltarea aparatului dento-m axilar au o im portanţă prim or­

form area şi dezvoltarea m axilarelor şi form area

dinţilor. F onnarea dinţilor cuprinde două etape: I) dezvoltarea intra-

maxilară până Ia erupţia dinţilor; 2) alinierea dinţilor până la form a­ rea ocluziei. A m bele etape depind de dezvoltarea corectă a m axilare­

dială două aspecte:

lor. în procesul dezvoltării

rări. care dăunează

aceea, este foarte im portant c a viitorii stom atologi să cunoască orto-

donţia.

De

m axilarelor şi dinţilor sunt posibile tulbu­

unui

aparat

dento-m axilar sănătos.

form ării

A ceastă lucrare cuprinde date recente privind creşterea

şi dez­

voltarea

norm ală

a

aparatului

dento-m axilar,

dinam ica

dezvoltării

ocluziei

dentare,

factorii

etiopatogenici

generali

şi

locoregionali ce

modifică

nefavorabil

dezvoltarea norm ală

a clem entelor

faciale.

O

importanţă deosebită se acordă exam enului clinic şi m odului dc rea­

lizare a exam enelor com plem entare, care aduc o viziune nouă asupra realizării unui diagnostic şi tratam ent individualizat.

planul

de studiu universitar pentru studenţii anului IV, facultatea Stom atolo­

şi

pentru m edicii rezidenţi, în vederea aprofundării cunoştinţelor. A cest com pendiu e ste rodul unei am ple inform aţii bibliografice

C om pendiul include şase elaborări m etodice prevăzute în

gie, care sunt

la un început de cale spre cunoaşterea ortodonţiei,

şi al experienţei practice.

A u to rii

3

TEMA:

E L A B O R A R E

M E T O D IC A

N R .

1

In tro d u c e re

m e n tu l

în

te h n ic

o rto d o n ţie .

al

T e rm in o lo g ie .

d e

E c h ip a ­

S e p ­

c a b in e tu lu i

o rto d o n ţie .

tic ă

ş

i

a n tis e p tic ă

Scopul: a s tu d ia term in o lo g ia; a lua cu n o ştin ţă d e organizarea

şi echipam entul te h n ic d in secţia d e ortodonţie; regulile d e asepti­

c ă şi antiseptică.

lecţiei practice: 6 ore; cabi­

N u m ăru l de o re şi locul realizării

netul ortodontic.

AC TU ALITA TEA TEM EI

O rtodonţia e s te o

ram u ră a stom atologiei, ce ab o rd ează

etio-

d iverse m etode d e tratam ent al

patogenia, clinica, diagnosticul şi

a n o m aliilo r d e n to -m a x ila re .

*

C u ajutorul u n u i a n sam b lu de m ijloace b io lo g ice şi m ecanice,

esteticu l poate a tin g e lim ita su p e rio a ră în fu n cţio n a re a şi d ez v o lta­

re a d e n to -m a x ilo -fa c ia lă (C h ateau , S arcin ile o rto d o n ţici:

1975).

-

am elio rarea alinierii

dentare;

-

am elio rarea funcţiei

m asticatorii şi echilibrului articular;

-

a m e lio ra re a esteticii

faciale;

-

restabilirea relaţiilor interdentare.

TERM INOLOGIA

P

entru a ab o rd a stu d iu l ortodonţici, ram u ră cu totul particula­

ră în cadrul sto m ato lo g iei, e ste necesară, în prim ul rând, însuşirea

term inologici. C riteriu l d e

d e

constitutive de referinţă:

ap aratu lu i

planuri

elem entele

b az ă al term inologiei

topografice

france/е , propusă

d e

trei

Izard,

sunt

ale

rap o artele

reprezentate

faţă

dc

d ento-m axilar

c e le

- sagital;

- transversal;

- vertical.

4

T e rm in o lo g ia c u p rin d e

- radicali;

- prefixe;

- calificative.

trei c a tc g o rii

d e term en i:

R

a d ic a lu l desem n ează organul d e fo rm a t sa u deplasat.

R

adicalii folosiţi în c a d ru l te rm in o lo g ie i m ax ilo -faciale sunt:

- eheilie -

p en tru buze;

m eiie -

- p e n tru o b raji;

gnafie -

genie -

- pentru m axilare;

- pentru m enton.

R adicalii folosiţi în cad ru l term in o lo g iei d en tare sunt:

cluzie -

- p en tru articulare;

- poziţie -

p en tru dinţi.

P

re fix u l precizează sensul deplasării.

P

refixele în term in o lo g ia m ax ilo-facială:

a) în plan sagital:

• pro- (pentru deplasările sp re

• retro- (pentru deplasările sp re posterior);

anterior);

b) în p la n transversal:

 

en d o - (poziţie apropiată de

linia m ediosagitală);

ex o - (poziţie îndepărtată

d e linia m ediosagitală);

>

latero- (deplasare de lateralitate a liniei m ediosagitale);

c) în plan vertcal:

• infra- (pentru

o dezvoltare insuficientă);

• su p ra- (p en tru o

d e z v o lta re v erticală exag erată).

Prefixele în term in o lo g ia dentară:

• vestibulo- (deplasare spre vestibul);

• linguo- (d ep lasare sp re lim b ă);

• m ezio- (deplasare spre lin ia interincisivă);

• disto- (îndepărtare de la lin ia interincisivă);

• infra- (dintele nu a atins

• su p ra- (dintele a d ep ă şit

p

p

lan u l de

lan u l

d e

ocluzie);

ocluzie).

5

C

a lific a tiv u l p recizează sediul ex act al ano m aliei calificative,

în term in o lo g ia m axilo-facială

tive;

sunt d o u ă categorii de califica­

1.

C a re

p r e c iz e a z ă

p a r te a

a n a to m ic ă lezată:

- to ta lă , fa c ia lă su p erio ară, facială in ferioară;

facială

- ju g ală;

- su p e rio a ră , lab ială inferioară, labio-m cnto nicră;

lab ială

- m ax ilară superioară, m ax ilară inferioară;

 

- m en to n ieră;

- alveolară;

- un im ax i Iară sa u bim axilară.

 

2.

C are in d ic ă p a rte a deplasată:

- unilaterală sa u bilaterală;

- d reap tă s a u stângă;

4

- sim etric ă sa u asim etrică.

în

te rm in o lo g ia d en ta ră

calificativele dc ase m e n e a

se îm part

în

d o u ă categorii.

1. C are sp e c ific ă sediul m alocluzici sau m alpoziţiei:

- incisiv, c a n in , prem olar, m olar;

- su p e rio r s a u inferior;

- total s a u parţial (co ro n ar, rad ic u lar sa u apical).

2. C a re p recizea ză

varietatea dc deplasare dentară:

- g re siu n e (deplasarea dintelui în totalitate);

- v e rsiu n e re c t ii ini 11);

câ n d

(în clin area

dintelui

atunci

axul

său

este

- rotaţie (d e p la sa re a din telui în ju ru l ax ulu i vertical);

- to rsiu n e (în cazul rotaţiei coronare).

A n o m a liile

to p o g ra fic e :

1 . în se n s an tero -p o sterio r:

-

pro-

sa u

rctrognatie;

--

pro- sa u

retrom axilie;

-

pro-

sa u

rctrom andibulie.

2. în se n s tran sv ersal:

- en d o g n aţie;

6

-

exognaţic; laterognaţie (se

u tilizează

rea unei asim etrii d e fo rm ă sa u d e inserţie).

Ia

m an d ib u lă

p en tru

preciza­

 

3.

în sen s vertical:

 

- infragnaţie;

- supragnaţie.

 

4.

în an o m aliile d e volum :

 

- m icrognaţie;

- m acrognaţie;

- rah ig naţie (lu n g im e a a n te ro -p o ste rio a ră d im in u ată );

b

 

- o lico g n aţic (lu n g im e a an tero -p o sterio ară crescută).

d

 

A

n om aliile alveolare:

1.

în se n s an tero -p o sterio r (p e n tru secto ru l anterior):

 
 

- proalveolie (vestibuloversie a unui g ru p d e dinţi îm p re u ­

n

cu

o su l

a lv e o la r d e

su p ort);

- retro alv co lic (ling uo versie).

 
 

2.

în se n s vertical (secto rul anterior):

 

- su p raalv eo lie (a rc a d a

alv e o la ră

an terio ară

m u lt

c o b o râtă

în raport c u planul d e oclu zie);

 

- infraalveolie

(arcad a

a lv eo la ră

anterioară

d istan ţată

în

raport c u planul de ocluzie).

 
 

3.

în sen s transversal (pentru sectoarele laterale):

 

f

exo alv eolie;

- -c n d o a lv e o lie .

 

A

n om aliile d en ta re d e p oziţie

 

C u rb u ra

arcadei

serveşte d re p t referinţă,

iar planul

este

înclinare a n o rm a lă a axei m ari a dintelui.

m aterializat

prin

planul

ocluzal.

R adicalul

versie

1. în se n s vestibulolingual:

- vestibuloversie;

linguoversie.

- 2 . în se n s m ezial şi sens distal:

- m ezioversie:

7

orizontal

o

in d ică

- d is to v e r s ie.

3.

în p lan vertical:

 
 

- infrapoziţie;

- su p rap o zitie.

4.

Rotaţia:

 

- a x i a l ă (în ju ru l ax u lu i longitudinal al dintelui);

-

m

a rg in a lă (a x u l

d c

rotaţie e s te m czial sa u distal).

A

n o m a liile d e n t a r e

d e

v o lu m :

- m a c ro d o n ţie ;

 

- m ic ro d o n ţie .

A

n o m a liile

d e n t a r e

d e

n u m ă r :

- h ip o d o n ţie;

 

- oligodonţ.ic;

- a n o d o n ţic .

R

e la ţiile

in te r a r c a d e

R

adicalul ocluzie perm ite descrierea rap o rtu rilo r dc ocluzic în

cele

trei sensuri a le spaţiului:

1. în sens antero-posterior:

• la nivelul m o la rilo r 1 perm anenţi:

- n o rm o c lu z ie ;

- m eziocluzie;

- d isto c lu z ie ;

• Ia nivelul caninilor:

- n o rm o clu zie;

- m eziocluzie;

- d isto c lu z ie ;

• la nivelul incisivilor:

- p salid o d o n ţie -

incisivii superiori îi d ep ăşesc în sen s sa ­

inferiori şi se stabilesc puncte d e contact între m argi­

gital p e cei

nile

există un spaţiu d e

incisive ale

inferiorilor şi feţele palatine ale 1-2 m m ;

superiorilor sau

8

- inocluzie sagitală - ex isten ţa unui spaţiu m ai m are d e 2 m m

între faţa palatină a incisivilor superiori şi inferiori;

incisivii

inferiori îi depăşesc

spaţiu între feţele linguale ale d in ţilo r inferiori şi feţele vestibuläre ale celor superiori;

un

faţa vestib u lară a celo r

inocluzie

n egativă

în

antero-posterior,

-

- pe cei superiori în p lan sagital şi form ează

se n s

- angrenaj invers -

- o c lu z ie porturi inverse.

inversă -

2. în sens Iransversal:

d inţii incisivi stabilesc raporturi inverse;

d in ţii frontali stabilesc în totalitate ra­

-

linguocluzie -

aco p erirea

d in ţilo r superiori

dc

către

cei

inferiori;

-

v estib u lo clu zie

e x a g e ra tă -

în c lin a re a e x a g e ra tă

a

p re m o ­

larilor sa u a m o larilo r superiori.

 

3. în sens vertical:

 

- su p rao clu zic (în secto ru l a n te rio r) - a incisivilor inferiori;

ac o p e rire a

e x a g e ra tă

- in frao clu zie -

ab se n ţa sa u in su ficien ţa aco p eririi in cisiv i­

lor (bean ţă, o clu zie deschisă): fron tală, laterală.

R e la ţiile d in a m ic e

A ceste anom alii a p a r pe parcursul închiderii m andibulei şi

unui decalaj m arcat între poziţia d e contacte m ax im e a

^corespund

dinţilor şi p o ziţia d e relaţie centTică.

• în sens antero-posterior:

- propulsie m andibulară;

- retro p u lsie m an d ib u lară.

• în sen s lateral:

-

latcrodcviaţie

m a n d ib u la ră

(d ev ierea

spre

d reap ta

sa u

spre stânga a

liniei

m ediane

(in terin cisiv e) a

m andibulei

faţă

d e

planul m ediosagital).

9

E C H IPA M E N T U L TEH N IC AL CABINETULUI DE O R TO DO NŢIE. LABORATORUL DENTAR

L aboratorul

leh n ico -d en tar este am p lasat în

vecinătatea c a b i­

netului stom atologic,

tehnicianul

p en tru o m ai bună co lab o rare între m edic şi

com partim entarea

fiecărei unităţi de lucru un spaţiu m inim dc

n o rm e lo r

d entar. a s ig u re

In

interiorul

laboratorului,

trebuie

8 m 2,

în c o n d iţiile

re s p e c tă rii

p r in c ip iilo r

e r g o n o m ic e

ş

i

de protecţie

a m u n c ii. Instalaţiile electrice, dc apă, g az. vapori

tre­

buie izolate

co resp u n zăto r; de asem en ea, o rice d eriv aţie de la

tra­

seul

treb u ie s ă

am p lasată în v ed erea asigurării pe cât posibil a lucrului, iar ilum i­

principal

n ecesită

d e

o

robinet

separat.

Ilum inarea

lu m in ă

laboratorului

(8 0 0 -1 0 0 0 lucşi),

d isp u n ă

su rsă ce n tra lă d e

n

area

la

lo cu l

d e

m u n c ă

trebuie s ă

fie d e

4 0 0 0

8 0 0 0

lucşi.

D

iv iziu n ea

m u n c ii

în

laboratorul de tehnică d en tară p re su p u i

ne m ai m ulte încăperi: laboratorul de ba?â, com partim entul pentru

ghips,

partim entul

p relu crarea m a selo r plastice.

co m p artim e n tu l

p en tru

pentru

prelucrarea

prelucrare/lustruire,

aliajelo r

la

cald, co m ­

com partim entul

pentru

cald,

C o m p artim e n tele pentru ghips,

pentru

prelucrarea aliajelor la

p en tru p relucrare/lustruire necesită aceleaşi condiţii:

• cu în ă lţim e a de lm , adaptate lucrului în picioare;

m ese

• rezisten te

plăci

la şocuri, u şor dc cu răţat şi dezinfectat (de

p referin ţă, s u p ra fe ţe d e oţel, nichel, cro m );

• am p lasa re a m e selo r trebuie să asigure lib ertatea lucrului în

de pe m ese v o r fi spaţii corespunzătoare

ju ru l lor; între

ap aratele

p e n tru a

lu c ra lib e r;

{-

în

lab o rato arele d id actice

v o r fi afişate

instrucţiile de bază

pentru

folosirea utilajelor;

• ap aratele în perete;

c a re

gen erează

vibraţii să

fie

m o n tate

pe console

• în căp erile v o r fi do tate c u lăzi p en tru deşeuri.

C o n fec ţio n a re a construcţiilor ortodontice parcurge câteva eta­

pe clin ice (în cab in etu l stom atologic) şi etape tehnice (în laborato­

rul d e

te h n ic ă d e n ta ră ), care,

d e

o b ic ei,

alternează.

10

E tapele clinice:

- anam neza;

- exam enul pacientului;

- stabilirea diagnosticului şi a planului de tratam ent;

- in tervenţiile asu p ra ţe su tu rilo r restante (d a c ă este cazu l);

- confecţionarea direct în cabinetul orto d o n tic a co n stru c ţii­

lor provizorii;

- am prentarea, d eterm in area relaţiilor interm axilare;

- verificările de ad ap tare, rebazări, reparaţii, readaptări;

- colajul ele m e n te lo r c o m p o n e n te d in

te h n ica a d e z iv ă

fixă.

Etapele tehnice:

- m odel;

- realizarea te h n ică a p ie se lo r o rto do ntice.

SEPTIC Ă ŞI A N TISEPTIC Ă . D E FIN IR E A N O ŢIU N IL O R

P revenirea contam inării c u

germ eni

a o rg an ism u lu i

co n stitu ie

de

un

în cu rsu l

de

in clu d

exam inării

bază

un ansam blu de m etode şi teh n ici

sie şi aniisepsie.

sau

tratam entelor efec tu ate

m edicală

actuală.

elem e n t

în

asistenţa

M ăsurile

prevenire

cu n o scu te su b denum irile asep­

Asepsie -

organism ului

un

an sam b lu

d e

m e to d e

îm potriva

co n tam in ării

cu

c a re

perm it

protejarea

d in

germ eni

m icrobieni

ex terior în tim pul un or m a n o p e re m ed ico -ch iru rg icale.

\ Aniisepsie -

m etode dc p rev en ire a infecţiilor prin d istru g erea

su p ra fa ţa

m icro o rg an ism elo r sa u in h ib area creşterii lo r în plăgi, p e

tegum entelor şi m ucoaselor, p recu m

contact direct sau indirect cu o rganism ul.

şi pe

obiectele ce p o t av e a un

Dezin/ecţie -

în d ep ărtarea

sau

d istru g erea

g erm en ilo r

p a to ­

geni, d a r n u şi a sporilor.

în

general, term enul aniisepsie se

utilizează pentru

acţiunea

antim icrobiană

pentru elim in area surselo r d e c o n ta m in a re

de

pe

su p rafeţele

org an ism u lu i,

iar dezinfecţie -

p e

s u p r a ­

m ic ro b ia n ă d e

feţele inanim ate.

11

Sterilizare -

m etodă

de îndepărtare

sa u d istru g ere a

tuturor

m

icro o rg an ism elo r (bacterii, virusuri, m icelii), inclusiv a form elor

lo

r d

e

ex isten ţă (sp o ri), d e

pe u n substrat.

i

m

^

Fl E l o r STERILIZARE

m e to d ă

A

e n

t a

l u

i

ş

d e

gere a tu tu ro r m icroorganism elor.

se n ţa to ta lă a

r

u

S terilizarea e s te o

îndepărtare co m p letă, de distru­

N o ţiu n ea dc steril

sem nifică a b ­

m ic ro b ilo r vii.

M eto d ele de sterilizare

sunt:

1) prin agenţi fizici:

a) sterilizare p rin căldură:

• uscată:

- c u ae r c a ld (poupinel);

-

flam bare;

- în călzire la roşu;

- incinerare;

• um edă:

(

- prin vapori de a p ă sub presiune (autoclavă);

- în m e d iu lich id (fierbere); b ) sterilizare p rin filtrare;

c)

sterilizare p rin radiaţii:

 

-

ionizante;

2 )

v eio n izan te; chim ică.

-

 
 

C O N T R O L U L NIVELULUI

DE CU NO ŞTINŢE

1.

O rto d o n ţie . D e fin iţie , s a rc in ile

o rto d o n ţie i.

2.

R adicalul anom aliei.

3.

P refixul anom aliei.

4.

C alificativ u l anom aliei.

5.

T ip u rile an o m aliilo r topografice.

6 . T e rm in o lo g ia a n o m aliilo r alveolare.

7. A n o m aliile d en tare d e poziţie. N oţiuni generale.

8 . T e rm in o lo g ia relaţiilor interarcade.

12

9.

A

sepsia, antiscpsia. D efiniţii.

10.

D ezinfecţia, sterilizarea. D efiniţii.

 

1 1 .

E ch ipam entu l tehn ic al tru asistenţa ortodontică.

lab o rato ru lu i d e n tar,

n e c e sa r

p e n ­

12. M etodele de sterilizare a instrum entarului şi m aterialelor.

TESTE DE EVALUARE

1.

C

.S .

în

se cţia d e

o r to d o n ţie

p e n tru

un

fo to liu

s c

r e z c rv e a z ă

nu mai puţin de:

 
 

A

.

10 m 2

B. 12 m 2

C. 14 m 2

D

.

7 ni2

E.

5

m 2

2.

C

.S.

R egim ul

d e

sterilizare

a

in stru m en telo r în

cabinetul

d e o rto d o n ţie este:

A

.

120-C

2 ore

B.

1 0 0 'C

2,5 ore

C .

180°C

6 0

m in.

D .

200°C

30 min.

E .

180°C

3 0

m in.

j 3. C .M . Sălile d e b az ă ale laboratorului d e tehnică

4.

A. sala d e m odelare

B. garderoba

C .

D. sala de sudare

E .

baia

sala dc ghipsare

C .M . D ereglări ale p ro cesu lu i d e e ru p ţie sunt:

A .

m acrodonţia

B. vesti buloversia

C. inclu zia d en tară

D

.

dinţii natali

E.

hipodonţia

13

d e n tară sunt:

5.

C .M . N u m iţi anom aliile:

A. transpoziţie

B m acro d o n ţie

.

C an o d o n ţie

D e c to p ie dentară

.

.

 

E.

en to p ie dentară

6

. C .S .

T

ra n sp o z iţia este o an o m alie ce s e ca ra cte rizea ză prin:

A.

ro taţia din telui în ju ru l ax u lu i longitudinal

 

B .

d e p la sa re a

m ezială a unui dinte

 

C .

d ep lasa re a

m ezială a grupului lateral de dinţi

 

D.

d ereg larea

erupţiei dentare

 

E.

sc h im b area cu locul a dinţilor vecini pe arcada d en tară

 

7.

C .S .

H ip o d o n ţia

este o

a n o m a lie c e

s c caracterizezi» prin:

<

A p re z e n ţa d in ţilo r su p ran u m erari

.

B .

a n o m a lia

d e

fo rm ă a dintelu i

 

C .

re d u c c re a

n u m e ric ă

a

d in ţilo r d e

pe a rc a d a d entară

D p re z e n ţa atât în dentiţia tem porară, cât şi în cea perm a­ nentă

E a n o m a lia grupului incisiv în sen s vertical

.

.

8

. C .M .

A n o m alii d en tare d c

v o lu m

sunt:

 

A

.

m acro d o n ţia

 

B.

m icro d o n ţia

C .

h ip o d o n ţia

D .

o lig o d o n ţia

E.

transpoziţia

9.

C .M .

N u m iţi an o m a liile d en tare d c num ăr:

 

A

hipodonţia

 

B.

hiperdonţia

C . su p rap o ziţia

D. infrapozijia

E. v estib u lo v ersia

14

10.

C .M . N um iţi

relaţiile in te ra rc a d e la nivelul incisivilor:

A . inocluzie sagitală

 

B.

psalidodonţic

C.

inocluzie negativă

D.

angrenaj invers

E.

oligodonţie

 

Răspunsuri

1.

D

2. С

3. ,

A

D , E

4. C, D

5.

B

. C

6.

E

7.

8 .

,

9. A ,

 

10. А ,В,С

1.

C u rs

d e

p re le g e ri.

B ib liografie

2. A urel l-'ratu. O rtodonţie. la şi, 2 0 0 2 .

3. D ragoş S tanciu, V alentina D orobăţ. Ortodonţie. B ucureşti,

1991.

4 .

O v id iu G riv u . Ortodonţie. T im işo ara,

1998.

5.

V alentina D orobăţ,

D ra g o ş Stanciu. Ortodonţie şi ortope­

die dento-facială. B ucureşti, 2003.

15

E L A B O R A R E

M E T O D IC Ă

N R .

2

TEMA: N o ţiu n i

d e

c re ş te re

ş

i

d e z v o lta re

fa c ia lă .

D e z v o l­

ta re a e n ţe a ză

a p a ra tu lu i

d e n to -m a x ila r.

a p a ra tu lu i

d e z v o lta re a

F a c to rii

c e

in flu ­

d e n to -m a x ila r

Scopul:

d e a studia:

a )

d e z v o lta re a e m b rio lo g ic ă a

b) creşterea creştere osoasă;

şi

d ezv o ltarea

feţei;

craniofacială;

m ecan ism ele

de

c ) e tio p a to g e n ia a n o m a liilo r dento-m axilare.

N um ărul de o rc şi locul realizării lecţiei practice: 6 orc; cabi­ netul ortodontic.

A

C T U A L IT A T E A

T E M E I

 

D

ezv o ltarea

em b rio n a ră

a

m asiv u lu i

facial

se

realizează

în

tim pul

neurulaţiei

din

foiţa

cctoderm ică.

P artea cefalică

apare

în

s ă p tă m â n a

p artea cran ian ă şi,

fal, m ezen cefal, ro m b en ccfal.

ral va depăşi cran ial

inim a, caudal d c c a p , d eterm in ân d

a

4 -a,

în

tim pul neurulaţiei. T u b u l neural se d ez v o ltă în

prozence-

la început, reprezintă

notocordul.

trei

vezicule:

D atorită accstei evoluţii, tubul

în

această

perioadă se

p ro em in e n ţa cardiacă.

neu­

form ează

P ro em in en ţa

d e te rm in a tă

de

creşterea cncefalului este

d e n u ­

m ită tuberculfronto-nazal şi rep rezin tă to talitatea e le m e n te lo r m e-

zoderm alc,

e c to d e rm a le

şi

m ezenchim ale,

im portante m ig re a z ă şi

în

d ez v o l­

tarea cn cefalu lu i. C e lu le le c re ste lo r n eurale ţiază, dând naştere elem e n telo r faciale.

L a n iv el c e fa lic ce lu le le crestei n eu rale

se d ife re n ­

s e d istrib u ie în:

- celu le

d isp ersate

la

nivelul

suprafeţei

epitcliale

(celulele

pigm entare);

- celu le a g re g a te în d iverse structuri cohensive, asem ăn ăto a­ re cu ale g a n g lio n io r nervoşi;

în m ezcnchim ul de la nivelul m asivului

facial (o s, cartilaj, ţe su t co n ju n ctiv , m u şch i, celule dentare).

- celu le d iferen ţiate

ткпл

Fig. 1. D ezvoltarea ce fa lief« la sfârşitul prim ei luni i.u.

D in partea d orsală a sacului vitelin se fo rm e az ă

Intre

o

cele

d o u ă

d epresiune

fiind

p ro em in e n ţe

reprezentată d e fro n to -n azală

-

profundă,

sto m o d eu m u l

sa u

intesti­

faringele prim i­ -

tubul

şi

nal, partea ce a m ai cran ian ă

tiv.

există

închisă de m em b ran a oro farin g ian ă. M ezo d erm u l d in

ca rd iacă

g u ra

prim itivă

regiunile c e

înconjoară orificiul

bucal

prim itiv

se

d ezvoltă

repede,

iar

creşterea

sa

accen tu ată

v a

d eterm in a

apariţia

foarte u n o r

p ro em in en ţe

situate în ju ru l sto m o d cu m u lu i, unele form ate p e se a m a prim ului arc branhial, iar altele - p e s e a m a celo rlalte reg iu n i lim itrofe, d â n d

naştere

m ugurilor faciali.

MUGURII FACIALI

D upă

dispariţia

sunt

m em branei

de

buco-faringiene,

form a unui

co n tu ru l

orifi-

p en tag o n , ale

M ugurii

ciului co m u n nazo-bucal are la în cep u t

cărui

laturi

form ate

m ugurii

faciali (C hiarugi).

faciali sunt:

un m ugur ră a pentagonului

frontal, c e fo rm e a z ă latura tran sv ersală superioa­ sto m o d eal;

683773

U N IV E R S IT A T E A

D E

S T A T

D E

M E D IC IN A

Şl

F A R M A C IE

• N IC O L A E

T E S T E M

I

Ţ

E

A

N

U '

BIBLIOTECA

- doi m uguri

- doi m u g u ri

-

doi

m u g u ri

supero-laterale;

nazali interni;

nazali externi;

m axilari

superiori, ce form ează

laturile oblice

- doi m u g u ri m an d ib u lari,

laterale.

ce form ează laturile oblice infero-

F O R M A R E A P A L A T U L U I

M ugurele

PRIM AR

frontal

iniţial determ inat prin p ro em in en ţa prozen-

externi,

cefalului este se d iu l dezvoltării m ugurilor nazali interni şi

în

tim pul celei d e -a

6-a

săptăm âni, m ugurii

m axilari

fu zio n ează

cu

m ugurii n azali externi

şi interni şi

realizează un

m asiv celu lar

m ezen ch im ato s

c o n tin u u

-

palatul prim ar. A ceste co n tacte

fuzio-

nale ecto d erm ice co n stitu ie peretele epitelial H ochsletter, c a re d is­

p are la sfârşitul săp tăm ân ii a 7 -a prin apoptoză.

<

FO R M A R EA PALATULUI SECUNDAR

 

L am ele

palatin e

provenite

d in

părţile

laterale

m ugurilor

m

axilari

intersectează

vertical

feţele

laterale

ale

ale lim b ii,

ap o i

se

ridică d easu p ra feţei d orsale a acesteia şi

fuzionează pentru a for­

m

a palatul se cu n d ar. în

locul de unire a lam elor palatin e şi a a c e s­

to

ra c u septul n azal p o t p ersista resturi cpiteliale c u n o s c u te s u b d e ­

n u m irea perlele Lebouch. U n irea palatului prim ar c u cel secundar

se

face

prin

procesul

d c

m ezoderm izare.

în

vecinătatea

liniei

m

ediane, în procesul m ezoderm izârii, se conturează canalul nazo-

palatin, în fo rm ă d e Y , c u d o u ă orificii superioare şi unul inferior. In acest m o m en t, c a v ita te a bucală şi cavităţile nazale sunt co m p let separate.

în

concluzic,

d in

m ugurii

nazali

interni

p en d icu lară a etm o id u lu i, septul nazal, osul

va

d e riv a

la m a

p er­

incisiv, reg iu n ea c e n ­

trala

a buzei superioare. M ugurele d at participă la fo rm area pala­

tului

p rim ar.

D in

m u g u rii

n azali e x te rn i p ro v in

p a rte a

su p e rio a ră şi

ce a internă ale o rb itei şi părţile laterale ale nasului. M ugurii m axi­

lari superiori

d ar şi palatul p rim ar, părţile laterale ale buzei superioare.

secu n ­

fo rm e a z ă

restul

m axilarului superior,

palatul

18

DEZVOLTAREA M U ŞC H IL O R FACIALI Sunt 3 g ru p e dc m uşchi im portanţi la nivelul m asivului facial:

muşchii m asticatori, ai m im icii şi lim ba. A c e ştia se d ez v o ltă d in

m usculatura a rc u rilo r branhiale.

 

M

u şch ii m asticatori s e

d e z v o ltă d in trn )

sin g u ră

m a să

m u sc u ­

lară

-

m usculatura prim ului arc

branhial, d a r m uşchii divizaţi m i­

grează

spre

c e a

m ai

im portantă parte a osului

m andibular.

Prim ul

m

uşchi

care

se

d esprinde

e ste

m uşchiul

p terig o id ian

intern,

iar

m

uşchii

m aseter şi

tem poral

se

d esp rin d

m ai

târziu.

D ezvoltarea

m

uşchiului

pterigoidian

extern

a re

loc prin

fisura p etro tim p an ică

şi e ste

integrat la d isc u l

in tra a rtic u la r, c a re

s e

d e z v o ltă

c â n d

m e z o -

derm ul este cu p rin s între codii şi fosa glenoidă.

(m io to m u l)

m uscular occipital,

anterior şi spre planşeul bucal, deplasând spre a n terio r nervii şi

spre

M u scu latu ra

lim b ii

se

d e z v o ltă

c u

a

4 -a

d in

v o lu m u l

E a

începând

săptăm ână.

creşte

vasele sanguine d in regiunile posterioare. L im b a v a fi a lc ă tu ită d in

d o u ă

părţi: o ra lă (c o rp u l)

şi

farin g ian ă (baza).

C orpul lim bii se form ează p o rn in d de la prim ul arc branhial şi

este îm părţit în trei zone principale: 2 tuberculi laterali şi o zo n ă

anterioară tuberculului im par. B a z a lim bii se form ează

se a m a

arcurilor branhiale 2,3,4 şi în săp tăm ân a a 5 -a e ste rep rezen tată d e

o proem inenţă m ed ian ă - co p u la. între co p u lă şi tuberculul im par

fipare o m ică d e p re siu n e , n u m ită foram en caecum, care este la o ri­ ginea ţesutului glandei tiroide. I n tim pul săptăm ânilor a 6-a şi a 7-a,

pe

părţile laterale

culului im par. D e-a lungul m arg in ilo r laterale a le lim bii apare un

şanţ, separându-sc dc crestele alveolare. A poi arc

lor laterale ale lim bii şi aceasta a p a re c a o stru ctu ră unitară. L im b a

lam ele

ale lim bii cresc, red u cân d astfel d im e n siu n e a tu b er­

şi

şi

se

se

d eplasează

spre

cavitatea

loc u n irea părţi­

nazală,

în tre

d in aceeaşi cav itate unică -

v o r sep ara d ato rită

creşterii şi fuzionării la m e ­

creştc

palatine, iar în să p tă m â n ile a 8- a şi a 9-a, m uşchii su n t diferenţiaţi.

A stfel, cavităţile o rală şi nazală provin

stom odeum -

lor palatine.

rapid

19

M u şch ii fa cia li subcutanaţi ap ar în

a

4 -a

săptăm ână, în

por­

ţiunile ventrală şi

5-a se d esp rin d şi

chii stilohioidian, digastric, care m igrează spre p artea su p erio ară a

săptăm âna a

laterală ale osului hioid. T reptat, în

se extind, odată c u ridicarea capului. A p a r m u ş­

gâtului, spre

faţă,

pentru a întâlni fasciculele m usculare d e partea

o

pusă. în

s ă p tă m â n a a

7 -a,

foiţa m u scu lară

se sep ară

în:

 

stratul

superficial, care

v a

form a

m uşchiul

pielos c e

aco­

peră

m andibula,

form ează

o b razu l

şi

se întinde sp re an terio r şi

spre reg iu n e a te m p o rală;

• stratul p ro fu n d , unde se află sfincterul coli, care d ă naştere

m ai m u lto r m u şc h i: occipitali, orbiculari, ca n in şi incisiv al buzei superioare, pătratul buzei inferioare, m antalis, orbicularul pleoape­

lor

b u la grăsoasă.

lor

definitive şi fibrele m u scu lare sunt diferenţiate com plet.

şi

^ în

buccinatorul.

săptăm âna

a

D easu p ra

m uşchiului

buccinator

sunt în

se

dezvoltă

f

14-a toţi m uşchii

faciali

poziţiile

FO RM A REA ŞI DEZVO LTAREA SISTEM ULUI DENTAR O rganul d entar, în cursul dezvoltării sale, trece printr-o serie de

etape, descrise d e M alaseez şi G alippe şi sistem atizate de S chour şi

M assier, iar m ai

recen t d e H eld.

IEtapele d e d e z v o lta re

a sistem ului d e n ta r sunt:

1)

creşterea şi d ife re n ţie re a celulară:

- p ro life ra re a epitelială;

- d ife re n ţie re a tisu la ră (co njun ctiv o -ep itelială);

- o rg a n o g e n e z a (d iferen ţiere m orfologică);

2)

m in e ra liz a re a ţe su tu rilo r d en tare -

calcificarea;

3 ) e ru p ţia

d e n ta ra , în so ţită d e creşterea radiculară;

4 )

u zu ra d e n ta ră şi

atro fia o rizo n ta lă

a

parod on ţiulu i.

sunt strict delim itate în tim p, ci se suprapun

parţial. D e a se m e n e a , în zone diferite ale m axilarului, d ar b in e d e ­

term inate, au loc

altfel,

o rg an o g en eză (p rim ele trei luni de v iaţă intrauterină) şi durează o perioadă îndelungată. L a unii dinţi, o rg an o g en e za începe abia

de

A ceste etape

n u

e tap e d iferite de ev o lu ţie a o rg an elo r dentare. De­

în p erio a d a generală

form area o rg a n e lo r dentare începe

20

după naştere (de ex em p lu , la m olarul de m in te acest proces arc loc

la 4 - 5

ani).

ERUPŢIA DENTARĂ

In ev o lu ţia

dinţilor,

privită

su b

asp ectu l

rap o rtu rilo r sale c u

cu p rin d e

p ro fu n zim e a m ax ilaru lu i (a ţesutului

conjunctiv) şi a elem en telo r epiteliale, p ân ă

epitelial, care este m ugurele d en tar; 2 )

superior,

legat la pedieul, răm âne fix în raport c u m axilarul, iar m arginile

cupei cresc în

tul form ării rădăcinii.

globului

m axilarele,

se

disting

d o u a

perioade.

P rim a

Ia

p erio a d ă

două faze:

1) d ep lasarea în

form area

procesul de în fu n d arc c o n ­

polul

să u

şi

în c e p u ­

tinuă, d ar nu

al întregii

form aţiuni epiteliale;

p ro fu n zim e, p ân ă

la c o n stitu ire a co ro an e i

D u p ă S c h o u r şi M assier, ciclu l erup ţiei şi uzurii d in ţilo r inclu­

de patru stadii:

I.

eru p ţia intraosoasă,

 

II.

perforarea m ucoasei;

 

III.

o c lu z ia c o m

p le tă

şi în c e p u tu l

uzurii;

IV.

e ru p ţia co n tin u ă

şi u z u ra p ro g resiv ă.

ETIOPATOG ENIA A N O M A LIILO R DENTO -M AXILARE

A nom aliile dento-m axilare su n t tulburări ale aparatului dento-

maxilar. asociate cu tulburări fu n cţio n ale n eu ro-m usculare, o clu -

îa lc şi psiho-sociale. D eşi anom aliile d en to -m ax ilare (m alocluzii-

le)

atât ereditatea, cât şi

acest proces. C ercetarea cauzei unei an o m alii are o im portanţă deosebită în d iag n o sticarea ci, d c o a re c e c u n o a şte ra p ato g en iei per­

mite aplicarea unui tratam ent potrivit cazului clinic. FACTORII LO CO -REGIONALI

sunt

considerate

o

p ro b lem ă

d e

dezvoltare,

putem

afirm a

c ă

factorii de

m ediu a u

im plicaţii im portante în

C reşterea craniofacială, d ezv o ltarea

m axilarelor sunt

inlluen-

ţate de starea funcţiilor o ro -faciale (respiraţia, m asticaţia, degluti­

a n o ­ ano­

ţia şi fonaţia). F uncţiile

aparatului d en to -m ax ilar p o t pro d u ce

am elio rează sa u a g rav e az ă

malii secudare, de adaptare, c a re malia prim ară.

21

D EG LU TIŢIA ATIPICĂ

T recerea d c

la m odul d c deglutiţie infantilă la d eglutiţia ad u l­

se

realizează p e

la vârsta d e

18 luni.

prin c o b o râ re a lim bii, pre­

z

e n ţa

incisivilor ş i

alungirca

buzelor.

M odificarea

m ecanism ului

poate a v e a

loc şi

la vârsta de 3

ani,

d u p ă

eru p ţia

m olarilor 2

tem ­

porari.

atipică,

lo tu şi, în tre 6 şi 9 ani, 3 0 % dintre copii prezintă deglutiţie a d ică m a tu rizarea d e g lutiţici nu s -a produs, lim ba continuă

se

interpună

în tre

arcade,

contracţia

m usculaturii

pcriorale

se

m

enţine.

 

D u p ă R ix, d e z o rd in e a psihom otorie e ste rezultatul unei tulbu­

rări

pouto, care su sţin e c ă „p u tem

degiutiţiei

in telectu ale tran z ito rii” .

psihologice.

A ce astă

ipoteză pare să

De-

v ed ea reapariţia în p erio ad e scurte a

regresiunilor

fie co n firm ată

psihice ş i

şi

d e

infantile în

tim pul

tulburărilor

f

D acă

ritm ul d e

creştere

şi cantitatea m asei o so a se depind

de

activitatea sistem ului en docrin, direcţia de creştcrc

logia o so a să

tizaţi în g ru p e antagoniste.

m orfo­

fixate prin echilibrul m uşchilor, c a re sunt repar­

şi deci

sunt

D u p ă R ix şi B alard, există trei tipuri d e d eglutiţie atipică:

1. D eglutiţia se efectucază cu arcadele strânse, c u o poziţie lin-

guală spre înainte. A ceasta antrenează o

b u za su p erio ară e s te tonică, sau o vestibuloversic a incisivilor, înso­

este hipotonică.

strân se, c u o poziţiona­

ţind

infraocluzie incisivă, dacă

b e a n ţa anterio ară, d a c ă b u za superioară

2. D eg lu tiţia s e

e fe c tu e a z ă c u

arca d ele

re

d a r vestibuloversia este cu atât m ai im portantă, c u cât tonusul orbicu- larilor este m ai slab.

beanţă verticală,

a

lim bii

spre

în ain te.

A ceasta nu

antrenează o

3. L im b a o c u p ă

o

p o ziţie în altă şi distală. L x istă o insuficienţă

antrenează o retroalveolic in cisiv ă m ai se ­

veră atunci câ n d e a este însoţită dc o contracţie in tem pestivă a bu­ zei in ferio are, a p ătratu lu i şi a m oţului m en to n u lu i (c la s a II/2 Angle).

a presiunilor linguale c e

22

R espiraţia este o

RESPIRAŢIA ORALĂ

funcţie b io lo g ică c o m u n ă aparatului respira­

tor şi aparatului dento-m axilar, care

in m od obişnuit, în stare de

norm ală este ce a nazală.

crescute

cavităţile n azale, se face apel la poate în lo cu i în to talitate p e c e a

a sig u ră schim burile gazoase,

la eforturi m ici, respiraţia

în an u m ite condiţii, datorită necesităţilor

prin

rep au s sa u

trecere

a

sa u

dificultăţilor

de

aerului

în

totalitate

respiraţia o rală. A ceasta însă nu o nazală.

E tiolo gia resp iraţiei o ra le

• O bstrucţia nazală determ inată de: deviaţiile de sept, polipii na­

zali (în urm a rinitelor repetate), corpii străini indavaţi în fosele nazale.

• O bstrucţiile nazo-faringiene (vegetaţii adenoide).

• O bstrucţiile

linguo-faringiene

(am ig d a le

hipertrofiate,

g lo -

soptoză, retrognaţie m andibulară).

• Infecţiile nazo-faringiene cro n ice -

fo car p erm anent dc e x ­

tindere spre laringe, plăm âni.

• Iritaţiile cronice

infecţioase supraglotice, ce produc hiperex-

citabilitatea

centrului

cardiorespirator prin

stim uli

recepţionaţi

d e

pneum ogastric,

detcnninând

constricţia

nazofaringiană

prin

v a-

sodilataţie o rală şi red u cerea ritm ului şi am plitud in ii respiratorii.

 

C

au zele posibile ale respiraţiei orale:

-

cavitate nazală îngustă;

 

f

-

traum atism nazal însoţit d e o dev iaţie a septului nazal şi d c

o

obturaţie

parţială

a

cavităţii

nazale, eventual întreţinută de o

sinuzită cronică;

- d efo rm are n azală co n g en itală;

- vegetaţii ad en o id e im portante;

- am igdale volum inoase s a u „kissing to n sils”;

- cornet

inferior

inflam at

sau

hiperdezvoltat,

fen o m en elo r alergice.

M an ifestările clinice

c a

u rm are

a

O xigenarea

redusă

a

ţesu tu rilo r

nervoase

d eterm in ă

apatie,

lipsă

de

interes

pentru

cele

studiate,

lipsă

d c

rezistenţă

la efort,

întârziere în d ez v o lta re a psihică.

23

T o ra c e le p re z in tă deficit d e creştere tran sv ersală (torace cari-

m ătănii

nat),

co sta le , sc ap u la e alatae, g e n u valg u s, g en u varus.

rebord

c o stal

eversat,

p rezenta

şanţului

H arrison,

1 u lb u rările în d ez v o lta re a ap aratului d e n to -m a x ila r şi a feţei:

• ac ţiu n ea d irectă a aerului inspirat prin cavitatea orală asu ­ pra bolţii p alatine, care su feră o deplasare în sus;

• red u ce re a presiu n ii d in sin u su l m ax ilar, c a re se îngustează;

• lipsa d e e fic ie n ţă a buzei su p erio are, c u d e p la sa re a incisivi­ lor in prodenţie;

c o m p re siu n e a laterală a buccinatorilor;

 

lipsa d e

p resiune

a

lim bii

pe pereţii

laterali

ai arcadei al­

veolare;

m o d ificările

d in

co m p o rtam en tu l hioidian,

c u

retropoziţia

m andibulei şi a lim bii;

• d ezech ilib ru l dintre presiunea n egativă în tim pul inspirului nazal şi presiunea expirului nazal (W ustrow );

an tag o n ist a l su p ra fe ţe lo r m asti-

cato rn

u n ele

m o d ific ări

în

jo c u l

ale m o la rilo r (F rank);

• lip sa stim u lilo r naturali d e creştere

nazal şi al zo n elo r

lim itrofe (Frankel);

la nivelul ansam blului

• p reze n ţa

v eg etaţiilo r lim foepiteliale, care

p lasare înainte a m andibulei.

d eterm in ă

o

de­

DbiN IO -M A X ILAR E

VICIOASE S '

a p a r

i

ţ

D eprinderile

subiect,

practicate

v icio ase

în

m o d

sunt

acte,

consecvent

gesturi

pe

o

i a

a n o m

a

l

i

i l

în su şite

spontan

d u rată

îndelungată

o

r

de

a

existenţei, cu o a n u m ita frecvenţă, ritm icitate şi intensitate şi carc

>4 p erio a d a

d ezvoltării

aparatului

dento-m axilar,

în

corelaţie

cu

alţi

factori

p o t

g en e ra

sa u

agrava

anom aliile

d en to -m ax ilare

Iile

dereglează

determ inând a n o m alii dento-m axilare caracteristice.

ech ilib ru l

activităţii

chin g ilo r

m uscularc

D eprinderile v icio ase se îm part în

trei categorii:

I ) tim p d e

d c

p o stu ră

v ic io a să

a

co rp u lu i,

cap ulu i

v egh e, în tim

p u l so m n ulu i sa u al activ ităţilo r;

24

antagoniste,

şi

m an d ib u lei,

î

2)

d e

a suge degetele, b u zele,

d iv e rse obiecte;

 

3)

d

c

interpoziţie a lim bii s a u

a

u n o r

o b ie cte

p e ca re

le m u şc ă.

T o ate

aceste

deprinderi

m o d ific ă

echilibrul

dintre

forţele

m

usculare antagoniste, d eterm in ân d

o

d ezv o ltare

nepro p o rţio n ală

a

ele m e n te lo r scheletice p e ca re s e inscră.

 

FACTORII LO CALI

Factorii

locali, im plicaţi în

ctio p ato g en ia

an om aliilor d en to -

m

axilare,

influenţează

in teg ritatea

şi

funcţionalitatea

n o rm ală

a

aparatului dento-m axilar.

F actorii nocivi

pot

acţiona în c ă

în

peri­

o a d a d e d e z v o lta re intrauterină, fiind p ro v o caţi de:

- infecţii

- traum atism e;

- poziţii a n o rm a le ale c o rd o n u lu i o m b ilical în z o n a cefalică.

(sifilis);

TRAUM ATISM ELE M AXILO -FACIALE

auri-

culo-m andibulară d eterm in ă

lei, cu interesarea zo n elo r d e c re ş te re şi tulburări în d ezv o ltarea

zonelor afectate (an ch ilo ză tc m p o ro -m an d ib u lară săre).

La naştere -

aplicarea forcepsului

uneori

pe zo n e le

cefalică şi

co n tu zii, luxaţii ale

cu

m a n d ib u ­

pa­

profil d e

Preşcolar - producerea tra u m a tism e lo r craniofaciale prin c ă ­

dere. contuzii în zona facială şi

teogenetice d c creştere, c u tu lb u rări ulterioare.

cicatrice în reg iu n ea

iŞcolar -

prezenţa fracturilor şi luxaţiilor dinţilor

centrelor o s-

frontali, aso ­

ciate cu

nă,

leziuni

alveolo-m axilarc, procese de osteoscleroză în

z o ­

favorizează producerea d e incluzii, m alpoziţii sa u ch iar defor­

maţii ale dinţilor învccinaţi.

La copii,

orice

leziune în

zo n e le

de

creştere

este

u rm ată

de

tulburări în dezvoltare, care se fac observate d u p ă 5 -1 0 ani.

PIERDEREA PR EC O C E A D IN ŢIL O R

Se

consideră

extracţie

p rem a tu ră

a

d in ţilo r tem porari

când

(A dler, M u n ch ) sau

intervalul

până

la

e ru p ţia

celo r

I an (B red y , T aatz).

definitivi

depăşeşte

25

atu n ci

an i

2

Aspectele clinice

• M o d ific area erup ţiei d in ţilo r p erm an en ţi:

eru p ţie accelerată, co n secin ţa p ro ceselo r de o steită periapi-

p ro d u ce o m odificare grad d ife rit d e im atu-

c a lă cu pierderea d in ţilo r tem porari; se poate

a se c v e n ţe lo r d e ritate radiculară;

u n

eru p ţie ,

iar

d inţii

a p a r c u

fibros, care

blochează eg resiu n ea dintelui perm anent.

• R e d u c e re a spaţiului restan t prin d e p la sa re a în se n s sagital a d in ţilo r lim itrofi, în s o ţită d e e x tru z ia a n ta g o n ic ilo r.

• A pariţia dezechilibrelor ocluzale ca urm are a interferenţelor

erupţie în târziată

prin

constituirea

unui

c a p a c

şi

încrucişate, prognaţie m an d ib u lară falsă, o cluzie ad ân că falsă, ino­

cluzie sagitală cu tulburări funcţionale, laterodeviaţii m andibulare,

m axi­

larelor.

a

m odificării dinam icii

relaţiilor bim axilare.

Se

produc:

ocluzii

• O p rirea în

dezvoltare a osului alveolar, precum

şi

a

C o n secin ţele

pierderii precoce a d in ţilo r tem porari sunt com ­

plexe, de ordin

dc m ai m ulţi factori:

m o rfo lo g ic şi funcţional, iar tabloul clinic depinde

- num ărul şi felul dinţilor interesaţi;

- ritm ul pierderilor;

intervalul d c tim p d in m o m entul pierderii precocc lo r şi p â n ă la e ru p ţia fiziologică;

-

a dinţi­

-

poziţia şi rapoartele dinţilor succesionali;

-

p articularităţile ech ilibrului d c forţe oro -faciale;

-

o

clu zia dentară;

-

particularităţile individuale.

 
 

C O N T R O L U L NIVELULUI

DE CUNOŞTINŢE

1.

V

â rs ta la c a re

a p a re e x tre m ita te a cefaJic ă a m a siv u lu i

facial.

2.

V arietăţile

d in pu n ct d c vedere

topografic, descrise

în

m i­

g

ra re a c e lu le lo r crestei neurale.

3.

M o d a lită ţite d e distribu ire a celu lelo r crestei neurale.

 

4.

F

o rm area m u g u rilo r faciali şi a palatului prim ar.

26

5.

F orm area

palatului secu n d ar.

6 .

F o rm area

şi d e z v o lta re a sistem u lu i dentar.

7.

D

eglutiţia atipică - facto r

etiologic

în apariţia an o m aliilo r

dento-m axilare.

8.

R

esp iraţia orală: etio lo g ia ,

c a u z e le posibile.

9.

D

eprinderile vicioase în apariţia anom aliilor dento-m axilare.

10.

T raum atism ele m axilo-faciale.

11.

P ierderea precoce a d in ţilo r -

m anifestare clinică.

TESTE D E EV A LU A R E

1. C .S . O rg a n o g e n e z a a re

lo c în:

Л.

prim ele 2 săptăm âni de viaţă intrauterină

B.

prim ele

3 luni dc v ia ţă intrauterină

C

.

p rim

a

lu n ă d e

v iaţă ex tra u terin ă

D

.

p rim

a

să p tăm â n ă d c

v ia ţă extrauterină

E.

p rim

a

lu n ă d e

v ia ţă in trauterină

2. C .S .

M o rfo g e n ez a d u reaz ă:

A d e

.

Ia 2

p ân ă

la 6

luni d e viaţă intrauterină

B 1 lună

.

d

e

la

d e

v ia ţă

in trau terin ă p ân ă Ia m aturitate

C 2 săp tăm ân i

.

d

c

la

p â n ă

D n aştere până la

.

d

e

la

Ia 9 luni d e viaţă in trau terină 12 ani

E. de la 3 luni de v iaţă intrauterină până Ia m aturitate

3. C .S . C’are

d e re g la re

dereglarea respiraţiei

e s te

d e o r d in

p u r o rto d o n tic ?

A .

B. dereglarea deglutiţiei

C. suptul degetului

D. eru p ţia in co rectă a

E. p rezenţa unei c a v ită ţi în tr-u n d in te

u n u i d inte

4. S em n ele clin ic e în

C .M .

respiraţia orală:

A.

în repaus b u zele

fo rm e a z ă o

fantă d esch isă

B.

buze uscate şi fisurate

C.

m axilarul inferior e s te în retropoziţie

27

5.

I).

d eglutiţie infantilă

E.

fren lingual scurt

C .M . A n o m a lia d e in serţie a fren u lu i lingual p o ate provoca:

A.

înclinaţic o rală a

g rupului incisiv inferior

Fi.

d ia s te m ă

in fe rio a ră

C .

D. retropoziţie a m axilarului superior

E. prognaţie a m axilarului inferior

în c lin a ţie v e stib u la ră a g ru p u lu i in cisiv inferior

6 . C .M . D e g lu tiţia in fan tilă p o ate dezvolta:

Л.

p ro tru z ie a g ru p u lu i incisiv

B.

in o clu zie verticală

C

.

d ereg lări d e eru p ţie a d in ţilo r perm anenţi

D.

transpoziţie dentară

E

.

tortopoziţie dentară

7.

C .M . N u m iţi etapele d e dezvoltare a sistem ului dentar:

A . c re şte re a şi d ife re n ţie re a celu lară

B . m in e ra liz a re a ţesu tu rilo r d en tare (calcificarca)

C . e n ip ţia d en tară

D. d e n ta ră

u zu ra

şi a tro fia o rizo n ta lă a

p arod on ţiulu i

nici o

E. e tap ă

8 . C .M . C a u z e le respiraţiei orale:

A. cavitate n azală îngustă

B. d efo rm are nazală congenitală

C. eru p ţie in co rectă a incisivilor inferiori

D

. vegetaţii adenoide

E.

am igdalc