2.

Evolutia filogenetica a extremitatii cefalice; consecintele in patologia dento-maxilo-

faciala.

Trecerea de la cele mai simple forme de viata si pana la om presupune un lung proces de
diferentiere si multiple transformari. Omul actual ( si el o etapa in evolutia filogenetica) este
rezultatul unui proces de modelare dictat de factori de mediu si de factori functionali.

La nivelul extremitatii cefalice exista modificari. Trecerea de la botul mamiferelor la omul actual
s-a realizat prin intermediul unor specii , considerate etape de transformare. De la
Pithecanthropus s-a observat modificarea raportului intre cutia craniana care se mareste ( mai
multa substanta nervoasa) si masivul facial. Se produce reducerea craniului visceral in evolutia
filogenetica, mai rapid decat reducerea materialului dentar corespunzator, fapt ce ofera
posibilitatea instalarii unor situatii patologice:

- Accidente de eruptie a molarilor de minte

- Aparitia anomaliilor dento alveolare cu inghesuire, parodontopatii, carii pe fetele
aproximale

Evolutia sistemului dentar:

- La animalele nevertebrate nu exista sistem dentar, dar exista elemente necesare prinderii,
retinerii, fragmentarii alimentelor.
- La vertebratele inferioare – pesti selacieni – dintii sunt sub forma de spine triunghiulare,
ingrosari ale mucoasei bucale de origine ectodermala, similare cu solzii.
- Procesul de individualizare al dintilor care se diferentiaza la reptile, incepe la pestii ososi
(teleostomi, stiuca, crapul) cu dintii sudati pe maxilar si formeaza campuri dentare,
haplodonti (forma simpla), izodonti (de aceeasi forma), heterotopi.
- Reptilele marcheaza un moment superior, cu dintii implantati in alveole, tot haplodonti,
izodonti, cu 3 generatii de dinti conoizi. La reptile apare permutarea dintilor pe verticala,
prin procesul de resorbtie al radacinilor, fenomen ce ramane si la om.
- Pasarile, cele mai evoluate vertebrate inferioare nu au dinti, au un cioc chitos. Singurul
incisiv superior la pui cade imediat ce a spart coaja oului lacas.

La mamifere apare un proces complex de diferentiere ce ajunge sa aiba o :

- Dentitie temporara cu 32 dd : i 3/3, c1/1, m4/4

- Dentitie permanentp cu 44 dd : i3/3, c1/1, pm 4/4, m3/3

Dintii s-au modificat ca urmare a modului de hrana, astfel:

1
 - Ierbivore, pierd caninii si un pm, au o formula de 36 dd; rumegatoarele sunt mai
specializate si au 32 de dd; la cabaline se mentine formula initiala, dar se reduc caninii
mult
- Rozatoarele au redus cel mai mult numarul de dinti, unele pana la 16; au disparut caninii,
iar incisivii au forme de daltite, ce se ascut prin roadere
- Carnivorele si insectivorele, la care s-au dezvoltat caninii considerabil
- Primatele, la care caninii si molarii se reduc dimensional comparativ cu carnivorele

Adaptarea la mediu si concurenta vitala au determinat aparitia de forme proprii fiecarui grup de
vietuitoare; dezvoltarea formei dd de la simplu la complex, cu specializarea lor urmata de
modificari numerice. Dintii se adapteaza conditiilor de mediu dar ramane cert si factorul ereditar
in morfogeneza dentara.

Cu cat individul va evolua pe scara filogenetica, va avea dd mai putini si mai mici, iar omul
viitorului va avea un cap mare si mai putini dinti (Holden).

2. Perioada de organogeneza.

2
Constituirea si dezvoltarea oraganismului uman are 2 perioade:

Organogeneza
- prima perioada in care apar si se diferentiaza organele si dureaza cam trei luni de viata i.u;
la sfarsitul perioadei embrionul ia infatisare umana;
- tulburarile in perioada de organogeneza duc la lipsa sau aparitia supranumerica a unor
organe (anodontii, dd supranumerari), aparitia de malformatii congenitale
Morfogeneza
- a doua perioada, se intinde pana la maturitate si include actul nasterii; reprezinta cresterea
si diferentierea organelor

Se mai utilizeaza si impartirea in 2 perioade separate de actul nasterii:

- Perioada prenatala Ou- fecundare- ziua 14
Embrion- ziua 14- ziua56
Fat- ziua 56- nastere
- Perioada postnatala

Cresterea este intensa la inceput, prin diviziune apar 2, apoi 4 celule aprox egale = blastomere.
Pornind de la 8-9 blastomere segmentatia se face inegal » celule mai mari, macromere si mai
mici, micromere;
- Micromerele numite si trofoblaste secreta o substanta care erodeaza mucoasa uterina si
permite nidatia oului in ziua 8.
- Macromerele se aglomereaza si alcatuiesc butonul embrionar Ubrecht, iar oul se numeste
blastocit.

Butonul embrionar este sediul unor modificari ce vor duce la formarea primelor 2 foite
embrionare: entoblastul si ectoblastul.
- Entoblastul se formeaza din celule superficiale care se inmultesc, capata o dispunere
concava de unde rezulta sacul vitelin, lecitocelul.
- In restul masei celulare se produce o dehiscenta si apare o alta cavitate, vezicula
amniotica., delimitata de celule ectoblastice.
Cele 2 vezicule sunt asezate una langa cealalta si prin unirea peretilor rezulta discul embrionar la
13-14 zile de la fecundare, bidermic= format din 2 straturi.

De pe fata dorsala a discului embrionar apare o umflatura, nodulul Hensen, care se continua
caudal cu linia primitiva. Ele alcatuiesc asa numitul cordo-mezoblast. Se formeaza un strat nou
mezoblastul care ajunge la limita dintre entoblast si ectoblast.
- Mezoblastul prezinta in dezvoltarea sa capacitatea de a igra, de a se diferentia pentru a da
nastere la tesuturi noi: conjunctiv, cartilaginos, osos, muscular.
- La nivelul nodulului Hensen se produce o invaginare » canalul cordal.

3
 - Se constituie cele trei foite embrionare de baza: endo, mezo si ectoblastul.

Ectoblastul sufera o ingrosare mediana » placa neurala. Placa neurala se invagineaza » tub neural.
O parte din celulele sale se transforma in celule crestale sau ale crestelor neurale cu rol important
in initierea si desfasurarea organogenezei.

Partile laterale ale mezodermului se divid in doua lame: somatopleura si splahnopleura care
delimiteaza inte ele cavitatile celomice, dr si stg.

Prin presiunea celor doua celomuri » gutiera intestinala »tub intestinal primitiv, inchis la ambele
capete de membrana cloacala si de membrana bucofaringiana.

Formarea arcurilor branhiale are mare importanta in organogeneza ADM si a extremitatii

cefalice si a gatului. Dupa formarea tubului neural, acesta sufera o dilatare rapida » veziculele
cerebrale.

Perioada de organizare branhiala este sincrona cu perioada de flexiune a extremitatii cefalice.

Pe plan filogenetic reprezinta repetarea filum-ului de daptare la conditiile de trai acvatic.

Momentul aparitiei arcurilor branhiale este fixat diferit in timp intre sapt IV, sau a II a sau in
jurul zilei 17.
Dupa Graber arcurile sunt bine constituite in sapt V. Mecanisme de aparitie:
1. Invaginarea epiblastului
2. Cresterea in ritm accelerat a mezoblastului
3. Procesul de flexiune al extr. Cefalice care nu ar putea fi realizat fara cutarea transversala

Organizarea branhiala dispare repede , ea se termina in ziua 35 prin disparitia santurilor

interbranhiale. Mecanismul de disparitie = mezodermizatie.

Nr . arcurilor branhiale este diferit 4, 5 sau 6, numerotate de la 1 la 6, majoritatea autorilor

sustinand ca sunt 5. Ele sunt sediul de origine al unor formatiuni importante.
- Arcul 1 (mandibular) da nastere partilor moi si scheletice ale ADM, mandibula in
totalitate.
- Arcurile 2 si 3 (hioidian si tiroidian) participa la formarea partilor inferioare ale gatului si
partilor superioare ale toracelui.
- Arcul 4 si urmatoarele participa la formarea partilor inf ale gatului si partii sup a toracelui.
- Si santurile branhiale au importanta. Din santul 1 (dintre arcurile 1si 2) » foseta auditiva
»vezicula auditiva »labirintul membranos al urechii.
- Intre arcurile 2, 3 si 4 se creaza santul precervical » sinusul precervical

4
 - Si partea interna a regiunii arcurilor branhiale sufera o serie de modificari » camp
mezobranhial.

3. Morfogeneza neonatala.
a. Formarea mugurilor faciali, a arcurilor maxilare, a limbii, vestibulelor,
musculaturii, septarea
b. cavitatii buco-nazale.
c. Formarea scheletului Ap.D.M.
d. Formarea si dezvoltarea sistemului dentar

5
a) Formarea mugurilor faciali, a arcurilor maxilare, a limbii, vestibulelor, musculaturii,
septarea

Mugurii faciali

In functie de autori sunt descrisi 8-9 muguri formati dupa disparitia membranei bucofaringiene.

Mugurii sunt:
- Un mugure frontal
- Unul sau 2 muguri nazali interni MNI - aici apar diferentele de nr
- Doi muguri nazali externi MNE
- Doi muguri maxilari superiori MMS
- Doi muguri mandibulari MM

- Mugurii nazali apar secundar din mugurele frontal. El emite in jos si median una sau doua
prelungiri MNI si doua prelungiri in jos si lateral MNE.
- Mugurii maxilari sup si mugurii mandibulari provin din materialul primului arc branhial.
- Mugurele frontal participa la formarea partii anterioare a cutiei craniene si a celor 3
prelungiri 1MNI si 2 MNE.
- Acestea delimiteaza intre ele doua formatiuni = placodele olfactive. Printr-un proces de
infundare placodele se adancesc » sant, apoi tunel, inchiderea tunelului se face pe baza
MNI in ziua 35 la stadiul de 8 mm. Ulterior din placodele olfactive iau nastere celulele
neurosenzoriale ce vor stabili conexiuni cu bulbul olfactiv.
- Intre MNE si MMS se gaseste o depresiune = placoda cristaliniana. La nivelul ei creierul
anterior are dezvoltata o vezicula = vezicula optica, element primar al formarii aparatului
vizual.
- Formarea urechii. Apare din santul 1 interbranhial, la sfarsitul sapt 8 sub forma unui
tubercul. De aici deriva urechea externa. Cavitatea timpanului si trompa Eustachio provin
tot din primul sant interbranhial.

Septarea cavitatii nazo bucale primitive.

Cavitatea nazo bucala se va imparti in 3 cavitati:
- O cav bucala
- Doua cav. nazale

Formarea palatului primar si a partii anterioare a cav. nazale se realizeaza prin activitatea
conjugata a MNI si MMS. Evolutia MNI a fost urmarita partial odata cu placodele olfactive.
- Fata sa ventrala este strabatuta de un sant median. Dupa desfiintarea acestuia , tot pe fata
anterioara apar 2 santuri ce impart regiunea in 3 zone:
- 2 bombari = procese globulare

6
 - O zona mediana = tubercul median
- In acest timp, MMS delimiteaza impreuna cu MNE vezicula optica si canalul lacrimal.
MNE are o crestere incetinita si MMS stabileste raporturi directe cu MNI.
- Totul se desfasoara ca si cum MMS drept si stang preseaza pe MNI care bombeaza »
ridicaturile narinare.
- Deci prin burjonarea MNI, a celor doi MNE si prin infundarea placodelor olfactive » 2
tunele olfactive . tunelele olfactive vor comunica cu cavitatea bucala prin orificii = coane
primitive.
- Anterior de coane se gasesc narinele primitive separate de septul embrionar.

Formarea palatului secundar

- Dupa formarea palatului primar si a narinelor primitive, septul embrionar se dezvolta si
continua septarea verticala ,
- MMS emite doua prelungiri care se intilnesc pe linia mediana. Sudarea se face prin
mezodermizare. Septul nazal vine in contact cu linia de sudura » o noua meozdermizare »
palatul secundar.
- Unirea palatului primar cu cel secundar se face tot prin mezodermizare. In vecinatatea
liniei mediene se contureaza canalul nazopalatin.

Rezumat:
- Din MNI » lama perpendiculara a etmoidului, septul nazal, osul incisiv, regiunea centrala
a buzei superioare
- Din MNE » partea sup si interna a orbitei, partile laterale ale nasului
- Din MMS » restul maxilarului superior, palatul secundar si primar, partile laterale ale
buzei superioare

Formarea mandibulei
- MM cresc si se intalnesc pe linia mediana unde se produce unirea lor » arcul mandibular.
- Partile laterale ale mugurilor se intalnesc cu MMS cu care solidarizeaza prin
mezodermizare. Din partea anterioara si superioara a mugurilor mandibulari se formeaza
buza inferioara.
- Planseul bucal se formeaza dintr-o prelungire a primului arc branhial, completat cu
material din arcurile 2 si 3.

Formarea limbii
- Se realizeaza pe seama materialului de la nivelul MM si a campului mezobranhial.
- Initial se dezvolta un sac din membrana mucoasa ce se umple cu masa mandibulara.

7
 - In sapt 5 apar niste proeminente pe fata arcului mandibular din care se formeaza regiunea
mijlocie a limbii.
- Intre ele se dezvolta o proeminenta anterioara, tuberculul impar (tubercul Hiss) din care se
formeaza varful limbii. Se adauga material provenit din celelalte arcuri branhiale.
- Locul de fuziune al materialelor din arcurile 1 si 2 este delimitat de foramen coecum. In
partea posterioara se gaseste copula sau pars copularis care se dezvolta din arcurile 2 si 3.
- Pe ambele parti ale copulei se dezvolta tesut mezodermal din arcurile 2, 3 ,4 structurand
organul lingual.

Invelisul limbii este epiteliu stomodeal sub care se gasesc fibre musculare specializate pentru supt
si deglutitie. In nici un alt loc al organismului nu se dezvolta atat de timpuriu musculatura.

Papilele sunt schitate din sapt 11, mugurii gustativi in sapt 12-14.

Formarea vestibulelor.
- Este similara la maxilarul superior si inferior.
- Arcurile maxilare formeaza mase compacte ce delimiteaza cavitatea bucala. La limita lor
externa epiteliul sufera o ingrosare si se invagineaza in mezoblast.
- Aceasta lama epiteliala are 2 tipuri de celule:
 un strat profund generator
 un strat superficial de acoperire
- Pe masura infundarii in mezoderm, celulele superficiale nu mai ajung la suprafata, ci
raman in profunzime, se vacuolizeaza si formeaza un gol in interirul cordonului.
- Formatiunea capata aspect de jgheab » vestibulul impreuna cu buza si partile moi jugale.

Formarea musculaturii orofaciale.

- Din primul arc branhial iau nastere : temporalul, maseterul, pterigoidianul intern,
pterigoidianul extern si probabil milohioidianul.
- Inervarea lor se face de partea motorie arc mandibular ( din arcul 1 branhial).
- La inceput este o masa comuna, masa premusculara care se diferentiaza in lama
musculara externa temporomaseterina si o lama interna pterigoidiana.
- Din arcul doi branhial se formeaza o masa premusculara din care se formeaza - digastricul
si stilohioidianul, pe o parte
- plan superficial, muschiul pielos si mm mici si superficiali ai mimicii
- plan profund, mm profunzi ai mimicii
Inervarea arcului 2 branhial este asigurata de nerv facial

b) Formarea scheletului Ap.D.M.

8
Moduri de osificare : transformarea tesutului conjunctiv in tesut osos, mai multe mecanisme:
a) Osificare directa, membranoasa = transformarea directa a tesut fibros in tesut osos
b) Osificarea encondrala, de substitutie = transformarea initiala a tesut conjunctiv in tesut
cartilaginos, urmat de osificarea acestuia
c) Combinarea celor 2 procese in cadrul aceleiasi piese osoase.

a) Osificarea directa
- La inceput apar condensari de celule conjunctive nediferentiate si cresterea numarului de
elemente fibroase precolagene.
- Apar celule osteoblaste care secreta oseina; ulterior oseina este impregnata cu saruri
minerale si apar travee osoase » se inmultesc » retea laxa, apoi din ce in ce mai densa,
trabeculara.
- Unele osteoblaste devin osteocite.
- Zona osificata se intinde spre periferia piesei fibroase.
- Osificarea se face intr-o zona sau mai multe zone = zone sau puncte de osificare si rezulta
osul primitiv. la periferia sa se produce o condensare fibroasa = periostul.
- la periferia oaselor late ale cutiei craniene si la oasele fetei ramane un strat membranos ce
devine tesutul conjunctiv al suturilor, zona importanta pentru cresterea osoasa.

b) Osificarea indirecta
- Se adreseaza in special oaselor lungi.
- Tesutul conjunctiv se transforma in tesut cartilaginos cu celule numite condroblaste,
invelit la periferie de pericondru.

Etapele condrificarii:
- Condensarea mezenchimului = centre de condrificare
- Diferentierea si aglomerarea de celule condroblase
- Formarea matricei sau a substantei fundamentale
- Condensarea mezenchimatoasa la periferia piesei

Transformarea osoasa se face:

a) De la periferie; apare un tesut periostic care care acopera suprafata piesei cartilaginoase
Oasele de membrana (nu stiu daca aici trebuie plasate!) maxilarele, vomerul,, oase nazale,
lacrimale, os frontal, parietal, os timpanic, apofize pterigoide
b) Din interiorul masei cartilaginoase (osificare endocondrala) ; in interiorul masei
cartilaginoase apar insule osteoblastice ce depun substanta osoasa; zonele cresc prin
extindere inlocuind tesutul crtilaginos prin condroliza si condroplazie. Tesutul
cartilaginos persista sub forma unor lame la unirea diafizei cu epifiza oaselor lungi, sunt
cartilajele de conjugare.

9
 Oase de natura encondrala : mezetmoidul, cornetul inferior, o parte din sfenoid, o parte
din occipital
c) O situatie particulara este cartilajul condilian, care se metaplaziaza la partea inferioara si
se regenereaza condrogenic la partea superioara

Etapa cartilaginoasa
Schita cartilaginoasa a craniului (condrocraniul)
Primele condensari ale mezenchimului se constituie la sfarsitul sapt 2 iar la sfarsitul sapt 4 sunt
condensari suficiente » placard » scleroblastemul cartilaginos. Edificarea condrocraniului incepe
in luna a 2 a si se termina la mijlocul vietii intrauterine.
Schitele cartilaginoase ale fetei
- Cartilajul Meckel
- Cartilajul Reichert
Formarea scheletului osos : 3 perioade:
a) Perioada de diferentiere – aparitia centrelor de osificare
b) Perioada de proliferare – etapa de extindere rapida a osificarii in regiunea neosificata
c) Perioada de constructie este etapa de reorganizare a structurii interne

Osificarea mandibulei
Incepe precoce, primele centre de osificare apar cam in ziua 30 de v.i.u; este al doilea os dupa
clavicula care e osifica.
Osificarea mandibulei ( pe o hemimandibula) se face din mai multe puncte:
- Un punct central, principal, angular inferior
- Un punct incisiv secundar
- Un punct mentonier
- Un punct condilian
- Un punct cocoronoidian
- Un punct pentru spina Spix
- Osificarea ramurii orizontale; primele schite apar la nivelul punctului central, situat in
locul viitoarei gauri mentoniere, ca niste lamele arcuate ca o gutiera pat.
- Primele lamele apar in plina masa fibroasa lateral de cartilajul Meckel. Lama osoasa se
ingroasa si se rasfrange » 2 pereti ososi care delimiteaza un sant adanc.
- Cele 2 lame osoase emit prelungiri orizontale ce vor septa santul; se delimiteaza canalul
Serres si canalul mandibular.
- In tesutul mezodermal dintre mugurii dentari apar alte prelungiri ososase care separa
mugurii dentari.

Osificarea regiunii simfizare si mentoniere

- Osificarea regiunii simfizare si mentoniere se face de la punctele mentonier si incisiv
secundar

10
 - tesutul osos rezultat din proliferarea lor se uneste cu cel rezultat de la nucleul central,
catre luna IX.
- Unii autori considera ca participa si cartilajul Meckel ce s-ar transforma in oase mici, deci
osificare encondrala.
Ipoteze de aparitie a mentonului:
- Consecinta a schimbarilor de angulatie a bazei craniului
- Trecerea la pozitia verticala si schimbarea modului de locomotie
- O simpla intarire osoasa
Stadiul fetal nu prezinta menton; la copilul mic este putin dezvoltat; evolutia sa apare cu
dezvoltarea de ansamblu a ADM.

Osificarea ramurii ascendente

Osificarea se face direct (membranoasa) de la 3 puncte de osificare:
- Punctul condilian
- Punctul coronoidian
- Punctul spinei Spix
In lunile III-IV apar trei cartilaje noi fara legatura cu cartilajul Meckel (cartilaj primar)
- Cartilajul mandibular cartilaje secundare
- Cartilajul coronoidian
- Cartilajul angular
Alti autori enumera:
- Cartilajul condilian, cel mai important, determina posibilitatea unei cresteri mai rapide a
mandibulei; la marginea sa inferioara se formeaza os pe baza cartilajului, la partea
superioara exista activitate condrogenica
- Cartilajul coronoidian, serveste ca model pentru osificarea apofizei coronoide
- Un cartilaj mic anterior, incisiv

Osificarea maxilarului superior

Sunt descrise 5 puncte de osificare pentru fiecare hemimaxilar:
- Un punct nazal pt regiunea canina si apofiza ascendenta
- Un punct incisiv intre punctul nazal si linia mediana
- Un punct palatin pentru cele ¾ posterioare ale apofizei palatine
- Un punct malar
- Un punct orbito nazal pt sinusul maxilar si partea interna a planseului orbitei
Cele 5 puncte de osificare apar in plin tesut conjunctiv in luna a II a cresc repede si fuzioneaza
spre luna a VI a.
Unii autori considera ca osificarea pleaca de la doua puncte:
- Unul anterior, premaxilar sau incisiv, situat sub orificiul nazal

11
 - Unul posterior, postmaxilar, situat sub orbita
Osificarea are loc :
- In suprafata
- In profunzime

Formarea sinusului maxilar

- Este corelata cu formarea celorlate sinusuri, avand origine comuna.
- Apare dupa formarea cavitatilor nazale primare cand elieful lor se modifica cu aparitia
cornetelor si meaturilor.
- Sinusul este schitat in sapt 10, iar la inceputul lunii a IV a are aspectul unui sac mic. La
nastere are dimensiunea unui bob de mazare si ramane asa pana la 6 ani cand creste
rapid.

d) Formarea si dezvoltarea sistemului dentar

Etapele dezvoltarii dentare:

1) Cresterea si diferentierea celulara
a) Proliferarea epiteliala
b) Diferentierea tisulara
c) Organogeneza
2) Mineralizarea tesuturilor dentare
3) Eruptia dentara si crestere radiculara
4) Uzura dentara si atrofia orizontala a parodontiului

Formarea lamei dentare

Pana la 6-7 sapt de v.i.u epiblastul stomodeal are o alcatuire stratificata:
- Un strat de celule turtite
- Un strat de celule cilindrice
- Membrana bazala

Se produce o proliferare celulara mare » lama epiteliala primitiva cu proprietati inductoare asupra
mezenchimului. In perioadele de crestere apar aglomerari de substante specifice : fosfataza
alcalina si acizi ribonucleici.
Dupa formare lama primitiva se infunda in mezoblast, are loc un proces de invaginare » sant care
se adanceste; pe fundul santului se gaseste cordonul epitelial » al doilea proces de proliferare
evaginare a mezoblastului cu 2 efecte:

- Adancirea rapida a santului

- Ingustarea lamei epiteliale

12
Procesul progreseaza » duce la formarea vestibulului gurii. Deci din lama dentara primitiva se
formeaza vestibulul gurii.
Paralel cu saparea vestibulului gurii, cordonul epitelial prolifereaza in profunzime » lama dentara
primara cu origine distincta fata de lama epiteliala primitiva.

Lama prolifereaza, celulele isi modifica forma, suprafata de deniveleaza si apar 10 formatiuni pt
mugurii dd temporari. Din sapt 16 apar mugurii molarilor permanenti I, II, III.
Lama dentara primara da nastere lamei dentare secundare, din care se formeaza, din sapt 20 ,
mugurii dd de inlocuire.
Rezumat:

- Lama epiteliala primitiva » vestibulul gurii

- Lama dentara primitiva » dd temporari
- Lama dentara secundara » dd permanenti

Evolutia mugurilor dentari

- Succesiunea fazelor este identica pt toti dintii, particularitatile sunt legate de forma
coroanei si nr de radacini.
- Odata cu formarea mugurilor, celulele epiteliale care acopera mugurele devin din ce in ce
mai cilindrice , se formeaza o condensare celulara epiteliala, un fel de nodul. Acest nodul
dispare repede, iar legatura mugurelui cu lama dentara se ingusteaza luand forma unui
cordon.
O sectiune orizontala a cordonului arata :
- La periferie celule cilindrice
- In interior celule aplatizate
La stadiul de clopot dentar cordonul sufera procesul mezodermizarii si raman doar insule , perlele
Serres.
Partea distala a mugurelui se aplatizeaza, apoi devine concava » stadiul de cupula.
Aspectul germenilor dentari se modifica prin continuarea procesului de invaginare, apar si
procese de histodiferentiere » stadiul de clopot.
Partea epiteliala devine organul smltului (organ adamantin).
Tesutul conjunctiv vascular devine papila dentara.

Organul smaltului
Are :
- O periferie – alcatuita din – epiteliu adamantin extern - un sg strat de celule
sau rotunjite, care se rasfrange si apare -epiteliul adamantin intern - celule alungite
adamantoblaste sau ameloblaste (celule formatoare de smalt)
- O zona centrala; fiecare celula are o prelungire fina protoplasmatica spre papila dentara
- Substanta fundamentala – intre celule, cu elemente fibrilare (punti) care trec de la o celula
la alta

13
 - Stratum intermedium – bogat in fosfataze cu rol in mineralizarea smaltului
- Pulpa smaltului – intre stratum intermedium si ep adamantin extern – substanta
fundamentala cu aspect mucoid, cu celule stelate sau fusiforme

Diferentierea tisulara la nivelul papilei conjunctivo vasculare

- Papila conjunctiva este bogat vascularizata. Celulele de la periferia papilei se diferentiaza
in celule speciale, alungite si dispuse in palisade, cu rol in formarea dentinei =
odontoblaste.
- In spatiul dintre odontoblaste si membrana bazala apar fibrile precolagene (de reticulina)
situate perpendicular pe membrana bazala care se continua cu reteaua fibrilara din
interiorul papilei = fibrele Korff.
- Odontoblastele emit prelungiri distale ce formeaza o retea anastomotica din care deriva
fibrele Tomes.
- Conceptiile clasice atribuie odontoblastelor formarea dentinei.
- Conceptiile mai noi acorda importanta fibrilelor.
- Tesutul conjuctiv din jurul clopotului dentar se organizeaza si el, ia aspect de invelis si
clopotul trece intr-un nou stadiu, acela de folicul dentar.

Alcatuire folicul dentar:

- Sac
- Organul smaltului
- Organul dentinei

Formarea dentinei
Sunt doua etape:
- Formarea tramei organice = matricea
- Depunerea sarurilor = mineralizarea
- Inceputurile dentinogenezei sunt legate de proliferarea fibrelor Korff, care condenseaza
din ce in ce mai mult » predentina, care se va mineraliza ulterior.
- Fibrilele sunt in stadiul precolagen, apoi trec in stadiul colagen. In aceasta masa raman
canalicule fine prin care trec prelungirile odontoblastelor = fibrele Tomes.
- Depunerea sarurilor minerale se face in jurul fibrelor Tomes (odontoblastele ar avea un
rol accesoriu in dentinogeneza).
- Procesul de mineralizare se face dupa principiul precipitarii unor substante cristaline
dispersate intr-un mediu coloidal.
- Calcificarea nu se face omogen, porneste de la focare mici, sferice = calcosferitele
Betrami, care se unesc intre ele. Raman zone hipocalcificate = spatiile Czermack.
- Edificarea dentinei coronare incepe in zona viitorilor cuspizi sau margine incizala si se
intinde spre baza foliculului.

14
 - Depunerile se fac in straturi concentrice de la exterior spre pulpa. Cresterea dentinei
continua in ritm foarte lent pe toata durata vietii, camera pulpara se micsoreaza.
- In situatiile speciale apare dentina de iritatie, dentina secundara.
- In timpul formarii dentinei pauzele dintre perioadele de activitate crescuta = liniile de
contur Owen.

Formarea smaltului
Sunt doua etape:
- formarea tramei organice = matricea
- depunerea sarurilor = mineralizarea
- Adamantoblastele intra in functiune la un anumit interval dupa ce a inceput histogeneza
dentinei.
- Dupa formarea primului strat de dentina intre ea si ameloblaste apare o membrana
adamantino dentinara care se va gasi in continuitate cu substanta interprismatica.
- Sediul modificarilor este la nivelul fibrelor Tomes. Pe masura ce extremitatea fibrelor
Tomes se transforma in prisme de smalt, ea isi continua dezvoltarea la portiunea aflata in
contact cu ameloblastele.
- Dupa omogenizare urmeaza o prima impregnare minerala care incepe la periferia prismei
= perioada de premineralizare sau mineralizare minima.
- Sarurile minerale strabat epiteliul adamantin extern prin dializa si ajung la marginea
papilei smaltului.
- Se produc aici modificari chimice, iar sarurile sunt transportate la stratum intermedium,
cu rol activ datorita fosfatazelor alcaline si acizilor ribonucleici.

Mineralizarea matricei smaltului se face prin mecanism dublu:

- De retragere a apei si a unei parti din substanta organica
- De depunere masiva de saruri minerale si cristalizarea acestora, ajungand ca smaltul sa fie
mineralizat 96%
- Mineralizarea incepe la nivelul cuspizilor spre colet, se realizeaza ritmic, de unde si
aparitia striatiilor Retzius.
- Pe masura ce se depune smaltul pulpa smaltului se reduce iar epiteliile adamantine se
unesc.
- Ameloblastele isi pastreaza configuratia pana la formarea smaltului, apoi regreseaza si
devin un epiteliu de acoperire = membrana Nasmith.
- Perioada de depunere a smaltului este limitata in timp spre deosebire de dentina.
- Smaltul se formeaza pana dupa inceperea formarii radacinii.

Formare si dezvoltarea radacinii

15
 - Radacina incepe sa se formeze numai dupa ce coroana si-a atins dimensiunile definitive.
- Semnalul de incepere este dat de la nivelul zonei de trecere de la epiteliul adamantin
extern la cel intern.
- Dupa constituirea coroanei acest epiteliu continua o proliferare, alcatuind pentru fiecare
radacina un manson epitelial subtire = teaca Hertwig.
- Pe masura ce se alungeste radacina inelul tecii Hertwig se ingusteaza iar radacina se
subtiaza pana cand ramane doar orificiul apexian prin care trece PVN.

Teorii asupra formarii radacinii:

- Dupa formarea coroanei se produce o proliferare in profunzime a tecii Hertwig

- Alte teorii considera ca inelul fertil ramane intotdeauna pe locul sau iar depunerile
succesive de de dentina se fac concomitent cu o miscare ascensionala a coroanei.

Nu se cunoaste inca mecanismul intim al septarii mansonului epitelial la dintii pluriradiculari. –

- Primul tesut dur care se formeaza este dentina.

- Cementul apare ulterior. Dupa formarea dentinei, elementele epiteliale raman disociate si
dispar treptat, ramanand insule = resturi epiteliale Malassez.
- Se depune o substanta acelulara, iar din tesutul conjunctiv se deferentiaza cementoblaste »
cement fibrilar, acelular, primar.
- Exista o limita de separatie = limitanta dentino corticala.
- Paralel cu aparitia cementoblastelor, se modifica si structura sacului periradicular.
- Apar fibre perpendiculare pe axul radadcinii, inglobate in cement si cu o parte in corticala
osoasa alveolara = fibrele Sharpey.

Formarea osului alveolar

- Osificarea maxilarelor incepe la distanta de regiunile de formare a germenilor dentari.
- Osul inconjura ca un jgheab regiunea germenilor.
- Apoi apar septuri interdentare si se stabileste contiguitatea cu germenii prin organizarea
parodontiului.
- Fibrele Scharpey fac legatura dintre os si cement .
- La inceput germenii dentari sunt asezati intr-o singura alveola comuna dupa care se separa
alveolele dd temporari de cele ale dd permanenti.

Particularitati pe grupe de dinti si de dentitii

- Incisivii temporari inferiori sunt primii dd care se formeaza
- Incisivii superiori
- Molarul 2 este ultimul care se diferentiaza

16
Din punct de vedere al evolutiei , dd temporari au 3 perioade:

- Perioada constructiva pana la evolutia extraalveolara a coroanei; camera pulpara enorma,

radacina in formare = per labila constructiva
- Perioada de stare; dintele complet format, apexul inchis sau aproape = perioada stabila
- Perioada de regresiune fiziologica; smalt abrazat, se face rizaliza, perioada labil
distructiva

Dintii definitivi sunt impartiti in 2 mari grupe:

- Dinti succesionali – pm, canini, incisivi permanenti

- Dinti accesionali – molarii
- Germenii dintilor succesionali ocupa o pozitie orala mai profunda ca a dd temporari, mai
ales caninul.
- Incisivii si caninul au o pozitie orala pana aproape de eruptie.
- Premolarii se deplaseaza spre vestibular si ajung intre radacinile molarilor temporari.
- Diferentierea molarului 1 permanent incepe de la embrionul de 16 sapt.
- Lama dentara primara se prelungeste distal inapoia molarului 2 temporar, aproape ca o
prelungire distala a lamei corespunzatoare molarului 2 temporar, motiv pentru care
molarul 1 permanent ar face parte din prima dentitie.
- Germenul molarului 2 permanent ar aparea in luna a IX a. S-ar forma dintr-o prelungire
epiteliala ce trece pe deasupra molarului 1 permanent.
- Molarul 3 se formeaza dintr-o prelungire distala ce porneste de la mugurele molarului 2,
pe la 4-5 ani.
- Maxilarele prezinta cea mai mare incarcare de dinti pe la varsta de 5 ani cu 20 de dinti
temporari si 32 de muguri intraososi = perioada de dezordine normala maxilodentara.

Eruptia dentara

Prima perioada are 2 faze:

a) Deplasarea in profunzimea maxilarului, pana la formarea mugurelui dentar
b) Continua procesul de infundare, marginile cupei cresc in profunzime pana la constituirea
coroanei si inceputul formarii radacinii

A doua perioada
- dintele in raport cu maxilarul face o miscare ascensionala;

17
 - punctul fix in raport cu maxilarul devine zona de formare a radacinii, totul se petrece ca si
cum coroana ar fi propulsata prin dezvoltarea radacinii.

4 stadii in ciclul eruptiei si uzurii dintilor:

1) Eruptia intraosoasa
2) Perforarea mucoasei
3) Realizarea ocluziei complete si inceputul uzurii
4) Eruptia continua si uzura progresiva

- In cursul miscarii ascensionale a coroanei se produce umplerea fundului alveolei .

- Eruptia trebuie privita ca un fenomen continuu, ce duce la expulzia dintelui daca nu este
franat de antagonisti.
- Cand lipseste contactul, eruptia continua pana la eliminarea dintelui, aceasta eruptie se
face printr-o deplasare a dintelui in raport cu planul de ocluzie pe care il depaseste =
eruptie activa.
- In perioada de crestere aceasta se face impreuna cu osul alveolar iar raportul radacina
clinica / coroana clinica ramane constant = egresiune dentara.
- Modificarea raportului coroana clinica /radacina clinica in sensul micsorarii implantarii =
extruzie dentara.
- Raportul coroana/ radacina clinica poate fi modificat prin atrofia peretilor alveolari si a
parodontiului = eruptia pasiva.

Particularitati ale eruptiei pe grupe dentare

- Molarul 1 permanent are de strabatut un capac osos foarte gros, datorita faptului ca locul
sau de formare este foarte profund.
- Prima directie de evolutie a molarilor ar fi spre mezial panacand intalnesc dintele vecin.
- Deoarece acesta nu sufera proces e resorbtie, apare o forta de raspuns contra unda, care
duce la verticalizarea axului molarului si eruptia in pozitia cunoscuta.
- Molarii de 12 ani se redreseaza mai usor, molarii de minte mai greu si raman inclusi.
- Radacinile curbate distal, mai ales la molarii inferiori se datoreaza dezvoltarii spre
posterior a arcului mandibular.
- Dintii succesionali (PM, C, I) intalnesc in evolutia lor tesut osos care ii desparte de
radadcina dintilor temporari iar evolutia este in mare masura legata de resorbtia
temporarilor.
- Dintii anteriori permanenti au o pozitie iintraosoasa aproape incolonati unul in spatele
celuilalt: IC, IL, C.
- La arcada inferioara sunt alte particularitati, in sensul ca, la inceput exista un spatiu
mare intre incisivii centrali, ca urmare a existentei cartilajului simfizar, iar ceilalti

18
 germeni sunt ingramaditi. Pe masura reducerii cartilajului simfizar spatiul se reduce si
apare o aliniere a germenilor.

Ritmicitatea eruptiei
- Dintii inferiori inaintea celor superiori.
- Primii dd temporari apar la 6-8 luni, apoi din 6 in 6 luni apare cate o noua grupa de dd.
- Ordinea este : ic, il, m1, c,m2, astfel ca la 2 ani si ½ avem toti dd temporari erupti.
Exceptia este eruptia il sup care erupe inaintea celui inferior.
- Dd permanenti apar de la 6 ani.
- La 6 ani erupe molarul 1.
- La 7 ani erupe incisivul central.
- La 8 ani erupe incisivul lateral.
- Intre 9 si 12 ani erup premolarii si caninul (dd succesionali).
- Ordinea la maxilarul superior : PM1, PM2, C.
- Ordinea la arcada inferioara : C, PM1, PM2.
- Deci in spatiul ramas intre IL si M1 trebuie sa incapa 3 dd. Daca spatiul nu este suficient
are de suferit ultimul dinte din serie, astfel la maxilarul superior caninul are o frecventa
crescuta a ectopiilor, iar la mandibula PM2.
- Molarul 2 permanent erupe la 12 ani.
- Molarul de minte are o eruptie foarte variabila, intre 17 si 25-27 ani.

Factori ce influenteaza eruptia

Factori locali
- alungirea progresiva a radacinii ce impinge coroana
- Cresterea parodontiului ce tinde sa expulzeze dintele
- Iritatia fiziologica masticatorie
- Presiunea musculaturii asupra oaselor maxilare
Factori generali
- Disfunctii endocrine, tiroidiene, hipofizare, timus
- Hipovitaminoze A si D

- Eruptia dd poate fi intarziata de anumite obstacole.

- Se vorbeste de o pierdere a potentialului de eruptie in ocluzia deschisa.
- Varsta eruptiei dentare este una dintre varstele individului si se pot face comparatii cu
varsta civila si varsta osoasa.
- Neconcordanta acestor varste poate duce la ADM.
- Eruptia dentara este in directa concordanta cu resorbtia radacinilor dd temporari.

Resorbtia (rizaliza) dinti temporary

19
 - Cam la un an dupa formarea sa completa dintele temporar incepe sa sufere un proces de
reducere a radacinii sale, ce duce la caderea fiziologica a dintelui.
- Inainte se considera ca osul si dintele se demineralizeaza, proces denumit halisterezis sau
osteoliza respectiv odontoliza.
- Se admite si existenta unei resorbtii fagocitare a tesutului dur: osteoclazie respectiv
odontoclazie.
- Resorbtia incepe din varful radadcinii, dar poate sa inceapa si de pe una din fetele ei, de
obicei cea care priveste spre dintele de inlocuire.

2 tipuri de rizaliza:
- Resorbtia lacunara, geodica datorata osteoclastelor, tipul principal de resorbtie
- Resorbtia neteda sau liniara
Cele doua tipuri de resorbtie pot coexista la acelasi dinte, pe radacini diferite, sau pe fete diferite
ale radacinii.
Rizaliza este un proces intermitent cu perioade de activitate si perioade de repaos.

Factori ce influenteaza dinamica rizalizei

- Evolutia dd definitivi, au rol de accelerare si orientare a rizalizei
- Starea de imbatranire a dd temporari
- Hipotiroidia » intarzierea rizalizei
- Hipertiroidia » accelerarea rizalizei
- Traumatismul ocuzal, cand d temporar este presat intre traumatismul ocuzal si d definitiv
- Inflamatia are rol controversat
- Anchilozele osteoradiculare ar avea un rol important in limitarea resorbtiei

Resorbtia dd temporari in anodontia dd succesionali

- Exceptional se intalnesc cazuri cand se face resorbtia normala in lipsa dd succesionali.
- Intarzierea resorbtiei se produce cand dd tempoari nu sunt solicitati, aflandu-se sub planul
de ocluzie, molarul 2 temporar poate persist pana la 40-50 de ani.
- Euler explica longevitatea molarilor temporari prin faptul ca raman la nivelul planului de
ocluzie si sunt stimulati favorabil de masticatie. Brabant sustine formarea unei anchiloze
osteoradiculare ce mentine molarii.
- Incisivii laterali temporari, odata cu inlocuirea restului de dinti pierd contactul cu planul
de ocluzie si nu mai beneficiaza de stimulul masticator si se pierd mai repede.

Rolul pulpei in rizaliza

- Primele studii asupra resorbtiei radiculare s-au facut la animale.
- Se observa o resorbtie la periferia radacinii determinata de modificarea tesuturilor
inconjuratoare si o resorbtie care pornea din interiorul camerei pulpare care-si modifica
structura si capata proprietati resorbtive.

20
- La om s-a demonstrat ca pulpa ramane pasiva, ba chiar opune o rezistenta la rizaliza.
- Structura pulpei se modifica numai la nivelul zonei de resorbtie unde este inlocuita de
tesut de granulatie.
- La dd devitali resorbtia este incetinita.
- Dinamica rizalizei in corelatie cu caria dentara.
- Caria simpla ar produce o accelerare a resorbtiei molarilor temporari, explicata prin
tulburari vasomotorii pulpare provocate de carie » stare congestiva » »activarea resorbtiei.
- Inflamatia pulpei ar accelera resorbtia dintilor temporari.
- In necroza pulpara aseptica, radacinile se resorb putin si neregulat.
- Focarele septice periaapicale duc la resorbtii masive neregulate ale radacinilor si osului.

21
4. Caracteristicile Aparatului Dento Maxilar la naștere

La naștere
- etajul inferior al feței este foarte puțin dezvoltat
- mandibula ocupă o poziție posterioară față de maxilar
- există o mare libertate de producere a mișcărilor în ATM
- unghiul mandibular este larg deschis
- raporturile dintre maxilare se stabilesc la nivelul crestelor
- arcurile maxilare sunt cel mai des, semicirculare, dar sunt și forme mai plate sau mai
ascuțite
- palatul este de obicei puțin adânc
- la naștere, nu ar exista contacte intermaxilar (Stillman)
- in ceea ce privește mișcările mandibulare la naștere, Stillman acceptă pe lângă mișcarea
verticală și o mișcare anteroposterioară de amplitudine mică; mișcarea de lateralitate
apare la erupția molarului doi temporar
- Schwarz distinge 5 tipuri principale de apofize alveolare = raporturile intermaxilare la
naștere

1. Ocluzia plană, forma cea mai favorabilă de evoluția a ADM

2. Ocluzia în acoperiș abrupt, cu creste înguste, cu o distanță sagitală și un anumit grad de
acoperire verticală; forma cea mai frecventă; la copii există o distoocluzie tranzitorie ce se
poate permanentiza daca apar obstacole în calea mandibulei
3. Ocluzia în cutie – creasta superioară puternic dezvoltată acoperă ca un capac creasta
inferioară
4. Ocluzia progenă cu creasta inferioară ce depășește anterior creasta superioară , posibil și
cu un spațiu unde se interpune limba
5. Ocluzia cap la cap

Tipurile 4 și 5 pot fi continuarea post partum a stadiului al II lea ( progen )

- În timpul alimentației copilul face mișcări de propulsie a mandibulei șicontracții ale

buzelor și obrajilor pentru sugere
- Deglutiția se face cu maxilarele distanțate
- La nou născut, epiglota se găsește aproape la înălțime vălului palatin și în timpul sugerii
copilul respiră liniștit

22
- Mai târziu poziția glotei este coborâtă iar copilul trebuie s-o închidă cu ajutorul epiglotei;
deci nu poate face mișcări de deglutiție și respirație în același timp. De Coster acordă o
mare importanță acestui fenomen în etiologia sugerii degetului. La unii copii,
transformarea primei modalități în cea de a doua nu se face ușor sau complet. Se pot
instala stări de neliniște și atunci , în mod reflex copilul introduce un deget în gură.
- Mandibula, din poziția posterioară, ajunge să aibă treptat, raporturi mai anterioare, fiind
rezultatul alăptatului la sân.

23
5. Morfogeneza postnatala.
a. Zone si tipuri de crestere osoasa la nivelul Ap.D.M.
b. Mecanismul eruptiei dentare si formarea osului alveolar. Etapizarea eruptiei
si permutarii dentare. Eruptia patologica.
c. Dinamica cresterii si dezvoltarii postnatale cranio-faciale.
d. Varsta cronologica si parametrii varstei biologice (osoase, dentare, sexuale).
e. Dinamica dezvoltarii arcadelor dentare si ocluziei de la nastere la adult.

a) Zone si tipuri de crestere osoasa la nivelul Ap.D.M.

Modificarile de dimensiune i forma ale elementelor ososse se efectueaza prin mai multe
modalitati:
A) Cresterea periostala
B) Cresterea la nivelul suturilor
C) Cresterea la nivelul cartilajelor
D) Activitate osteogenetica si osteotransformatoare a ligamentului alveolo-dentar
E) Modificari de dimensiune, forma si raporturi prin aciuni osteotransformatoare si
modelante (resorbtie si apozitie)

A) Cresterea periostala
- Cresterea periostala are un rol deosebit in cresterea oaselor de membrana.
- Fata interna a periostului este tapisata cu osteoblaste ce produc noi straturi de os periferic,
ce se incorporeaza la osul format anterior.
- Activitatea periostala de marire a osului se produce pana la stadiul adult. Pe masura ce se
apropie de stadiul adult, ritmul de marire a dimensiunilor devine mai lent, in schimb se
modeleaza forma adulta.
- Modelajul formelor exterioare se datoreste factorilor functionali si in special actiunii
musculaturii.
- Activitatea stimulatorie a musculaturii creeaza zone de fertilitate osteogenetica, ceea ce
explica aparitia crestelor si a rugozitatilor la locul de insertie.
- S-a pus in evidenta corelatia dintre robustetea mandibulei i dezvoltarea musculaturii
acestui os.
- Cresterea periostala difera la maxilarul superior fata de mandibula. Mandibula se pare ca
beneficiaza mai mult de aceasta crestere decat maxilarul superior.

B) Cresterea la nivelul suturilor

- Modul de unire intre oasele extremitatii cefalice este reprezentat de suturi. Sunt
considerate adevarate periosturi de conjugare.
- Gratiolet – suturile apar si se formeaza din centru (baza craniului) spre periferie
Lebourg – suturile au mai multe stadii:
- Sincondroza – stadiu cartilaginos

24
 - Sinfibroza – oasele sunt unite prin tesut fibros mai putin lax, ce permite o libertate relativa
a oaselor pe care le leaga; acest stadiu are rol in cresterea osoasa dirijand procesul
osteoformator
- Sinartroza – cele 2 suprafete sunt in contact; stadiul persista pana la varsta adulta
- Sinostoza – intre cele 2 piese scheletice s-a creat o punte osoasa

Structura suturilor faciale are 5 straturi:

- Cate un Strat celular osteogenetic, intern, adiacent osului - 2
- Capsula externa, un strat fibros care acopera , de o parte si de alta, stratul osteogenic- 2
- Strat intermediar intre cele 2 capsule externe, tesut conjunctiv -1
La o sutura exista 2 centre de crestere, adiacente fiecarui os. Ele pot avea ritmuri diferite de
crestere

Factorii functionali pot influenta cresterea suturala.

- Principalele suturi care asigura dezvoltarea faciala si raporturile cu baza craniului sunt
orientate in planuri similare ce privesc de sus in jos si dinainte inapoi;
- sunt deci oblice si paralele cu un plan ce uneste mijlocul seii turcesti cu punctul Bolton (in
fundul scobiturii de pe marginea posterioara a condililor occipitali).
- Fata de acest plan Broadbent a stabilit punctul de referinta RP – Registration Point care ar
fi centrul de la care se face marirea diametrelor extremitatii cefalice.

Datorita suturilor, fata se mareste in directie anterioara si inferioara, in raport cu neurocraniul.

Clasificarea suturilor dupa modul in care se afronteaza oasele:

a) Suturi armonice, oasele vin in contact prin suprafete netede ( sutura palatina, maxilo-
malara, frontomalara)
b) Suturi dentate , oasele au marginile dantelate (sutura dintre oasele botii craniene)
c) Suturi scuamoase, cele doua suprafete osoase au forma de bizou si se acopera una pe alta (
sutura temporoparietala, palatomaxilara)
d) Sutura de imbucare, schindylese, una din marginile osoase este sub forma de creasta,
una sant (sutura vomerosfenoidala)

C) Cresterea la nivelul cartilajelor

- Exista diferente intre rolul cartilajelor primitive ale craniului si fetei si cele secundare ale
mandibulei.
- Cartilajul primar al mandibulei are rol de sustinere, de mentinere a formei si o anumita
stabilitate in dimensiunile mandibulei.
- In schimb, un rol important il are capsula nazala si septul nazal cartilaginos.

25
- Capsula nazala cartilaginoasa formeaza scheletul primordial al partii superioare a fetei, iar
in jurul ei se formeaza oasele maxilare, nazale, lacrimale, etmiodul, vomerul, oasele
palatine.
- Are rol important in determinarea formei initiale a fetei iar tulburarile aparute acum nu ar
putea fi complet corectate.
- La nastere, partea anterioara a boltii capsulei nazale separa oasele frontale de oasele
nazale si determina cresterea oaselor nazale.
- Cartilajul nazal are un rol deosebit in cresterea verticala si sagitala a fetei . la pacientii cu
despicatura palatina, s-a constatat ca in dezvoltarea acestui os are influenta centrul de
crestere a septului nazal cartilaginos.
- La nastere septul nazal este in intregime cartilaginos, se afla in scobitura vomerului printr-
o fixare foarte laxa, dar fixarea de zona maxilara este foarte puternica si aceasta
particularitate de asamblare diferita ii confera rolul de regulator al cresterii fetei
superioare.
- Dintre Cartilajele secundare ale mandibulei are importanta doar cartilajul condilian ce
asigura marirea verticala a ramurii ascendente.
- Cartilajul condilian a fost asimilat cartilajelor de conjugare, dar el prezinta unele
particularitati.
- Individualitatea cartilajului condilian fata de cartilajul de conjugare rezida din faptul ca
acesta nu este ramasita unui cartilaj ce ar fi precedat toata piesa osoasa.
- Are o activitate proliferativa deosebita datorita faptului ca este strabatut de canale
vasculare pana la celulele proliferative.
- Are rol in reglarea cantitatii si directiei de crestere a mandibulei. Oprirea in dezvoltare a
cartilajului condilian duce la o hipodezvoltare mandibulara.

Chateau propune ca anomalia clasa II Angle subdiviziunea 1 sa fie odenumita hipocondilie,

caracterizata prin ingustarea , compresiunea arcadei maxilare cu prodentie accentuata.

D) Activitatea osteogenetica si osteotransformatoare a ligamentului alveolodentar

Corelatia dintre sistemul dentar si scheletul osos maxilofacial este foarte complexa si vom
exemplifica astfel:
1) Daca se examineaza fata unui copil cu anodontie totala si aceea a unui copil dentat cu
dezvoltare faciala medie , deosebirile sunt evidente de la inspectie; astfel, se observa mari
deficiente de dezvoltare in inaltimea ramurii orizontale, chiar si in grosimea ei.
2) Comparatia dintre cimpazeu si om: la puiul de cimpazeu , pe perioada instalarii dentitiei
temporare, fata ramane asemanatoare cu a unui copil. In cursul dezvoltarii apar diferente:
- La cimpanzeu cresterea creierului inceteaza dupa 2 ani si se produce osificarea cutiei
craniene care nu se mai dezvolta
- La cimpanzeu primul molar permanent erupe foarte devreme, imediat dupa terminarea
eruptiei dentitiei temporare; apar si modificari faciale importante: fruntea se inclina foarte

26
 mult, creste orbita si se formeaza botul; proportiile faciale se schimba iar cutia craniana
ramane neschimbata; acest lucru pune problema influentei sistemului dentar asupra
cresterii faciale cel putin in sens sagital

- Cresterea la acest nivel se face nu numai pe fetele laterale dar si la nivelul septurilor
interdentare.
- Cresterea la nivelul procesului alveolar se face mai ales in inaltime. Eruptia dentara duce
la mariri ale fetei in sens vertical.
- Fortele declansate de paratele ortodontice produc modificari osoase prin resorbtie si
apozitie.
- Activitatea ligamentului alveolodentar este reglata de influentele functionale.
- Se pare ca sistemul dentar joaca un rol si in inchiderea unghiului mandibulei, care este
foarte deschis la copilul mic 160˚, si se inchide treptat pana la 115˚.

E) Resorbtia si apozitia
- Se refera la modalitatea de de modificare dimensionala a piesei osoase prin actiunea
conjugata in zone diferite si pe fete diferite a celor 2 procese de baza ale modelarii:
resorbtia si apozitia
- Oasele cutiei craniene sufera un proces de apozitie pe fata exterioara si un proces de
resorbtie pe fata interna.
- Dezvoltarea tablei interne are loc sub actiunea creierului iar tabla externa este supusa
influentelor mecanice, ami evidente in unele regiuni ( supraorbitara, mastoidiana).
- Resorbtia intervine in procesul dezvoltarii la nivelul structurilor faciale.

Resorbtia intervine in:

- coborarea planseului cavitatilor nazale
- In expansiunea cavitatilor orbitare, in asociere cu cresterea suturala
- Dezvoltarea sinusurilor; se considera ca sinusurile apar in acele zone ce nu iau parte la
transmiterea presiunilor

Resorbtia si apozitia au un rol important in cresterea mandibulara. Cresterea mandibulara

se face prin:
- Mecanismele de crestere in lungime la nivelul cartilajului condilian
- Al doilea mecanism se refera la lungirea ramurii orizontale si la modificarile ramurii
ascendente ;
- la nivelul marginii anterioare a ramurii ascendente, apofizei coronoide si condilului se
produc resorbtii osoase, iar concomitent si paralel, are loc un proces de apozitie pe
marginea posterioara a ramurii ascendente, a apofizei coronoide, la incizura sigmoida, pe
fata posterioara a condilului.

27
 - Totul se petrece ca si cum ramura ascendenta ar fi deplasata succsiv spre posterior.
Condilul ramane pe loc iar ramura orizontala se alungeste.

c) Mecanismul eruptiei dentare si formarea osului alveolar. Etapizarea eruptiei si permutarii

dentare. Eruptia patologica.
La nastere,
- IC temporari superiori si inferiori au coroanele formate si o parte din radacina
- IL , asemenea, dar au radacinile mai putin dezvoltate
- Coroanele caninilor sunt mineralizate pe 1/3 din inaltime
- Coroana m1 este complet formata si in mare masura mineralizata
- La m2, este mineralizata regiunea cuspidata
- Este inceputa mineralizarea molarilor de 6 ani
- Se pun in evidenta, oral fata de dd temporari, germenii IC sup definitivi, IC si IL inferiori
- IL superiori sunt mai in urma cu dezvoltarea
- Intr-o pozitie foarte inalta, mugurii caninilor permanenti
- In stadiu incipient, germenii premolarilor 1 si chiar 2

- In jurul varstei de 6-8 luni, apar primii dinti, inf si sup.

- Mandibula, care nu avea decat sprijin posterior prin ATM, are de acum si un sprijin
anterior, iar transformarile sale vor fi in corelatie si cu dezvoltarea dentitiei.
- In aceasta perioada, incisivii de pe cele doua maxilare se intalnesc in raportul psalidodont,
cu o supraocluzie minima cu sanse spre o evolutie normala.
- Daca nu se realizeaza raporturile optime, pot aparea evolutii anormale.
- Poate fi vorba de o crestere prea lenta a mandibulei, sau o oprire in dezvoltare, sau un
surplus de crestere mandibulara, sau deplasarea anterioara a mandibulei datorita laxitatii
ATM cu raporturi inverse la nivel incisiv.

Eruptia dd temporari
Este un fenomen de seriatie; din 6 in 6 luni erupe cate un grup dentar
- dintii inferiori erup inaintea celor superiori
- Exceptia este il superior care erupe inaintea celui inferior
- ordinea grupelor este : ic, il, m1, c, m2
- s-au descris cazuri de copii care s-au nascut cu dd – formatiuni cornoase, cheratinoase,
fara alveola, interpretate ca o forma de atavism
- Prin eruptia succesiva a dd temporari se constituie arcadele dentare in forma de semicerc (
superioara cu diametrul care uneste mijlocul fetelor vestibulare ale m2, inferioara , cu
diametrul care uneste partea distala a fetelor vestibulare ale m2).
- Dintii au un ax aproape perpendicular pe planul palatinal si totalitatea axelor lor descrie
un trunchi de con cu bazele aproximativ largi = conul geometric De Coster.

28
 - La inceput arcadele dentare sunt situate astfel incat fete distale ale M2 sunt situate una in
prelungirea celeilalte, planul postlacteal in linie dreapta.
- Ulterior, raporturile se modifica prin deplasarea inainte a partii inferioare si planul
postlacteal ajunge in treapta meziala.
- Supraocluzia incisiva este redusa.
- Prin eruptia dd temporari , maxilarele cresc in partea inferioara, etajul inferior al fetei se
mareste, intre cele 2 maxilare se stabilesc raporturi constante.
- Se stabileste inaltimea ocluziei (dimensiunea verticala), care se va mari prin eruptia
molarului de 6 ani, caninului , molarului de 12 ani.

Evolutia arcadelor temporare este legata de :

- Prezenta sau absenta diastemelor fiziologice
- Prezenta abraziunii fiziologice
- Resrbtia radiculara, urmata de caderea dintilor

Diastemele fiziologice – datorita cresterii arcadei, apar spatii intre dd anteriori, intre 4 si 6 ani,
care pregatesc eruptia dd definitivi. Daca o arcada la 5 ani nu are spatii, este insuficient
dezvoltata. Baume defineste diastemele spatiile de primate.
2 feluri de arcade;
a) Cu spatii
b) Fara spatii
- Cele mai mari spatii sunt intre il si c la arcada superioara siintre csi m1 la arcada
inferioara.
- Arcadele cu diasteme sunt mai multe decat cele fara diasteme.
- Arcadele temporare cu diasteme traduc o buna dezvoltare si o situatie favorabila pentru
evolutia dintilor definitivi.

Abraziunea , uzura dentara, tocirea suprafetelor de contact este un fenomen natural pentru dintii
temporari si definitivi cand se face in anumite perioade ale morfogenezei aparatului dentomaxilar
si in anumite limite.

Abraziunea poate fi normala sau patologica.

Clasificare Broca:
- Stadiul I uzura smaltului
- Stadiul II apar mici incule de dentina
- Stadiul III insulele de dentina incep sa conflueze
- Stadiul IV unirea insulelor s-a terminat, relieful ocluzal a disparut.

Abraziunea mai accentuata, modifica orientarea fetelor ocluzale:

- Abraziunea orizontala

29
 - Abraziunea ad palatum, cu fetele ocluzale oblice in sus si spre linia mediana
- Abraziunea ad linguam, cu fetele ocluzale in jos si spre linia mediana
- Abraziunea cu torsiune

Abraziunea se produce datorita:

- Actiunii de contact cuspidiene
- Miscarilor de control- contacte in afara actului masticator
- In timpul deglutitiei, cand intre arcade apare o frecare

- Abraziunea la dintii temporari se face rapid si este legata de o fragilitate a dintilor in

ultima lor perioada.
- Clinic se manifesta prin aparitia unor fatete la la locul de contact al caninilor, cu
modificari I-II sau I-III la molari.
- Datorita abraziunii se produce o dezangrenare a arcadelor si mandibula gliseaza mult mai
liber.

Tulburari de abraziune;
- Absenta completa a abraziunii
- Lipsa abraziunii unor dinti; apare la canini, mai ales, iar mandibula face o deplasare
anterioara pentru a ocoli obstacolul » raporturi inversate
- Abraziunea foarte accentuata, fenomen mai rar

Eruptia dintilor definitivi, trecerea de la arcada de lapte la cea permanenta

Eruptia dintilor accesionali
- Molarul de 6 ani este considerat de multi autori ca un dinte temporar permanent. Bolk il
situeaza categoric la dintii temporari.
- Dupa Broadbent, in timpul formarii, mugurele molarului de 6 ani s-ar afla in teritoriul
molarului 2 temporar, avand o pozitie orizontala.
- Din acest moment incepe ingrosarea in regiunea tuberozitatii iar dintii de lapte cu osul lor
alveolar fac o deplasare inainte.
- Molarul de 6 ani efectueaza o miscare spre planul de ocluzie, apoi schimba axul,
efectuand o miscare de rotatie.
- In evolutie, el exercita presiune pe dintii temporari, uneori apar resorbtii pe radacinile
m2 .
- Molarul de 6 ani se comporta atunci ca un dinte succesional, nu accesional, inlocuieste
m2 si determina incluzia sau eruptia ectopica a unor dinti succesionali din zona de sprijin.
- In jurul varstei de 6 ani, molarul 1 perforeaza mucoasa bucala si se deplaseaza spre planul
de ocluzie, pana intalneste antagonistul.
- Prin intrarea in ocluzie, se produce o marire a dimensiunii verticale: este a doua inaltare
fiziologica a ocluziei.

30
 - Prin intrarea in ocluzie, apare al doilea con dentar geometric De Coster.
- Raporturile ce se stabilesc intre molarii de 6 ani vor avea o influenta foarte mare asupra
evolutiei ulterioare a ADM.

Dupa Baume, obtinerea unor raporturi intre molarii de 6 ani, conforme cheii lui Angle, se
realizeaza prin 3 mecanisme:
- Cand molarii temporari sunt cu planul postlacteal in treapti meziala
- Cand la mandibula exista diastema primatelor
- Cand, in absenta acestor diasteme, molarii intra mai intai in raport cap la cap, si ca urmare
a caderii dintilor temporari, molarul inferior se deplaseaza mezial, mai mult decat cel
superior

Angle a considerat molarul de 6 ani superior ca avand o pozitie fixa in raport cu maxilarul
superior. De aici , au pornit criteriile pentru clasificarea anomaliilor dupa pozitia molarului de 6
ani inferior.

Incisivii centrali erup de la 7 ani. La un procent mare, ei erup inaintea molarului de 6 ani.
Eruptia incisivilor este influentata de :
- Pozitia germenilor in maxilar
- Dezvoltarea arcadelor
- Resorbtia dintilor temporary
- Incisivii pot schimba si ei directia de eruptie in functie de conditiile locale (persistenta
unui dinte temporar, cicatrice).
- Prin eruptia incisivilor, gradul de supraocluzie anterioara se accentueaza, corelat cu
abraziunea zonei laterale.

Incisivii laterali erup in jur de 8 ani. Intre incisivii laterali si molarul de 6 ani se delimiteaza un
sector numit zona de sprijin a ocluziei (caninul si cei 2 molari2) Korkhaus.
- Dintii din zona de sprijin stabilizeaza si mentin raporturile interarcadice la dentitia
temporara.
- Ei asigura spatiul necesar eruptiei dintilor succesionali corespunzatori.
- Ordinea de eruptie in zona de sprijin este diferita la maxilar si mandibula.
- La mandibula se pastreaza , in majoritatea cazurilor, ordinea asezarii pe arcada: c, pm1,
pm2,.
- La maxilar, In majoritatea cazurilor,ordinea este pm1,c,pm2. De multe ori caninul erupe
ultimul.
- Daca spatiul dintre IL si M1 se micsoreaza prin migrarea meziala a molarului, sufera
ultimul dinte care trebuie sa erupa. Asa se explica ectopiile de pm2 si incluziile de canin.

Molarul 2 erupe in jurul varstei de 12 ani, si mecanismul este asemanator molarului1.

31
 - Prin intrarea in contact a molarilor 2 sup si inf, se produce o crestere a suprafetei
masticatorii, si a treia inaltare fiziologica a ocluziei.

Molarul de minte este ultimul care erupe . evolutia sa este de multe ori foarte dificila si da
complicatii la eruptie si dupa aparitia sa.

Influenta cresterii sagitale asupra dimensiunii verticale.

Cand dezvoltarea sagitala este proportionala la maxilar si mandibula, se mentine acelasi nivel al
supraocluziei incisive. Cand este o crestere sagitala mai mare la maxilar se produce o crestere a
supraocluziei incisive, si o micsorare a etajului inferior al fetei.

c) Dinamica cresterii si dezvoltarii postnatale cranio-faciale.

La nastere, partile constitutive ale cutiei craniene sunt separate prin 6 fontanele. Bosele frontale
siparietale sunt foarte accentuate, angulatia bazei craniului este foarte discreta. Masivul facial in
raport cu neurocraniul este inca foarte putin dezvoltat, si copilul nu-si poate tine capul.
Proportiile dintre extremitatea cefalica si talie, pe de o parte, si dintre neurocraniu si
viscerocraniu, pe de alta parte, sunt diferite la copil si adult.
Craniul reprezinta succesiv din talie: ¼ la nastere, 1/5 la 1 an, 1/6 la 8 ani, 1/7 la 15 ani.
Neurocraniul isi mareste volumul de 4 ori, iar fata se mareste de 12 ori.

Dezvoltarea unor parti ale neurocraniului

Bolta craniana
Bolta craniana creste pe baza suturilor si a proceselor de apozitie si resorbtie selective de la
nivelul tablelor osoase. Cresterea diferentiata la nivelul suturilor si procesele de resorbtie si
apozitie sunt responsabile de tipul de craniu: dolico, mezo sau brahicefalic. forma craniului este
determinata de factori genetici.
Cresterea transversala a boltii este asigurata de suturile lambdoidala, interparietala,
parietosfenoidala, parietotemporala.
Cresterea anteroposterioara este asigurata de activitatea suturii coronale si de cresterea bazei
craniene.
Cresterea in inaltime este dictata de suturile dintre parietal si oasele adiacente: parietooccipitala,
parietotemporala, parietosfenoidala.

Baza craniului
Baza craniului, indeplinind si rol de fixare, de sprijinpentru scheletul facial, este dependenta de
cresterea creierului.
Baza craniului este impartita in 3 fose:
- Fosa anterioara, cresterea continutului orbitei tinde sa ridice tavanul cavitatii orbitare
- Fosa mijlocie, podeaua ei este impinsa in jos de cresterea lbilor temporali ai creierului

32
 - Fosa posterioara, podeaua se adanceste ca efect al cresterii creierului.
Baza craniului se dezvolta la nivelul sincondrozelor:
- Sfenoetmoidala
- Intrasfenoidala
- Sfenooccipitala
- Intraoccipitala

Angulatia bazei craniului

Angulatia bazei craniului ar cunoaste o largire intre saptamanile 10-14 de v.i.u , cand creste de la
135˚ la 149˚, ceea ce ar permite o deplasare inainte a fetei in raport cu baza craniului. La nastere
este inca foarte deschisa. Dupa aceea se accentueaza progresiv si se apreciaza cu ajutorul
unghiului sfenoidal, care ar ajunge la 132˚.
S-a incercat sa se stabileasca o corelatie intre unghiul sfenoidal,pe de o parte, dezvoltarea faciala
si anomaliile dento maxilare, pe de alta parte, precum si influenta unor tratamente ortodontice
asupra angulatiei bazei craniului.

Osul frontal
Osul frontal, care formeaza peretele anterior al cutiei craniene, ia parte in acelasi timp la formarea
etajului superior al figurii, iar prin raporturile intersuturale pe care le are cu o parte din oasele
faciale, este in interdependenta cu dezvoltarea acesteia. Cele 2 lame ale sale, lama interna si lama
externa, la inceput paralele, au apoi un ritm de dezvoltare diferit: lama interna isi incetineste
dezvoltarea mai devreme, iar lama externa continua sa se dezvolte. In interiorul spongioasei
dintre cele doua lame incepe sa se sape cavitatea sinusurilor frontale.
Intersectia dintre planul median al capului si sutura nazofrontala – punctul nasion – este foarte
folosita la examinarea faciala, a teleradiografiilor si a fotografiilor.
Nasionul este foarte mult utilizat in realizarea a numeroase constructii pe teleradiografie (planuri
orizontale, verticale, unghiuri) si apriori este considerat ca punct cu pozitie fixa.
Se pare ca nasion este la varsta de 3 ani la 5 mm de gaura oarba, la 25 de ani la 15-20 mm.
Deplasarea acestui punct este in legatura cu dezvoltarea sinusului frontal.

Dinamica cresterii la nivelul viscerocraniului

Dinamica creșterii la nivelul viscerocraniului

Regiunea nazală
Dpdv al dezvoltării, reg nazală poate fi împărțită în două zone printr-o orizontală tangentă la
marginea inf a orbitelor:
- O zonă superioară, interorbitară, care la naștere a o înălțime dublă față de cea inferioară
- O zonă inferioară, intermaxilară
- Zonele prezintă ritmuri de creștere și durate diferite, în plan vertical
- Transversal prezintă ritmuri asemănătoare

33
 - Creșterea sagitală este corelată cu cea a oaselor învecinate; tavanul foselor nazale poate fi
împărțit în 3 segmente:
• Anterior – frontonazal
• Intermediar – etmoidal
• Posterior – sfenoidal
- Podeaua foselor nazale prezintă o fenomenologie asemănătoare bolții palatine
- Vomerul poate crește la ambele suturi limitrofe

Dezvoltarea orbitei
Orbita are o dezvoltare foarte rapidă legată de dezvoltarea ochiului. Înălțimea la copilul mic, are
70% din cea a adultului » etajul superior la copil este mult mai înalt cedcât cel inferior.
- Peretele medial al cav orbitale este corelat direct cu creșterea segmentului superior al
regiunii nazale și cu creșterea la nivelul suturilor ce leagă oasele componente și ar înceta
la finele primei decade
- Zona delimitată de apofiza ascendentă a maxilarului se dezvoltă și în decada a 2-a în
legătură cu creșterea suturii fronto maxilare
- Creșterea verticală a peretelui lateral se face la nivelul suturii zigomatofrontale; activitatea
ei ar înceta la finele primei decade
- Dimensiunea verticală a cavității orbitale se modifică foarte puțin , deoarece este
contrabalansată de un proces de apoziție ososasă ce are loc pe podeaua cavității orbitare

Osul malar
Osul malar prezintă o mare importanță.
- Face legătura dintre osul maxilar superior și osul frontal și temporal
- Asigură și dirijează trasmiterea forțelor ce apar în decursul funcționării ADM
- Pe partea sa inferioară se inseră m maseter
- Contribuie la dezvoltarea facială și la menținerea unui echilibru între dezvoltarea craniană
și cea facială (Delaire)
- Cresterea în jos și înainte a maxilarului este rezultatul unui proces de alunecare între
oasele malar și maxilar
- Sutura zigomatofrontală asigură și creșterea orbitei
- Sutura zigomatotemporală este un important centru de creștere
- Suturile zigomatomaxilară, zigomatofrontală și zigomatotemporală aparțin sistemului de
sprijin zigomatomaxilar care asigură transmiterea forțelor la nivelul bazei craniului
- Osul malar prezintă conexiuni și cu osul sfenoidal

Arcada zigomatică
Arcada zigomatică este realizată prin participarea apofizei temporale a malarului și a apofizei
malare a osului temporal. Ea delimitează la exterior groapa zigomatică prin care trece mușchiul și

34
fascia temporală cu rol în declanșarea frțelor masticatorii, și respectiv în transmiterea forțelor ce
iau naștere prin contactele interarcadice.
- Cele 2 arcade zigomatice delimitează contururile cele mai laterale ale feței
- Punctele cele mai externe de pe os se numesc zygion iar distanța dintre z drept și cel stâng
se numește lărgimea maximă a feței ( diametrul sau distanța bizigomatică)
- Acest diametru este mult folosit pentru
- aprecierea ritmului de dezvoltare al feței în sens transversal,
- aprecierea concordanței dintre mărimea dinților și dezvoltarea facială și
- aprecierea dezvoltării arcadei superioare în funcție de dezvoltarea facială,
- precum și pentru aprecierea variațiilor de ritm privind dezvoltarea facială în cele trei
planuri spațiale
- Distanța bizigomatică servește ca element de comparație pentru cercetarea mărimii
dinților și lărgimii maxime a arcadei; abaterile sunt macro, microdonție sau arcada
îngustată sau lărgită
- Există și păreri exprimate în sensul posibilității de a aprecia dezvoltarea transversală a
bazei maxilarului superior pornind de la compararea arcadei dentare cu diametrul
bizigomatic osos.
- Dimensiunea arcadei zigomatice se află sub influența suturii malare, și este determinată și
de lărgimea bitemporală

Maxilarul superior
Maxilarul superior se află în strânsă legătură cu celelalte oase faciale și cu oase de la baza
craniului, de care este unit prin suturi: maxilofrontală, maxilonazală, pterigomaxilară-zigomato –
maxilară. Se mai adaugă sutura palatină, sutura intermaxilară anterioară, unirea dintre sutura
palatină și partea inferioară a vomerului, precum și sutura palatomaxilară.
- Toate sunt suturi fibroase de tip armonic
- La osul maxilar, o parte importantă revine creșterii suturale, că el este influențat și
influențează și el creșterea celorlalte oase.
- Prin unirea celor două părți pre și post maxilare rezultă o formațiune unică simetrică
legată de baza craniului , care îi influențează dezvoltarea
- Apar modificări în raportul cu baza craniului prin creșteri dimensionale sau schimbări de
poziție
- În timpul v.i.u cele două hemiarcade cresc ca unități independente; după formarea lor
incisivii si caninii fac o mișcare anterioară, iar molarii doi temporari și cei de 6 ani fac o
deplasare posterioară
- Direcția generală de creștere a maxilarului este oblică în jos și înainte, dar există și
variabilități
- După Bjork, ar exista o creștere în funcție de etapă – în prima etapă ar fi creștere
anterioară, în a doua etapă, creștere verticală
- Creșterea în înălțime a complexului maxilar se face prin:

35
 • Creștere suturală(frontomaxilară, frontonazală, zigomatomaxilară)
• Apoziție de os alveolar și pe suprafața palatală inferioară
• Resorbție pe podeaua foselor nazale, și a cavităților orbitale
- Creșterea în lărgime provine de la :
• Nivelul suturilor amintite și sutura mediopalatină , interincisivă
• Creștere apozițional
- Se pare că în cursul dezvoltării rămân fixe întotdeauna raporturile dintre maxilar și lamele
pterigoide
- Datorită prezenței dinților și legăturii lor cu maxilarul se creează o situație particulară
referitor la două feluri de os: os maxilar propriu zis (bazal) și os alveolar
- Datorită multitudinii de opinii, s-a propus separarea bazei maxilarului superior de partea
sa alveolară printr-un plan orizontal ce unește apexul dinților, dar totoși este un ansamblu
ce este demonstrat de:
• Absența unor limite de demarcație
• Sisteme traiectoriale
• Dezvoltarea mentonului în raport cu axul incisiv
• Corelațiile dintre sinusul frontal și raporturile ocluzale
• Observații clinico terapeutice
• Originea comună, aceeași natură osoasă
• Condiționarea reciprocă
Definiții

Alveolă. Definirea spațiului, cavității existente în osul maxilar, care găzduiește rădăcina unui
dinte . Fiecare alveolă este mărginită de pereții alveolari alcătuiți din substanță osoasă corticală
prelungire a corticalei externe, dar care se particularizează prin prinderea în masa osoasă a
extremității fibrelor Sharpey.
Proces alveolar. Este vorba de acea parte de os care este legată direct de formarea și creșterea
rădăcinilor, se resoarbe odată cu rizaliza dinților temporari, dispare în câteva săptămâni după
extracția dentară.
Apofiza alveolară. Zona osoasă, care la maxilarul superior, se prezintă ca o prelungire în jos și
excentric a marginii sale.

Creșterea osului alveolar

- Se face prin mărirea transversală a perimetrului, alungirea posterioară a arcului alveolar și
creșterea în înălțime.
- Mecanismul creșterii perimetrului constă din resorbții la nivelul pereților orali și apoziții
osoase la nivelul pereților vestibulari
- Procesul are loc cu intermitență , cu perioade de creștere activă și perioade de repaos

36
 - Până la 8-9 ani creșterea este mai pronunțată în regiunea anterioară, după aceea devine
predominantă în regiunea laterală.

Bolta palatină
- Se formează din material provenind de la MNI și MMS; se adaugă material din oasele
palatine
- Centrul de osificare apare imediat după cele ale maxilarului superior și este situat în
regiunea găurii palatine mari. De la acest centru, osul crește în 2 direcții:
• Orizontal
• Vertical
- Direcția generală de creștere este în jos și înainte

Creșterea mandibulei
Mandibula provine din material aparținând primului arc branhial. Cartilajul Meckel se dezvoltă în
luna a II a. În prima perioadă ar avea rol de stimulare a creșterii mandibulare.
- Osificarea membranoasă ar începe din săpt a 7 a
- Osificarea cartilaginoasă începe în perioada lunilor IV-V de v.i.u
- Zone de creștere la mandibulă:
- La nivelul regiunii retromolare
- Cartilajului condilian
- Apofizei coronoide, incizurii sigmoide, regiunea unghiului mandibulei
- Osului alveolar
- Regiunii mentoniere
- Creșterea modelantă la nivelul periostului sub formă de resorbție pe fața internă și
apoziție pe fața externă.

Dinamica unghiului mandibular

La naștere unghiul mandibular este foarte deschis și se închide treptat în timpul creșterii.
Dinamica unghiului: la naștere 150-140; la finele primei dentiții 140-130; la finele constituirii
celei de a doua dentiții 130-125; la adolescent 125-130.
Rezumând , creșterea mandibulară se face în cele trei dimensiuni spațiale:
- Alungirea la nivelul cartilajului condilian și apoziție pe marginea posterioară
- Dezvoltarea verticală; creștere la nivelul condilului și apofizei coronoide, creștere
alveolară importantă
- Dezvoltarea transversală: creștere la nivelul simfizei mentoniere, creștere pe toată fața
externă
- Creștere apozițională la marginea distală a ramurii verticale

Dezvoltarea ATM

37
6. Rolul ereditatii asupra dezvoltarii generale, cranio-faciale si dento-maxilare. (pag 39
MOV si pag. 60-63 GALBEN) DE CITIT DIN CARTE SINDROAMELE.

- Rolul ereditatii este legat de factorii de mediu care pot favoriza sau impiedica actiunea
factorilor geneticii
- Tratamentul anomaliilor determinate genetic este dificil
- Contentia este greu de mentinut
Elemente ale ADM determinate genetic
- Marimea si forma dintilor si maxilarelor
- Varsta si cronologia eruptiei dentare
Anomaliile determinate genetic
- Ocluzia adanca acoperita
- Prognatism mandibular anatomic
- Unele forrme de ocluzie deschisa, compresiune de maxilar
- Uneori anomalii de numar
- Diasteme si incongruente dento-alveolare

38
7.Rolul factorilor endocrini asupra dezvoltarii generale, cranio-faciale si dento-maxilare.
(pag 40-42 MOV si pag. 63-67GALBEN)

- Factorii endocrini nu influenteaza activitatea metabolica a celulelor in faza de formare

embrion deoarece glandele endocrine se formeaza mai tarziu
- Rolul factorilor endocrini incepe postnatal si are rol in crestere si dezvoltare (in eruptie
cert)
Hipofiza
Intervine in procesele de crestere:
- Direct prin hormon somatotrop(STH)
- Indirect prin stimularea altor glande endocrine
- Consecintele depind de varsta la care apar cu manifeestari evidente la copil mic sau
adolescent (acromegalia si acromegalia juvenila)
Hipersecretia de STH
- Prognatie (exces de crestere mandibulara) – sindrom progenic cu spatiere
- Macroglosie
- Eruptie dentara precoce
- Treme si diasteme (datorita cresterii osoase exagerate)
- Marire fata cu hipertrofie nazala
Hiposecretie de STH
- Nanism hipofizar (apare la varsta <6 ani)
- Dezvoltare insuficienta maxilare
- Predispune la inghesuiri (incongruenta dento-alveolara), incluzii dentare
- Eruptie intarziata cu persistenta dintilor temporari
- Oprire in dezvoltarea dintilor (apex deschis, canal radicular larg)

39
Sindrom Hutchinson-Gilford
- Aparitia dezechilibrului intre 6-16 ani
- Facies imbatranit, piele zbarcita
- Retrognatie mandibulara cu arcade mici
- Incongruenta dento-alveolara si incluzii dentare
- Dupa 16 ani se produc demineralizari osoase cu aparitia parodontozei
Tiroida
- Prin tiroxina se regleaza metabolismul bazal si diferentierea celulara
Hipersecretia tiroidei
- Osificarea prematura a cartilajelor de crestere
- Eruptie precoce a dintilor
- Rezistenta scazauta la atac carios
- Resorbtie osoasa patologica cu parodontopatie grava
Hiposecretia tiroidei
- Aparuta inainte de nastere si la copilul mic duce la cretinism endomic iar aparuta dupa
pubertate produce mixedem
- Eruptie dentara intarziata datorita incetinirii ritmului de crestere si calcifierii alveolelor
- Rezistenta crescuta la carie
- Macroglosie datorita alungirii mandibulei asociata cu ocluzia deschisa
Paratiroide
- Secreta calcitonina si parathormon)
- Prin mobilizarea calciului din dinti oasele devin friabile si usor deformabile)
Timus
Hipersecretie
- Retrognatie mandibulara
- Proalveolodentie superioara
Hiposecretie
- Eruptie intarziata
Gonade
Hipersecretie androgenica
- Pubertate precoce
- Eruptie timpurie
- Cresterea menton
- Incongruenta dento-alveolara
Hiposecretie androgenica
- Gigantism
- Crestrea oaselor maxilare cu oase proeminente
- Sindrom progenic si eruptie intarziata
Hipersecretie estrogenica

40
 - Pubertate prococe si eruptie precoce
Corticosuprarenale
- Hormon cortizon
- Hipersecretia determina eruptia accelerata
- Osteoporoza maxilara

8.Rolul factorilor metabolici asupra dezvoltarii generale, cranio-faciale si dento-maxilare.

(pag 42 MOV si pag. 67GALBEN)

- tulburarile de nutritie prin aport insuficient se manifesta prin modificari de crestere si

dezvoltare somatica generala
- rahitismul care este o tulburare a metabolismului fosfo-calcic datorat hipovitaminozei D si
a aportului de calciu determina o plasticitate patologica a oaselor cu efecte asupra ADM
- datorita profilaxiei efectele sunt diminuate
- pe acest fond anomaliile se pot agrava – sindrom ocluzie deschisa

41
9. Rolul factorilor loco-regionali si functionali asupra dezvoltarii normale si patologice a
Ap.D.M. (pag 43-49 MOV si pag. 67-75 GALBEN)

Functiile Ap.D.M. sunt realizate prin activitatea mulsculaturii oro-faciale, a limbii si ATM. Astfel
factorii functionali participa la reglarea cresteriisi dezvoltarii prin declansarea unor forte
biologice ce intra in relatie cu fortele produse de crestere si dezvoltare.
Fortele declansate de factorii loco-regionali depind de:
- Intesitate
- Forta
- Timp
- Ritm
- Mod de actiune
- Reactivitatea individuala
- Varsta
- Loc de actiune

Factori functionali
1. Functia masticatorie (principla functie a ADM)
- Contractia ritmica a muschilor oro-faciali si propulsori determina miscari de propulsie si
retropulsie urmate de mezializarea fiziologica a mandibulei ce are efecte benefice asupra
dezvoltarii sagitale a mandibului, maxilarului superior si ATM
- La nou nascut in alimentatia artificala nu se mai efectueaza miscari de propulsie –
retropulsie cu dezvoltare insuficienta in plan sagital si dezv. insuficienta a arcadei in sens
transversal ce duce la perturbari in eruptia dintilor si determina retrognatism cu
predispozitie la sugere, interpozitii limba si buze
- Alimentatia rafinata determina ca supraocluzia grupului IC din dentitia temporara sa se
mentina si in dentitia permanenta
- In acest caz distanta intercanina ramane mica si arcada superioara este in pozitie
protrudata cu aparitia dizarmoniilor dento alveolare. Atritia ocluzala si proximala este
foarte importanta
- Bruxismul asociat cu supraocluzia duce la aparitia de abraziuni patologice
- Absenta atritiei determina si tulburari ale ATM si imbolnaviri parodontale

42
In asigurarea unei masticatii corespunzatoare mai intervin si alti factori
- Tipul masticatiei – uni/bilateral
- Ritm masticator rapid/lenes
- Natura si consistenta alimentelor – alimente de consistenta crescuta stimuleaza
dezvoltarea corespunzator
- Integritatea arcadelor dentare : carii, extractii precoce in dentitia temporara si permanenta

2. Functia respiratorie
- Influenta in dezv. ADM : obstacole in terioriul ORL(vegetatii, deviatie de sept),
sindroame si obiceiuri vicioase
- In respiratia orala dispare tripla inchidere (Frankel) se determina dezechilibru intre
musculatura intre si extraorala
- Madibula coboara si se distalizeaza, limba coboara si se proiecteaza anterior peste incisivi
determinand intruzie
- Limba fiind coborata musculatura circumorala actioneaza asupra maxilarului determinand
compresiunea de maxilar
- Buza superioara se retrage si apare proalveolodentia
- Buza inferioara si munschi mentalis apasa pe dinti/proces alveolar inf. si determina
retroavleolodentie inferioara
- Dezechilibrele musculare duc si la meziopozitie a arcadei laterale
- In final avem : compresiune de maxilar cu proalveolodentie superioara, meziopozitie
laterala, retrognatie mandibulara, ocluzie deschisa cu sau fara spatiu de inocluzie sagitala
3. Deglutitie atipica
- Imaturizare a deglutitiei reminiscenta din perioada de sugar
- Poate fi determinata de : macroglosie, fren scurt, obiceiuri vicioase
In mod normal:
- Deglutitie infantila : cu arcadele departate, limba se plaseaza intre arcadele edentate in
reg. anterioara si lateral se interpune mucoasa jugala si musculatura obrazului – cu un
spatiu de inocluzie verticala (0-6 luni)
- Etapa tranzitionala- dupa eruptia incisivi temporari limba ocupa pozitia posterioara si se
interpune intre arcade doar in zona laterala
- Deglutitia de tip adult – limba este plasata in interiorul arcului dentar iar varful limbii este
plasat in portiunea anterioara a boltii palatine, cu arcadele in contact.
- Deglutitia atipica determina :
 Ocluzia deschisa cand pesista ocluzia de tip infantil (imaturare neuro-musculara)
 Vestibularizarea incisivilor –in deglutitie limba se deplaseaza inainte si actiunea
nu este neutrazilata de musculatura labiala
 Ocluzia adanca acoperita – limba in contact cu bolta palatina posterior, contractia
buzelor producand retrodentie superioara

43
 4. Functia fonatorie
- Tulburari fonatorii provoaca tulburari musculare si invers
- Corectarea tulburarilor fonatorii pot duce la ameliorarea anomaliilor
Factori locali
- Starea dentitiei temporare si permannete si evolutia ei : carii, pierderea prematura a
dintilor, exfoliere anormala, tulburari in eruptia dintilor permanenti, anomalii dentare
izolate, tulburari ale tesuturilor moi etc.

1. Caria dintilor temporari

- Are ca efect pierderea functiilor ADM: masticatie, fonatie, fizionomie, mentinerea DVO
- Caria aproximala mai ales in zona de sprijin determina scurtarea arcadei si pierderea
spatiului de rezerva cu dificultati in eruptia C, PM2 datorita migrarilor
- Caria ocluzala – tulburari ale relatiilor verticale cu supraeruptia antagonistilor fiind o
sursa de dezechilibru in ocluzia dentara si dinamica mandibulara
- Pierderea prematura a dintilor temporari – migrarea dintilor permanenti cu aparitia
incongruenta dento-alveolara, contacte premature, angrenaje inverse, etc.
2. Traumatismele dintilor temporari
- intruzii, luxatii cu tulburari in eruptia dintelui permanant
3. Perturbarea drumului de exfoliere a dintilor temporari
- Rizaliza si pierderea precoce a dintilor cu aparitia mai tarziu a incongruentei dento
alveolare
- Retentia prelungita pe arcada a unor dinti temporari C, M2 (anchiloze, retentii fibroase)
- Determina ramanerea in inocluzie, eruptie malpozitionata etc.
4. Tulburari in eruptia dintilor permanenti
- Intarzieri in eruptie determinate de tipare genetice sau cauze locale (bariere osoase si
friboase) produce dezechilibre prin migrarea dintilor limitrofi si antagonisti
- Determina angrenaje inverse interpozitii compensatorii ale partilor moi
- Determina tulburari in dinamica ocluzala
5. Anomaliile dentare izolate
- Dinti supranumerari – pot fi inclusi sau erupti. Cei erupti dau tulburari fizionomice
dezechilibre dento alveolare si dento dentare si tulburari de dinamica mandibulara.
- Anodontia – poate fi resusa, partiala si totala(in cadrul unui sindrom) sau prin reducerea
dintilor terminali de serie. Tulburarile sunt in functie de zona, intindere simetrie, str.
osoasa si pot fi grave pana la afectarea intregului ansamblul ADM.
- Anomaliile de forma- cauzeaza dezechilibre in functie de zona precum si de dezechilibrul
oculuzo-articular pe care il produc. Ex. un incisiv in forma de cui determina diastema.
6. Tulburari ale tesuturilor moi
- Insertia frenului pe creasta determina diastema
- Cicatricile si bridele sunt obstacole in calea dezvoltarii normale a proceselor dento-
alveolare si a relatiilor ocuzale

44
Factori loco-regionali
Sunt factori functionali : masticatie, fonatie, respiratie, deglutitie, (mai sus) si obiceiurile
viciioase: sugerea degetului, interpozitiile parti moi, atitudinile posturale etc.
Obiceiurile vicioase
- Efectul lor este dependent de : durata, intensitate, ritm, mod de practicare, reactivitatea
individuala, varsta si se impart in obicieuri vicioase propriu zise si atitudine posturale.
1. Sugerea degetului
- Determina dezechilibre musculare si scheletale si produc modificari verticale, sagitale
- Sugerea policelui determina : proalveolii superioare, retroalveolii inf, intruzii inf.
- Sugerea medius: intruzie grup inferior si ocluzie deschisa
- Sugerea index/auricular determina lateropozitie mandibulara
2. Sugerea buzei superioare
- Poate fi primar sau secundar sugerii tetinei,degetului, etc.
- Determina proalveolodentie superioara, retrodentie inferioara, inocluzie sagitala,
supraacoperire frontala
- Sugerea fetei interne determina dezechilibru intre muschiul mentalis si limba cu
consecinte scheletale
3. Sugerea limbii
- In timpul somnului plasarea limbii interarcade cu intruzia dintilor
- Pozitie in bolta palatina cu adancirea boltei si ingustarea arcadei
4. Interpozitii diverse
- Creion, guma determina anomalii de pozitie
5. Anomalii posturale in timpul zilei si in somn
- Capul in hiperflexie provoaca prognatism mandibular si in hiperextensie retrognatim
mandibular
- Mana sub obraz sau spijinita pe obraz provoaca anomalii diverse

Factori functionali
Actiune acestora depinde de intesitate

10. Examenul clinic complet in ortodontie si ortopedie dento-faciala.

45
Examenul clinic se constituie intr-un act a carui valoare se concretizeaza atit in informatiile
obtinute asupra starii de sanatate generala dar mai ales in acelea referitoare la dezvoltarea
normala sau patologica a aparatului dento -maxilar.

A. Anamneza :
Date
- Nume, prenume,varsta
- Conditii de viata si nivel de scolarizare, medic de familie
Motivele prezentarii
- De ordin estetic (malpozitii, etc)
- Mai rar sindrom disfunctional dentomaxilar
Antecedente heredo colaterale
- Membri familiei – stare de sanatate - boli genetice , boli cronice
- Problemele mamei in sarcina: intoxicatii, boli trasmisibil, medicamente, traumatisme
- Determinarea suscepilitatii la parodontopatii, carii etc
Antecedente personale
Generale
- Este intrebata mama sau pacientul + fise medicale anterioare
- Se investigheaza : felul nasterii, tipul de alimentatie (naturala/artificiala), obiceiuri
vicioase, afectiuni infecto contagioase, boli de sange, diabet
- Afectiuni ORL - !!! respiratie orala/nazala – conditie pentru inceperea tratamentului
- Alergii substante chimice, la metale, acrilat etc.
Stomatologice
- Date privind secventa eruptiei temporari/definitivi, extractii si tratamente ortodontice
anterioare
- Daca exista obiceiuri vicioase
- Receptivitate la carii
- Obiceiurile de igiena

B. Examen general
Se urmareste statura, postura, atitudinea, trasaturile faciale, comportament
- Corelarea curbei cresterii staturale cu greutatea , cresterea maxilarelor si eruptia dintilor
- Raport segment superior/inferior care este 1/1,7 la nastere si 1/1 la 10 ani
- Momentul instalarii pubertatii datorita puseului de crestere (si a maxilarelor) – directia
tratamentului
Dezvoltare generala :
- Normosom (concordanta intre varsta cronologica si aspect)
- Hiposom (pacient pare mai mic)
- Hipersom (pacientul pare mai mare)
Tip constitutional

46
 - Tip ectomorf (longilin) – inalt suplu cu extremitatea cefalica dolicocefal (cap lung)
dezvolta anomalii in plan sagital
- Tip endomorf (digestiv)- scund, brahial (cap lat) cu dezv transversala
- Tip mezomorf (atletic) cu crestere echilibrata – nu dezvolta anomalii
-
C. Examen facial
Pacientuleste asezat cu planul de la Frankfurt este paralel cu podeaua, coloana dreapta.
Examen in norma frontala
- Tip facial
- Simetria si conturul
- Coloratia si conturul partilor moi si osoase
- Forma capului
- Forma si pozitia buzelor
- Sant labiomentonier si zona mentoniera
Forma capului
- Este corelata cu forma arcadei – brahicefal – cu maxilar lat –terapie prin expansiune
- Dolicocefalul cu arcada ingusta –POSIBIL terpaie extractionala
- I cranian =latimea craniului/lungimea craniului

PUNCTE ANTROPOMETRICE
Anterioare
- Trichion (Tr) – linia mediana cu cu insertia parului (pct. tegumentar relativ)
- Ophirion (Oph) – linia mediana cu marginea inferioara a contur orbital superior
(tegumentar, osos, radiologic)
- Glabela (Gl) - pct cel mai anterior al neurocraniului deasupra suturii naso-frontale (teg,
osos, rad.)
- Nasion – intersectia liniei mediene cu sutura naso frontala (osos, teg) si pct cel mai ant. al
suturii naso-frontale (radiologic)
- Spina nazala anterioara –Nsa – pct cel mai anterior la intersectia spinei nazale ant cu
contur maxilar superior (osos, radiologic)
- Subnazale (Sn) – intersectia liniei mediene cu tangenta la peretele inf al foselor
nazale(osos si radiologic) sau intersectia sant sub narinar cu linia mediana (tegumentar)
- Pct. A Down – pct cel mai posterior de pe max. Sup – se proiecteaza apexurile IC sup
(delimiteaza proces alveolar sup de os baza maxilarului superior)
- Prosthion (Pr) delimiteaza pct anterior pe limbus alveoral superior (se proiecteaza colet)
- Labiale superior(Ls) –linia cutaneo –mucoasa sup cu linia mediana (tegumentar)
- Incizale superior(I) - pct cel mai inf. Al liniei incisive (la nivel unghi mezial IC) –
marginea incisiva superioara – radiologic
- Incizale inferior(i) – la fel inferior
- Stomion(St) – intersectia liniei interlabiale cu linia mediana (mucozal, relativ radiologic)
- Labiale inferior -

47
Forma fetei
- Ovala, elipsoidala, ovala inversata, rotunda, dreptunghiulara, patrata, rombica,
dreptunghiulara, trapezoidala, trapezoidala inversata, pentagonala
Simetria faciala
- Se compara hemifacies drept cu cel stang (se verifica prin suprapunerea foto) bombari si
stergeri ale santurilor mentoniere
- Deviatii fata de linia mediana (deplasarea Pg si Gn fata de mediana) ce indica
laterodeviatie sau laterognatie)
- Asimetrii verticale ale pct. laterale (Zg si Gn) si paramediene (chelion) Proiectarea pe
pacient cu compas special a pct de mai sus.
Proportia etajelor fetei
- Figura este impartita in 3 etaje (superior, mijlociu, inferior)
- Fata are 2 etaje (superior-senzorial) si inferior (dentar)
 Superior (trichion-ophrion)
 Mijlociu (oph – Sn)
 Inferior (Sn-Gn)
- Aprecierea se face prin raportarea la etaj inferior
- Inegalitati ale etajelor semnalizeaza anomalii in plan sagital si vertical
Piramda nazala
- Simetrie si marime
- Egalitatea cavitatilor narinare
Examen buze
- Prezenta sau absenta ocluziei labiala
- Tonus buze (sigiliu, inchidere a cavitatii orale)
- Planul buzelor la nivelul plan de ocluzie
- Un plan labial sus – pozitie retrudrata a I sup iar unul coborat I sup prodentie
- Buza sup uscata asociata cu buza inf groasa rosie (anomalie de cls. a III-a
Examenul in norma laterala
Planuri de referinta
- Plan de la Frankfurt :
 Orbitale –Porion - teleradiografie
 Orbitale –Auriculare – pe craniu
 Orbitale –Tragion – tegument
- Plan orbito-frontal Simon
 Perpendiculara din pct. orbitale pe orizontala de la Frankfurt
- Plan naso-frontal Dreyfuss
 Perpendiculara din nasion pe orizontala Frankfurt
Profil facial
- Normal usor convex : menton se afla intre planurile Simon si Dreyfuss mai degraba pe
plan Simon

48
 - Accentuat convex – Gn este inapoia plan Simon – retrognatism mandibular
- Accentuat concav – Gn este inaintea plan Simon - prognatism mandibular
In cazul in care Gn este in plan Simon profilul poate fi concav si convex in functie de suport
dento alveolar si buze
- Profil convex
 Proalveolodentie superioara sau bimaxilara
 Prodentie superioara sau bimaxilara
 Prochelie superioara sau bilabiala
- Profil concav
 Retroalveolodentie superioara sau bimaxilara
 Retrodentie superioara si bimaxilara
 Retrochelie superioara si bimaxilara
- Profil drept la limita intre normal si patologic
Treapta labiala
- Raport normal: buza superioara o depaseste putin pe cea inferioara (2 mm) si este mai
groasa
Treapta poate fi:
Accentuata datorita:
- Prochelie superioare
- Retrochelie inferioare
- Ambele situatii
- Macrochelie superioara
- Microchelie inferioara
Inversata datorita
- Retrochelie superioara
- Prochelie inferioara
- Ambele situatii
- Microchelie superioara
- Macrochelie superioara
In linie dreapta
- In accelasi plan ce tradeaza o oculzie cap la cap
Menton
- Plasat in portiunea anterioara a campului de profil facial
- Se poate modifica datorita axelor incisivilor
Unghiul mandibular
- Format de ramura ascendenta cu cea orizontala
- La nou nascut este obtuz si se reduce cu varsta
- Se stabilizeaza dupa 12 ani la 110-125 grade
Tangenta la ram mandibular
- Este tangenta la scuama occipitala

49
Examen ATM
Aplitudinea la deschiderea gurii
- Normala cand valoarea ei este de peste 40 mm
- Limitata intre 20-40 mm
- Blocata sub 20 mm
Excursia mentonului in deschiderea-inchidere
- Normal – deschidere in arc
- In baioneta – traseu deschidere inchidere este diferit si discontinuu
- Sacadat – intreruperi in inchidere – deschidere cand exista tulburari si ATM
Excursia condililor
- Examinarea miscarii condililor prin palpare in conduct auditiv
 Excursia normala a condililor in cavitatea glenoida
 Excursia limitata
 Excursia blocata
- Se mai percep: zgomote supra adaugate : cracmente sau frecaturi
- Laxitate ATM si tendinta la subluxatii
Examen ganglionar
- Ganglioni cervico – faciali : submandibulari, submaxilari, pretragieni mastoidieni, jugulo-
catotidieni
 Marimea bidimensional
 Consistenta: moale, dura , remitenta
 Mobilitatea: aderenti sau mobili
 Sensibilitate: spontana sau provocata
- Semn de alarma pt potologia nazo-faringiene odontale si parodontale

D. Examen intraoral
Mucoasa bucala
- Forme patologice/atipice , insertie frenuri
- Textura si culoare
Bolta palatina
- Se cerceteaza adancime, latime si forma
- Joasa, plata sub 5 mm inaltime
- Medie 5-10 mm
- Adanca, inalta peste 10 mm inaltime - ocluzie deschisa dismetabolica
- Versant retroincisiv abrupt , vertical – ocluzie adanca acoperita ereditara
- Se examineaza palat moale. Val palatin, pilieri amigdalieni etc.
Arcadele dentare
- Apelul dintilor
- Starea de sanatate a dintilor
- Patologia ortodontica dentara

50
Apelul dintilor
- Se cerceteaza forma culoarea, pozitia, integritatea, mobilitatea, displazii, distrofii – se
noteaza corespunzator
Cronologia eruptiei dintilor temporari
- Incisivi inf. apar inaintea celor superiori cu exceptia IL sup
- Se face seriat pe grupe de dinti intre 6-30 luni la interval de 6 luni
- Ordine: IC, IL, M1, C, M2
Cronologia eruptiei dintilor permanenti
- Inferiori inaintea celor sup, pe grupe de dinti
- Interval de eruptie un an
- Eruptie la 6 ani pana la 18-25 ani
- Pastreaza ordinea de la linia mediana spre distal cu exceptia C care erupe ultimul
- Ordinea : M1 (6 ani), IC (7 ani), IL (8 ani), Cinf, PM1(9 ani), PM1inf, PM2 sup (10 ani),
PM2, Csup(11 ani), M2 (12 ani)
Patologie ortodontica dentara
- Treme, diasteme si reducerea spatiului, fren
- Modificari numar (supranumerari, anodontii etc)
- Modificari de volum (micro/macro dentii etc)
- Modificari de structura (culoare, pete)
Criterii de diferentiere dinti temorari fata de cei permanenti (CARTE MOV – IN PLUS)
- Culoare alb laptos fata de alb galbui traslucid
- Coroana tem globuloasa cu dinti mai mult lati decat inalti
- Morfologie mai putin marcatala tem, in forma de trunchi de con cu baza la colet
- Linie de colet cu curba blanda, smalt ce se termina brusc
Criterii de diferentiere a dintilor temporari fata de permanenti pe grupe de dinti
- IC temporari – 5-7 mm MD cu medie 6,5 mm fata de IC pem 8-10 mm cu medie de 9mm
- IL temp 4-6 mm MD cu medie de 5 mm, IL perm –medie 7 mm
- C temp – medie 6,5 MD mm comparativ cu 9 mm
Regiunea laterala:
- PM mai mici decat M temp
- M temporari impreuna cu canin – zona de sprijin Korkhaus (dentitie temporara)
- Leeway-space – diferenta dintre diametrul MD al dintilor perm fata de temporari, spatiul
disponibil sau surplusul de spatiu. (3mm max si 4 mm mand) si trebuie pastrata.
- Ordinea eruptiei este importanta (daca PM2 erupe inainte C dintii se mezializeaza si
caninul erupe ectopic)
- La mandibula situatie nu ridica aceste probleme deoarece dintii permanenti inf sunt mai
mici
Varsta dentara
- Concordanta cu varsta cronologica
- Disconcordanta
 Intarziata ( -6 luni, - 1an)

51
  Precoce (+ 6,5 luni, +1,5 ani) lipsesc sau sunt prezenti ½ din dintii ce ar trebuie sa
fie prezenti fata de varsta cronologica
Eruptia precoce
- Hipertiroidism
- Hipergonadism
- Pubertate precoce
- Osteomielita sugar
- Boli febrile
- Eruptie precoce unidentara leziuni periapicale cronice ce au dus la resorbtie precoce si
dinte permanent erupt cu radacini incomplete sau cu leziuni
Eruptia intarziata
- Factori endocrini (hipotiroidism)
- Factori dismetabolici (rahitism)
- Mongolism
- Terapii neadecvate (hipervitaminoza D)
- Unidentar –leziuni periapicale sau traumatisme ale dintilor permanenti
Parodontiu
- Mobilitate , inflamatie, pungi, retractie, hipertrofie
- Apare in special la copii cu suferinte generale (leucemie, diabet)
- Afectiuni congenitate la care se administreaza medicatie epileptica
- Dispar spontan dupa ce dispare factor etiologic
- Factori : igiena, eruptie dentara, anomalii, leziuni apicale, obturatii, tartru
- Topografic :
 La o arcada intreaga (inferior sau superior)
 Pe zona frontala (superioara si inferioara)
 Zona laterala (dr/stg)
 Doar la un singur dinte
Igiena orala
- Mentinerea unei igiene corespunzatoare indiferent de tip de aparat
Indice CAO/CO
- Raportarea sumei dintilor permanenti cu afectiuni la suma dintilor temporari cu afectiuni
- C=carie, A =absenta, O =obturatie permanenti
- C = carie, O =obturatie
E. Examen functional

Limba
- Rol in masticatie, deglutitie, fonatie, respiratie
- Se apreciaza volum, pozitie de repaus, dinamica linguala
Volum si forma linbii:
- Normala

52
 - Microglosie
- Marita: macroglosie – se interpune intre arcade pasiv si poate prezenta semne de
compresiune: amprenta incisivi inferiori, laterali etc
Pozitia de repaus
- Normal : pozitie medie, corespunzatoare planului de ocluzie cu varful pe platoul
retroincizal
- Inalta si propulsata ca urmare a obstructiei cailor aeriene superioare
- Joasa:
 Fren lingual scurt ce impiedica pozitia corecta
 Obstructie la nivelul cailor aeriene
- Caderea limbii in laringe
- Interpunerea limbii intre arcade – ocluzie deschisa dismetabolica
Dimanica mandibulara
- In stransa legatura cu pozitia de repaus
- Limba in pozitie inalta determina presiune asupra bloc incisiv superior cu
proalveolodentie sup insotita de interpunerea buzei intre arcade in deglutitie si repaus
- Limba in pozitie joasa determina cresterea arc mandibular si/sau proalveolodentie incisiva
inferioara
- Se fac teste de tonicitate ale limbii

Tonus muscular
- Afectat la majoritatea pacientilor cu anomalii dento-maxilare
- Investigatia este subiectiva si apreciabila
- Normotonie
- Hipotonie
- Hipertonie
- Se examineaza
 Muschi propulsori mandibula cercetati prin miscari de propulsie a mandibulei:
daca pacientul reuseste in ciuda opozitiei medic vorbim despre hipertonie, daca
reuseste fara opozitie este normal, daca nu reuseste este hipotonie
 Muschi ridicatori ai mandibulei pein inchiderea gurii (la fel)
 Muschi coboratori ai mandibulei
 Muschi buccinatori (pensarea obrajilor)
 Fascicolul intern al orbicularului buzelor –indepartam cu doua degete comisura
bucala
 Fascicolul exter al orbicularului buzelor – medicul apasa pe obrazul umflat
Respiratia
- Nazala
- Mixta : in somn si in perioade de concentrare pacientul are gura deschisa
- Orala: datorita obstructiei

53
Respiratorul oral
- Facies adenoidian
- Fata palida lunga, bolnavicioasa
- Obraji aplatizati
- Narine pensate, hipotone
- Fanta labiala deschisa sau intredeschisa
- Buze hipotone, uscate, fisurate, se vad incisivii superiori
- Buza inferioara insinuata in spatele celor superiori
- Prodentie frontala superioara
- Carii verstibulare superioare, autocuratire deficitara
Tablou clinic nocturn:
- Sforatit
- Momente de sufocare
- Transpiratii abundente
- Cosmaruri
- Perna imbibata in saliva etc
Teste :
- Gudin : narinele pensate revin lent la respirator oral
- Test fir de vata : pus in dreptul narilor se vede respiratie nazala uni/bi laterala
- Test ariilor de aburire: pacientul respira in oglinda
Deglutitia
- Prin indepartarea buzelor se urmareste contact interarcadic si activitatea limbii
- Deglutitie de tip adult: - Normala : pacientul inghite cu fata dorsala a limbii in contact cu
bolta palatina si vf. plasat in zona retroincisiva superioara si arcadele in contact
- Deglutitia de tip infantil: subiectul inghite cu limba interpusa intre arcade. Normala la
sugar patologica la aparitia dintilor temporari
Etiologia deglutitiei de tip infantil
- Permanentizare prin imaturare neuro musculara
- Pierderea dinti temporari anteriori simultan pe ambele arcade
- Pierderea precoce a dintilor temporari
- Eruptia intarziata a dintilor permanenti
- Cauze dentar : reincluzie si anchiloza
- Obstructie aeriana cu interpozitia limbii
- Obiceiuri vicioase
- Fenomene dureroase la nivel ATM
- Urmarea a anomaliilor ADM : ocluzie deschisa
- Poate fi anterioara sau laterala
Masticatia
- Prin discutii cu pacientul si ne intereseaza :
1. Timp acordat
2. Ritm masticator : rapid/lent

54
 3. Tip masticator : taietor, frecator, mixt
4. Zone de masticatie : uni/bi lateral
5. Preferinte (dulciuri)
6. Consistenta alimentara (du/moale)
Fonatia
- Pot fi sau nu consecinta unor anomalii si le pot agrava sau intretine
- Tulburarea globala a fonatiei se numeste dislalie
- Grupe de foneme: explozive (b,p), palatale(d,t,l), labio-dentale(v,f), nazale (m,n), siflante
(s,s,t,z)
Fizionomia
- Cauza cea mai frecventa a prezentarii pentru unii pacienti
- Se analizeaza surasul, linia acestuia, raport buze, dinti, gingii
- Importanta deosebita cu implicatii medico-judiciare
-
Ocluzia terminala
- Reprezinta drumul mandibulei din pozitia de repaus in intercuspidare maxima
- Se analizeaza din norma laterala indepartand buza inferioara se urmareste miscarea de
inchidere a gurii
- Pentru determinarea spatiului de inocluzie fiziologica pacientul poate pronunta
consoanele „V” si „F” si prin oboseala musculara pacientul ramane cateva secunde cu
gura deschisa
- Ocluzia terminala : normala = mezializata, distalizata, verticala

Ocluzia statica – se analizeaza in intercuspidare maxima, in cele trei planuri si se analizeaza

prin comparatie simetrica
Sagital
- In zona laterala :
 cuspid MV M1 sup oclude in santul dintre cuspizi MV si medio vestibular M1 inf
 In dentitia mixta este normal si ocluxia cuspid cuspid
 Patologic : disto –ocluzia si mezio ocluzia
- In zona frontala
 I sup acopera I inf , cu un punct de contact sau un spatiu de 1-1,5 mm
 Patologic : angrenaj invers, ocluzie inversa frontala, inocluzie sagitala
Transversal
- In zona laterala:
 Arcada superioara circumscrie vestibular cu un cuspid arcada inferioara si invers
lingual
 Patologic : angrenaj invers, ocluzie inversa
- In zona frontala
 Fren superior corespunde cu fren inferior

55
  Patologic : laterodeviatii (functionale) si laterognatiile(anatomic) marcate de deviatia
frenului mandibular
Vertical
- In zona frontala
 In dentitia temporara incisivii superiori ii acopera pe cei inferior cu ½ din inaltimea
lor
 In dentitia permanenta acoperirea este de 1/3
 Se cerceteaza acoperirea la efectuarea miscarii de deglutitie
 Patologic: ocluzia adanc acoperita, di ocluzia deschisa

Analiza ocluzala in dinamica
- Se efectuaza pornind de la relatia de postura obtinuta in timpul deglutitiei
- Se observa traseul mandibulei, pozitie condili, stare muschi acoperire incisiva
Teste de propulsie al mandibulei
- Util pentru diag diferential al retrognatism mandibular anatomic si functional
- Se face propulsia mandibulei pana la normalizarea rapoartelor molare sagitale si
ameliorare profil
- Pct Gn ajunge in plan Simon si profilul se amelioreaza (nu mai este accentuat convex )-
mandibula este dezv normal
- Nu se realizeaza propulsia (pacientul nu poate) si profil nu se amelioreaza (retrognatism
anatomic)
Test de retropulsie mandibulara
- Diagnostic dif. intre prognatism mandibular anatomic si functional
- Daca miscarea de retropulsie reuseste anomalia este functionala
- Este negativ intotdeauna in:
 Prognatism madibular anatomic
 Retrognatism maxilar superior
 Ocluzia inversa determinata de modificarea axului dintilor
 Angrenaj invers
- Este pozitiv
 Ocluzia inversa de conducere condiliana
- Partial pozitiv
 In ocluzia inversa de conducere cuspidiana
Test de centrare a mandibulei
- Se realizeaza in caz de asimetrie faciala prin devierea punctului Gn
- Daca se poate centra mandibula de catre medic este o anomalie functionala daca nu este
anatomic

CONCLUZIE
A. Anamneza

56
 - Date
- Motivele prezentarii
- Antecedente heredo colaterale
- Antecedente personale
 Generale
 Stomatologice
B. Examen general
- Dezvoltare generala :
- Tip constitutional
C. Examen facial
In norma frontala
- Forma cap
- Forma fetei
- Simetria faciala
- Proportia etajelor fetei
- Piramida nazala
- Piramida nazala
- Forma si pozitia buzelor
- Sant labiomentonier si zona mentoniera
In norma laterala
- Profil facial
 Scheletic
 Tesuturi sau dentoalveolar
- Treapta labiala
- Menton
- Unghi mandibular si tangenta la ram madibular
Examen ATM
- Aplitudinea la deschiderea gurii
- Excursia mentonului in deschiderea-inchidere
- Excursia condililor
Examen ganglionar
D. Examen intraoral
Parti moi
- Mucoasa bucala
- Bolta palatina
Arcadele dentare
- Apelul dintilor
- Starea de sanatate a dintilor
- Patologia ortodontica dentara
- Varsta dentara

57
 Parodontiu
Igiena

E. Examen functional
Limba
Tonus muscular
Respiratia
Deglutitia
Masticatia
Fonatia
Fizionomia
Ocluzia de repaus
Analiza ocluziei in dinamica
- Test de propulsie mandibulara
- Test de retropulsie mandibulara
- Test de centrare a mandibulei

58
11. Analiza de model

- specific ortodontiei, indispensabil pt un diagnostic corect si complet

- amprenta - lingura universala + alginat => model de studiu
- ! copil => mai sensibil: copilul pe stomacul gol, dimineata sau la 3-4h dupa masa
- tavita renala: exces – saliva
- material
- suc gastric
Il faci sa se concentreze la tavita: “–Va iesi amprenta mai bine daca tii tavita bine sub barbie!”
- prima miscare: - probarea lingurii
- nu trebuie sa aiba pereti scurti -> nu inreg procesul alveolar
- cele mai bune sunt cele metalice
- sa cuprinda: - dintii + procesele alveolare
- lasam 0.5cm intre lingura si dinti
- la aparatele mobile, in amprenta se toarna si modelul de studiu, si modelul de lucru
- corect: sa luam 2 ampr sau model duplicat
- evaluam cooperarea si reflexul de voma
- se probeaza lingura mand goala: face si miscarea pt acomodare
- retentii: leucoplastul se pune dupa proba lingurii, altfel se imbiba cu saliva si scade retentia
- mai tare alginatul - se modeleaza mai bine in vestibul
- pacientul suporta mai usor
- netezire cu apa (practic face materialul mai moale, ceea ce poate pune probleme)
- de obicei se incepe cu amprenta mandibulara

- amprenta mandibulara:
- materialul la rasul lingurii
- pozitia medicului: dreapta + fata pacientului
- se introduce lingura pe la una dintre comisuri, cu celalalt deget si indep cealalta
comisura
- centrare
- pacientul ridica limba in cerul gurii
- se preseaza lingura dinspre post spre anterior: tot excesul sa reflueze spre vestibul
- dupa presare:- se tine bine: - 2 degete pe lingura
- 2 degete pe mandibula

59
 - se face: - propulsie
- lateralitate
- cu limba se face modelarea zonei paralinguale
- dupa modelarea acestei zone, se modeleaza zona V de catre medic; cu o mana se indep buza si
se impinge excesul refluat inapoi pt a amprenta bine zona V, procesul alveolar, se acoperra bine
cu buza apoi
- asteptam priza: zona V face priza mai repede (contact cu buza), in rest face priza mai greu =>
asteptam mai mult
- scoaterea lingurii: ┌ in functie de inclinarea Ii.
├ miscarea dinspre post spre ant: cand I in poz normala
└ miscaprea dinspre ant spre post: cand I lingualizat
!! bracket: - scoatem arcul
- deretentivizam bracketii cu ceara eventual

- amprenta superioara:
- carte: poz dreapta + spate
- la inceputul meseriei: dreapta + fata
- se introd lingura, se centreaza, apoi trecem in spatele pacientului
- presarea lingurii cu medicul in spate, dinspre post spre ant
- cu mana dreapta modelam zona V
- la reflex de voma accent: manevra Valsalva: cob palat moale si impinge exces de
material
- scoaterea lingurii: in functie de axul Is
!! pacient cu bolta adanca: material cu degetul pus pe fundul boltii
!! Boboc punea material si retrotuberozitar

- daca pacientul varsa, tinem lingura pe loc; tavita / aplecat peste scuipatoare
- dupa scoaterea amprentei din gura, amprenta se spala f bine (are urme de mucus) + dezinfectare
- verificam: trebuie sa cuprinda: ┌ dintii
├ procesele alveolare
├ zona paralinguala
├ sa nu exista minusuri
├ grosime constanta
└ bolta
- recomandari: servetele umede, turnat repede etc.
- soclul: ┌ in conditii standardizate trebuie facut
├ nu trebuie sa incurce examenul
└ conditii standardizate: ┌ simetric fata de linia mediana
├ plan de ocl paralel cu supraf sup a modelului sup
└ fata post perpendiculara pe lin med a model sup
- 2 metode de obtinere a soclului:

60
 ├ soclatoare: conformatoare speciale
└ sau se taie cu motorul
O pereche de modele trebuie sa aiba inaltime de: ┌ 5 cm pt arcada permanenta
└ 4 cm pt arcada temporara

Studiul de model cuprinde:

├ nr, forma, pozitia dintilor, eventual bilantul de spatiu necesar alinierii
├ forma arcadelor: N: max = parabola; mand = hemielipsa; temporara = semicerc
├ simetria arcadelor: in plan transversal + sagital
├ dezvoltarea arcadelor:
│ ├ plan transversal: indicii Pont
│ ├ plan sagital: indicii de lungime
│ └ plan vertic: ┌ modelul pe masa (cu marginea I)
│ ├ ce atinge masa = supradezvoltare in plan vertical
│ │ !! trebuie sa avem pac langa => sa corelam cu aspectul facial
│ └ modificarea zonei laterale inferioare => inalt etj inf al fetei
│ ├ infrapoz laterala => etaj inf micsorat
│ └ suprapozitie laterala => etaj inf marit
│ ex) IC ating + etj inf ↓ => infrapozitie laterala
│ IC ating + etj ing N => suprapozitie frontala
├ baza ┌ apicala
│ └ coronara
├ distanta liniara 2 – 6
├ indicele Bolton
├ analiza ocluziei statice
└ analoza spatiului total (alaturi de teleRx)

- forma arcadelor: - patologic: pct interincisiv: ┌ anterior => V, pentagon

└ posterior => M sau W (M=W)
- Baza: ┌ apicala = zona unde se gasesc apexurile
└ coronara = zona ocluzala / I
Baza apicala mica => dinti vestibulo-inclinati
- la un pacient cu: ┌ baza apicala mica nu se poate crea sp conservator prin inclin dintilor =>
│ obtinem un rezultat instabil si nefunctional
└ dinti V-inclinati => baza coronara ↑
- baza ┌ apicala ↑ ┬=> marim prin V-inclinarea frontalilor => rez f bune
└ coronara ↓ ┘
- baza apicala ┌ ↓: compresie de maxilar
└ ↑: ocluzie adanca acoperita

- Distanta liniara 2 – 6

61
 ├ se masoara in dentitia mixta
├ serveste pt aprecierea necesarului de spatiu pt eruptia corecta a C si PM
├ practic, trebuie sa avem I + M6ani
├ se masoara la arcada sup + mand distanta intre fata D a IL si fata M a M6ani
├ se masoara in linie dreapta
├ pt ┬ SI = 28 – 33mm => dist liniara ~ 21mm
│ └ SI > 33mm => dist liniara = 22 – 23 mm
└ pt aprecierea unor meziopozitii cand s-au pierdut dintii din zona de sprijin

- analiza Bolton
├ studiaza raportul dintre dim M–D ale dinti sup fata de cei inf = masurare dento-dentara
│ => daca nu sunt corelate = dicrepanta Bolton: cea mai mare imp pt Stripping
├ discrepanta -> nu vom putea alinia dintii si arcadele in acelasi timp => pot ramane
│ spatieri la o arcada si inghesuiri la alta
├ 2 variante:
│ 1) ia in considerare toti dintii: I – M6ani
│ S dim M-D ale celor 12 dd inf = Sinf
│
│ Sinf * 100 ≈ 91%
│ Ssup
│
│ 2) ia in calcul doar cei 6 dinti frontali
│
│ Sfr inf C-C * 100 ≈ 77% SфMD C-C
│ Sfr sup C-C
│
├ de obicei discrepantele sunt in zona frontala
└ se face mai usor daca sunt obt proximale (Stripping)

12. Examenul radiologic.

a) Examenul radiologic de la mica distanta.
b) Teleradiografia tridimensionala – principalele sisteme de analiza.
c) Tehnici imagistice.
d) Investigatia A.T.M.

62
A) Examen radiologic de la distanta mica

1. Radiografia retroalveolare endobucale izometrice si ortoradiale

- Foarte precise, evidentiaza inclusiv spatiul periodontal- vezi daca exista anchiloza
- Raporturile reciproce ale diferitelor structuri in sens M-D si vertical
- Se pot face masuratori
- Dezavantaje
 limitate la un nr mic de dinti
 nu permit aprecierea raporturilor in sens V-O
2. Rx care permit aprecierea poz dintilor fata de linia arcadei ( V-O )
a) tehnica Clark
b) Rx cu film muscat

a) Tehnica Clarck
- se fac 2 Rx retroalveolare
 1 ortoradiala
 1 excentrica (M sau D)
- pe a 2-a Rx dd / formatiunea cele mai apropiate de film se deplaseaza in acceasi directie
cu sursa de radiatii
- daca pe Rx 2 imaginea se deplaseaza in accelasi sens cu conul incluzia este orala (in cazul
in care conul a fost deplasat distal) si vertibulara daca se deplaseaza in sens invers
- se precizeaza directia de deplasare

b) Rx cu film muscat
- vedem curbura arcadei si formatiunea in afara sau inauntrul aradei
- filmul se prinde intre arcade, incidenta este axiala
1) incidenta Belot:
 centrata pe linia mediana
 de obicei pt dd supranumerari din zona med (I)
 distorsioneaza spre zona C (paralaxa)
2) incidenta Simson
 centrata lateral pe zona de interes
 dezav: 2 C inclusi => 2 Rx

Ortopantomograma
- imagine desfasurata a ambelor arcade
- se evidentiaza maxilar superior si inferior, procesele alveolare si raporturi dintre ele (OPG
in ocluzie habituala)
- totalitatea mugurilor dentari in formare

63
 - rapoarte dento-dentare in plan :vertical si proximo-aproximal
- sinusurile : forma, marime, relatia cu arcada dentara superioara
- foarte utila in apecierea directiei de eruptie a caninului care eruoe normal pe traseul celui
temporar

Propulsie – mandibula propulsata in Arcadele in intercuspidare maxima

relatia de „cap la cap” – decalajul in –poate aparea un decalaj in plan
plan vertical este proportional cu grad sagital sau transversal
de supraacoperire
Z. frontala Pastreaza proportia dinti superiori si Dintii maxilari sunt evidentiati mai
inferiori bine decat cei mandibulari
Evidentierea proceselor carioase si a Nu sunt evidentiate bine procesele
unor linii de fractura carioase
Se poate urmari continuitatea
liniilor interincisive cu simfiza
mentoniera si spina nazala
anterioara
Zona laterala Zona coronara bine evidentiata Nu sunt evidentiate bine procesele
carioase
Relatiile ocluzale Relatiile sunt modificate Condilul este plasat in cavitate si se
Se poate aprecia simetria deplasarii poate evidentia simetria dezvoltarii
condilului mandibular celor 2 articulatii
Structuri Sunt evidentiate ata la maxilar cat si la Sunt evidentiate atat la maxilar cat
parodontale mandibula si la mandibula
Mandibula Se apreciaza dimensiunile relative ale Se apreciaza dimensiunile relative
ramurilor mandibulare ale ramurilor mandibulare
Deschiderea unghiului mandibular Deschiderea unghiului mandibular
Cudura canal mandibular Cudura canal mandibular
Aspect simfiza mentoniera Aspect simfiza mentoniera

Evidentierea prin OPG

1. Examen muguri dentari permanenti : pozitie si directia eruptiei
2. Semne de rotatie anterioara a mandibulei
 Unghi mandibular accentuat
 Condil inalt
 Curbura preangulara steasa
 Ram ascendent lung
 Canal dentar angular
 Latime ram mandibular mica
3. Semne de crestere posterioara a mandibulei
 Condil subtire si cu crestere in sus si inapoi
 Canal dentar drept

64
  Unghi mandibular deschis
 Curbura preangulara marcata
 Ram orizontal lat
 Volum dentar important si dinti scurti
4. Se apreciaza dimensiunea dintilor permanenti si a dintilor temporari = analiza spatiu total,
viitoare incongruenta dentara cu spatiere/inghesuire
5. Se apreciazara pozitia mugurilor dentari permanenti
6. Se apreciaza pozitia si directia de eruptie a dintilor permanenti

Anatomia dintilor temporari pe Rx fata de cei permanenti

1. Sunt in numar mai redus
2. Viata pe arcada este mai mica la dintii temporari
3. Dintii frontali sunt mai mici decat cei permanenti
4. Au coroana scurta si lata cu muchii rotunjite
5. Jonctiunea smalt-cement nu este foarte vizibila
6. Coarnele pulpare sunt alungite iar podeaua camerei pulpare este subtire
7. Dentina mai subtire
8. Existenta abraziunii
9. Radacinile molarilor sunt divergente si cuprind mugurii dintilor permanenti
10. Resorbtia radiculara fiziologica
11. Spatiu periodontal largit
12. Regiunea apicala este greu de interpretat datorita mugurilor dintilor permanenti

Teleradiografia
- Pe langa examenul clinic, fotostatic si studiul modelelor teleradiografia este cel mai
fidel mijoc de investigatie pentru diagnosticul anomaliilor dentare
- Au ca plan de referinta orizontala de la Frankfurt (Or-Po)

- 3 tipuri: a) teleRx de fata ┌ da info despre dezvoltarea vertic si transvers

└ mai ales in asimetrii
b) teleRx axiale: mai rar
c) teleRx de profil – evidentiaza tulb de dezvoltare in plan vertical si sagital ale:
- masivului facial
- celor 2 maxilare in spatiu
Evidentiaza
- Studierea ubui model de previziune de crestere cu influentarea metodelor de tratament
- Gradul si sensul de crestere a proceselor alveolare maxilare si mandibulare
- Pozitia , angulatia, dimensiunea si proportiile structurilor craniului facial si neural

Punctele utilizate in teleradiografie

65
1. Selle (S)– centru geometric al seii turcesti
2. Nasion (Na) – punctul cele mai anterior al suturii nazo-frontale
3. Basion (Ba)- punctul cel mai inferior al marginii inferioare a formenului magnum
4. L (Steiner) – proiectia Pg pe S-N
5. E (Steiner) – proiectia Kdl pe S-N
6. Ptm - pct cel mai superior si posterior al fosei pterigo-maxilare
7. Kdl – pct. construit la intersectia tangentei la fata posterioara a condilului si a unghiului
mandibular cu tangenta la punctul cel mai superior al condilului, tangenta paralela cu planul
Po-Or
8. Orbitale(Or) – punctul cel mai inferior de pe conturul marginii inferioare a orbitei
9. Porion (Po) – punctul cel mai superior al conductului auditiv osos
10. Spina Nazala Anterioara(Nsa) – varful spinei nazale anterioare
11. Spina Nazala Posterioara (Nsp) – varful spinei nazale posterioare
12. Pogonion(Pg) – punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere
13. Gnation(Gn) – punctul cel mai inferior si posterior al simfizei mentoniere
14. Gonion(Go) punctul echidistant intre punctul cel mai inferior de pe ram orizontal si pct cel
mai posterior de pe ram vertical la nivelul unghiului acestuia
15. Ar pct de intersectie a clivusului cranian cu marginea posterioara a apofizei condiliene
16. Pct. A Down – pct cel mai infundat de pe procesul alveolar maxilar
17. Pct. B Down – pct cel mai infundat de pe proces alveolar mandibular
18. Pr – punctul cel mai anterior al procesului alveolar maxilar
19. Id- punctul cel mai anterior al procesului alveolar mandibular
20. Incizale (I) – punctul cel mai anterior de pe muchia incizala a incisivului central superior
21. Incizale inf. (i) - punctul cel mai anterior de pe muchia incizala a incisivului central inferior
22. UMT – vf. cuspid MV al M 1 permanent superior
23. LMT – vf. cuspid MV al M1 permanent inferior

66
Planurile de referinta utilizate in teleradiografie
1. Planul Se-Na (Planum)
2. Plan Se-Ba (Clivus)
3. Plan de la Frankfurt (Or-Po)
4. Plan bazal maxilar (Nsa-Nsp)
5. Plan bazal mandibular (M) – tangenta la marginea inf a ungh mand. si Gn
6. Axa Y delimitata de S-Gn

Semne al rotatiei de tip posterior cu cresterea in jos si inainte a mandibulei

- Condil ingust si dirijat mult in spate
- Unghi mandibular deschis
- Crestere preangulara marcata
- Simfiza orientata in sus si inapoi
- Corticala simfizei posterioara fina

67
- Etaj inferior marit
- ATM plasat inalt
- Unghi molar mult diminat
- Ramura verticala scurt si ingust
- Volum alveolar-dentar marit
- Ramura orizontala inclinata
- Coroane dentare marite
Semne de rotatie anterioara a mandibulei – sunt semne inverse

Analiza Rickett
- Prezentarea deformatiilor scheletului dentofacial in mod sintetic
- Se raporteaza la 2 planuri de referinta
- Se completeaza cu previziunea de crestere

1. Adancimea fetei - se raporteaza la unghiul facial ( unghi N-pg si HF) = 86 grade

- Pentru valori mai mici – retrognatism inferior
- Pentru valori mai mari – prognatism inferior
2. Inaltimea anterioara a fetei – se raporteaza la ax facial – unghiul intre axa Y (S-Gn) si Ba-N
= 90 grade
- < de 90 – dolicocefal rotatie posterioara mandibulara
- > de 90 – brahicefal – rotatie anterioara a mandibulei
3. Inaltimea posterioara a fetei – se analizeaza prin unghi de conicitate (N-Pg-M) =68 grade
- < insuficienta de dezvlotare posterioara
- > supradezvoltare posterioara a fetei
4. Convexitatea fetei – se raporteaza la pozitia A fata de plan N-Pg = 4,1 mm (val. medie)
- < = profil concav
- > = profil convex
- Aproape de zero = profil rectiliniu
5. Pozitia dintilor frontali fata de dreapta A-Pg
Incisivi inferiori – distanta de la i la A-Pg este de 1+/- 2mm si unghi ax incisivi cu A-Pg de
20-25 grade
- < dist fata convexa
- > dist fata concava
- < unghi retrodentie
- > unghi prodentie
Incisivi superiori – distanta de la I la A-Pg este de 2-8 mm
- < retrodentie superioara
- > prodentie superioara
6. Raport angular intre axele dintilor = 130 grade

68
 - < prodentie bimaxilara
- > retrodentie bimaxilara
7. Pozitia buzelor fata de linia estetica Ricketts
- Buza superioara = 1 mm fata de linie
- Buza inferioara = 3 mm fata de linie

Analiza Steiner
- Plan de referinta N-S (selle-nasion)
Analiza scheletului
- SNA = 82 +/- 2 grade (< retriognatism , > prognatism superior)
- SNB = 78 +/- 2 grade (< retriognatism , > prognatism inferior)
- ANB = 2 grade ( se apreciaza relatia intermaxilara in plan sagital)
- Go-Gn cu S-N = 16-28 grade (< rotatie anterioara, > rotatie posterioara)
- SND – (D centrul simfizei mentoniere) = 77-88 grade (< retrognatism mandibular, >
prognatism mandibular)
- Se mai apreciaza pozitia antero posterioara mentonului
- Raport axa incisiv inferior/ N-B sa fie 1/1
Analiza raportului dinte-schelet
- Unghi plan de ocluzie fata de craniu = 10 +/- 3 grade (plan tinde spere orizontala in
anomalii de cls a III-a si se inclina in anomalii cls a II-a si cls a I-a
- Unghiul axelor dintilor (la fel ca si la analiza Ricketts)
- Pozitia ICS raportata la linia NA cu valoare de 4 mm si 22 grade (<retrodentie, >prodentie
superioara)
- Pozitia ICI raportata la linia NB – 4 mm si 25 grade ( <retrodentie, >prodentie inferioara)

Analiza Tweed
- Se face tele de profil in ocluzie cu plan de la Frankfurt paralel cu podeaua
- Triunghiul lui Tweed
 Plan de la Frankfurt (Po-Or)
 Plan mandibular (M – unghi goniac)
 Axa incisiv inferior
- SNA (Selle –Nasion- A) = 82 grade (<retruzie maxilara, > protruzie maxilara
- SNB = 78 grade (< retruzie mand, >protruzie mand)
- ANB = 2 grade (decalaj sagital intre mandibula si maxilar – determina clasa scheletica) –
mai mare de 6 grade creste riscul de esec
- Ao-Bo (decalaj interbazal sagital absolut) distanta in mm dintre proectia din A si B pe
plan ocluzal , si indica raport scheletic antero-posterior intre max si mand. (0-4mm)
(> -2mm cls a III-a scheletica , 0 - +2mm cls I , > +2 mm cls a II-a scheletica )
- Unghi interincisiv (dat de axele interincisive) = 130 grade – serveste la fixarea pozitiei
incisiv superior

69
 - Unghi plan Fr. – plan ocluzal = 10 grade
- Analiza estetica a tesuturilor moi
 Masurarea grosimii menton – (Total chin –TC ) – Pogonion cutanat si pogonion
osos
 Masurarea grosimii buzei superioare (upper lip) – dist dintre fata vest a IS si cel
mai vest pct al buzei superioare
 Unghiul Z – este tangenta la Pg cutanat si la buza cea mai proeminenta. Se
prelungeste pana la plan Frankfurt iar unghi = 78 grade corelat cu existenta
grosimii menton cutanat cu grosime buza superioara avem un profil armonios.
Daca este tangent la buza superioara in general ne indica o clasa a II-a div 1 sau
biproalveolie iar tangent la buza inf este cls I , cls a III-a sau cls a II-a cu 2)
 Inaltimea fetei – se apreciaza cele 2 etaje inferioare N-Sna si Gn si proiectia pe
plan bispinos :
 cele doua etaje proportionale dar marite armonia poate fi acceptabila
 etaj superior normal si inferior miscorat
 etaj superior si inferior marit
Utilizarea analizei lui Tweed

Cefalometrie Obiective Coeficient corectie

FMIA 67 +/- 3 grade
FMA 25 +/- 3 grade
IMPA 88 +/- 3 grade
SNA 82 grade
SNB 80 grade
ANB 2 +/- 2 grade
Ao-Bo 2mm +/- 2
Plan de ocluzie 10 grade
Unghi Z 75 +/- 5 grade
Buza S /
Menton /
H faciala posterioara 45 mm
H faciala anterioara 65 mm
Raport P/A 0,69
Raport de evolutie 2/1
Unghi interincisiv 130 grade

Analiza spatiului total – DE COMPLETAT

- FMA (plan Frankfurt –plan mandibular ) = 22-28 grade (constant)

- FMIA (plan F- axa II) = 64-70 grade
- IMPA (axa II – plan mand) = 88-92 grade

70
 - avem nevoie de: ┌ model inf
└ teleRx
- prelung a analizei Tweed facuta de Marifield
- se proneste de la ideea ca dintii arcadei inf trebuie sa se gaseasca in culoarul O de
echilibru a fortelor grupelor musculare antagoniste
- daca nu am reusit sa aducem dintii in acest culoar => rezultat instabil
- reper: arcada inf => arcada sup se aranjeaza dupa cea inf
- se imparte arcada inf in 3 zone: zona ┌ ant: I – C
├ medie: PM – M1
└ post: M2 – M3
- in fiecare zona se masoara: ┌ necesarul de spatiu (-) si se face suma algebrica
└ spatiul disponibil (+)
=> de obicei avem un rezultat (-) => se decide daca facem extractie si ce extragem
- zona ant: masuram dintii + spatiul existent => masuram incongruenta
└> Sф max M-D └> rigla pe curbura arcadei / se masoara 2 cate 2
- spatiul este cerut de incongr si de axul Ii
- axul Ii ┌ daca e perpendicular => ok
└ daca sunt:┌ V => se consuma sp pt a-i aduce perpendiculari
└ O => castigam spatiu
=> trebuie sa transformam gradele in mm = corectie cefalometrica
val unghi IMPA fata de normal: se inmulteste nr de grade diferenta cu 0.8 pt a afla nr de mm
- zona medie: ┌ masuram incongruenta (dd + spatiu)
└ curba Spee: - daca e f accentuata => are nevoie de spatiu
- Tweed o vrea aplatizata
- zona post: ┌ masuram dintii ( M6ani model, Mminte pe teleRx)
└ spatiul existent: ┌ pe teleRx
├ fata D a M6ani pana la marg ant a ramului
├ aici trebuie sa incapa si M2, si M3
├ acest sp poate sa mai creasca 2mm /an pana la┌ 14 ani ♀
│ └ 16 ani ♂
└ se face suma algebrica => luam decizia terapeutica
Ex) copil de 12 ani => luam in considerare pt zona post inca 4mm ♀ / 8mm ♂

DE VERIFICAT ANALIZA SPATIU TOTAL CU CARTEA

71
13. Examenul antropologic si antropometric in ortopedia dento-faciala

72
14. Fotografia in ortodontie si ortopedie dento-faciala

- adjuvant pretios, permite inregistristrarea de cls la ┬ inceputul ┬ al ┬ aspect facial

└ sf.trat activ┘ └aspect endooral
- mai suplineste examenul clinic – mai usor decat sa chemam pacientul la control
- se poate obs schimbarea faciala a pacientului (aspectul se poate schimba si independent
de tratament)
- exemplu) ocluzie adanca, daca extragem dintii in scop orto => adancim ocluzia -> se
accentueaza aspectul batranicios
- document medico legal ┌ facial
└ endobucal
=> diagnosticul si urmarirea cazului

Ce fel de fotografie folosim:

foto faciale
┌ norma frontala

73
├ norma fromtala suras este un moment functional, arata gradul de vizibilitate a dintilor, gingiei
etc.
├suras (norma frontala / usor semiprofil)
├ norma lat dreapta in ocluzie
├ norma lateral dreapta in suras
└ norma lateral dreapta semiprofil

foto endobucale- 5 incidente

┌ norma frontala, in ocluzie habituala
├ ocluzie, semiprofil dreapta (!! M6ani fascicolul de raze nu e perpendicular pe zona, deci
rapoartele
pot sa nu fie bine redate)
├ ocluzie, semiprofil stanga (M 6ani)
├ arcada superioara privita dinspre ocluzal
└ arcada inferioara privita dinspre ocluzal
Pentru evidentierea miscarilor functionale:
- foto in prpulsie
- foto in lateralitate dreapta si stanga
-
- sunt standardizate, bine iluminate, distanta standard pt fotografiere (60 – 70 cm)

Ce vedem pe fotografie? Ce studiem?

Foto din norma frontala evidentiaza anomaliile in sens trasversal si vertical precum si asimetriile
iar cele de din norma laterala indica anomaliile in sens sagital si vertical.

Facial ┌ norma frontala: ┌ simetria faciala: sectionare pe jumatate si se suprapuneau

│ ├ proportia etajelor: apreciat si nu neaparat masurat, (vertical)
│ └ regiunea labiala, fanta labiala deschisa
└ norma lat: ┌ aspectul profilului: ┌ ne da pozitia in plan maxilar a celor 2 maxilare
│ ├ aspect gen al profilului: N, Sn, Gn, Pg
│ │ => drept, usor convex, concav
│ ├ se pot trasa cele 3 planuri (Frankfurt , Simon,
│ Dreyfuss) si aprecia contur naso-labio-
mentonier
│ ├ Gn se vede mai greu pe foto
└ daca intreg conturul labio-mentonier se afla intre cele 2 planuri Simon
si Dreyfuss
├ Gnation
├ sant labio-mentonier

74
 └ buza superioara
├ proportia etajelor
├ gradul de divergenta faciala
└ treapta buzelor

15. Investigatii cu caracter previzional. – CARTE MOV PROBABIL

75
16. Clasificari ale An.D.M. Diagnosticul in ortodontie si ortopedie dento-faciala.

Clasificarea Angle
1. Este una din primele clasificari, recunoscuta pe plan international
2. Are drept criteriu de clasificare relatiile mandibulo-maxilare in plan sagital
3. A luat in considerare molarul de 6 ani care are o pozitie fixa la nivelul bazelor maxilare
4. Relatia normala sau neutrala este definita prin pozitia varfului cuspidului MV al M1 sup.
in dreptul primul sant vestibular al M1 inf.
5. Aceasta clasificare defineste pozitia celor 2 maxilare in plan sagital, unul fata de altul
6. Angle a impartit malocluziile in 3 clase:

A. Raport neutral, B. Clasa I, C. Clasa aII-a, D. Clasa a III-a

Clasa I Angle

76
  Prezinta raport neutral la nivelul M de 6 ani iar anomalia apare la nivelul grupului
frontal:
 Angrenaj invers
 Ocluzie deschisa
 Ocluzie adanca acoperita
 Anomalii unidentare: anodontie, dinti supranumerari, dinti ectopici;

Clasa a II-a Angle

- Prezinta raport molar distalizat: santul intercuspidian inferior este plasat distal de
varful cuspidului MV superior
- In functie de raporturile frontale in plan vertical se descriu 2 diviziuni:
 Diviziunea 1: malocluzie cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca “in
acoperis”
 Diviziunea 2: malocluzie cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca
acoperita
- Atunci cand raporturile sunt distalizate unilateral se foloseste termenul de subdiviziune.

Clasa a III-a Angle

- Prezinta raporturi mezializate la nivel molar in care santul intercuspidian inferior este
plasat mezial fata de varful cuspidului MV superior
- Se asociaza cu ocluzie inversa frontala

Dezavantaje ale clasificarii Angle

- Molarii de 6 ani nu au o pozitie fixa pe ambele maxilare (pot migra) iar in acest caz se iau
in considerare rapoartele canini, IC si PM
- Examenele complementare efectuate au evidentiat posibilitatea decalajul intre pozitia
bazelor maxilare si pozitia sagitala a procesului alveolar
- Aceeasi anomalie poate fi incadrata in 2 clase: scheletic in clasele Angle si dentar in alta.
- Nu reflecta aspectele clinice ale anomaliei
- Nu ia in considerare factorii etiologici.
Avantajele clasificarii lui Angle:
- Cea mai utilizata clasificare de catre practicieni
- Este cea mai operativa

Clasificarea scolii germane

Are la baza conceptia ca aceiasi factori etiologici in aceleasi conditii dau aceleasi forme de
anomalii. A fost realizata de : Kantorowicz, Korkhaus
- Utilizeaza termenul de sindrom
- A impartit anomaliile in 6 grupe de sindroame :
1. Sindromul cu compresie de maxilar

77
  Cu protruzie cu sau fara spatiere
 Cu inghesuire
2. Sindromul de ocluzie incrucisata
3. Sindromul progenic
 De conducere fortata
 Fals (retrognatism mandibular)
 Adevarat
4. Sindromul de ocluzie adanca acoperita
5. Sindromul de ocluzie deschisa
 Dento alveolar
 Gnatica
6. Grupa anomaliilor monocauzale – anomaliile dentare izolate, transpozitia si
reincluzia. Aceasta grupa este cauzata de pierderea precoce a dilor din zona de
sprijin Korkhaus.

Clasificarea scolii franceze

Reprezinta o varianta descriptiva a modificarilor dento-maxilare, si sunt considerate in procesele
de dezvoltare ale componentelor dento-maxilare. Utilizeaza termenul de disarmonie.
(BAZA+PREFIX+CALIFICATIV)

Clasificare:
- Disarmonii maxilare
- Disarmonii alveolare
- Disarmonii dentare

Sediul anomaliei (defineste baza ) Sens modificare (planuri spatiu)

Alveole Alveolie Sagital Pro/Retro
Dinti Dentie Transversal Latero/Endo/Exo
Buze Chelie Vertical Supra/Intra
Menton(osos, cutanat) Genie
Fata Prosopie
Limba Glosie

Modificari in mai multe planuri: micro/macro, hiper/hiper, euri(larg)/lepto(ingust),

dolico(lung)/brahi(scurt) urmate de total/partial, superior/inferior, jugal/labial la care se poate
adauga inclinare, versiune, rotatie gresiune.

Element Prefix disarmonie Baza Calificativ

Sagital Transversa Vertical Topografie Precizare
l
Buze Chelie Superior Bilateral

78
 Inferior
Maxilar Pro Endo Infra Gnatie Total/Partial Drept/Stang
Retro Exo Supra Uni/Bimaxilar Simetric/Asimetric
Proces Pro Endo Infra Alveoli Total/Partial Drept/Stang
alveolar Retro Exo Supra e Uni/Bimaxilar Simetric/Asimetric
Menton Latero Genie Ant/Posterior
Cutanat/Osos
Dinti Dist. fata In afara arc Infra Dentitie I, C, PM, M Egresiune
de pct. dentar Supra Inclinare
Incisiv Rotatie
Cudat
Torsional
Ocluzie Mezio Vestibulo Infra Ocluzie Superior
Disto Linguo Supra Inferior
Coronar
Apical

Clasificarea CLINICO-ANTROPOLOGICA
Realizata de prof. Firu si colaboratorii sai, se bazeaza pe clasificarea scolii franceze.
- Pleaca de la idea amestecului de structuri anatomice diferite ca origine, mod de crestere si
de la delimitarea diferita antropologica
- Clasifica anomaliile in 5 grupe de disarmonii:
1. Disarmonii maxilare:
 pro/retrognatie
 endo/exognatie
 supra/infragnatie
2. Disarmonii alveolare:
 pro/retroalveolie
 endo/exoalveolie
 supra/infraalveolie
3. Disarmonii dentare de grup
4. Disarmonii dento-alveolare:
 cu inghesuire: primare, genetice
 cu spatiere: secundare, datorita unei alte anomalii
5. Disarmonii dentare izolate: de numar, forma, volum

Clasificarea combinata
Se bazeaza pe modificarile tridimensionale care pot aparea predominant intr-o grupa de anomalii;
in functie de cele 3 planuri avem clasificarile:
1. Anomalii in sens sagital
- Sindromul ocluziei distalizate = clasa a II-a Angle
 Retrognatia mandibula functional

79
  Retrognatia mandibula anatomica
- Sindromul progenic = clasa a III-a Angle
 Angrenajul si ocluzia inversa frontal
 Progenia de conducere fortata
 Progenia falsa = nedezvoltarea maxilarului superior dar mandibula dezvoltata normal
 Progenia adevarata
2. In sens transversal:
 Sindromul compresiei de maxilar cu sau fara protuzie
 Sindromul ocluziei incrucisate
3. In plan vertical
 Ocluzia in acoperis = clasa a II-a, diviziunea 1 Angle
 Ocluzia acoperita = clasa a II-a, diviziunea 2 Angle sau clasa I Angle cand raportele
sunt neutrale
 Sindromul ocluziei deschise – functional sau ocluzie dismetabolica

Diagnosticul in ortodontie.

80
17. Clasificarea tratamentului ortodontic (momentul instruirii, obiective, metode si
mijloace).

TRATAMENTUL ORTODONTIC POATE FI:

- Profilactic : pre si postnatal, la copil mic si prescolar(dentitie temporara), si scolar (prima
si a doua etapa a dentitiei mixte)
- Tratament interceptiv: obiceiuri vicioase si reechilibrarea functiilor, tratamentul
dezechilibrelor ocluzo-articulare, si a decalajelor in perioada de exfoliere dinti temporari
si eruptie dinti permanenti
- Tratament curativ in dentitia temporara sau permanenta

TRATAMENT PRPOFILACTIC
Obiective : un ansamblu de masuri si mijloace prin care se inlatura factorii generatori de abateri
de la dezvoltarea normala a aparatului dentomaxilar ce pot deveni anomalii dentomaxilare
Profilaxia prenatala :
- Investigarea mostenirii genetice si a bolilor ereditare
- Profilaxia primara in perioada graviditatii prin verificarea starii de sanatate
- Asigurarea unor conditii optime de viata si munca si evitarea stresului fizic si psihic
- Evitarea mediilor de toxicitate cu izotopi radioactivi, raze X
- Evitare traumatisme si a bolilor contagioase, evitarea consumului de medicamente
- Evitarea altor factori nocivi: fumat, alcool, etc
Momentul nasterii:
- Evitarea travaliului prelungit, a forcepsului, a tractiunilor si presiunilor
- Unele anomalii (ocluzia adanca acoperita ereditara – Korkhaus)
Profilaxia postnatala
- Obtinerea si mentinerea echilibrului intre bazele osoase
- Dezvoltarea echilibrata a grupelor musculare
- Profilaxia imbolnavirilor mucoasei orale
- Aport alimentar corespunzator pentru dezvoltare mulsculara si osoasa corespunzatoare
- Alimentatie naturala la san ce asigura relatiile intermaxilare
- Prin supt se obtine prima mezializare a mandibulei cu reglarea relatiei centrice
- Dezvoltare mulsculara intra si extra orala
- In alimentatie artificiala folosirea unor dispozitive adecvate si durata corespunzatoare
- Igiena orala corespunzatoare

81
Profilaxia in perioada copil mic si prescolar
- In perioada 2 ani ½ -6 ani se dezvolta deprinderile corecte pentru asigurarea unei igiene
corespunzatoare ca tehnica si durata
- Se realizeaza de catre parinti cu ajutorul medicului, educatorului
- Deprinderea obiceiurilor corecte de profilaxie nutritionala si functionala
- Actul de atritie realizeaza a doua mezializare a mandibulei si asigura libertatea miscarilor
echilibrate
- Combaterea obiceiurilor vicioase ca : respiratia orala, sugerea degetului, deglutitia de tip
infantil precum si adoptarea unei pozitii corecte a corpului
- Control stomatologic la 6 luni incepand cu 3 ani si se evalueaza:
 Echilibrul facial
 Starea de sanatate parodontala si odontala
 Relatia dento-alveolara
 Atritia dentara
 Ocluzia dentara in statica si dinamica
 Activitatea musculara
 Starea de sanatate a ATM
- La nevoie se fac radiografii si modele ce arata evolutia in timp (2 ani)
- Mentinerea sanatatii orale si parodontale (sigilari, tratamente) :
 Profilaxia anomaliilor prin refacerea continuitatii arcadelor
- Mentinatoarele de spatiu:
 Refacerea echilibrului morfofuntional al arcadei si a oculziei dentare
 Indicatie in functie : varsta, sex, tipar de crestere, comportament muscular
 Mentinatorul de spatiu este obligatoriu in zona molar 1 cu spatiu deja redus pentri
prevenirea unei malocluzii clasa a II-a
 In cazul unei ocluzii cap la cap in zona frontala mentinatorul se impune pentru
prevenirea unei anomalii clasa a III-a
 La madibula este obligatoriu deoarece spatiul este limitat mai ales in retrognatie
mandibulara pentru a preveni distalizarea ocluzie

Profilaxia in perioada prescolar – scolar: prima si a doua etapa a dentitiei mixte (2 etape)
ETAPA 1 (eruptia grupului IM) in aceata etapa se dezvolta relatia ocluzala M1, procesul dento
alveolar secundar, ocluzia dentara frontala.
Avem urmatoarele situatii:
Situatie 1
- Arcada dentara integra, fara probleme de spatiu si cu absenta interferentelor – M1 erupe
fara probleme si alte consecinte
Situatie 2
- Arcada dentara integra dar cu probleme de spatiu eruptia M1 trebuie dirijata pentru a evita
interferenta cu M2 temporar

82
 - Se realizeaza cu fir de matase pe M2 temporar ce ii mareste diametrul si dirijeaza axul de
eruptie a M1 permanent
Situatie 3
- Arcada intrerupta de carii aproximale cu absenta unor dinti din zona de sprijin
- Eruptia M1 duce la o scurtare puternica a arcadei datorita mezializarea cu incongruenta in
zona laterala
- Este necesara redarea integritatii arcadei, supravegherea eruptiei M1 pana la ocludarea cu
antagonistul
- Cand in zona frontala procesul alveolar primar este inlocuit cu cel secundar apare o
edentatie tranzitorie
Ortodontia preventiva presupune:
- Respectarea timpului si simetriei desfasurarii evenimentelor
 Rizaliza
 Exfolierea dintilor temporari
 Evolutia dintilor permanenti pana la plan de ocluzie
- Rizaliza poate fi perturbata prin influente generale, endocrine, tipare ereditare si
traumatisme locale. Toate acestea trebuie depistate din timp si tratate pentru o crestere
normala
- Intarzierea in eruptie mai mult de 3 luni trebuie depistata si actionat pentru indepartarea
obstacolelor (bariere fibroase, dinti supranumerari etc)
- Este necesara evolutia normala a frontalilor catre plan de ocluzie fara interpozitia limba,
buze sau actiunea atipica a muschilor intra si extra orali
- Relevante in aceasta etapa este incongruenta dentara inferioara si diastema superioara care
se vor autoregla
ETAPA 2 – are loc in schimbarea dintilor temporari in zona laterala (zona de sprijin) cu ajustari
ocluzale pe baza excendent de spatiu oferit de molarii temporari
Se urmareste:
- Mentinerea integritatii arcadei dentare
- Rapoarte dento dentare adecvate
- Exfolierea dintilor temporari
- Eruptia dentara a dintilor permanenti
- Dezvoltarea echilibrata a musculaturii
- Combaterea obiceilor vicioase
Ortodontia preventiva presupune:
- O buna cunoastere a starii dentare
- Foarte des rizaliza intarziata a M2 temporar ceea determina intarzieri in reglarea relatiilor
ocluzale laterale (M1 permanent) dar si frontal
- Eruptii in malpozitii grave ale PM 2 sau chiar incluzii
- Resorbtii aberante au loc si la C temporar – perturbata ocluzia, dinamica mandibulara si
estetic

83
 - Control periodic, radiologic, indepartare resturi radiculare si mentinatoare de spatiu
- In secventa de eruptie C, PM 2 trebuie evaluat din timp spatiu cu slefuiri meziale ale M2
temporar pentru a creea spatiu
- Depistarea din timp a anomaliilor

Tratamentul interceptiv (sistematizat) (DIN CURS)

Def: - dupa scoala americana:
├ = ┬ recunoasterea ┬ tulburarii in dezvoltarea ADM in per de crestere
│ └ eliminarea ┘
└orice trat orto inainte de inchiderea perioadei de crestere =trat interceptiv =trat
preventiv

- dupa Boboc:
├ trat profilactic / preventiv = eliminarea cauzelor ce ar putea det anomalii dento-
│ max inainte ca acestea sa se fi produs:
│ ├ combaterea rahitismului
│ └ deconditionarea obiceiurilor vicioase
└ tratament interceptiv = masuri care se iau pentru oprirea dezvoltarii unei tulburari
├ masuri pt evitarea evolutiei anomDM spre o severitate mai mare
├ uneori este suficienta indepartarea cauzelor, alteori e nevoie de trat corector
└ folosind trat interceptiv se scade gravitatea si complexitatea tratamentului in fazele urmatoare:
ex) se poate evita extractia / chirurgia ortognata

Parerile specialistilor sunt impartite:

- SUA: - mai bine se asteapta eruptia tuturor dintilor permanenti (exceptia M3) si apoi se incepe
tratamentul fix
- Europa:
├ se intervine in dentitia mixta = tratament interceptiv (in perioada de crestere)
└ se elimina tulb de crestere ale oaselor maxilare => teoretic dupa crestere ar trebui sa avem pac
in Cls I si dupa eruptia D perman facem doar o finisare, aliniere, tratamentul durand mai putin

- anumite manopere pot fi facute de medicul stomatolog, altele de ortodont

- o problema este cooperarea pacientului:
- copii mici: ┌ uneori chiar in dentitia temporara
│ ex) - IC erupti, un Ctmp pierdut, pe cealalta hemiarcada Ctmp prezent => daca nu se
│ extrage Ctmp vom avea in dent perman C ectopic
│ - mand deviata pe o parta din cauza unor contacte premat => slefuire select sau
│ placuta pt usoara larg a maxilarelor (deficit transv)
├ suporta greu manoperele, inclusiv amprentarea
├ poarta greu aparatul

84
└ perioada lunga de tratament: incepe tratamentul mai devreme, deci instituirea trat interceptiv
nu inseamna ca se va elimina necesitatea tratamentului orto, dar posbil se va evita: extractia,
chirurgia ortognata

Momentul inceperii tratamentului interceptiv:

- depinde de tipul de anomalie:
- Cls I (incongr) - pe la 8–9 ani (sa aiba 4 incisivi inferiori si incisivi centrali)
- Cls III ┌ teoretic nu e niciodata prea devreme
│ ex) copil 3.5 ani cu oclz inversa front => gutiere lat + barbita si
│ capelina => s-a rezolvat oclz inv fr; problema a fost in mometul
│ permutarii dintilor
└ mom optim: permutarea I + urm unor rap incisive normale in plan sagit
- Cls II ┌ se urmareste (+) crest mand
└ mom cel mai bun: inaintea puseului pubertar de crestere (10 – 11 ani)
Obiective:
1. ┌ depistarea dezechilibrelor dintre bazele maxilare
├ indepartarea agentului determinant
└ obtinerea unor relatii intermaxilare normale:
├ fie prin stimularea dezvoltarii maxilarului deficitar
└ fie prin franarea cresterii maxilarului dezvoltat in exces
2. ┌ depistarea dereglarilor aparute in perioada permutarii dintilor
└ interventia: ┌ fie prin extractia dintilor temporari – cand este cazul
├ suprav zonelor de sprijin
└ mentinerea ± reobtinerea spatiului – atunci cand este necesar
3. ┌ depistarea dezechil ocluzo-artic ┬ prin ┬ elim eventuale contacte premat =>
devierea └ reechilibrearea ocluzala ┘ │ traseu
mand
└ modif axelor ocluzie, angrenaje inverse
4. ┌ deconditionarea obiceiurilor vicioase
└ reechilibrarea functiilor
Perioade de observatie:
1) nastere – 3 ani: ┌ se urmareste prev cariei, in special a cariei de biberon
├ dispensarizarea si prezentarea riscurilor (elim bauturilor dulci)
├ igiena: !! de catre mama -> la 6 ani: 1 data la 2 zile sa il spele
mama
├ combaterea rahitismului
└ alimentatia naturala la san
╘> toate astea sunt tratament profilactic
2) 3 ani – ne uitam: ┌ sa fie erupti toti dintii temporari
├ raporturi anormale (discrepante) scheletale – doar se observa, nu se
interv

85
 ├ fren lingual acc – doar se observa
├ exista treme? Daca nu exista => va fi incongruenta in dentitia
permanenta
├ anodontii in dentitia temporara – rar
├ geminatia: uneori se asociaza cu anodontia dd perm succesional
├ dinti supranumerari
├ pierderea precoce a dinti temp: ex) carii de biberon => !! sa pastram
acolo
│ resturile cat mai mult => nu putem face ment de spatiu
├ ocluzia: plan postlacteal: treapta ┌ meziala 2mm
│ ├ dr, cu cond ca celelalte repere = N
│ ├ Distalizata >2mm, merge spre Cls
II
│ └ Mezializata >2mm => Cls III
└ obiceiuri vicioase: se poate nazui sa facem deconditionarea
3) 7 – 8 ani: ┌ au erupt INCISIVI + M6ani
├ se vede gradul de incongruenta la niv I => se poate interveni sau nu
├ se extrag dintii temp care deviaza eruptia dintilor permanenti
├ daca se pierd precoce dintii temp => aplicarea de mentinator de spatiu
│ !! pt zona front nu e nevoie, nu se reduce spatiul => se aplica doar daca are
│ mari probleme de fizionomie
├ diastema ┌ daca e vera (fren gros)
│ └ fiziologica: data de ev dinti perman
│ └> capcana: IC erupt cu diastema diverg, D inclinati – din cauza IL
│ IL D inclin – din cauza presiunii coroanei Canin
│ => nu intervenim sa indreptam dd => apar resorbtii osoase iatrogene
│ poz in “evantai” a I este un stadiu intermed de evol: std de “ratusca urata” => nu
intervenim
├ discrepante scheletale ┌ Cls III – intervenim
│ └ Cls II – atragem atentia, dar nu intevenim
├ dinti supranumerari
├ anodontii: ILsup, ICinf - hotaram daca sp de anod se va inchide / deschide
│ ex) anodontie bilaterala de ILsup: inchidere naturala a spatiului
│ ├ extragem incisiv lateral temporar
│ ├ ne uitam pe OPG cum evol Canin permamnet
│ ├ daca Cperm vine mezial de rad Ctmp => pastram Ctmp si Cperm
│ │ va veni pe locul IL
│ └ daca Cperm vine distal de rad Ctmp => extrag Ctmp pt a se
│ inchide spatiul natural
├ ocluzia: ┌ putem avea cap la cap sag la M (cuspid pe cuspid) – toate sansele
│ │ sa se norm – daca toate celelalte rap sunt N => se normaliz

86
 │ │ pe seama dimens M
│ ├ oclz deschisa front – daca sunt ob vicioase – interv prin decond
│ ├ oclz adanca fr – cand erup M se poate nazui inalt de ocluzie
│ └ oclz inversa ┌ front => se intervine
│ └ lat – prin devierea mandibulei => se intervine
└ obiceiuri vicioase: trebuie sa nu mai existe
4) 10 – 11 ani ┌ se intervine asupra discrepantelor scheletale pt anom dento-max Cls II
├ se identifica: ┌ dintii supranumerari
│ └ anodontia
├ mentinatoarele de spatiu – depasite ca timp
├ reobtinerea de spatiu in cazul pierderii precoce a dintilor temporari
├ extragerea dinti temp persistenti: Mtmp reinclusi / nu s-au rezorb rad normal
│ (ex doar pe fata int)
│ ex) pierderea f tarziu a M2tmp determ anom la M6ani (M2tmp e mare)
├ diastema ┌ tranzitorie – ar trebui sa nu mai fie
│ └ ne uitam sa nu fie “vera”
├ ne uitam la mugurele C – sa nu apara ectopii, daca persista Ctmp
├ ocluzia la M ar trebui sa se neutralizeze
└ ocluzia inversa frontala: ┌ daca nu s-au tratat, trebuie tratate
└ f greu de pus aparat din cauza permutarii dintilor

Tratamentul dezechilibrelor bazelor maxilarelor (CURS)

Def: Anom dento-max = acele anomalii care nu prezinta doar malpozitii dentare in cadrul unor
oase maxilare bine proportionate, ci si dezechilibre intre dimensiunea si pozitia reciproca a celor
2 maxilare

Pot aparea in toate planurile:

┌ plan sagital: ┌ anomalii Cls II: mandibula posterior
│ └ anomalii Cls III: mandibula anterior
│ !! nu intotdeauna raporturile dintilor sunt concludente pt anomalia scheletala => ne
trebuie │ teleRx, unghi SNA, unghi SNB
├ plan vertical┌ ocluzii adanci scheletale
│ └ ocluzii deschise scheletale
└ plan transversal: asimetrii

- putem interveni cel mai mult in plan sagital, planul vertical este refractar + recidivant

87
Conduite terapeutice:
1) modificarea cresterii unuia dintre maxilare
2) camuflarea discrepantei scheletale prin mutarea dintilor =>de multe ori necesare
extractii
3) tratament chirurgical

1) Modificarea cresterii bazelor maxilare:

- cea mai buna
- prindem pacientul cand mai exista crestere !!

a) Cls II: se poate urmari:

├ stimularea cresterii mand: aparatura funct inaintea puseului de crestere
└ franarea cresterii max sup: dispozitive extraorale – headgear

b) Cls III: ┌ avantajul: usor de observat => vin mai repede la tratam fata de cls II
├ problema este colaborarea pacientului: ex masca Delaire
├ se poate stimula cresterea max sup: masca Delaire
└ uneori, pt franarea cresterii mand: barbita cu capelina – controversat
 aparatele trebuie ancorate pe gutiere:
 7 – 9 ani: cand e momentul favorabil pt acest tratam => pacientul nu colaboreaza
 >9 ani: pacientul colaboreaza, dar nu mai avem dinti pe ce sa ancoram dispozitivele

2) Interventii in perioada permutarii dintilor:

a) dereglari in ritmul si secventa permutarii dintilor
b) eruptia dintilor permanenti cu dif grade de incongruenta

!! cooperarea pacientului
!! urmarirea permutarii: uneori o simpla extractie face mult

- pierderea precoce a dintilor temporari:

┌ zona front: nu punem mentinator de spatiu
└ zona lat: ┌ daca dintii nu si-au format 2/3 din rad => mentinator de spatiu
└ NU punem mentinator de spatiu, cand:
├ 1. dintele si-a format 2/3 din radacina
├ 2. exista anodontii
└ 3. preconizam necesitatea unor extractii

- persistenta dintilor temporari:

├ nu este indicat sa existe si dinti temp, si dinti permanenti in acelasi timp
└ se scot dintii temp care deviaza eruptia dintilor permanenti
├ I – nu e problema

88
 ├ M2tmp – reinclusi => !! atentie !!
└ M1tmp – nu ridica probleme de extractie

- incongruenta la nivel I
├ mici, < 2mm: au toate sansele sa se rezolve spontan pe baze leeway space
├ 3 – 4 mm: se poate rez prin impiedicarea mezializarii fiziologice a M6ani
│ - o parte din leeway este folosit pt: ┌ aranjarea I
│ └ mezializarea M6ani
│ => punem arc transpalatinal / placa si folosim tot spatiul pt alinierea I
├ > 4 mm: expansiune arcada: placi de expansiune
└ > 4 – 5 mm: - trebuie sa decidem dacas se poate face prin expansiune sau extractie
│ => punem placa de expansiune si avertizam asupra posib unor extractii
│ (reevaluare in dent permanenta)
│ - daca stim de la inceput ca e nevoie de extractii => faci extractii seriate:
│ ├ extrag IL pt erutpia ICperman
│ ├ cand erupe ILperm => scoatem Ctmp pt eruptia ILperm
│ ├ extrag M1tmp pt a grabi eruptia PM1
│ └ extrag PM1 pt a se permite eruptia Cperm
│ => problemele extractiilor seriate:
│ ├ buna colaborare cu pacientul (anestezie etc)
│ └ trebuie sa stim ca pacientul va fi constiincios si se va tine de trat
├ diastema
├ anodotnii
└ dinti supranumerari
* anodontie: ┌ !! la decizia terapeutica: inchiderea / pastrarea + reobt sp
├ daca se decide inchiderea sp => vor fi probl de ocluzie =>
│ poate fi nevoie de extractii compensatorii la mand pt
a
│ reasigura ocluzia
└ anodontie bilaterala => ichiderea spatiului

3. Dezechilibrele ocluzo-articulare
- putem avea contacte premature ce deviaza drumul mand spre lat / ant

a) Canin tmp ce nu a suferit abraziune fiziol => contact premat pe Ctmp => slef Ctmp
sau extrag (cand e deviere f mare)
!! pac pot sa nu fie receptivi la slefuirea C
b) usoarele inghesuiri ale arcadei max determina contacte cap la cap in lateralitate cu devierea
mand in lateral => este necesara o usoara largire a argadei superioare

c) angrenaje inverse / ocluzie inversa:

89
 - exercitii cu spatula / dispozitive cu plan inclinat
!! un I in angrenaj invers ┌ blocheaza propulsia
└ retractii si mobilitate pe Iinf
=>dupa ce rezolv angrenajul=> se rez probl parod daca nu au fost f
avansate

4. Deconditionarea obiceiurilor vicioase

Def = obiceiurile vicioase sunt activitati care interes dintii + zonele inconjuratoare care sunt
practicate suficient de frecvent pt a fi considerate obiceiuri si care produc deformari ale
aparatului dento-maxilar

- sugerea policelui = cel mai frecvent

!! pt confortul pacientului, nu se deconditioneaza inainte de 2.5 ani, decat daca apar deformari
accentuate ale arcadei sup.
- diverse metode:
├ leucoplast de deget
├ substante cu gust neplacut
├ cotiere de carton
├ legarea manecii de la pijama la picior
├ manusi
├ recompense
└ placa cu scut lingual

- suzeta: ┌ se ia
└ se taie cate un pic pentru a se distruge, nu se cumpara alta

- interpozitia buzei:
├ poate sa ramana cu acest obicei vicios dupa deconditionarea sugerii degetului (arcada
│ deformata si buza isi gaseste loc
├ dispozitive orto: in vestibul: placute V, trainere
└ amenintam ca: “iti va creste inca o buza”

- interpozitii linguale: ┌ scut lingual

└ gutiera cu tepi

- respiratia orala: ┌ trimis la ORL pt o cauza ob

├ poate ramane ca obicei vicios dupa indepartarea cauzelor
├ exercitii
└ aparate functionale pt a ocupa locul in gura si pac sa nu mai resp pe gura
!! continuarea resp orale dupa indep cauzelor este factor de recidiva a vegetatiilor

90
Reechilibrarea musculara = miogimnastica
- porneste de la ideea ca dintii si arcadele se gas in cuolarul O de echilibru a grupelor de m antag:
├ int: limba ex) Hipertonia limbii => dintii spre V
└ ext: obraji, buze
- nu putem scadea tonusul musculaturii in Hipertonie
- se urmareste cresterea tonusului muschiului hipoton

Ex) hipotonia ┌ orbicularului - exercitiu cu nasturi

├ maseter - musca pe chestii elastice
└ propulsori: - capul in extensie si face propulsie
└> in fiecare zi dimineata

Tratamentul curativ (CARTE)

Timpul de Obiective urmarite Masuri si mijloace de interventie

interventie
Perioada de viata Dezv. echilibrata a MAMA
intrauterina embrionului si fatului Regim de munca si viata a mamei
Momentul Asigurarea dezv. Evitarea mediilor de lucru toxice
nasterii echilibrate a maxilarelor si
Evitare consum de medicamente si stres
dintilor Igiena alimentara
Combatere fumat alcool
Evitarea bolilor infectioase
Evitarea traumatisme
Igiena orala
COPIL
Asigurarea nasterii eutocice cu evitare
traumatisme
Depistarea dezechilibrelor de dezvoltare
generala sia a ADM (anomalii congenitale si
ereditare exprimate la nastere)
Perioada de la 0 Dezvoltarea echilibrata si MAMA
la 6 luni generala (psihica si fizica) Regim de viata normal al mamei
Asigurarea dezvoltarii Evitarea imbolnavirilor generale, a stresului
echilibrate a maxilarelor si Sanogeneza orala
dintilor COPIL
Sanogeneza orala a mamei Alimentatie naturala
si copilului Alimentatie mixta sau artificiala
corespunzatoare
Prevenirea imbolnavirilor generale
Igiena orala riguroasa a sugarului
Perioada de la 6 Dezvoltarea echilibrata si Combaterea imbolnavirilor generale
luni la 2 ani ½ generala (psihica si fizica) Supravegherea eruptiei dentare cu dezvoltarea

91
 Asigurarea dezvoltarii ocluziei
echilibrate a maxilarelor si Igiena orala riguroasa
dintilor Profilaie nutritionala
Sanogeneza orala a mamei
si copilului
2 ani ½ -6 ani Dezvoltarea echilibrata si Combaterea imbolnavirilor generale
generala (psihica si fizica) Supravegherea cresterii bazelor osoase
Asigurarea dezvoltarii maxilare, a dintilor si a ocluziei
echilibrate a maxilarelor si Mentinera starii de sanatate odonto
dintilor parodontala si a echilibrului ocluzo articular
Obtinerea starii de sanatate Masuri de igiena
Profilaxia nutitionala cu realizarea atritiei
dentare
Fluorizare locala si generala si sigilari
Control starii de sanatate la 3-6 luni
Tratamente de reconstructie odontala,
refacerea integritatii arcadelor prin
mentinatoarele de spatiu
Supravegherea eruptiei dintilor permanenti
6-9 ani Dezvoltarea echilibrata si Combaterea imbolnavirii generale
generala (psihica si fizica) Supravegherea cresterii bazelor osoase
Asigurarea dezvoltarii maxilare, a dintilor si a ocluziei
echilibrate a maxilarelor si Mentinerea starii de sanatate odonto
dintilor parodontala si a echilibrului ocluzo articular :
Obtinerea starii de sanatate urmarirea exfolierii dintilor temporari,
urmarirea eruptiei dintilor permanenti,
urmarirea ocluziei dentare
Mentinerea starii de sanatate in zona de spijin
Masuri de igiena orala
Profilaxie nutitionala si functionala
Fluorizare si sigilare
Tratamente curative de reconstructie odontala
Refacerea integritatii arcadei dentare
Masuri de ortodontie preventiva si
interceptiva
Dispensarizare
9-12 ani Dezvoltarea echilibrata Combaterea imbolnavirii generale
generala fizica si psihica Supravegherea cresterii bazelor osoase
Asigurarea dezvoltarii maxilare, a dintilor si a ocluziei
echilibrate a maxilarelor si Mentinerea starii de sanatate odonto
dintilor parodontala si a echilibrului ocluzo articular :
Obtinerea starii de sanatate urmarirea exfolierii dintilor temporari,
urmarirea eruptiei dintilor permanenti,
urmarirea ocluziei dentare
Mentinerea starii de sanatate in zona de spijin
Masuri de igiena orala

92
 Profilaxie nutitionala si functionala
Fluorizare si sigilare
Tratamente curative de reconstructie odontala
Refacerea integritatii arcadei dentare
Masuri de ortodontie preventiva si
interceptiva
Dispensarizare

18. Materialele ortodontice – tehnologie.

93
19. Biomecanica ortodontica.
a) Fortele ortodontice.
b) Parametrii deplasarilor dentare si modificarile structurilor maxilo-faciale.
c) Estimarea fortelor produse prin diferite aparate ortodontice.
d) Estimarea fortelor produse prin procedurile de ortopedie dento-faciala.

94
Fortele ortodontice

Fortele declansate de aparatul ortodontic asupra elementelor componente ale aparatul

dentormaxilar sunt cunoscute sub denumirea de forte ortodontice si au la baza actiunea legilor
mecanice.
Trimonul ortodontic ( De Nevreze) este reprezentat de zona de aplicare a fortei ortodontice si
zona de sprijin.
Forta ortodontica propriu-zisa (cea care produce modificarea) este analizata dupa cateva criterii:
1. Intensitatea fortei
2. Tipul (ritmul) fortei
3. Directia fortei
Fortele si momentele de rotatie sunt importante in ortodontie deoarece produc deplasari dentare
dorite si nedorite. Forta este o presiune sau o tractiune exercitata in linie dreapta, sau un sistem de
forte ce poate fi inlocit de rezultanta sa.
- Aplicarea fortei intr-un punct oarecare determina deplasarea dintelui pe o distanta
echivalenta . aa si cum forta ar fi aplicata in centrul de rezistenta + rotatie in jurul acestui
centru
- Daca ea este aplicata in centrul de rezistenta, respectiv centrul de masa al dintelui,
produce o transiatie pura, adica nu apare rotatie.
- Momentul de rezistenta M = F*d (produsul dintre forta si distanta pana la centrul de
rezistenta (d) masurata perpendicular pe sensui fortei)
Miscari ideale = Centru de rezistenta sau centrul de masa este in 1/3 apicala. (imposibil de
obtinut)
1. Intensitatea fortei:
Pentru fiecare dinte exista o forta optima (Storey si Smith) ce ii asigura deplasarea – o aflam prin
tatonare.
Sunt folosite forte de intensitate mica, lejere ce permit remanieri biologice la nivelul structurilor
ADM:
Dupa Nixon Forta optima este variabila:
- De la individ la individ (rigiditatea substantei fundamentale intercelulare)
- In functie de varsta (gradul de mineralizare si maturizare a osului)
- In functie de dintele pe care se aplica (rezistenta mecanica asupra ceia se aplica)

Fortele mici – 30-40g /dinte monoradicular. Ligamentul periodontal este presat(nu strivit). Vase
sangvine sunt inca vizibile.Apar mieloplastele pe suprafata supusa presiunii (resorbtie os) si
depunere de osteoid in spatiile reticulare.
Forte mari – ligamentul este strivit , vasele sangvine sunt inchise, iar ligamentul devine hialin si
acelular. Mieloplastele apar adiacent, indeparteaza corticala si zona hialinizata si dintele se
deplaseaza.

95
 2. Tipul fortei
a. Forte intermitente – nu sunt aplicate permanent – aparate mobile, placute, aparate
functionale)
b. Forte continue si permanente – actiune prelungita care cu toate ca descreste spre
momentul reactivarii nu sunt zero. Tesuturile peridentare sunt supuse la perioade lungi
de activitate fara posibilitatea de reorganizare. – aparate fixe
c. Forte continue intrerupte – forta scade cu deplasarea pe care o realizeaza. Este un ritm
foarte bun si permite reorganizarea tesuturilor.

3. Directia fortei
Trebuie sa corespunda cu directia de crestere a unei zone sau de dplasare a unui dinte.
Pentru a contola deplasarea unui trebuie cunoscute centru de rezistenta si centrul de rotatie al
dintelui>
a. Centrul de rezistenta sau centru de masa – 1/3 aplicala a dintelui – imposibil de aplicat o
forta la acest nivel.
b. Centrul de rotatie – construit din sistemul de forte folosite care permit care permit o
miscare specifica. ( cu cat centru de rotatie este mai departe cu atat dintele tinde la
inclinare.
- Inclinare (versiune)
- Translatie
- Rotatie
- Egresiune
- Ingresiune
Miscarea de inclinare (versiune)- Corona si radacina se deplaseaza simultan dar in sensuri opuse.
Apare tensiune de partea fortei ce determina apozitie osoasa si presiune de partea opusa fortei ce
determina resorbtie osoasa. (Axa de rotatie este situata intre 1/3 mij si 1/3 apicala, iar la
pluriradiculari intre radacini.)
Situarea axei de trotatie depinde de :
- Lungimea radacinii
- Rezistenta mecanica a tesuturilor
- Intensitatea fortei
- Tipul de deplasare
Miscarea de translatie – (deplasare corporala)
- Paralela cu axul lung al dintelui
- Coroana si radacina se deplaseaza simultan
- Forta este repartizata egal pe toata suprafata radiculara (greu de realizat)
Miscarea de ingresiune
- Se face in accelasi sens cu ocluzia
- Intimpina maxima rezistenta din partea dintilor
- Determina resorbtia cea mai accentuata (mai ales ILS)

96
Miscarea de egresiune
- Se face in sens de eruptie a dintelui simuland potentialul acestuia
- Usor de realizat daca dintele este liber de contacte ocluzale daca nu trebuie scos din
ocluzie
Miscarea de redresare (torque)
- Coroana se mentine pe loc iar radacina de deplaseaza
- Stres mai mare in zona apicala ce determina frecvent resorbtie radiculara
- Forta este constanta la 50-60g forta la monoradiculari si se obtine ca urmare a cuplului de
forte intre baza bracket si arcuri.
Miscarea de rotatie
- miscarea ce invarte dintele in jurul axului mare sub actiunea unui cuplu de forte
- la monoradiculari (radacina rotunda ) tesuturile primesc o distributie uniforma a fortelor
- La pluriradiculari miscarea provoaca o torsiune si o acumulare de tesut fibros
Difera mult in functie de varsta (la adulti merge mai greu), tipul de os.

Reactia elemmentelor de sustinere

Reactia ligamentului parodontal
Aplicarea fortei supune ligamentul si osul alveolar la tensiune de partea aplicarii fortei si la
presiune de partea opusa. Osul vecin dintelui reactioneaza prin resorbtie la presiune si prin
apozitie la tractiune.

Complexul ligamentar parodontal este format dintr-un

- Sistem hidraulic : subst.fundamentala, fibre celulare, ( osteoclaste, osteoblaste,
fibroblaste), vase sangvine
- Fibre parodontale propriu zise
A. Sistemul hidraulic – in conditii normale la aplicarea unei forte mai mari decat presiunea
sang. In capilare sangele este expulzat. In momentul aplicarii fortelor ortodontice aceste
celule dispar si apare faza de hialinizare
B. Reactia fibrelor parodontale- se caracterizeaza printr-o tensiune de partea opusa deplasarii
dintelui, cu largirea spatiului parodontal (compresiune pe partea deplasarii dintelui)
- Tensiunea – fibrele au o anumita elasticitate datorita dispunerii in smocuri si fascicule
si astfel fibra se alungeste
- Compresiunea – fibrele comprimate se scurteaza prin reorganizare la nivel molecular
Atata timp cat fibrele raman alungite sau comprimate isi pastreaza capacitatea de refacere si la
incetarea fortei , determina recidiva deplasarii.

Reactiile osului alveolar

Osteoclastele sunt indispensabile resorbtiei osoase, iar cu cat acestea sunt mai abundente cu atat
resorbtia este mai activa.

97
Resorbtia directa
Presiunea directa lejera /unitatea de suprafata - ligamente usor comprimat -fara hialinizari -
aparitia de celule conjunctive in ligament - aparitia de osteoclaste in osul adiacent - resorbtie ce
continua pe masura ce se aplica forta.
Resorbtia indirecta
Forta prea puternica – hialinizare ligament – lipsa resorbtiei pe lamina dura- aparitia resorbtiei
osoase la in spatiile medulare ale osului spongios – peretele erodat progresiv – erodata lanina
dura – resorbtia continua normal.
Apozitia osoasa
Sub efectul tractiunii osul nou se depune pe suprafata interna a alveolei – tesut de tranzitie
osteoidal – ce reprezinta trauma organica – se depune apoi substanta minerala
Osteoidul de formeaza in cateva ore – calcificarea apare dupa 10 zile – os matur dupa 3-4 sapt.
Atata timp cat tesutul este imatur se vor evita deplasarile du-te- vino deoarece osteoclastul se
opune miscarii retrograde.
Reactiile cementului sau a dentinei
Dintele fiind un tesut mineralizat poate suferi anumite modificari
- Resorbtii radiculare
- Hipercementoze
- Cuduri radiculare
A. Resorbtii radiculare
- Marginale- se repara prin usor prin apozitie secundara de cement
- Apicale – nu se refac si radacina ramane scurtata si importanta lor depinde de :
 Mai frecvente la adult decat la copii
 Mai frecvente in functie de predispozitie
 Mai frecvente la anumiti dinti (ILS)

Hipercementoza
Este rara si este prezenta de obicei pe dintii pe care se aplica forte importante sau din contra pe
dintii fara antagonist. Intilnit la molari in inocluzie verticala. La copii poate fi ereditar si familial.
La femeia insarcinata pot apare mobilitate dentara, edematierea ligamanetelor alveolare,
fenomene inflamatorii in special hiperplazii.
Coeficientul de deplasare dentara – un coeficient acceptabil al deplasarii dentare este 1
mm/luna.
Depinde de:
- Atat fortele mari cat si cele mici produc deplasare dentara dar se estimeaza ca in cazul
fortelor mici ce nu produc hialinizare au un coeficient de deplasare mai mare.
- La adult deplasarea dentara se face mai greu decat la copii (datorita osului mai dens)
- Deplasarea depinde de factori individuali (grad de mineralizare, anomalie dentara,
structura osoasa, tip constitutional)
Efectele negative ale deplasarii dentare

98
 - In general decurge fara probleme
- Se citeaza mortificarea pulpei in cazul aplicarii unor forte mari de durata, mai ales in
cazul dintilor cu apex inchis
- Resorbtia mici ale cementul radicular pe partile laterale care se repara dupa incetareaa
tratamentului
- Resorbtii radiculare apicale – ce pot aparea la dintii ce au suferit miscari de translatie sau
in decursul deplasarii s-au sprijinit cu apexul pe corticala palatinala sau vestibulara. Se
impune oprirea tratamentului pana la remineralizare macar partiala.

Clasificarea aparatelor ortodontice

Aparatele ortodontice reprezinta acele constructii care isi exercita actiunea asupra elementelor
componente ale ADM prin forte mecanice pe care le genereaza sau prin dirijarea fortelor naturale
cu rolul in principal de a corecta si preveni anomaliile ADM.

Clasificare se face dupa:

Modul de ancorare:

1. Aparate mobilizabile – placile ortodontice, aparatele ancorate la arcada dentara cu

ajutorul elementelor de ancorare ele putand fi indepartate de catre pacient in orice
moment
2. Aparate mobile – aparatele functionale - aparatele lipsite de elemente de ancorare,
mentinerea lor in cavitatea bucala facandu-se in mod reflex prin intermediul contractiei
musculare
3. Aparatele fixe – fixate pe arcada prin cimentare sau colare

Tipul fortei declansate

1. Aparate mecanice sau active – fortele ortodontice sunt declansate permanent chiar si cand
ADM nu isi exercita functiile
2. Aparate functionale – lipsite de elemente de ancorare si declanseaza forte doar atunci
cand musculatura ADM se contracta
3. Aparate pasive – care mentin o stare existenta prevenind instalarea anomaliei dento-
maxilare, sau mentin un rezultat existent (contentia)
4. Aparate mixte – in constructia carora in functie de anomalie si obiective au in
componenta lor atat elemente mecanice cat si calitati functionale

Dupa sediul zonelor de sprijin si de aplicare a fortelor

- Aparate intraorala – zona de sprijin si de aplicare a fortelor se afla in interiorul cavitatii

bucale

99
 - Aparate extraorale
- Aparate intra-extraorale- zona de sprijin se gaseste in exteriorul cavitatii bucale iar zona
de aplicare a fortei se alfa in interiorul cav. bucale.

Dupa materialele din care sunt confectionate

- Din material plastic – gutierea acrilica cu plan inclinat, pozitionatorul

- Din metal – aparate metalice fixe
- Aparate mixte – au in componenta atat material acrilic cat si metal: placutele ortodontice,
aparatele functionale, aparate fixe ancorate pe gutiere

20. Aparate biomecanice mobilizabile: alcatuire, indicatii, contraindicatii, limite, design,

varietati, faze de lucru clinice si de laborator, tehnici de reparare.

Sunt aparate care se mentin pe arcada prin intermediul elementelor de acorare, putand fi
indepartate si repuse in orice moment de catre medic sau pacient. Sunt aparate mecanice active
sau pot avea si componente functionale. Reprezentative sunt placile ortodontice.

ALCATUIRE
- Baza placii(acrilica)
- Elemente de acorare : specifice (crosete si gutiere) si nespscifice (baza placii)
- Elemente de actiune : mecanice sau functionale
INDICATII
- Indicate de la varsta de 6 ani pana la 16 ani cu realizarea majoritatii tratamentelor in
dentitia mixta si inceputul dentitiei permanente
- In malocluziile ce necesita deplasarea coroanelor prin versie (apex in pozitie corecta)
- Rezolvarea inghesuirilor moderate
- Ocluzii incrucisate in special cele asociate cu devieri pot fi tratate
CONTRAINDICATII

100
 - inchiderea controlata a spatiului dupa extractii
- Inghesuire severa, rotatii multiple
- Spatierile nu pot fi inchise cu exceptia celor asociate cu overjet
- Supraacoperirile excesive sau ocluziile deschise
AVANTAJE
- Transmit fortele atat prin dinti cat si intermediul mucoasei si oaselor maxilare
- Nu suprasolicita dintii deoarece se sprijina si pe parodontiu
- Prin baza intinsa permit aplicarea de elemente auxiliare ce dau posibilitatea indeplinirii de
obiective diverse
- Pot primi si componente cu rol functional
- Tehnica de realizare simpla si cost redus
- Majoritatea cazurilor ce necesita o simpla versie
- Control mai putin complex deoarece se realizeaza doar deplasari dentare simple
- Timp redus de cabinet , pot fi activate si acasa
- Igiena bucala riguroasa
- Mai bine tolerate estetic
DEZAVANTAJE
- Pot fi indepartate de catre pacient (se reduce timpul de purtare)
- Aparitia unor modificari la nivelul mucoasei si parodontiului (alergii)
- Se pot deteriora foarte usor
- Pot fi corectate doar malocluziile simple
- Deplasarea prin translatie nu se poate realiza
- Nu se pot efectua rotatii radiculare
- Cazurile cu extractii se trateaza dificil
- Alinierea finala nu este posibila
- Apar dificulttati de vorbire
BAZA PLACII
- Baza este construita din placa palatinala sau linguala.
- Baza se intinde la maxilarul superior sagital, pe linia mediana, de la nivelul dintilor
frontali pana la intersectia liniei mediane, cu o tangenta la fata meziala a molarilor de 6
ani.
- De-a lungul arcadei, placa se extinde de o parte si de alta, pana la ultimul dinte prezent pe
arcada.
- In sens vertical, in zona frontala forma si contactul placii cu dintii sunt variabile in functie
de scopul terapeutic urmarit in laborator, baza aparatului extinzandu-se pana la muchia
incizala.
- In zona laterala placa se extinde pe fata orala a dintilor pana la unirea treimii medii a
dintilor cu 1/3 incizala;
- placa va fi decoletata spre a feri parodontiul marginal de traumatisme.

101
 - Au o grosime de 2-3 mm si sunt lustruite oral
- Lingual limita este planseul pe care nu trebuie sa il jeneze

Elemente de ancorare ale placilor ortodontice

Zona de ancorare trebuie sa fie mai mare decat zona de actiune;
1. Sa fie cat mai echilibrata pe ambele parti
2. Elemente de ancorare multiple pentru o buna stabilitate
3. Sa aiba o amplasare cat mai meziala marind stabilitatea placilor
4. Sa nu se opuna actiunii elementelor declansatoare de forte
5. Sa ia in considerare conditiile anatomice de retentie
6. Sa fie in acord cu obiectivele terapeutice

Elementele de ancorare sunt:

- Nespecifice – baza placii prin contact cu fetele orale ale dintilor
- Specifice: crosete si gutiere
Crosetele
A. Crosete care folosesc pentru ancorare retentivitatea triunghiului interdentar (necesita
existenta a doi dinti vecini integri)
- Croset Stahl
- Croset proximo-vestibular
- Croset Schwarz
- Croset Schwarz in semisageata
- Croset in delta
B. Crosete care folosesc pentru ancorare retentivitatile anatomice
- Croset Adams
- Croset Jackson
- Inel ortodontic
- Croset simplu

In realizarea crosetelor de sarma este necesar sa se tina seama de urmatoarele reguli:

- sa nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelasi loc deoarece apar defectiuni in structura
cristalina, care scad elasticitatea si rezistenta metalului;
- sa nu se foloseasca clesti cu falci ascutite sau care au muchii deoarece acestia lasa
crestaturi in sarma, care devin locuri de minima rezistenta si de intrerupere a undelor
elastice;
- sa nu se incalzeasca sarma inainte sau in timpul prelucrarii deoarece aliajul din care este
facuta isi pierde elasticitatea;
- sarma se indoaie treptat si in unghiuri rotunjite; in caz contrar se depreciaza structura
cristalina si calitatile elastice la locul indoirii

102
 - clestele va servi intotdeauna pentru fixarea sarmei iar aceasta se va indoi cu mana

Croset Stahl (croset in picatura, cu pelota, cu bucla)

- o ansa circulara de dimensiunea spatiului interdentar in care se aplica; (1)
- ansa se prelungeste ocluzal cu o bucla, care incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie,
reprezentand portiunea elastica a crosetului; (2)
- o zona retentiva, cu care crosetul se angajeaza in plasa. (3)

CARACTERISTICI

- Crosetul ofera o buna stabilitate aparatelor ortodontice.

- Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica, traversand plan de ocluzie.
- Necesita existenta unui spatiu interdentar, deci cel putin a doi dinti vecini, de preferinta in
dentitia definitiva, dar poate fi utilizat si in cea temporara.
- Avand relativ putine indoituri, se fractureaza greu, iar repararea lui poate fi executata si
in cabinet.
- Trecand prin nisa masticatorie poate realiza un contact prematur cu arcada antagonista,
ducand la inaltarea de ocluzie sau laterognatie, motiv pentru care se cere studiu de model
al ambelor arcade, in vederea plasarii corecte a crosetului.

REALIZARE CROSET

Realizarea crosetului Stahl incepe prin confectionarea ansei circulare, care este inchisa treptat
pana la obtinerea dimensiunii dorite. Perpendicular pe ul ansei si tinand ansa in varful clestelui
crampon se indoaie sarma astfel incat bucla obtinuta sa aiba inaltimea si dimensiunile dorite. Se
aplica pe model si mentinandu-se in pozitie corecta se marcheaza pe coada crosetului zona de
pliere in placa.

Croset proximo-vestibular
- Asemanator cu Sthal cu o prelungire a buclei, un brat elastic pe fata vestibulara sub
ecuatorul dintelui

103
 - Are actiune de oralizare a dintilor aflati in vestibulo pozitie
- Sarma de 0,7, se confectioneaza la fel cu doar ca se lasa un mic brat elastic

Croset in „delta”
- Este tot un croset ocluzo-interdentar ca si crosetul Stahl utilizand aceeasi zona de retentie
- Ansei are forma triunghiulara, asemanatoare literei grecesti delta
- Ansa este plasata cu varful spre spatiul interdentar si baza spre mucoasa jugala,
sprijinindu-se cu cele doua laturi ale sale pe fetele aproximale ale dintilor pe care se aplica
- Aceasta dispozitie permite o angajare mai profunda a ansei in spatiul interdentar, deci
utilizarea unei retentivitati crescute, cat si realizarea unei bucle elastice de dimensiuni
marite,
- Nu lezeaza mucoasa jugala.

- sarma 0,7 mm si se confectioneaza ca si Stahl sau se gaseste prefabricat

Croset Schwarz (in “sageata” sau in “trefla” )

- Este un croset pluridentar putand fi aplicat pe 2, 3, 4 dinti.
- Se confectioneaza din sarma de 0,7 mm diametru, elastica.
- Denumirea sa provine de la forma ansei, care este romboidala, asemanatoare varfului unei
sageti.

PARTI COMPONENTE

104
 - Doua parti terminale (conexiuni) meziala si distala care au in partea finala o portiune
retentiva ce intra in placa (2)
- Anse romboidale situate in dreptul fiecarui spatiu interdentar, unite la nivelul mucoasei
fixe prin portiuni orizontale, paralele cu aceasta, la 0,5–1 mm distanta; (1)
- Parti intermediare ce unesc ansele intre ele
- Crosetul iese din placa distal, la distanta de 1–2 mm de ultimul molar prezent pe arcada, si
patrunde din nou in placa printr-o bucla care traverseaza nisa masticatorie dintre canin si
primul premolar.
CARACTERISTICI
- Crosetul ofera o buna stabilitate aparatelor.
- Se aplica in exclusivitate pe zonele laterale, in dentitia definitiva.
- Datorita lungimii lui prezinta un grad de elasticitate ridicat, ceea ce determina o actiune
lenta si blanda pe zona de sprijin.
- Crosetul Schwarz lasa suprafata ocluzala libera a zonei de sprijin, permitand egresiunea
acesteia. In acest scop, contactul dintre placa si arcada in zona laterala trebuie redus la
portiunea subecuatoriala dentara.
- Prezinta multe plieri ale sarmei si se accidenteaza usor; repararea lui nu este posibila
decat in laborator.
- Aceste numeroase indoituri creeaza zone retentive pentru alimente, ceea ce impune o
igiena deosebita, pe de o parte, iar pe de alta parte, limiteaza utilizarea aparatului in
timpul masticatiei.
- Adaptarea, in principiu, a crosetului se face cu mana fara a utiliza clestele, iar daca
imperfectiunile depasesc aceste limite, este recomandabila refacerea lui in laborator.
- Activarea se realizeaza prin coborarea si infundarea anselor in spatiul interdentar, mai
aproape de papila.
TEHNICA DE REALIZARE
- Cleste Schwarz, cleste Aderer, cleste crampon, sarma 0,7 mm
- Realizarea crosetului incepe cu obtinerea anselor una dupa cealalta si in momentul al
doilea, indoirea extremitatilor pentru a fixa crosetul in placa
- Practic se incepe prin realizarea primei anse la 3–4 cm de capatul unui segment de sarma
de 0,7 mm si de lungime de 15–16 cm.
- Ansa se aplica in primul spatiu interdentar (care va fi pol de croset) mezial sau distal si se
insemneaza locul unde urmeaza a fi realizata a doua sageata.
- Cu ajutorul clestelui se indoaie prima si a doua portiune a sagetii, se inchide sageata, se
orizontalizeaza portiunea de sarma urmatoare si se executa urmatoarea sageata.
- La incheierea acestei etape se continua crosetul prin spatele ultimului dinte de pe arcada,
iar mezial, bratul crosetului formeaza o bucla verticala cu care trece prin nisa masticatorie
dintre canin si premolar. In situatiile in care prin aceasta nisa trece si arcul vestibular
crosetul se adapteaza primul prin nisa masticatorie.
- Urmatoarea etapa, asa numita „activare a crosetului” se face cu clestele de activare

105
 - Etapa reprezinta in realitate adaptarea primei portiuni a sagetii perpendicular pe muchiile
proximo-vestibulare ale spatiului interdentar, iar al restului crosetului paralel cu mucoasa
pasiv-mobila.
Croset Schwartz in semisageata
- Pe langa ancorare se urmareste si deplasarea unor dinti catre mezial sau distal
- Cand se doreste deplasare spre mezial umarul sagetii se distal pe dinte iar cand se doreste
deplasarea dintelui spre distal umarul este plasat mezial pe dinte

- Se poate obtine o rotatie nedorita a dintelui care poate fi contracarata de un arc secundar
drept care ia contact cu acceasi fata proximala dar dinspre oral (se pot face si slefuiri in
baza placii)

Crosete care folosesc pentru ancorare retentivitatile anatomice ale dintilor

Croset Adams
PARTI COMPONENTE
- Este alcatuit din doua anse ovale, care vin in contact cu fetele aproximale ale dintelui
- Sunt unite vestibular cu o portiune de sarma rectilinie, la distanta de fata vestibulara.
- Cele doua anse se continua in sens ocluzal, de o parte si de alta, cu cate o bucla, care
traverseaza ul de ocluzie prin nisele masticatorii si se termina cu retentii in placa.

CARACTERISTICI
- Este foarte larg utilizat in stabilizarea aparatelor ortodontice.
- Poate fi utilizat pe dinti laterali, si frontali, fiind singurul croset care asigura acest lucru.

106
 - Se accidenteaza relativ greu, repararea se face numai pe model in laborator.
- Portiunea de sarma rectilinie care continua cele doua anse vestibulare–neavand nici rol
elastic, nici rol in stabilizarea crosetului–poate prezenta mai multe forme, in functie de
necesitatile clinice (carlig, buton),
- De asemenea, la nivelul ei se pot suda diferite elemente auxiliare, cum ar fi: tubusoare,
arcuri
- Poate fi aplicat pe dinti izolati cat si pe arcade integre, monodentar sau pluridentar.
- Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica.
- In situatia utilizarii lui pe dinti frontali poate determina inghesuirea acestora
- Activarea se face prin coborarea anselor catre coletul dentar, cu plasarea acestora intr-o
zona mai ingusta a coroanei dentare, in sens meziodistal.

ALTE VARIANTE CONSTRUCTIVE

- Croset cu o singura pelota ce se foloseste cand ultimul molar de pe arcada nu a erupt
complet cu retentie incompleta iar pelota va fi doar pe fata mezio-vestibulara a dintelui
incomplet erupt
- Croset de tractiune - se deosebeste de varianta initiala prin realizarea a doua tipuri de anse
de tractiune, spre mezial sau spre distal , sau in ambele directii
- Croset aplicat pe doi dinti vecini
TEHNICA DE REALIZARE
- 1. Cu ajutorul unui cleste universal Se obtine in primul rand o forma de “U” de
dimensiunea M- D a dintelui pe care urmeaza sa se aplice crosetul;
- capetele sarmei se intorc la 180 de o parte si de alta rezultand la cele doua extremitati ale
portiunii rectilinii centrale cele doua bucle ale crosetului.
- Sarma este rasfranta spre ocluzal astfel incat sa formeze buclele crosetului care
traverseaza planul de ocluzie si se fixeaza in placa.
- SAU
- Dupa obtinerea formei de “U” se utilizeaza un cleste specializat care permite intr-un
singur timp realizarea anselor cat si dimensionarea buclelor crosetului. In aceasta varianta
buclele sunt complet verticale, paralele cu axul dintelui iar normalizarea pozitiei se face
prin ajustare

Croset Jackson
- Se confectioneaza din sarma de 0,6–0,7 mm diametru, elastica.
CARACTERISTICI
- portiune centrala–ansa–dispusa subecuatorial, intim adaptata pe suprafata dintelui;
- aceasta este prelungita de o parte si de alta cu doua bucle, care traverseaza ul de ocluzie
prin nisele masticatorii, se termina cu retentii si se fixeaza in placa

107
 Zona de retentie utilizata este retentivitatea anatomica vestibulara a dintilor laterali din
treimea de colet.
CARACTERISTICI
- Blocheaza eruptia dintilor pe care se aplica, cat si deplasarile lor in sens aproximal;
- Poate fi aplicat, deci, si pe dinti izolati;
- Prezinta dezavantajul ca produce inclinarea orala a dintilor pe care se aplica, pierzand
retentivitatea si, deci, eficienta. Din aceste motive, este mai rar utilizat.
Inelul ortodontic
- Inconjoara dintele in 1/3 medie ca o bandeleta pe dinti lipsiti de retentivitate
- Se fixeaza in baza placii
- Asigura o ancorare buna, rar utilizata

Crosetul simplu (croset ¾)

- Extremitatea libera pe o treime este situata vestibular subecuatorial se intretaie ecuatorul
trecand supraecuatorial pe urmatoarele doua treimi
- Dinti partial erupti dinti izolati
- Impiedica migrarea meziala a dintilor situati distal de bresa edentata
- Mentinator de spatiu in sens mezio-distal
- Impiedica inclinarea dintilor
Croset simplu modificat
- Are in plus o bucla si o ancorare imbunatatita
- Partea subecuatoriala este mai mare
- Confectionat din sarma 0,7 mm cu un cleste crampon cu falci fine
Gutiere
- Cea mai eficienta metoda de ancorare
- Prelungirea placii pe fata ocluzala
- Redau morfologia dintilor
- Se alfa la distanta de 1-1,5 mm de parodontiu marginal
- Se abrazeaza
- Sufera multe reparatii
INDICATII

108
 - Inaltare provizorie de ocluzie in special pentru saltul articular
- Conducerea mandibulei din pozitii patologice in pozitie normala : din retrognatie (pozitie
posterioara) din prognatie (pozitie anterioara), din laterodeviatie
- Inaltare definitiva de ocluzie (ocluziile adanci) prin :
 Ancorare bilaterala cu lasarea neacoperita a ultimilor dinti
 Ancorare mixata (gutiera cu crosete Schwartz ce permit egresiunea)

Elemente de actiune ale placilor ortodontice

a. Elemente cu actiune mecanica : Surub ortodontic , arc coffin, arc vestibular, arc secundar
b. Elemente cu proprietati functionale: plan inclinat, scut lingual, platou retroincizal,
mentinator de spatiu, masa interocluzala
Surub ortodontic clasic
- Cel mai folosit element de actiune
- Forta ortodontica este discontinua insa intensitatea este suficient de bine reglata
- Cele mai folosite sunt suruburile pentru dilatare
CLASIFICARE
1. Suruburi monomaxilare
- Clasice
- Balama : simetrice si asimetrice
- De mezializare – distalizare
- Triple
- Pentru disjunctoare
2. Suruburi monodentare
- Clasice
- Pentru indepartarea molarilor inclinari
3. Suruburi intermaxilare

PARTI COMPONENTE
- Un surub median filetat in doua directii : un capat pe dreapta si altul pe stanga.
- La fiecare capat exista o piulita (rama) filetata cu accelasi pas de filet si orientat in
acceasi directi si pe dreapta si pe satnga
- Astfel prin rasucire datorita partilor filetate dreapta stanga surubul se apropie sau se
departeaza in functie de sens de invartire
- In zona centrala surubul se ingroasa si are un tuneluri perpendiculare deci 4 orificii unde
se introduce cheita de activare
- Fiecare invartire se face cu un sfert din rotatia totala
- Pasul complet al filetului este de 1 mm ceea ce inseamna 0,25 mm la o rotatie 0,125 mm
pe saptamana /per fragment (ritm optim pentru resorbtie/apozite)

109
 - Exista doua tije de ghidaj care blocheaza rasucirea piulitelor (ramelor) odata cu cea a
surubului median
- Plastic de protectie pentru a evita patrunderea acrilatului in timpul confectionarii precum
si pozitionarea corecta a surubului in timpul confectionarii

Surub in balama simetric sau asimetic

- Este prevazut cu o balama folosit pentru largire predominat anterioara (indicat in
ingustari anterioare de arcada in forma V) pentru deschiderea in evantai a fragmentelor
placii
- Se prezinta intr-o singura constructie fie prin doua
- Surub asimetic are brate inegale si este folositor in despicaturile labio-maxilo-palatine

Suruburi mezializare-distalizare
- Surub de mezializare este livrat deschis si foloseste la inchiderea spatiilor edentate prin
deplasarea dintilor situati aproximal
- Surub de distalizare cu filet doar catre directia de deplasare si celalalt capat blocat. Prin
activare fragmentul mic de distalizeaza
Surub triplu
- Rama (piulita) este in forma de „T” cu actiune comcomitenta transversal si sagital
- Poate avea doua puncte de activare pentru largirea simetrica a arcadei cu avansarea
grupului incisiv
- Sau trei puncte pentru dilatare asimetrica pe sectoare
Surub compus bimaxilar
- Pentru dilatarea ambelor arcade , activt diferit maxilar mandibula
Surub monodentar
- Aspect de cilindru cu o tija in contact cu fata orala a dintelui ce il deplaseaza spere
vestibular
Surub pentru disjunctor
- Surub special cu alte doua tije pe langa rame. Cheita ce permite activarea in cavitatea
bucala
ACTIUNI
- Largire simetrica – surub transversal de regula la nivel PM cu sectionarea placii median

- Largire asimetrica – surub plasat trasversal cu placa sectionata paramedian fragmentulmic

cuprinde dintii ce urmeaza a fi mai mult deplasati : trapez , in „L”, in „Y”,

110
- Alungire arcada - sectiune in trapez determina stimularea cresterii sagitale si deplasarea
anterioara a incisivilor

- Distalizare sector - sectiunea in „L” Daca indepartarea se realizeaza pe latura mica a „L”-
ului, fragmentul mic impreuna cu dintii pe care se fixeaza se vor deplasa spre distal, iar
fragmentul mare se va mezializa usor si se va rota anterior

- Vestibulare sector -astfel, la maxilar, daca placa este despicata in „L” iar deplasarea
fragmentului mic se face pe latura mare a „L” –ului, se obtine o dilatare asimetrica,
fragmentul mare ramanand aproape pe loc iar cel mic se vestibularizeaza

- Largire radiala –daca placa este sectionata in „Y” , iar cele trei fragmente se indeparteaza
unul de altul, sub actiunea a doua elemente active perpendiculare, acestea vor determina o
marire radiara a arcadei dentare si alveolare

- Largire predominant anterioara – surub balama

- Inchiderea spatiilor – suruburi speciale

111
Arc palatinal Coffin
Elemente care unesc fragmente de placa si imprima miscari de deschidere inevantai cu indicatii
asemanatoare suruburilor ortodontice:
 dilatari mediane
 dilatari radiare
PARTI COMPONENTE
- Parte centrala la nivelul careia se face activarea
- Doua extremitati recurbate ce ajigura retentia in placa ortodontica
CARACTERISTICI
- Simetric de o parte si alta a liniei mediene
- Confectionat din sarma de wipla de 1,2 mm
- Posterior se intinde pana la linia ce uneste fetele distale M6
- Anterior se intinde pana la linia ce uneste fetele meziale ale PM
- Bucla la distanta de mucoasa palatina

Deficienta lor deriva din caracterul lor de element elastic care permite si deplasari verticale care
destabilizeaza aparatul tractionand crosetele, dar si o mai imprecisa dozare a fortei la activare. Se
contracareaza acest lucru printr-o ancorare mai buna.
INDICATII
1. Largire predominant anterioara a arcadei maxilare “in evantai” (arcada ingustata in V)
2. Largire posterioara a arcadei (in cazul in care arcul este pus cu bucla spre anterior)
3. Largire radiculara cu 3 arcuri Coffin la placa cu sectiune in “Y”.
4. In monobloc
TEHNICA DE LUCRU
- din sarma de wipla elastica de 1,2 mm cand este unic in constructia monoblocului
- din sarma elastica de wipla elastica de 0,9 mm respectiv 0,8 mm(in dentitia temporara )
- Se incepe incurbarea din segmentul median al curburii principale cu mana, crampon
fixand doar sarma.
- Se aplica sarma pe desenul realizat pe model si se conformeaza traseul dorit, din aproape
in aproape;
- Se fixeaza cu ceara pe modelul astfel incat sa se pastreze o distanta de 1 mm pana la
fibromucoasa palatina.
- Se plaseaza intre FM ale PM1 sup. si FD a M1 superior

Arc vestibular
Element elastic asezat in partea anterioara a placii si este utilizat in special pentru alinierea
dintilor frontali superiori si inferiori.
PARTI COMPONENTE
- Curbura principala pe fata vestibulara a dintilor frontali
- Doua blucle de activare dreptunghiulare cu unghiuri rotunjite

112
  Egale cu diametrul mezio-distal al caninului
 La distanta de mucoasa
 Depasesc feston gingival al caninului
- Conexiuni terminale ce trec peste arcada prin spatiul canin - premolar
- Retentii ce intra in placa
Buclele pot fi:
- Dreptunghi cu unghiuri rotunjite
- Mai inguste (in 2/3 distala canin) pentru derotarea caninului
- Triunghilare – incaleca arcada intre Il si canin pentru oralizarea sau distalizare canin
- In deget de manusa – presiune pe fata vestibulara a caninului
- Bucla in”M” la fel ca mai sus
- Bucla in „T” la fel ca mai sus
ACTIUNI
1. Alinierea grupului frontal superior dupa crearea spatiuluinecesar (chirurgical / ortodontic)
2. Retrudarea grupului frontal prin basculare (pozitie incizala) sau prin translatie (presiune
cervicala) cu slefuirea retroincisiva a bazei placii
3. Derotarea dintilor frontali in cuplu de forta cu arcuri secundare
4. Deplasari dentare verticale (cand arcul este mentinut la un anumit nivel)
 ingresiune – pozitionare cervicala
 egresiune – cat mai incizal cu ridicare pe elemente retentive de FV
5. Distalizarea caninilor superiori dupa crearea spatiului cu ajutorul buclelor ∆, T, M, deget
de manusa
6. Conducere mandibulara cu traseu particular al arcului care actioneaza ca un plan inclinat
pentru retrudarea fortelor superioare si propulsia mandibulara in tratamentul cls. II 11
7. Protectia dintilor anteriori impotriva hipertoniei orbicularilor (are rol functional si este la
distanta de dinti)
TEHNICA DE LUCRU
- Se realizeaza din sarma de wipla 0,7 mmsi se utilizeaza cleste crampon
- lungimea sarmei = perimetrul arcadei
- Se conformeaza curba principala cu mana realizand indoituri usoare, apoi seconformeaza
cele 2 bucle de activare:
 Dreptunghiulare cu diametrul orizontal egal cu latimea acaninului superior, unghiul
de rotunjire, inaltime care depaseste festonul gingival al caninului si se situeaza la
distanta de dinte si mucoasa
 inguste rotunjite cu dialetrul egal cu 2/3 distale ale caninului superior pe treimea
meziala pentru derotare (sarma mai subtire)
 Exista 2 variante de realizare: de la o extremitate siconformand din aproape in
aproape arcul si de la linia medianaconformand buclele de activare, conexiunile si
ondulatiile de retentie bilateral.

113
CLASIFICARE
1. Arcuri vestibulare active care produc deplasarI ortodontice ale dintilor frontali in sens V-
O (arcul V cu bucle rotunjitesau dreptunghiulare, triunghiulare)
2. Arcuri vestibulare pasive care indeparteaza buza superioara – componente ale aparatului
functional realizat din sarma rate de 0,8mm cu bucle rotunde sau drepte; intra in masa
acrilica interocluzala
3. Arcuri vestibulare functionale cu rol de ghidare a mandibulei in propulsie sau retropulsie,
retentionate in baza placii palatine siactionand prin curbura principala la maxilarul opus.
4. Arcuri vestibulare pentru pacienti cu despicaturi pasive cu ondulatii verticale pe curbura
principala care retentioneaza o pelota acrilica si funct. drept conformator de ghidare a
cicatricei dupa vestibuloplastie

Arcuri secundare (resorturi auxiliare )

Elemente active din sarma care-si exercita actiunea ortodontica prin presiunedirecta pe 1-2 dinti;
se compun in general din :
- partea activa in contact cu dintele (FO, F, aprox.)
- bucla de activare
- zona de retentie in baza placi
- activarea 7-10 zile

TIPURI
1. Arc secundar in „8” (arc protruziv inchis)
2. Arc secundar in „S” (arc protruziv deschis)
3. Arc secundar in „ac de siguranta” - pentru activarile pe canin
4. Arc secundar in dublu „S” („in ciuperca”)
5. Arc secundar cu inmagazinarea elasticitatii (cu bucle spiralate, sau arc unic/dublu)
6. Arc secundar modificat (resort auxiliar in „V”)
7. Arc secundar incrucisat, decusat
8. Arc secundar in semiarc vestibular
9. Arc secundar liniar sau „in diapazon”

Arcul secundar in “8” – protruziv inchis cu bucla dubla

DESCRIERE
- partea activa de forma cifrei “8” incontact cu fata orala a 1-2 dinti vecini;
- a doua bucla a cifrei functioneaza pentruactivare;
- plaja de activare mica si forta foarte mare

114
ACTIUNI
1. vestibularizarea 1-2 dinti
2. derotare dentara in cuplu de forta cu arcul vestibular
REALIZARE
- Din sarma wipla elastica 0,6 mm, 6 cm
- cleste crampon sau cleste cu falci late interior, subtiri in exterior
- diametrul buclei = diametrul D-M al dintelui deplasat
- Se insemneaza mijlocul sarmei si se conformeaza prima bucla intrefalcile late ale clestelui
indoind-o in 180 grade bilateral in jurul falcilor subtiri astfel incat sarmele sa se
incruciseze.
- Apoi se trece la realizarea celei de-a doua bucla indoind sarmele in sens opus cu180 grade
- In final ondulatiile retentive se fixeaza cu ceara pe model

Arc secundar in „S” (arc protruziv deschis)

DESCRIERE
- parte activa in forma literei “s” sprijinita pe dinte
- parte retentiva opusa in baza placii
- activarea se face la nivelul buclei 2, 1 sau a ambelor

ACTIUNI
- vestibularizarea 1-2 dinti frontali(eficienta mai mica)
- derotare in cuplu de forta cu arcul vestibular (baza placii va fi slefuita spre oral)
REALIZAREA
- sarma wipla elastica 0,7 mm dar si (0,5-0,6 mm) lungime sarma 3-4 cm
- cleste crampon sau cleste cu falci late interior si subtiri exterior
- diametrul = diametrul M-D coronar al dintelui.
TEHNICA DE REALIZARE

115
 - confectionarea incepe de la o extremitate a latimii M-D a dintelui pe care se aplica
urmata de o indoitura de 180 grade , proba pe model, a doua indoitura in unghi de 180
grade si retentie
Arc secundar in „S” cu prelungire proximala – meziala sau distala – ce realizeaza concomintent
derotarea si vestibularizare sau vestibularizare si deplasare spre mezial sau distal

Arc secundar in „ac de siguranta” - pentru activarile pe canin

DESCRIERE
1. Partea activa, lunga, curba, cu extremitatea libera recurbata incontact cu fata meziala si
vestibulara a caninului superior
2. Bucla spiralata de activare, plasata paralel cu mucoasa vestibulara intre PM2 si M6
3. Portiunea retentiva incaleca nisa masticatorie PM2 – M1 si patrunde in baza placii sau in
peretele gutierei de ancoraj

ACTIUNE - distalizarea si paralelizarea caninilor ectopici

REALIZARE : sarma wipla, elastica 0,7-0,8 mm, cleste crampon. Elasticitatea se mareste sau
missoreaza din bucla. Activarea se face prin scurtarea cap liber

Arc secundar liniar sau „in diapazon”

- Extremitate libera lunca 1-1,5 mm, in contact cu fata proximala a dintilor cat mai aproape
de colet
- Parte retentiva ce patrunde in placuta
- Extremitatea libera poate fi sub forma de ansa
- Folosit pentru deplasarea meziala sau distala a dintilor
- Se confectioneaza din sarma de 0,7 mm

Arc secundar in dublu „S” („in ciuperca”)

DESCRIERE

116
 1. Portiune centrala in contact cu fata orala a 2-4 dinti in 1/3 de colet ;
2. Bucla activa are forma de dublu S portiunea de activare
3. Indoituri de retentie in baza placii
4. Baza placii este sectionata in trapez, sectorial sau in „Y” . Nu poate fi sectionata median

ACTIUNE
- Vestibularizare de grup
- Derotare in cuplu de forte cu arcul vestibular
- Ingresiune cand este aplicat supraregular
REALIZARE
- sarma elastica wipla 0,7 mm, cleste crampon. Se deseneaza traseul si se incepe
confectionarea cu realizarea zonei centrale, se indoaie cu 180 grade in dreptul buclelor
dupa care se conformeaza indoiturile de retentie

Arc secundar cu inmagazinarea elasticitatii (cu bucle spiralate, sau arc unic/dublu)

- are una sau doua bucle in spirala care cresc lungimea arcului si inmagazineaza elasticitate
- dinti inclinati oral
- se confectioneaza din wipla 0,5-0,7 mm si dupa indoiturile in unghi de 180 se face o bucla
in cerc

Arc secundar modificat (resort auxiliar in „V”)

- asemanator cu arc liniar cu portiunea activa in „V” cu varful catre incizal avand o
suprafata de contact mai mare

117
 - deplaseaza dintele mezio-distala , partea retentiva fiind inglobata in placa la ½ MD a
dintelui
- confectionare incepe cu realizarea „V” prin indoire in unghi ascutit dupa care doua
indoituri pentru a ajunge paralel cu proces alveolar

Arc secundar incrucisat, decusat

- Resort intermediar intre resort in „S” si cel liniar (jumatate de „S”)

- Extremitatea libera are contact cu fata distala a incisivului central, ia contact cu fata
palatinala, traverseaza linia mediana si are retentia in jumatatea contraleaterala a placii
- Are corespondent simetric
- Se activeaza prin activarea surubului
- Inchiderea diastemei

Arc secundar in semiarc vestibular

- Extremitatea libera in contact cu fata meziala si vestibulara a canin

- Are o bucla asemanatoare cu cea a arcului vestibular clasic si traverseaza arcada prin nisa
interpremolara cu retentie in placa
- Actiune de distalizare prin strangerea bucleisi de oralizare prin activarea portiunii libere
in sens vestibulo-oral
- Poate fi inversat si aplicat cu partea libera distal si bucla mezial
- Poate fi folosit si pe alti dinti
- Se realizeaza din sarma elastica de 0,7 mm si se incepe cu partea libera

Elemente de actiune cu proprietati functionale

1. Plan inclinat
2. Plan inclinat anterior
3. Plan inclinat lateral
4. Plan inclinat retroincizal
5. Scut lingual
6. Semigutierele

118
 7. Mentinatoarele de spatiu

Plan inclinat
- Descompunerea fortelor functionale musculare in forte ortodontice
CARACTERISTICI
- Sa aiba o inclinare de minim 45 grade (45-60)
- Suprafata neteda si lustruita
- Sa aiba o lungime antero-posterioara ce nu permite inchiderea in spatele planului
- Vertical sa nu existe contact cu mucoasa antagonista
- Sa fie in contact cu dintii indicati
- Sa fie rascroit oral
- Sa nu realizeze o propulsie mai mare de 2 mm pe etapa

Plan inclinat anterior

- Aplicat superior ca un val de acrilat cu o suprafata oblica cu directia de sus in jos
- Conducerea mandibulei din pozitie posterioara in relatie normala
- In zonele laterale apare spatiu de inocluzie verticala (nu mai mare de 1,5-2mm)
- Se produce si vestibularizarea dintilor incisivi inferiori
- Actiune : dinti frontali inferiori, dinti laterali si ATM
- Poate avea atasat un scut lingual

Plan inclinat anterior inferior (Reinchenbach – Bruckel)

- Orientare oblica in sus si inapoi
- Vestibularizarea incisivilor superiori
- Retropropulsia mandibulei
- Ancorata cu crosete Schwarz si arc vestibular
- Risc de egresiune laterali
- Riscul este evitat prin gutiere in loc de crosete sau masa interocluzala
- Se construieste in ocluzie corectata

Planuri inclinate laterale

- Propulsia si retropulsia mandibulei prin planuri plasate lateral
- Actiune mediata de placa inferioara
- Laterodeviatiile pot fi corectate cu plasarea uni sau bilateral

Placa dubla Schwarz

- Doua placi superioara si inferioara ancorate cu crosete Schwarz si sectionate median
- Prevazute cu arc vestibular
- Placa superioara are bilateral pelota acrilica oblica de sus in jos si dinainte inapoi

119
 - Pe baza placii inferioare paramedian este un sant pentru pelote
Placa dubla Muller
- Pelotele sunt inlocuite de tije metalice de sarma orientate de sus in jos si dinainte
inapoicare culiseza in santurile din placa inferioara
- Indicate in clasa a II-a (raporturi distalizate) in acoperiri mici sau ocluzie cap la cap
- Orientarea tivelor de sus in jos si diapoi inainte (cu santurile orientate corespunzator) le
face utile si in ocluzia de clasa a III-a
Platou retroincizal
- Element pasiv acrilic reprezentat de o masa de acrilat orizontala situata retroincizal la
placa palatina care vine in contact cu frontalii inferiori lainchiderea gurii si determina
forte de intrudare.
- Acest contact determina inocluzia verticala intre dintii posteriori, in caredintii laterali
incep sa egreseze cand elementele de ancoraj o permit.
- Latimea – suficienta pentru sprijinul fara alunecare distala ceea ce ar duce lao distalizare
nedorita a mandibulei
- Inaltime – sa determine o inocluzie verticala de 1,5-2 mm maxim in zonalaterala
- supraocluzie frontala accentuata cu etaj inferior mic
- ingresiunea frontalilor inferiori si egresiunea dintilor laterali pana la nivelarea planului de
ocluzie
Scut lingual
- Element de actiune cu proprietati functionale metalice, aplicat la placa palatina cu rol de a
impiedica interpozitia linguala si a reeduca deglutitia infantila
- grilaj metalic cu ondulatii(verticale si/sau orizontale) de sarma inglobat prin portiunile
retentive ale conexiunilor terminale in placa palatina
- Lungime M-D – egala cu spatiul de indoire verticala
- Inaltime – Pana la planseul lingual fara sa-l jeneze, justagingivalmandibular
- Curbura – paralela cu arcada
- Inclinare – medie aritmetica intre axele superioare si inferioare
- Realizarea se face in ocluzor din sarma elasticasau tare de 0,8-0,9 mm
- Poate fi unic sau dublu la placa cu surub; chiar imbracat in acril
Prelungirile interocluzale
- Prelungesc baza placii pe fetele ocluzale ale dintilor laterali C-M,impiedicand egresiunea
si inaltand provizoriu ocluzia in zona frontala pentru salt articular.
- Nu are rol in ancorare ci doar pentru inaltarile provizorii de ocluzie
Mentinatorul de spatiu
- Au rolul de a mentine spatiul orizontal si/sau vertical dupa extractiile precoce de dinti
temporari mentinand nemodificat spatiul de edentatie tranzitorie.
- Ca parti componente ale placilor ortodontice, mentinatoarele de spatiu pot fi:/ unice/
simple prelungiri ale bazei

120
Faze clinice si de laborator
- Colaborare medic –tehnician
- Pe baza fisei de laborator
 Schematic sunt dintii : oval incisivii , romb canin, premolari si molari temporari in
forma de ou, dreptunghi rotunjit molari
 Baza placii si gutiere conturate cu rosu
 Elementele de ancorare schitate cu albastru
 Eventual schita in plan vertical
 Se noteaza toate datele pacientului
1. Prima faza este confectionarea elementelor de ancorare conform indicatiilor
2. Baza placii se confectioneaza in functie de tipul de acrilat:
Tehnica prin rasina termopolimerizabila
- Se confectioneaza o macheta de ceara pe model care include (gutiere daca exista sau masa
interocluzala )
- Se fixeaza elementele de actiune : surub intr-un lacas special sapat in ceara model, apoi
crosetele conform indicatiilor
- Se confectioneaza elementele functionale (platou etc)
- Se acorda atentie deosebita grosimii placii de ceara (se indeparteaza sau se adauga) si se
trece prin flacara
- Se ambaleaza, se indeparteaza ceara, uscare si izolare tipar, indensarea acrilat ,
dezambalarea , finisarea
Tehnica prin rasina baropolimerizabila
- Mai simpla nu necesita tipar de ceara
- Se pregateste model (in apa 30 min) se usuca se aplica lichid izolator
- Se fizeaza toate elementele pe model si se face bordarea distala, vestibulara sau cervicala
- Tehnica pastei – se prepara pasta de acrilat si atunci cand se trage in fire se intinde cu o
spatula pe model si se modeleaza cu lichid. Se intoduce in vasul cu presiune la 40 grade si
2,5 atm timp de 30 min
- Tehnica pulberii si lichidului – se presara pulbere pe model pana si apoi lichid pana la
saturare pana la atingerea formei si grosimii diferite. Trebuie in permanenta sa avem un
exces de lichid. Cand aspect traslucent dispare se introduce in vasul de presiune
- Tehnica foto este similara
- Tehnica auto nu se mai foloseste
Repararea si transformarea in laborator a aparatelor ortodontice
Necesare:
- Se distrug avand in vedere ca sunt purtate de copii
- Schimbarea dintilor si cresterea bazelor osoase
- Tehnici neadecvate indoirea excesiva a elementelor
Repararea elementelor de sarma

121
 - Elementele metalice (crosete, arcuri, resorturi) vor fi inlocuite, nu se vor suda decat
provizoriu
- Supraamprenta in cabinet si realizarea unui nou model
- Se confectioneaza elementul si se fixeaza pe model
- Se indeparteaza vechile retentii din baza placii
- Se fixeaza noul element cu acrilat baro sau termo
- In cazul arcului verstibular se ia o amprenta a arcadei respective sau ambele la aparatele
scheletizate funcionale plus oculzie corectata.
Repararea bazei acrilice
- In functie de numarul fragmentelor si de grad de uzura
- Se poate face captusire directa in cabinet
- Sau supramprenta si tehnica obisnuita
Reparatii surub ortodontic
- La desprinderea surubului se ia supraamprenta si pe model se fixeaza surubul dupa
protejarea orificiilor acestuia cu ceara appoi metoda obisnuita
- La inlocuirea completa dupa supraamprenta se fixeaza noul surub dupa metodele
cunoscute
Reparare inele ortodontice
- Nu se repara se inlocuiesc
Reparatii accesorii aparate fixe
- Se inlocuiesc sau se lipesc (inglobeaza in acrilat )
Transformari ale aparatelor ortodontice
- Recuperearea surubului prin inchiderea totala, readaptarea elementelor de ancoraj si
captusirea totala
- Reconditionarea bazei placii se face prin supraamprenta si captusire totala
- Introducerea unor noi elemente de sarma (ca mai sus)
- Transformarea aparatului in aparat de contentie se face prin blocarea surubului arc Coffin
si punerea in repaus a celorlalte elemente de actiune
- Transformarea aparatelor de contentie in aparate active – vezi mai sus

122
21. Aparate functionale – Terapia An.D.M. prin exercitii.

DEFINITIE Dispozitive care au capacitatea de a modifica forta musculara transformand-o in

forta ortodontica cu efect terapeutic asupra anomaliei aparatului dento-maxilar. Activitatea
musculara este inhibata sau amplificata si dirijata creandu-se un nou echilibru cu capacitati de
stimularea si reemodelare.

CLASIFICAREA APARATELOR FUNCTIONALE

1. Sediul pe care il ocupa

- In spatiul enoral (in cavitatea bucala delimitat de arcada dentara)
- In vestibul
- Mixte
2. Modul de racordare la arcada dentara
- Mobile (se mentin strict prin contractie musculara)
- Mobilizabile (placi orto cu elemente functionale tip plan inclinat)
- Fixe (inele, gutiera cu plan inclinat)
3. Interesarea unei sau ambele arcade
- Monomaxilare
- Bimaxilare

123
4. Complexitatea actiunii terapeutice
- Aparate functionale simple (reeducare sau deconditionare – preventiv, anomalii
incipiente sau la varste mici- tratament interceptiv)
- Aparate functionale complexe (tratament curativ ve rezolva multiple obiective
terpeutice)
5. Raportul dintre componenta acrilica si metalica
- Aparate functionale pline – sau rigide – activator sau monobloc in care predomina
componenta acrilica
- Aparate functionale scheletizate sau elastice la care predomida elementele de sarma

Au ca scop pozitionarea corecta a mandibulei – ocluzie construita sau corectata.

OCLUZIA CORECTATA

- Plasarea mandibulei in rapoart corect in sens transversal, sagital si vertical fata de maxilar
- Pe modele usor umezite se traseaza reperele ocluzie in plan sagital la molar canin si linie
mediana.
- Se plaseaza pe arcade un rulou de ceara pe una din arcade si se cauta pozitia ideala pana
la normalizarea rapoartelor
- In plan vertical se preseaza cele doua modele pana la 3-5 mm in dreptul ultimilor molari
 Tipul anomaliei (la ocluzie adanca acoperirea inaltimea este mai mare)
 Tipul de aparat (ex bionator Balters raport incisiv este cap la cap)
- Se probeaza in cavitatea bucala prin conducerea mandibulei in pozitia corecta
- Daca miscarea nu poate fi executata in totalitate se face o corectie de etapa dupa care
urmeaza alte corectii

Aparate functionale cu sediul in vestibul bucal

Placuta vestibulara (scut vestibular)
INDICATII

-Tratamentul sindromului de compresiune maxilara (cls. a II-a cu 1)

-Deconditionarea respiratiei orale
-Deconditionarea interpozitiei degetului sau/si buza inferioara
-Reeducarea musculaturii orbiculare hipotone a buzelor
-Propulsia discreta a mandibulei
-Retrudarea dintilor superiori (prin contact cu acestia)
-In zona laterala indeparteaza obrazul hiperton si permite continuarea dezvoltarii
transversale a maxilarelor sub actiunea limbii
CARACTERISTICI
- In sens vertical se intinde pana in fundurile de sac superior si inferior ocolind fren si bride
- In sens transversal de intinde pana la fetele distale ale M1 temporari

124
 - In contact cu zona incisiva superioara si proces alveolar superior
- La distanta de incisivi inferiori si proces alveolar inferior
- In zona interincisiva prezinta un anou ce iese interlabial
VARIANTE CONSTRUCTIVE
Placute vestibulara extinsa
- este intinsa pana la nivelul ultimilor molari, se afla la distanta de tot camp vestibular pe
care il altinge doar la limita dintre mucoasa fixa mobile, nu are anou
- se poarta si noaptea fiind mentinuta de musculatura
- permite reluarea dezvoltarii mulsculaturii in toate sensurile sub actiunea limbii
Placuta vestibulara cu orificii
- indicata la pacientii cu respiratia orala
- 2, 3 orificii in dreptul incisivilor care se obtureaza treptat
Placuta vestibulara cu scut lingual
- Se adauga un scut lingual fin sarma sau acrilat
- Impiedica deglutitia infantila, interpozitia limbii intre arcade
Placuta vestibulara cu bila
- Se adauga o bila plasata retroincisiv superior care de poate invarti
- Limba are tendinta de a se plasa pe bila – reeducarea limbii
Placuta vestibulara inferioara
- Este o jumatate de placuta in sens vertical
- Se intinde pana la ultimii molari si 1/3 incizala a dintilor inferiori
- Cu sau fara crosete Adams
- Se opune hiperactivitatii muschiului mentalis si interpozitia limbii
- Se reia cresterea in sens sagital
Placuta vestibulo-orala
- Este o placuta dubla vestibulara si orala
- Cea orala este la distanta de 2-3 mm de fata orala a dintilor
- Propulsie dirijata a mandibulei cu limitarea retropulsiei)
- Reeducarea deglutitiei

Propulsorul Muhlemann- Hotz

- Reeducare respiratorii prin propulsia mandibulei
- Favorizeaza dezvoltarea transversala a maxilarelor
- Asemanatoare cu placuta vertibulo-orala

Aparate functionale cu sediul in spatiul enoral

Activatorul (Andersen – Haupl) = monobloc

ELEMENTE COMPONENTE

125
 - Placa palatinala acrilica (bolta palatina si fata orala a dintilor sup.)
- Placa linguala acrilica unita (fata orala a dintilor inferiori pana in fund de sac
- Masa interocluzala facuta dupa ocluzia construita ilustreaza relatiile intermaxilare
imbraca muchiile incizale frontal superior si inferior si lateral in sens vestibulo orala se
intinde pana la varful cuspizilor vestibulari
- Arc vestibular superior cu bucle in „L” – trece printre canin si PM si se sprijina pe fata
meziala PM, sarma 0,7 mm in contact sau nu cu fata versibulara a frontalilor
Alte elemente:
- Arc versibular inferior – in contact sau nu cu fetele versibulare (in prognatism mandibular
arc inferior este in contact iar cel superior la distanta lasand maxilarul sa se dezvolte)
- Mentinator de spatiu pentru bresele edentate
- Arc Coffin – superior cu limita superioara pe o linie imaginara intre fetele meziale ale PM
sau M1 temporari, iar limita posterioara pe la nivelul fetelor distale ale M6,
- Rascroirea bazei se face pana la limita meziala a M6
- Surub montat clasic pe placa superioara sau median intre cele doua placi

ACTIUNI
- Dezvoltarea oaselor maxilare prin modificarea actiunii muschilor intra si extraorali ce
favorizeaza optimizarea potential de crestere a unitatilor scheletate (procese dento
alveolare, baze osoase maxilare si ATM) fiind implicati muschii ridicatori ai mandibulei
si muschilor orbiculari ai buzelor)
- Efecte asupra arcadelor dentare in cele trei planuri ale spatiului
- In plan sagital :
 Determina propulsia mandibulei prin portiunea anterioara a placii linguale
 Modificarea lungimii arcadei (retrudare sau vestibularizare incisivi)
- In plan vertical
 Dirijarea eruptiei dentare si redimensionarea etajului inferior prin slefuiri selective
Exemplu: slefuirea masei oculzale lateral determina egresiunea dintilor laterali si
ingresiunea celor frontali –in ocluzie adanca, sau slefuirea masei ocluzale
anterioare determina ingresiune lateral si egresiune frontal – ocluzia deschisa.

- In plan transversal: discreta largire prin slefuiri de eruptie in plan inclinat spre vestibular .
Largire cu arc coffin predominant anterioara si superioara.
- Deconditioneaza respiratia orala, deglutitia infantila si obiceiurile vicioase si reeducare
- Profilaxia cariei rol minor
INDICATII
- In majoritatea anomaliilor in dentitia mixta si permanenta
- Cu predilectie in malocluzia de clasa a II-a

126
DEZAVANTAJE
- Aparat voluminos, greu de purtat
- Nu permite efectuarea functiilor de baza : fonatie , masticatie
- Se pare ca nu actioneaza la nivelul bazelor osoase de fapt
NU AM PUS CONFECTIONAREA ACTIVATORULUI

Activator Petrik
- Pentru tratamentul ocluziei adanci acoperite
- Masa ocluzala are o dimensiune verticala mai mare (8-9 mm)pentru slefuire laterala
- Masa ocluzala superioara merge pana la suprafata vestibulara
- Elemente metalice din sarma 0,8, obligatoriu tije de ghidaj prezente in nisa dintre M2
temporari si M6 cu rol de a aseza aparatul in pozitie corecta
- Pelota inferior peste incisivi frontali inferiori
Activatorul fenestrat Klammt
- Au desfintat partea anterioara a placii superioare si chiar partea anterioara a placii
inferioare
Activator Eschler
- Partea superioara a arcului vestibular in timp ce cea inferioara este la distanta de dinti si
tine la distanta partile moi dintii se pot deplasa dupa tipar normal

B ionator Balters
- In conceptia lui terapia functionala este un act complex cere implica unitatea intregului
organism si implica si exercitii generale
- Deriva din activator dar este mai mic

PRINCIPIUL DE ACTIUNE
- Foloseste fortele functionale ce stimuleaza dezvoltarea echilibrata a aparatului dento-
maxilar la care se adauga eliminarea fortelor ce cauzeaza dezechilibrul

127
 - Redarea spatiului bucal reactivandu-i functiile (spatiul bucal este delimitat anterior de
ocluzia labiala, posterior de contact fetei dorsale a limbii cu palat, superior de bolta
palatina, inferior de planseu bucal, lateral de vestibul oral)

Tip standard (anomalii clasa a II-a/1) are urmatoarele parti componente:

- Placa linguala acrilica mica si subtire ce se intinde bilateral pana la fetele distale ale
ultimilor molari erupti iar placa palatinala sub forma unei pelote in functie de necesitati
- Masa interocluzala uneste fragmentele si este extinsa 2 mm deasupra marginii gingivale
superioare si 2 mm dedesubtul marginii gingivale inferioare
- Arc palatinal din sarma de 1,2 mmin forma literei omega cu extremitatile in dreptul molar
1 temporat este la 1 mm distanta de mucoasa palatinala iar distal se intinde pana la fata
distala M1.
- Arc vestibular (0,9 mm) nu preseaza asupra arcadei ci prin bucle simetrice prelungite
distal in vestibul departeaza obrajii si scoate aparatul de sub influenta muschilor in dreptul
PM (molar 1 temporar). Vestibular arcul nu este in contact cu dintii
Scop
- Reorientarea mandibulei fata de maxilar
- Clasa a II-a /1
- Rezultatul final este stabilizare in pozitia ocluziei functionale

Bionatorul pentru ocluzia adanca acoperita

- Schimbarea pozitiei limbii care poate ocupa in acest caz o pozitie inalta si posterioara
- Limba nu mai reuseste arc dentar iat muschii orbiculari hipertoni determina retrudrarea
ICS
- Arc vestibular combate actiunea muschilor
- Partea laterala impiedica patrunderea limbii in zona laterala
Bionatorul inversat pentru anomalia clasa a III-a
- Ocluzia este inregistrata in cea mai mare retropropulsie pentru a permite deplasarea
vestibulara a incisivilor superiori si o usoara inhibare a cresterii mandibulei
- Dimensiunea verticala a oculziei se construieste usor marita
- Placa linguala este extinsa in zona anterioara de la canin la canin
- Retroincisiv inferior placa linguala este la 1 mm pentru a preveni deplasarea vestibulara a
ICI
- Arc palatinal determina pozitia posterioara in propriul spatiu
- Arc vestibular este plasat la nivelul incisivilor inferiori
Bionatorul pentru ocluzia deschisa
- Inhiba postura anormala si pozitia limbii
- Ocluzia construita este minimala pentru a impiedica egresiunea lateralilor

128
 - Partea linguala anterioara superioara este construita ca un scut lingual ce acopera spatiul
de inocluzie
- Arc vestibular este construit la fel ca la standard doar ca trece printre marginile incisivi
inferiori si superiori
ACTIUNI
- Expansiunea maxilarelor datorita buclelor laterale (scut impotriva musculaturii)
- Reeducarea musculaturii linguale prin 2 mecanisme : propulsia mandibulei ce determina
eliberarea miscarilor linguale si arc traspalatinal ce determina plasarea limbii spre anterior
- Stimularea continentei labiale – efect relativ determinat de arc vestibular situat la distanta
de dinti in contact cu buzele
- Dirijarea eruptiei dentare prin slefuiri selective
- Ameliorare afectiuni ATM prin inaltare de ocluzie

Activatorul scheletat Bimler

- Masa acrilica mai redusa decat la activator sau bionator

Bimler tipul 1 standard (anomalie clasa a II-a cu 1 (compresiune de maxilar cu prodentie)

- Versante acrilice laterale palatinalede la canin distal
- Arc palatinal asemanator cu arc Coffin incorporat in pelote
- Arc vestibular ce trece peste incisivi si indeparteaza obrajii
- Arcuri partiale cu diverse trasee si indicatii
- Arc inferior cu traseu mixt oro-vestibular
Tip 2 anomalie clasa a II-a cu 2
- Surub in loc de arc Coffin
- Arcuri auxiliare orale si vestibulare pentru vestibulare incisivi
Tip 3 anomalie clasa a III-a

129
 - Arc vestibular mai lung ce intilneste incisivi inferiori si determina retropulsia mandibulei
si retrudare inferiori
- Rc inferior plasat lingual in portiunea mijlocie ce obliga limba la o pozitie mai inalta si
posterioara
- Arc lateral preseaza spre lingual caninii si PM si franeaza dezvoltarea transversala a
mandibulei

ACTIUNI
- Largirea si scurtarea arcadei superioare prin activarea arc coffin care pune in actiune si
arcul versibular ce determina retrudare ICS si lateral indepartarea musculaturii hipertone
si se reia cresterea transversala
- Largire inferioara prin buclele orale si prin portiunile vestibulare din dreptul PM care
mentin la distanta musculatura
- Alungirea arcadei inferioare prin pelota care indeparteaza buza inferioara si restabileste
echilibru muscular
- Propulsia mandibulei prin ocluzia construita si a scutului labial inferior
- Protectia parodontiului marginal nici un element in contact

Aparate functionale cu sediul vestibulo-oral

- Au sediul principal in vestibul dar folosesc si spatiul enoral

Activatorul (reglator functional) Frankel

- Musculatura circumorala (buccinatori si orbiculari)au o influenta restrictiva
- Elimina aceste actiuni si stimuleaza functiile normale
- Rol major in inchiderea fantei labiale
- Asigura dezvoltarea echilibrata

Frankel I
- Compresie de maxilar cu prodentie superioara si retrodentie inferioara

130
CONSTRUCTIE
- Doua pelote veribulare laterale posterior de canin la distanta de dinti ce se intind pana in
fundurile de sac inferior si superior
- Arc vestibular superior de 0,8 mm cu doua bucle in dreptul caninilor in contact cu fata
vestibulara a dintilor
- Arc vestibular inferior cu bucle reduse la nivel canin si una mai inalta in dreptul fren
labial
- Doua crosete de pozitionale de caninic superiori
- Arc transpalatinal gros (1 mm) cu o bucla de ajustare
- Arc lingual cu doua bucle largi intre canin si PM, nu are contact cu incisivi inferiori dar
are contact cu mucoasa gingivala pentru a provoca propulvia mandibulei
ACTIUNI FRANKEL 1
- Expansiunea maxilarelor prin pelotele versibulare ce indeparteaza mulculatura hipertona
iar arcada se largeste sub actiunea limbii
- Propulsia mandibulei si vestibularizare incisivi inferiori prin pelotele parafrenulare care
indeparteaza buza inferioara
- La propulsia mandibulei participa si arc lingual
- Scurtarea arcadei superioare prin arc vestibular ce retrudeaza incisivii superiori

Frankel II pentru ocluzia adanca acoperita

- Arc palatinal are in plus bucle omega si se alfa in contact cu fata orala a dintilor superiori
si portiunea meziala a canini superiori

131
 - Arc lingual gros
- Bucle canine permit eruptia caniniloe permanenti
- Pelote vestibulare in contact
- Pelote parafrenulare sunt rotunjite si bine finisate

Frankel III
- Este Frankel I inversat si are ca scop stimularea cresterii maxilare si inhibarea cresterii
mandibulare

- pelotele parafrenulare plasate la distanta de proces alveolar si elimina presiunile buzei

superioare hipertone asupra dintilor superiori, si transmite forta buzei superioare la
mandibula cu elect retrusiv
- arc vestibular inferior cu bucle rotunjite in contact cu incisivii inferiori determina
retrudarea lor
- arc palatinal cu extremitatile distal de M1 in loc de mezial
- stopuri ocuzale pe M inferioriin loc de superiori
- scuturi linguale in contact inferior la distanta de cele superioare

Frankel IV
- indicat in tratamentul ocluziei deschise de etiologie disfunctionala
- Fara arc de protruzie si si bucle canine

Aparate functionale fixe

1. Gutiera cu plan inclinat
2. Gutiera lateral cu plan inclinat
3. Inel ortodontic plan inclinat
4. Coroana ortodontica plan inclinat

132
MOD DE ACTIUNE
- Functioneaza pe principiul planului inclinat
- Suprafata oblica ce transforma forta muschilor mobilizatori ai mandibulei intr-o forta
ortodontica
- Realizeaza miogimnastica si conditioneaza o anumita pozitie a mandibulei fata de maxilar

Gutiera cu plan inclinat

1. Amplasata pe incisivi inferiori
2. Utilizeaza forta muschilor ridicatori ai mandibulei
3. Plan inclinat de sus in jos si din fata in spate
4. Indicat in ocluzii inverse fara spatiu de inocluzie sagitala
5. Realizeaza salt articular , vestibularizeaza dinti superiori si lingualizaeaza dinti inferiori

Conditii pentru a-si exercita functiile

- Sa fie suficient de inalta
- Sa existe o proportie buna intre bratul fortei si cel de sprijin
- Sa aiba o inclinare 30-45 grade
- Sa nu produca leziuni parodontale
6. Numarul de dinti agrenati in gutiera trebuie sa fie dublu fata de cel agrenati invers
7. 0,5 mm deasupra coletului si margina bizotata subtire
8. Pentru prevenirea miscarilor de lateralitate se asociaza cu barbina si capelina
9. Se recomanda purtarea 7-10 zile pentru a evita egresiunea laterala

Gutiere laterale cu plan inclinat

- Realizeaza propulsia sau retropulsia mandibulei
- Se utilizeaza forta muschilor propulsori si retropropulsori

Inelul ortodontic plan inclinat si coroana orto cu plan inclinat

- In angrenaje inverse monodentare
- Utilizeaza forta muschilor ridicatori
- Se amplaseaza pe dintele malpozitionat

Aparate mobile cu elemente functionale (vezi subiect anterior)

1. Placa palatinala plan inclinat
2. Placa palatinala cu platou retroincizal
3. Placa palatinala cu scut lingual
4. Placa linguala plan inclinat (Reichenbach- Bruckl)

133
22. Aparate fixe partiale (arc lingual, vestibular, transpalatinal): elemente constitutive,
indicatii si aplicare, varietati, cimentate sau colate.

Arcul lingual

1. ELEMENTE CONSTITUTIVE
- portiune centrala, denumita curbura principala, care ia contact cu fata orala a dintilor
frontali inferiori si laterali inferiori in portiunea lor supracingulara
- 2 portiuni terminale in linie dreapta, de o parte si de alta, plasate paralel cu fata orala o
dintilor laterali la unirea 1/3 de colet cu 1/3 medie
- Bucle de activare in forma de omega, de o parte si de alta, intre portiunile terminale si
curbura principal

134
 - Se ancoreaza pe 2 inele prevazute cu tubusoare orizontale, plasate lingual. Sistemul de
ancorare a arcului poate fi culisa-opritor-zavor sau, in cazul retrodentiilor accentuate
anterioare, numai culisa si opritor
- Se confectioneaza din sarma de 0.7 mm diametru, elastica
2. INDICATII
- In ingustarea si scurtarea arcadei inferioare, in vederea maririi perimetrului acesteia cu
alinierea dintilor. Are ca efect secundar ingresiunea dintilor frontali inferioari pe care se
sprijina si, sub acest aspect,se contraindica in infraalveolodontiile inferioare. Aceasta
prezinta totusi un caracter relativ, deoarece in conditiile realizarii de stopuri pe fetele
orale ale dintilor frontali, arcul poate determina si egresiunea acestora (Boboc).
- Poate fi folosit si la arcada superioara, sub denumirea de arc oral, cu conditia ca relatiile
de ocluzie sa permita prezenta arcului pe fata orala a incisivilor superioari. In vederea
dirijarii actiunii de largire a arcadei superioare, arcul se poate prelungi de la nivelul
zavorului anterior in contact cu grupul premolar, realizand 2 extremitati de o parte si de
alta, sub forma de arcuri “diapazon”

3. ACTIUNI
Actiunea arcului poate fi selectiva prin modul de asezare a buclelor de activare, de la
vestibularizarea dintilor frontali pana la expansiunea radiara a arcadei inferioare.
- Plasarea buclelor in apropierea inelelor de la nivelul molarilor atrage dupa sine prevalenta
actiunii in plan sagital (vestibularizarea dintilor frontali, distalizarea molarilor)
- Plasarea buclelor la nivelul caninilor atrage dupa sine largirea radiara a intregii arcade
- Realizarea buclelor mai aproape de linia mediana va atrage dupa sine o actiune de largire
predominant posterioara. De mentionat ca arcul induce la nivelul molarilor un effect de
inclinare distala combinat cu egresiune.

Arcul transpalatinal

1. ELEMENTE CONSTRUCTIVE :

135
 - 3 bucle: una centrala, in forma de omega, si 2 laterale
- Se fixeaza in tubusoare orizontale plasate fie pe molarii de 6 ani, prin intermediul inelelor,
fie pe gutiere care solidarizeaza zonele laterale
- Se confectioneaza din sarma de 0.8 mm diametru, elastica
2. INDICATII:

- In situatii anatomice deficitare ale boltii (DLMP), cand actiunea de largire trebuie
mentinuta un timp indelungat

3. ACTIUNI:

- In plan transversal: largirea arcadei atat anterior, cat si posterior. Avand curburi relative
largi, prezinta o elasticitate crescuta, dezvoltand in acelasi timp si o forta importanta de
largire a arcadei.
- Activarea se obtine prin desfacerea selectiva a buclei centrale si a celor 2 bucle laterale.
Prin activarea buclei centrale, actiunea este predominant anterioara, iar prin activarea
celor laterale este predominant posterioara. Constructia arcului trebuie efectuata pastrand
o distanta relativ mare de mucoasa palatinala (2-3mm), astfel ca in momentul activarii
arcul sa nu preseze mucoasa boltii palatine.

Arcul transpalatinal Goshgarian

1. ELEMENTE CONSTRUCTIVE:
- Ancorat printr-un sistem de culisa-opritor-zavor pe molarii superiori care au cimentate
inele cu tubusor orizontal palatinal. Tubusorul prezinta o sectiune ovala sau rectangulara
- Pe zona de mijloc, in dreptul rafeului median, prezinta o bucla in forma literei “U”, ce
poate fi indreptata atat spre mezial, cat si spre distal
- Forma sa urmareste un traseu paralel cu mucoasa palatinala, la 0.5-1 mm de aceasta,
unind practic un molar de celalalt

136
 - Construit atat din sarma moale, cat si din sarma tare
2. INDICATII
- Ca element singular de tratament in dentitia mixta sau definitiva
- Ca auxiliar extrem de util tuturor tratamentelor cu aparatura fixa poliagregata
3. ACTIUNI
- Actiunea sa poate fi indreptata in cele 3 planuri, sau dispozitivul poate fi construit pasiv,
pentru a stabiliza zona de ancorare molara. Utilizarea, in aceasta ultima situatie a arcului,
fara alte siteme ortodontice aplicate pe arcada, are ca effect inclinarea in foreward (spre
mezial) a molarilor, cu micsorarea dimensiunii vertical.
- Modificarea formei arcului poate fi realizata atat la nivelul sistemelor de culisare in
tubusor, cat si la nivelul buclei central, imprimandu-se o gama foarte larga de actiuni
ortodontice simetrice (daca modificarile au fost realizate simetric), sau asimetrice (daca
modificarile au fost realizate asimetric), sau daca molarul de una din parti este angrenat
intr-un system orthodontic care sa modifice balanta de forte
- In plan orizontal se poate produce rotatia molarilor prin inclinarea culiselor spre interior
sau exterior, producandu-se o disto-palato-rotatie sau o mezio-palato-rotatie
- In situatiile de activare asimetrica, miscarea de rotatie a molarilor se insoteste de deplasari
orizontale de-a lungul arcadei
- In ordinul II, arcul poate produce modificari in plan vertical ale coroanelor dintilor sau
modificari de inclinare de tip “tip-back” sau “foreward”
- Activarea arcului la nivelul corpului sau, prin diminuarea curburii acestuia, produce
vestibularizarea molarilor, cu rotirea acestora in jurul centrului de rezistenta
- Modificari de ordinul III ale pozitiei molarilor: combinarea actiunii de vestibularizare a
coroanelor molarilor datorita maririi corpului arcului cu deplasarea spre vestibular a
radacinii molarilor, produce o deplasare corporeala a acestora spre vestibular
- Compensarea in exces, cu miscarea de vestibularizare a radacinilor molarilor, produce
asa-numita “largire cu torque”, care are in final, in momentul recidivei, un effect de
marire a rezultatului de largire. Desigur, efectul poate fi inversat cand se urmareste
palatinizarea molarilor superiori

Arcul vestibular periferic

1. ELEMENTE CONSTITUTIVE
- portiune mediana, aplicata pe zona IL-IC, IC-IL, care poarta denumirea de “curbura
principala”
- De o parte si de alta prezinta cate o bucla de activare, care ocoleste coletul caninului la 1-
1.5 mm
- Fiecare capat se prelungeste spre distal, paralel cu planul de ocluzie in dreptul 1/3 medii a
sectorului lateral, pana la nivelul M1 perm., fiind fixat in elementele de agregare, de
obicei prin sistemul de culisa-opritor si zavor in tubusoare orizontale sau verticale

137
 - Pentru o mai buna stabilizare, se prinde arcul si la nivelul PM1 prin intermediul unor
bracket-uri cu slotul in axul arcului
- Poate fi fixat la nivelul PM si prin tubusoare. In acest caz, fixarea distala este totdeauna
orizontala si se face prin sistemul culisa-opritor-zavor, iar la nivelul PM printr-untubusor
vertical.
- Realizat din sarma de wipla de diametru 0.6-0.8 mm, foarte elastic

2. ACTIUNI:

- Daca arcul este activat din dreptul curburii principale, poate efectua dilatarea arcadei
(atunci cand curbura principala a fost marita) sau ingustarea arcadei (cand curbura
principal a fost micsorata)
- Daca arcul se scurteaza prin micsorarea buclelor de activare de la nivelul caninilor, poate
actiona asupra dintilor frontali, palatinizandu-i
- Daca arcul va lua punct de sprijin frontal, va putea realiza mezializarea M6ani
- Daca se urmareste vestubularizarea dintilor frontali, ingresiunea sau egresiunea lor, arcul
se fixeaza pe acestia prin intermediul bracket-urilor. Efectul se obtine prin activarea
buclelor de la nivelul caninilor, astfel incat curbura principal sa ia pozitie mai vestibulara,
mai spre coletul dintilor sau mai spre marginea incizala
- Se poate realiza atat pentru arcada superioara, cat si pentru cea inferioara.
- In cazul in care se urmareste dezangrenarea arcadelor, pentru a realiza saltul articular al
unui dinte sau al unui grup de dinti, arcul se fixeaza pe gutiere

Arc quad-helix , pendulum, etc DE COMPLETAT

138
23. Aparate fixe poliagregate.
a) Principii biomecanice ale terapiei cu aparate fixe
b) Tipuri de aparate, elemente constitutive, conceptii si abordari terapeutice
c) Indicatii si aplicare
d) Potential si limite ale diferitelor sisteme.

a) Principii biomecanice ale terapiei cu aparate fixe

Fortele declansate de aparatul ortodontic asupra elementelor componente ale aparatul

dentormaxilar sunt cunoscute sub denumirea de forte ortodontice si au la baza actiunea legilor
mecanice.
Biomecanica reprezinta aplicarea legilor mecanicii asupra sistemului biologic si constituie
principiul de baza al deplasarii dentare.
Legile mecanice depind in ortodontie de:
- Particularitati individuale in strasa legatura cu procesele de crestere si dezvoltare
individuale
- Particularitatile anomaliei
- Reactivitatea biologica a fiecarui individ
- Particularitati camp dento-alveolar
- Particularitati de constructie ale aparatului ortodontic
- Proprietati materiale

Deplasarile dentare se fac in directia rezultantei fortelor ce actioneaza asupra dintilor.

Trimonul ortodontic ( De Nevreze) este reprezentat de zona de aplicare a fortei ortodontice si
zona de sprijin.
Forta ortodontica propriu-zisa (cea care produce modificarea) este analizata dupa cateva criterii:
1. Intensitatea fortei
2. Tipul (ritmul) fortei
3. Directia fortei

Raport momentul de rotatie/forta

- Fortele si momentele de rotatie sunt importante in ortodontie deoarece produc deplasari
dentare dorite si nedorite.

139
- Forta este o presiune sau o tractiune exercitata in linie dreapta, sau un sistem de forte ce poate
fi inlocit de rezultanta sa.
- Miscari ideale = Centru de rezistenta sau centrul de masa este in 1/3 apicala. (imposibil de
obtinut)
- Aplicarea fortei intr-un punct oarecare determina deplasarea dintelui pe o distanta echivalenta
ca si cum forta ar fi aplicata in centrul de rezistenta + rotatie in jurul acestui centru
- Daca ea este aplicata in centrul de rezistenta, respectiv centrul de masa al dintelui, produce o
transiatie pura, adica nu apare rotatie.
- Momentul de rotatie M = F*d (produsul dintre forta si distanta pana la centrul de rezistenta
(d) masurata perpendicular pe sensui fortei)

Marimea fortei
Este variabila si difera :
 De la individ la individ
 La accelasi individ (stanga dreapta)
 In functie de varsta (structura osului)
 In functie de dinte
- Nu exista valori optime si variaza de la 20g /dinte la 120g/dinte
- Forta scade pe dintii afectati parodontal
- Se gaseste prin tatonare
- Se prefera forte mici lejere ce permit remanieri biologice la nivelul structurilor ADM

Durata de aplicare a fortei

- Poate fi continua, intermitenta, intrerupta
- Cele continue raman active pe perioada intre 2 controale scucesive (tractiuni elastice) si
osul reactioneaza prin resorbtie directa
- Fortele intermitente scad (bucle pe arc)
- Fortele intrerupte sunt cele de la aparatele mobile
Directia fortei
- Trebuie sa corespunda directiei de crestere a unei zone sau de deplasare a dintelui
- Pentru a controla deplasarea unui dinte trebuie cunoscute
 Centru de rezistenta este centrul de masa a dintelui care se afla aprox in 1/3
apicala a dintelui, imposibil de a aplica o forta la acest nivel
 Centru de rotatie este punctul in jurul caruia se roteste dintele
Deplasarile dentare
- La dintii monoradiculari centru de rezistenta este plasat la 2/5 din lungimea radacinii fata
de colet
- La pluriradiculari se afla la nivelul bi, trifurcatiei radacinii
Miscarile dintilor sunt:

140
 - Translatie (de baza )
- Rotatie (de baza)
- Basculare
- Deplasare radiculara

Miscarea de translatie propriu-zisa

- Punctul de aplicare este in centrul de rezistenta
- Dintele este deplasar liniar
- Deplasarile meziale se realizeaza mai usor decat cele distale
Deplasarea de-a lungul axului dintelui sau longitudinal
- Ingresiune in directie apicala sau egresiune in directie ocluzala
Miscarea de egresiune
- Dintele impreuna cu os alveolar se deplaseaza spre plan de ocluzie
- Apozitia se face pe fundul alveolei si la nivelul marginii libere
- Este o directie critica deoarece poate afecta suportul dentar
- Egresiunea transforma intreaga membrana intr-o zona de tractiune
- Cu o forta usoara 10-25g/dinte se va putea stimula depunerea de tesut osos nou pe
peretele alveolar
Miscarea de ingresiune
- Intimpina maxim rezistenta din partea membranei parodontale
- Prin forte usoare se pot induce resorbtia si remodelarea ligamentelor periodontale
Miscarea de rotatie
- Dintele se invarte in jurul axului sub actiunea unui cuplu de forte
- Doua forte egale paralele care actioneaza in sens opus
- La monoradiculari tesuturile peridentare primesc o distributie optima
- La pluriradiculari miscarea de rotatie provoaca si torsiune si acumulare de fibre in unghi
de rotatie
- In rotatii severe de peste 60 grade nu este recomandata deoarece diamentrul maxim al
radacinii se suprapune peste diametrul mic al alveolei si sunt strivite ligamentele
- Se recomanda sectionarea acestora pentru o ajustare parodontala si repozitionare
Miscarea de basculare (inclinare sau versiune)
- Coroana dintelui se deplaseaza de partea opusa fortei
- Coroana si radacina se deplaseaza simultan in sensuri opuse in jurul centrului de rotatie
- Ligamentul periodontal este pus in tensiune de partea fortei si presiune de partea opusa
- Os alveolar reactioneaza prin resorbtie osoasa la presiune si prin apozitie la tensiune
Bascularea necontrolata
- Punctul de aplicare se afla la 10 mm coronar, centrul de rotatie la 1-2 mm apical de
centrul de rezistenta. Dintele se inclina cu coroana in sensul aplicarii fortei si cu radacina
in sens opus(arc vestibular)

141
Bascularea controlata
- Punct de aplicare este la 5-7 mmde centrul de rezistenta iar centru de rotatie este la nivelul
apexului
- Dintele se inclina cu coroana in directia fortei iar in cazul ideal radacina nu se deplaseaza
deloc (retrudarea grup incisiv din protruzie)
Deplasarea radiculara (redresare sau torque)
- Coroana ramane pe loc si radacina se deplaseaza vestibulo-oral
- Punct de aplicare se dplaseaza apical si centrul de rotatie coronar

b) Tipuri de aparate, elemente constitutive, conceptii si abordari terapeutice

1. Aparate fixe mecanice propriu zise – care exercita forte util prin activarea propriilor
componente independent fata de functiile aparatului dento maxilar
2. Aparate fixe functionale care convertesc in forte orto fortele dezvolatate fiziologic de
ansamblul muscular
Sunt compuse din
- Elemente de agregare
- Elemente auxiliare
- Elemente de actiune

ELEMENTE DE AGREGARE
- Sunt elementele prin care aparatul este solidarizat la nivelul arcadei (pot fi utilizate unul
sau mai multe elemente)
 Ligatura dentara
 Inelul ortodontic
 Coroana ortodontica
 Gutiera
Ligatura
- Fixarea elementelor de actiune de elementele acestora
- Fixarea elementelor de actiune direct pe dinti
- Ligaturi de sarma -0,10-0,30 mm grosimea si maleabilitatea permitand manevrarea cu
usurinta, adaptarea fidela la nivelul componentelor
- Se realizeaza pericervical/in banduliera/in „X”
Indicatii:
- Fixarea atelelor mono/bimaxilare
- Ancorare dinti inclusi
- Element de ancorare in tractiuni intermaxilare in clasa I
- Imobilizare dinti
- Contentie
Inelul ortodontic

142
 - Banda metalica circulara aplicata pe dinti neslefuiti care respecta parodontiul marginal
(0,5-1mm distanta)
- Trebuie sa cuprinda cat mai mult din dinte dar sa nu interfere ocuzal
- Inelul pentru frontali si canici se realizeaza supracingular (latime de 2-3 mm)
- Inelele pentru Pm si molari au latime de 3-4 mm si grosime 0,12-0,15 mm
- Se clasifica dupa modalitatea de confectionare prefabricate si construite
- Dupa modul de realizare pot fi : prin lipire cu lot, prin plicaturare, sudura electrica
Schema de lucru
- Luarea perimetrului – banda de tabla se pozitioneaza pe dinti si se taie dupa perimetru
- Realizarea inelului -
- Adaptarea inelului
- Fixarea pe inel a elementelor auxiliare

Caracteristici inele:
- Sa urmareasca fidel conturul dintelui
- Sa fie rezistent la deformare
- Aliajul utilizat sa aiba punct ridicat de topire
- Sa fie rezistent la lichid bucal si sa nu se coloreze
- Sa fie fixat cu un ciment adeziv
Este din otel inoxidabil
CIMENTAREA INELELOR
Cimentare frontali (in caz de dinte in malpozitie grava) - Se aplica ceara in tubusoare, se spala si
usuca dintele, se aplica ciment interdentar si in inele, se aplica inele pe dinti si se verifica
inaltimea slot fata de muchie incizala, se indeparteaza resturile de ciment
Cimentare dinti lateral- se face proba si se aplica ceara in tubusoare, se verifica sa nu inalte
ocluzia , se indeparteaza excesul etc.
Coroanele ortodontice:
- Au indicatii restranse si determina ingresiunea sintilor pe care sunt aplicate
- Se confectioneaza prin stantare sau turnare

Gutiera
- Un sir de coroane acrilice unite ce cuprin fetele vestibulare, orale, ocluzale (poate
cuprinde 2-3 dinti sau chiar toata arcada) si se opreste la 1 mm de marginea gingivala,
limita lor fiind paralela cu parodontiul marginal.
- Indicatie de electie este inaltarea provizorie a oculziei pentru realizarea saltului articular
- Dezavantaje:
 Produc un grad de ingresiune atunci cand nu este dorit
 Favorizeaza retentii alimentare
Are urmatoarele componenete

143
 - Pereti verticali- vestibular, oral, distal si mezial de grosime uniforma (1-1,5 mm) si
trebuie sa fie la distanta de parodontiu
- Perete ocluzal – modelata dupa arcada antagonista sau plana cand se doreste
dezangrenarea
- Margine gingivala – preparata in bizou de la exterior catre interior pentru a favoriza
autocuratarea
- O fata interioara si una exterioara – sa redea in detaliu morfologia dentara
Se realizeaza :
- Direct: in grosime dirijata – se modeleaza din ceara pe dinti, se ia supraamprenta, se
toarna acrilat in supraamprenta si apoi se pune pe dintii vaselinati, se apasa, face priza , se
scoate si se prelucreaza
- Se face la fel cu un rulor de acrilat
- Indirect : ca si la proteze in laboratori impreuna cu ocluzia construita si amprenta
antagonisti

Rasini speciale si tehnici adezive =tehnica colajului

- Rasini epoxidice si ciment glass-ionomer
- Elementele auxiliare sunt fixate pe dinti prin intermediul substantei de colaj ce patrunde
in retentiile realizate pe smalt de atacul acid
- Colaj direct si indirect
COLAJ DIRECT
- Se realizeaza direct in cabinet in cavitatea bucala
1. Se pregateste campul operator prin izolare, departatoare, sisteme de aspiratie
2. Curatirea suprafetelor dentare unde se va cola cu freze, perii, palnii de cauciuc, atentie
sa nu se supraincalzeasca dintele, turatie mica, timp limitat
3. Spalare dinte fara presiune si se evita papilele interdentare si parodontiul marginal
4. Uscarea dintilor
5. Demineralizare smalt in functie de timpul indicat de producator
6. Spalarea suprafetelor demineralizate si aspiratie imediata (gelul nu trebuie sa intre in
contact cu alte structuri dentare) si sa nu se contamineze suprafetele cu saliva /sange)
7. Uscare cu jet de aer
8. Aplicare substante de colaj conform indicatiilor fabricatilor
9. Pozitionare elemente accesorii in functie de anatomia dintilor si de indicatiile de
tratament.
10. Talpa elementelor trebuie sa fie in contact intim cu dintele, nu se exercita presiune
11. Se indeparteaza excesul , se fotopolimerizeaza

Colaj indirect – faza de cabinet si laborator

Etapa 1 – in laborator
1. Medicul traseaza pe model pozitia elementelor auxiliare

144
 2. Tehnicianul le fixeaza cu substante speciale (lipiciuri hidrosolubile) in pozitia specificata
3. Se acopera toate elementele cu silicon vascos si modelul se introduce in apa pentru
dizolvarea lipiciului (elementele raman fixate in silicon
4. Cheia de silicon este fasonata si curatata
Etapa 2 – in cabinet
1. Pe dinti si elemente auxiliare se pune substanta de colaj (se urmaresc timpii de la colaj
direct)
2. Se aplica cheia pe dinti
3. Se scoate cheia prin taiere bucata cu bucata
Este mai precisa datorita pozitionarii elementelor pe model

Aplicarea elementelor auxiliare pe dinti inclusi

- Izolara este foarte dificila
- Se poate folosi Smart Bond (priza in 5 sec in conditii de umezeala)
Esecuri – desprindere bracket
1. Substanta de colaj ramane atat pe dinte cat si pe bracket – calitate substanta de colaj sau
miscarea bracket dupa inceperea prizei
2. Suprafata dentara curata si substanta de colaj pe bracket – pregatire deficitara a zonei de
colat sau smalt rezistent la demineralizare
3. Substanta de colaj pe dinte – sistem auziliar defect
La indepartare se curata dintii cu instrumente specifice de compozit

Elemente accesorii
- Bracketi
- Tubusoare
- Carlige
- Butoni de tractiune
- Bare
Bracketi
- Elemente care se fixeaza direct pe dinte si care sustin arcul si asigura o transmitere
eficienta a fortelor ortodontice
- Sunt plasate vestibular sau lingual
- Sunt confectionate din otel, ceramica sau materiale plastice
- Parti componenete : slot (in care intra elementul activ – arc ) si care trebuie sa fie de
dimensiuni adecvate, urechiuse pentru fixarea sistemelor retentive, talpa bracket cu
sisteme de retentie
- Pot fi simple (tehnica edge –wise ) sau cu informatii incorporate (straight –wire) ce au
incorporate toate informatiile arcului (de ordin 1, 2 si 3 )
In straight –wire avem urmatoarele deosebiri:

145
 1. Peretele inferior al slotului (fundul jgheabului) prezinta o anumita angulatie fata de
axul vertical al dintelui
2. Talpitele au grosimi diferite in functie de dinte (axul lung al slotului este inclinat in
sens mezio-distal
3. Colajul trebuie efectuat in pozitie exacta
4. Sunt considerate elemente de actiune
Tubusoare
- Asigura manipularea elementului de actiune in vederea activarii
- Confera stabilitate aparatului si transmite eficient forta ortodontica
- Are o lungime de 3-4 mm
- Pe sectiune are forma rotunda/ovala/ patrata/ dreptunghi
- Unice /duble /triple pe acceasi fata a dintelui
- Se aplica oral sau vestibular vertical sau orizontal
- Pot fi incorporate in masa acrilica sau sudate pe inele
- Pe molari sunt in general aplicate orizontal iar pe PM se aplica in general vertical, la
frontali in functie de ce se doreste
Butoni
- Dimensiuni variate 0,5-2mm, forma de ciuperca cu talpita care se coleaza pe dinte
- Servesc ca punct de sprijin al fortei ortodontice
Carligele
- Sarma rotunda de 0,7 mm orientate in sens invers aplicarii tractiunii
- Sudate de inele
Barele
- Fac legatura intre elementele de agregare
- Elemente rigide de 1,2-1,4 mm
- Mentinatoarele de spatiu si dispozitive de inchidere a diastemei

Elemente de actiune
- Arcuri ca principal elemente
- Inele elastice cu actiune limitata
- Suruburi (in alcatuirea disjunctoarelor

Elemente de guma – prefabricate

1. Inele de cauciuc – cu dimensiuni si grosimi variabile din materiale cu elasticitate crescuta
2. Benzi perforate – la fel ca mai sus, gradeaza intensitatea fortei redimensionand banda de
la o perforatie la alta
3. Ligaturi elastice – fir de cauciuc, contraindicata aplicarea direct pe dinti, provoaca durere

Arcuri

146
 - Elemente elastice ce dezvolta forte ortodontice confectionate din sarma elastica sau
supraelastica
Pot fi:
- Arcuri realizate de forma si dimensiunea arcadei ce prezinta din loc in loc bucle de
diverse forme (bucle de activare)
- Arcuri de forma si dimensiunile arcadei ideale
- Arcurile devin active cand sunt inserate in elementele auxiliare
- Actiunea lor scade pe masura ce dintii se deplaseaza si ajung in pozitia pentru care arcul a
fost confectionat
Fixarea arcurilor
- Fixarea in bracket de face cu sarma moale de 0,2 mm trecuta prin elementele de retentie a
bracket-ului de o parte si de alta a slotului astfel incat arcul sa fie presat pe bracket.
Capetele de sarma se intorc sub elemente active sa nu jeneze.
- Fixarea in tubusoare – variate in functie de elemente si de necesitati. Pot fi fixate in
tubusoare prin culisare directa cu sau fara ligaturare sau prin intermediul unor tubusoare
terminale
- Modalitate clasica culisa-opritor – zavor (se fixeaza in tubusoare cu profil oval) culisa
intra in tubusor se intoarce 90 grade (opritor) dupa care este zavorul (intor distal 90) care
impiedica alunecarea arcului inainte

Arc lingual
Arc transpalatinal
Arc transpalatinal Goshgarin
Arc vestibular
Arcul vestibular periferic toate la capitolul 22

Arc Quad – Helix

- Este un dispozitiv eleastic palatinal de forma literei „M” inversata
- Prezinta la fiecare schimbare de directie o bucla circulara (helix)
- Intra in tubusoare palatinale la M1

- Are forma de trapez cu baza mica orientata anterior

147
 - Urmareste forma boltii palatine si conturul mucoasei
- Are efect de largire controlata a arcadei superioare dupa tipul de activare
- Activarea buclelor anterioare produce o largire posterioara iar activarea buclelor
posterioare determina largire anterioara
- Actiuni asemanatoare cu arc transpalatinal
Dispozitiv Nance
- Este un sistem pasiv care are ca rol cresterea ancorajului
- Este o bara in forma de „U” fixata la nivelul fetelor palatinale ale molarilor 1
- Este adaptata imtim la mucoasa

- Anterior are un scut acrilic

- Se foloseste in amble tehnici standard si straight-wire
- Are actiune de blocare a mezializarii M1 si are rol de contentie
- Se poate ancora si la nivelul PM sau M12 cand trebuie crescut ancorajul in acea zona
- Este eficient dar trebuie ateentie in procesul alveolo dentar este micsorat in sens sagital
deoarece se pot produce resorbtii
Distal Jet
- Dispozitiv de distalizare a M1 si M2 maxilar
- Are ca scop rezolvarea anomaliei clasa a II-a fara tractiuni intermaxilare sau tractiuni
extraorale

- Ca principiu functioneaza prin obtinerea unui sprijin in regiunea anterioara (la nivelul
rugilor palatine) si actiune in zona posterioara prin intermediul unor resorturi
- Este alcatuit dintr-un sistem Nance cu pelota acrilica la nivelul rugilor si ancorat pe PM
cu inele pe PM si Molari
- Se descriu doua tipuri:

148
  Intre PM si M se insereaza bare rotunde in forma de baioneta de-a lungul carora
actioneaza un resort de Ni-Ti cu limitator culisabil situat mezial. Molarii sunt
tinuti in pozitie cvasiparalela prin culisa ce strabate cele doua tubusoare. Insertia
se face dinspre anterior. Activarea se va face prin deplasarea cursorului spere
distal
 A doua forma presupune realizarea a 2 arcuri de distalizare (0,19 x 0,25)ce
inlocuiesc bara in baioneta arcul are si bucle
- Cele doua probleme sunt existenta spatiului necesar si extractia M 3 inainte
- Forta aplicata este 180 -240 g
- Contentia se realizeaza cu aparatul neactivat
- Este foarte eficient fiind preferat atat de adulti cati si de copii
- Nu se foloseste in cazurile in care sunt indicate extractii de PM
Pendulum
- Este un dispozitiv fix cu efect de distalizare molari
- Este alcatuit dintr-o pastila acrilica stabilizata pe PM cu pinteni si se fixeaza cu rasina

- Elementele active sunt arcuri in diazapon (TMA) cu bucla circulara de fixare in pelota
- Distalizare a molarilor exercitate de arcurile in diazapon
- Are efect de largire
- Efect de rotatie a molarilor in jurul radacinii palatine
- Inaltarea de ocluzie prin cimentarea pintenilor pe PM dezangreneaza zona molara si
permite distalizarea acestora
- Se activeaza in exteriorul cavitatii bucale si va fi inserat prin actiunea operatorului prin
presarea elementelor active. O prima activare ar putea fi suficienta
Indicatii:
- Corectarea clasei a II-a simterice sau asimetrice prin distalizare molara
- Corectarea mezioegresiuni uni/bilaterale maxilare
- Se utilizeaza predilect in dentitia permanenta dar poate fi utilizat si in cea mixta
- Contentia se face cu Nace sau Goshgarian

Ortoimplantul
- Ancorajul in ortodontie este definit de Proffit ca „rezistenta la miscarile dentare nedorite”

149
 - Pentru fiecare actiune dorita exista si o reactiune egala orientata in sens opus
- Segmentul dentar de deplasat este numit „unitate activa” iar dintii care servesc la ancoraj
poarta denumirea de „unitati reactive”
- 3 grupe de situatii clinice in functie de obiective :
 Necesitatea retrudarii grupului frontal
 Necesitatea inchiderii de spatii
 Protractie dinti posteriori
- Cand nu exista os alveolar disponibil ortoimplantul se poate insera in bolta palatina sau
retromolar
- In trecut se foloseau dispozitive extraorale si depindeau de complianta pacientului
- Este posibila reducerea numarului de bracketi acolo unde este cazul, ancorajul fiind
asigurat de ortoimplant
- Calitatea si cantitatea osului sunt foarte importante pentru plasarea ortoimplant
- Plasarea in regiunea mediana a palatului in sutura medioplalatina numai la adulti si
adolescenti dupa terminarea cresterii
- O posibila plasare este o zona situata la 6-9 mm posterior de gaura incisiva si 3-6 mm
paramedian
- Se prefera ortoimplante de 6 mm sau mai putin
- Implant autoforant din titan
- Suporta sistem de ancorare cu brat lung de 20-30 mm
- Se utilizeaza RX si tele RX
Prin utilizarea ortoimplantelor :
 Se reduce timpul de tratament
 Necesita colaborare minima din partea pacientului
 Amelioreaza estetica in timpul tratamentului
 Este absolut indispensabil cand parodontiul este compromis
- Chirurgie minim invaziva

Lip bumber
- Alungirea arcadelor sau marirea ancorajului la nivelul molarilor
- Utilizat predominant la arcada inferioara, ca element auxiliar in terapia cu aparatura
poliagregata sau singur ca element de tratament
- Marirea ancorajului la MM
- Rotare/ derotare molari din ancoraj

150
 - Element singular de tratament :
 Un arc vestibular ancorat in tubusoare pe molari
 Molarii sunt solidarizati pe fata linguala cu un arc lingual
 Arc vestibular prezinta stopuri la nivel tubusoare in forma de treapta sau in set
 In zona laterala arcul are o bucla in „U” prin care se ajusteaza lungimea arcului
 In zona anterioara exista o pelota acrilica (la distanta de dinti in contact cu buza
inferioara)
- Daca pelota este in contact cu fund se sac duce la distalizare molari sau punerea in tie-
back
- Daca pelota ia contact cu buza in 1/3 superioara efectul va fi de vestibularizare a dintilor
frontali
 Etapele de adaptare sunt:
- Adaptarea in plan transversal si sagital a dispozitivului astfel incat sa fie
pasiv
- Reglarea lungimii arcului din bucla (presiunea buzei pe scut)
- Adaptarea in plan vertical astfel incat sa gradeze efectul din zona
anaterioara cu cel din zona posterioara
- Scutul trebuie purtat 24 de ore / minim 20 ore
- Cu cat orbicularul este mai destins cu atat fortele exercitate de dispozitiv cresc
- Cu cat pelota este plasata mai labial cu atat efectul este invers
- Se evita folosirea dispozitivelor extraorale

ARC MOLLIN (universal arch tehnique)

- Molin „ in vederea rezolvarii anomaliilor toate eforturile trebuie dirijate pentru
distalizarea dintilor laterali”
- in acest sens exista un complex de arcuri vestibular si palatinalde forma asemanatoare
realizate in functie de necesitatile ce prezinta bucle din loc in loc
- Se creeaza un culoar de distalizare a dintilor laterali
- Cele doua arcuri se ancoreaza la nivelul PM (bracketi oral si vetibular) la molari
(tubusoare orale si vestibulare) iar la nivel frontal bracket numai vestibular.
- Prin activarea buclelor in omega se realizeaza distalizarea dintilor laterali si aliniere

151
 - Contentia se realizeaza cu placute de contentie
Indicatii
- Tratamentul tuturor anomaliilor
- Distalizare zona laterala, retrudare dinti frontali cu sau fara ingresiune egresiune
- Aliniere cu sau fara derotare dintilor atat in zona laterala cat si frontala

ARC DUBLU JOHNSON (TWIN ARCH)

- Indicata in dizarmonii dento-alveolare usoare
- Utilizeaza forte lejere
Alcatuire
- Arc bifilar de forma ideala (se activeaza cand este pus pe dinti)
- Ancorajul se realizeaza pe 6 inele (M1, C si IC)
- Pe M1 avem si tubusoare vestibulare orizontale
- Arcul are tendinta sa revina si sa vreeze arcada ideala si in acest mod sunt
mutati dintii
- Daca tubusoarele vestibulare sint plasate parale arcul vestibular la avea
forma curba si plat
- Daca tubusoarele sunt convergente, arcul vestibular este alungit
- In etapa de tratament tubusoarele vestibulare pot fi : culisare libera la
inceput, culisare cu stop anterior, culisare cu stop posterior si blocat pentru
contentie
ARCUL STANDARD (Edgewise)
- Initiata de Angle si perfectionata de Tweed si Merrifield
- Evolutia de la arc de expansiune la arc „pin and tube” apoi „ribbon arch” , sistem Begg si
Edgewise
- Arcul este aplicat intr-un slot orizontal cu fata ingusta catre fata vestibulara pentru un
control mai bun al radacinilor
SCOP:
- Obtinerea unei functii masticatorii optime
- O homeostazie a ocluziei, ATM, mulsculaturii masticatorii, parodontiului cu stabilitate in
timp
ELEMENTE
- Arc elastic rectangular
- Tractiuni eleastice intermaxilare
- Elemente de ancorare : inele si sistem de colaj,
- Sistemele auxiliare : bracket si tuburi
GHIDUL TERAPEUTIC
- Pozitia incisiv inferior si triunghiul diagnostic Tweed (FMIA, IMPA, FMA)
- Pozitionarea incisivului inferior in functie de divergenta unghiului FMA

152
 -Analiza spatiului total se face pentru a decide extractia/non extractia si imparte mandibula
in 3 zone : anterioara, medie, posterioara
- Analiza in zona anterioara se studiaza spatiul necesar rezolvarea incongruentelor si
reprezinta diferenta dintre dimensiunea MD a dintilor frontali si dimensiunea
masurata a crestei alveolare canin – canin. Trebuie analizat fi factorul estetic si
celelalte unghiuri. Deficitul poate fi virtual sau real iar echilibrul facial decide
conduita.
- In zona medie (PM1, PM2, M1) se situeaza spatiul pentru rezolvarea incongruentei
dentomaxilare si de nivelare a curbei Spee. Zona de decizie in stategia de tratament.
- In clasa a II-a aducerea in clasa I molara este un deficit virtual masurat la nivel molar
dar devine deficit strict daca anomalia de clasa a II-a este rezolvata prin mezializare
M1 mandibulari. Obtiunea de extractie tine cont de armonia faciala.
- La cantitatea de spatiu necesara rezolvarii incongruentei se adauga spatiu necesar
nivelarii curbei Spee. (masuram sageata si aplicam un factor de corectie de 0,5)
- La nivel posterior spatiul necesar pentru M2 si M3 se face prin diferenta intre suma
diametrelor MD si spatiu disponibil pe arcada (masurat intre fata distala M1 si ram
ascendent mandibular)
- Analizele spatiului total impreuna cu alte analize faciale si cu analiza teleRX constituie
puncr de plecare pentru formularea obiectivelor terapeutice
- Se pot extrage PM1 , PM2, M2 sau M3
CLASA I
- Non extractional sau doar cu extractia M3 cand deficiti din zona anterioara este de 4-5
mm
- Extractie PM1 cand se adauga un factor de corectie din analiza cefalometrica
CLASA a II-a
- Extractie PM 1 superiori si/sau M3 daca deficit de spatiu la arcada inferioara este minim
in zona anterioara si mediesi se atinge clasa a II-a terapeutica in care in zona anterioara si
canina relatiile sunt de clasa I si clasa a II-a de un cuspid molar
- Pentru corectarea si a oculzei molare de mai sus se extrag PM 1 superiori si PM 2
inferiori
- Cand se adauga si fenomene compensatorii cu sau fara incongruenta se extrag PM1
superiori si inferiori urmata de mecanica de distalizare arcada superioara si mezializare
arcada inferioara
ANCORAJ
- Se face de tipul ten –two (sprijin pe 10 dinti actiune pe 2 )
MODELAREA ARCULUI (necesara deoarece bracketi au acceasi dimensiune)
- Ordin I sunt reprezentate de inset, offset, rotatii, toe- in, toe out, indoituri in baioneta
(aducerea punctelor de contact la acelasi nivel)
- Maxilar: inset IL , offset C, (bosa), offset M1
- Mandibula: offset C, offset PM1, offset M1, inset M2

153
 - Trebuie sa existe coordonare intre arc superior si inferior
- Ordin II plaseaza dintii in sens sagital (step up, step back, tip back, tip forward , artistice)
- in zona frontala sunt indoituri artistice
- tip back se opune mezializarii dintilor de ancoraj
- tip forward – deplasarea in fata a coroanei
- Ordin III plaseaza dintii in sens vestilulo-oral : torque care poate fi activ
(sectorial/progresiv) sau pasiv
MIJLOACE AUXILIARE – tractiunile sunt vitale : tractiuni elastice si extraorale
OBIECTIVE DE TRATAMENT
- In etapa de preparare sunt urmatoarele obiective
 Aliniere
 Nivelare
 Corectarea rotatiilor
 Retrudare canini superiori in caz de extractii PM1
 Preparare ancoraj in zona posterioara
 Plasarea molarilor in tip back
- In etapa de corectie a arcadei
 Inchidere spatii cu ajutorul buclelor in picatura
 Tractiuni extraorale prepararea ancorarii posterioare
- In etapa de finisare
 pe arc indoituri de ordine ideale preluate de pe ultimul arc din etapa anterioara
 se continua cu tractiunile pana la hipercorectie (ocluzie cap la cap frontal si
contact pana la cuspizi mexiali M6 in zona laterala
STRAIGHT WIRE
- A aparut datorita dificultatilor de aplicare a ordinelor pe arc
- Prima caracteristica este conceptul tratamentului vizual obiectiv (VTO) – construirea
obiectivelor de tratament cu ajutorul tele RX tinand cont de cresterea medie pe durata
tratamentului
- A doua caracteristica este „utility arch” fixat pe M1 si incisivi cu treapta care ocoleste PM
si C si permite si utilizarea tehnicii si in dentitia mixta
- Valorile de torque, sngulatia precum si distanta fiecarui dinte fata de arc sunt incorpoarte
in bracket si nu mai sunt necesare indoituri pe arc.
 Grosimea diferita a bracketului inlocuieste indoiturile offset inset
 Informatiile de ordin II sunt date de angulatia diferita a bracket-ului
 Informatiile de tip III sunt date de inclinatia slotului si a bazei bracket
- O alta caracteristica este ca punctul central al fiecarui slot sa se gaseasca la acceasi
inaltime cu centrul coroanei clinice situat in zona de convexitate maxima a suprafetei
vestibulare
- Pentru un unghi ANB mare este necesar un torque slab

154
 - Exista bracket-uri speciale pentru cazurile cu extractii care impiedica rotatia sau pentru
fiecare tip de anomalie
ETAPELE DE TRATAMENT
- Controlul ancorajului
- Alinierea si nivelarea
- Controlul supraacoperirii (overbite)
- Reducerea inocluziei sagitale (overjet)
- Inchiderea spatiilor
- Finisarea
In tratament se mai utilizeaza si indoituri pe arc.

Dispozitive de tractiune intermaxilara

- gume
- benzi elastice
Tractiuni de clasa I monomaxilare
- In actiuni de tip orizontal
- Inchidere de spatii
- Mezializare/distalizare, intruzie/extruzie, inclinare
- Momentul fortei se exercita in plan orizontal, vertical, transversal
- Nu exista contraindicatii de ordin stategic
Tractiuni de clasa I intermaxilare
- Tractiuni verticale in forma de „U” in ocluzia deschisa (momentul fortei fiind numai de
extruzie)
- Tractiuni verticale in forma de dreptunghi pentru ocluzie deschisa cu inchidere de spatiu
pentru dintii pe care aplica (contractie segment si egresiune)
- Tractiuni verticale simple pentru extruzia unui dinte
Tractiuni de clasa a II-a
- Directie de jos in sus si dinapoi inainte
- Se aplica de IL C superior si M1, M2 inferior
- Produc distalizarea arcadei superioare si mezializarea celei inferioare
- Permit retrudare grup frontal superior sau recul in bloc
- Se poate adauga si o componenta verticala
Tractiuni de clasa a III-a
- Directie de jos in sus si dinainte inapoi
- Se aplica intre M1, M2 superior si C inf.
- Avansare maxilar superior si retrudare mandibula
- Miscari parazite pot fi : deschiderea oculziei si rotirea molarilor
Tractiunile de clasa a III-a pot fi :

155
 - Simple – anomalie dentara sau scheletica cu momentul fortei fiind de mezializare a
mandibulei si distalizare mazilar
- Cu componenta verticala care blocheaza deschiderea ocluziei frontale
- Duble – in ocluzia deschisa
- Oblice anterioare (in banduliera ) fixate de o parte si de alta a liniei mediene max si
maddibular
Inocluzie verticala
- Dispoziti sarma si atela
- Determina deplasari verticale ale dintilor
- Favorizeaza rotatia anterioara
- Impiedica sugerea degetului
Angrenaj invers lateral
- Salt articular in foarfeca
- Elasticele traverseaza plan de ocluzie
- Vestibular mandibula si oral maxilar
INDICATII DE APLICARE APARATURA FIXA
In functie de varsta :
- In special in dentitia permanenta (tanar si adult) cand s-a incheiat perioada de crestere
- In perioada de dentitie mixata si permanent timpurie
In functie de anomalie
1. Malpozitii : suprapozitii/infrapozitii/dinti in afara arcadei dentare
2. Diasteme dupa varsta in care nu se mai pot inchide cu aparate mobile
3. Diverse anomalii ale arcadelor dentoalveolare cand aparatul mobil nu este tolerat si
cand sunt indicate tractiunile intermaxilare
4. Malpozitii multiple ce necesita deplasari simultane pe arcada
5. Anomalii clasa a II-a cu 1,
6. Biprotruzii
7. Clasa a II-a cu 2
8. Clasa a III-a ce necesita sau nu salt articular
9. Ocluzii deschise
10. Anomalii in toate planurile combinate cu aparate extraorale si tractiuni intermaxilare
11. Anomalii ce necesita tratament chirurgical
12. Parodontopatii insotite sau nu de traumatisme pentru stabilizarea dintilor
13. Tratament preprotetic ce necesita paralelizarea axei dintilor

Avantajele aparatelor fixe:

- Pot produce deplasari dentare specifice
- Controleaza deplasarea apicala
- Pot fi produse deplasari comcomitente in cele 3 planuri spatiale
- Sunt usor asimilate de pacient( palatul si spatiul de actiuneal limbii

156
 - Nu pot fi indepartate de cetre pacient
Dezavanteje:
- Necesita igiena riguroasa
- Favorizeaza aparitia leziunilor carioase
- Pot aparea recesiuni gingivale
- Pot aparea deplasari dentare nedorite, consecinta unor forte secundare
- Pot determina rizalize patologice
- Pretind o tehnica laborioasa si un timp de lucru indelungat
- Sunt costisitoare

Potential si limite ale diferitelor sisteme

TEHNICA BEGG
- Foloseste bracketi specifici
- Arcuri rotunde si deplasarea dintilor prin versie
- Extractii de PM inainte de a incepe tratamentul
- Utilizarea sisteme auxiliare pentru torque si uprighting
TEHNICA ANDREWS
- Straight wire tehnique
- Arcuri de forma ideala
- Compensare curbura arc prin bracketi
 Ordin 1 este compensat prin grosimea dirijata a bracket
 Ordin 2 prin inclinarea MD a slot
 Ordin 3 prin inclinara VO a slot
- Pozitia ideala a bracketului este esentiala si trebuie sa fie in centrul coroanei clinice

TEHNICA RICKETTS
- „Terapia bioprogresiva” aplicarea tenicilor moderne in limite biologice
- Utilizarea interpretarea Tele Rx computerizata pentru a determina previziunea de crestere
- Folosirea elementelor prefabricate cu arcuri auxiliare, forte extraorale, quad-helix
maxilar, bi helix mandibula, lip bumber, masca faciala, arcuri segmentare
TEHNICA SCOLII DIN BERGEN
- Asemanator cu tehnica Edgewise
- Eliminare obiceiuri vicioase, disfunctii musculare si ocluzale
- Dirijarea proceselor de crestere pentru diminuarea deficitului bazal
- Fazele de tratament
 Nivelare
 Deplasare
 Contractia
 Ajustarea

157
  Retentie
TEHNICA TWEED – MERRIFIELD
-

24. Mentinatoarele de spatiu. – INCLUS IN ALTE SUBIECTE

25. Disjunctoarele: alcatuire, indicatii, contraindicatii, limite, design, varietati.

DISJUNCTIA - desfacerea suturii medio-palatine care ulterior se consolideaza prin apozitie

osoasa – fractura realizata in scop terapeutic si are ca scop marirea transversala a maxilarului
superior.
INDICATII
- O mare ingustare maxilara cu bolta adanca si ingusta
- Un decalaj intermaxilar accentuat in defavoarea maxilarului superior
- Ocluzie inversa uni sau bilaterala in forma anatomica sau functionala
- Prognatism mandibular anatomic si functional
CONTRAINDICATII
- Varsta pacientului mai nu mai mare de 18-20 ani
- Inocluzie verticala frontala – disjunctia micsoreaza supraocluzia frontala
- Precautie dupa interventii chirurgicale, despicaturi labio-maxilare operate
Se descriu doua tipuri de disjunctii :
- Expansiune cu blocarea spatiului periodontal
- Expansiune propri-zisa a suturii mediene
IN FUNCTIE DE TIMP :

158
 - Rapida – 8-20 de zile (disjunctor Derichsweiler, Huet, etc)
- ultra rapida – pe loc sub anestezie
- lenta – cateva luni
ETAPE IN DISJUNCTIA RAPIDA
1. Cimentarea dispozitivului de disjunctie
2. Activarea dispozitivului cu 2-3 ture in prima zi – punerea in tensiune a suturii
3. In fiecare zi 1-3 rotatii/zi in limita suportabilitatii, acasa
4. Aparitia unei diasteme interincisive ce se mareste treptat (ce mai apoi se va inchide
datorita fibrelor transseptale si saptiul se redistribuie)
In caz de incidente (durere, etc) se reduc la jumatate rotatiile.
DISJUNCTIA LENTA
- La copii, cu plasticitate osoasa redusa si invarte ¼ tura pe zi.
DISJUNCTIA ULTRARAPIDA
- Sub anastezie se activeaza surubul complet in 1-2 zile
EFECTUL DISJUNCTIEI
- Fragmentele nu sunt departate paralel – 2 tipuri de inclinari determinate de aspectul
maxilarului si de jonctiunea acestuia cu celellate elemente ale craniului visceral si
maxilar.
- Maxilarele sunt basculate usor in afara, deschiderea maxima este la nivelul liniei mediene
palatine si zonei incisive
- Exista tendinta de recidiva la nivelul dar si tendinta de largire in continuare (data de
elasticitatea tesuturilor dentoparodontale si osoase dar si a dispozitivului de disjunctie)
- Modificarile la la nivelul bazelor sunt ireversibile
- Mineralizarea incepe prin formarea unor punti osoase si continua cu o crestere osoasa
lenta timp de 6 luni.
- Radiologic sutura isi reia aspectul normal in 3 luni
- ILS au o faza initiala de recidiva pana la normalizarea axului acestora dupa care se
opreste
- ICS raman fiecare ancorati pe hemi maxilarul respectiv si atasati de omologi prin fibre
transseptale. Dupa 2-3 saptamani sub influenta acestor fibre ICS migreaza unul catre
celelalat, diastema se inchide si spatiul se redistribuie. Pot avea ca efect mobilitatea
acestora.
- Efect la distanta este si stimularea cresterii mandibulei in plan sagital si transversal
- Prin permeabilizarea suturilor perimaxilare se pot exercita actiuni in plan sagital si
vertical(cls. a III-a).
RECIDIVA
1. Revenire elastica – se produce imediat, este de scurta durata si se produce in cazul in care
dispozitivul este indepartat imediat (2-3 mm). Se evita prin mentinerea dispozitivului
pentru 3 luni

159
 2. Reparatie si reorientare – se refera la tesutul conjunctiv colagenos, implica restructurarea
spatiilor edematoase
3. Remodelare osoasa - necesita adaptarea zonelor neimplicate direct in disjunctie
CONTENTIA
1. Minim 3 luni de la ultima activare disjunctorul ramane pe loc
2. Dupa 3 luni contentia se face cu o placuta palatinala ancorata prin crosete Stahl sau
Adams
3. Controleaza recidiva dentara si intr-o mare masura recidiva alveolara
4. In caz de ocluzie lingualizata in care mandibula nu isi gaseste raportele de oculzie se
corecteaza ocluzia mandibularaprin placute cu suruburi ca se se corecteze relatia de
oculzie in sens transversal
5. Se poate combina cu aparat fix poliagregat iar disjunctorul se schimba cu un arc
transpalatinal
6. Nu se fac extractii inaintea disjunctiei deoarece dintii extrasi pot fi elemente de ancorare
sau se poate obtine spatiul necesar pentru pastrarea acestora
7. Disjunctia in cls a III-a aduce pe langa cresterea transversala si o hiperactivitate la nivelul
suturilor perimaxilare
8. Se creeaza o noua matrice functionala pe o baza maxilara largita
9. Intercuspidarea este de asemenea un factor de stabilitate si se poate obtine dupa disjunctie
PARTICULARITATI ALE DISJUNCTIEI IN DESPICATURILE LABIO-MAXILO-
PALATINE (DLMP)
- In DLMP sunt afectati grav os bazal si dintii datorita anomaliei precum si datorita
cicatricilor post operatorii
- Expansiunea lenta da rezultate slabe datorita elasticitatii foate mari a cicatricii palatine, a
lipsei centrilor osteogenici de crestere si ancorajului precar al aparaturii conventionale
- Nu exista durere si prezinta putine inconveniente
- Un risc reprezinta deschiderea unei fistule buco-nazale ce s-ar putea largi
- Se asociaza cu un tratament chirurgical de completare cu grefa osoasa
CONFENCTIONAREA DISJUNCTOARELOR
- Confectionarea inelelor – in cabinet, laborator sau prefabricate
- Confectionarea modelului de lucru – cu inelele aplicate se ia supraamprenta, se aplica
ceara in inele(mai putin zona colet -1,5 mm) dupa care se toarna modelul din ghips tare,
se curata ceara se frezeaza zonele unde se vor face sudurisi apoi se pune masa de ambalat.
- Modelarea si adaptarea surubului – se obtine model de lucru si se modeleaza cu un cleste
tijele surubului ca sa vina in contact cu tesuturile dento maxilare
- .........
- Confectionarea restului disjunctorului
- Lipirea elementelor componente
TIPURI DE DISJUNCTOARE
1. Disjunctor lui Huet

160
 - Inele ortodontice fixate pe PM sau M1 temporar si pe M1 permanenti + o piesa metalica
ce uneste inelele si se intinde pana la canin + surub tip Watry (in dreptul fetei meziale
PMII cat mai aproape de bolta palatina
2. Disjunctor Derichsweiler – inele PM si M unite printr-o pelota acrilica ce are inglobate
retentiile inelelor precum si surubul montat ca sa permita activarea in cav. bucala
3. Disjunctor Schroder – Benseler
Gutiere metalice pe C, PM, M, tije metalice si surub median.
4. Disjunctor presectionat – Boboc
Inele pe PM 1 si M1, gutiera pe dinti frontali, baza acrilica sectionata median prevazuta
cu surub montat invers. Se poate mari retentia cu ancoraj pe canin si PMII

26. Aparate extraorale: caracteristici constructive, indicatii, potential si limite. Tipuri de

aparate: headgear (HG), masca faciala Delaire, barbita si capelina. Asocierea cu aparate
mobilizabile, functionale si fixe.

Caracteristici constructive:

Potrivit clasicului trinom Nevreze, aparatele extraorale cuprind 3 elemente fundamentale:

a. Rezistenta stabila = ancorajul din regiunea cervicala sau cranio-faciala

b. Rezistenta mobila = molarul 1 permanent, regiunea incisive-canina sau maxilarul
c. Forta motrice = benzile elastic, inelele elastic, etc.

Indicatii:

A. Mentin o situatie stabila la nivelul arcului dentar:

- Previn deplasarea meziala a M1 dupa pierderea DT prin carii dentare
- Pot reduce deplasarea meziala in contextual cresterii (mezializarea fiziologica a
M6ani)
- Pot mentine rezultatele obtinute prin tratament
B. Produc deplasari dentare, realizand:
- Distalizari de grup dentar
- Distalizari ale intregii arcade dentare
- Mezializari ale arcadei dentare
C. Intaresc ancorajul: nu permit sau reduc deplasarea dintilor posteriori, atunci cand este
necesar sa mentinem ancorajul si sa folosim spatiul post-extractional in scopul propus
D. Initiaza si produc modificari la nivel scheletal

161
 Ancoraj extraoral = cand forta extraorala este utilizata pentru stabilizarea pozitiei dintilor

Tractiune extraorala = cand forta extraorala este utilizata pentru deplasari dentare

Potential:

- Fortele extraorale generate de headgear limiteaza cresterea maxilarului, modificand

tiparul de crestere (efectul headgear-ului). La randul lor, partile moi care intra in
contact cu dispozitivele extraorale isi modifica activitatea dand nastere la forte care se
transmit asupra oaselor maxilare
- Avantajele rezulta din faptul ca au un ancoraj bun si din faptul ca magnitudinea si
directia fortei pot fi alese in functie de cerinta cazului clinic

HEADGEAR

I. Indicatii: prevenirea si tratamentul AnDM, fie ca aparat de sine statator, fie in asociere cu
o aparatura mobila, mobilizabila sau fixa

II. Caracteristici constructive:

1. Dispozitivul extraoral: banda, capelina si combinatii
- ancorajul extraoral este cel care determina directia de tractiune
- in functie de regiunea anatomica care va fi utilizata, poate fi:

a. cervical (low pull headgear); Marcotte distinge 2 sisteme de tractiuni: joasa si

inalta
b. occipital (medium pull headgear); 2 tractiuni: rectilinie in sus si cu tractiune
posterioara centrului de rezistenta; poate fi: jos, mediu si inalt
c. parietal (high pull headgear)
d. vertical
e. ancorajul combinat cervical-occipital:
 ancorajul Combee (banda cervicala cu capelina)
 ancorajul Interlandi (cu sistem de siguranta)

2. Elementul metalic de transfer al fortei (arcul facial)

- transfera forta extraorala la punctul de aplicare intraoral

162
 - cuprinde 2 arcuri unite la extremitatea anterioara a curbei intr-un punct sau printr-o
suprafata:
a. arcul intraoral – culiseaza in tubusorul aflat la nivelul:
- inelului de pe M1/ M2 perm
- masei acrilice din zona laterala a unui activator
- din blocul sau gutieratotala maxilara
- alte auxiliare care pot fi prezente pe arc: crosete sudate sau un carlig
median ce conexioneaza la arcul sistemului fix in scopul controlului
planului de ocluzie
b. arcul extraoral – partea externa care va conexiona cu banda cervicala sau capelina
printr-un carlig prin intermediul unei benzi de plastic cu mai multe orificii cu sursa
de forta: inele, benzi elastice sau arcurile

3. Forta motrice - data de intinderea in lungime a elementului elastic (benzi elastice, inele)

Headgear cervical (low pull headgear)

1. Elementele componente:
- Banda cervicala
- Arcul facial
- Banda elastic
- Inelele cu tubusor cimentate pe M1 (sau alte sisteme de conexiune la arcada
dentara)

2. Efecte:

Amplasarea ancorajului cervical (directionarea fortei), lungimea si angulatia arcului vor produce
un tip de miscare dentara si efecte specific asupra maxilarului.

- Atunci cand forta trece prin centrul de rezistenta al dintelui, molarul efectueaza o miscare
de translatie, fara inclinare
- Cand forta trece deasupra centrului de rezistenta, se produce o rotatie antiorara a dintelui
- Cand forta trece pe sub centrul de rezistenta, molarul executa o miscare de rotatie in sensul
acelor de ceasrnic

Prin actiunea sa se produc:

a) Dentar – o distalizare a molarului, insotita de o miscare verticala de egresiune sau extruzie si

o miscare de rotatie (antiorara sau orara)
- Cand arcul extern este deasupra centrului de rezistenta, se produce distalizarea si
egresiunea dintilor maxilari

163
 - Cand arcul extern este indreptat sub centrul de rezistenta, se sumeaza 2 miniforte care
dau un moment mare pozitiv, rezultatul fiind o forta extruziva si de distalizare

Efecte are si lungimea arcului extern:

- Un arc extern mai lung are tendinta de a aplatiza planul ocluzal

- Cand arcul este mai scurt exista tenta de a cobori planul ocluzal

b) Scheletal – in functie de magnitudinea fortei este de asteptat sa avem modificari in cresterea

scheletala mai mult sau mai putin accentuate:
- O directie distala si inferioara a fortei va limita cresterea maxilarului inainte, dar va
mentine sau va accentua cresterea vertical
- Reduce sau atenueaza potentialul de crestere a mandibulei catre anterior, caci mandibular
coboara si se roteste inapoi, fapt care nu favorizeaza toate tipurile de malocluzii de clasa a
II-a. Prin urmare, trebuie acordata o mai mare atentie extruziei molare, caci acest fenomen
nu favorizeaza cresterea anterioara a mandibulei

3. Indicatii:
- La pacientii care prezinta unghiul planurilor intermaxilare mai mic, corectia fiind
favorizata de fenomenul de egresiune molara
- La toate cazurile care necesita intarirea ancorajului, indicatia headgear-ului cervical este
de electie

Headgear mediu (occipital) sau medium-pull headgear

1. Elementele componente:
- Capelina
- Arcul facial
- Elasticele
- Inele cimentate pe M

2. Efecte:
- Cand linia fortei trece prin centrul de rezistenta, paralel cu planul de ocluzie, molarul este
deplasat distal prin translatie, fara o inclinatie si fara miscare verticala. In timp ce “molarul
este deplasat distal, desi el nu este deplasat si in plan vertical (egresat) acesta tinde sa
mareasca unghiul dintre bazele maxilarelor” (Williams). Este necesar sa ingresam/intrudam
molarul. Acest lucru se obtine prin indoirea in jos a bratului extern al arcului si dirijarea
directiei fortei prin centrul de rezistenta.
- Cand linia trece pe deasupra centrului de rezistenta al molarului, dintele se deplaseaza in sus
(intruzie) si in sensul invers acelor de ceasornic

164
 - Cand forta trece sub centrul de rezistenta, molarul se deplaseaza in sus (intruzie/extruzie) si
in sensul acelor de ceasornic. Acesta este indicat in corectia unor inclinatii meziale ale M1.
Deci distalizam dintele si nu modificam unghiul dintre bazele maxilarelor

Headgear occipital (tractiune occipital inalta) – high-pull headgear

- Sistemul cel mai utilizat, mai ales in variant cu “J hook”

1. Elementele componente:
- Capelina plasata in regiunea occipital
- Arcul facial elastic
- Rezistenta mobile poate fi molarul, zona I-C sau maxilarul

2. Efecte:
- Cand linia fortei trece prin centrul de rezistenta, molarul executa o miscare de intruzie si
distalizare
- Cand forta trece deasupra centrului de rezistenta, dintele executa o miscare de intruzie,
distalizare si rotatie antiorara
- Daca linia trece pe sub centrul de rezistenta, dintele efectueaza o miscare de intruzie,
distalizare si rotatie in sens orar

3. Indicatii:
- In toate cazurile in care unghiul inter-baze maxilare este mare

4. Contraindicatii:
- In cazurile cu acoperire in zona frontal mare sau cu tendinta la crestere

5. Asocierea cu alte aparate:

Pentru a controla cresterea maxilarelor, dar si miscarile dintilor in cazurile cu fata marita
in plan vertical – long face syndrome, putem combina:

a. High-pull headgear cu aparat functional cu mase interocluzale posterioare -

obiective:
- Controlul cresterii maxilarului si distribuirea fortei prin toate unitatile dentare maxilare
- Imbunatatirea retentiei aparatului functional si dirijarea directiei fortei, cat mai aproape
de centrul de rezistenta a maxilarului
- Stimularea cresterii mandibulei si controlul simultan al eruptiei dintilor posteriori se
obtin prin aparatul functional. Acesta poate fi un activator sau bionator. Daca se
utilizeaza activatorul, se indica aplicarea arcurilor de torque pentru a reduce inclinarea
dentara, spre exemplu activatorul Teuscher

165
 b. High-pull headgear combinat cu gutiera – 2 tipuri:
i. Compus din headgear occipital, cu inele cimentate la nivelul lui M1, la care se adauga un
platou anterior la arcul intraoral
ii. Se adauga la headgear-ul occipital o gutiera care cuprinde toti dintii maxilari. Prezinta
avantajul ca forta este dispersata la toti dintii si este, prin urmare, mai usor controlata si
directionata catre centrul de rezistenta al maxilarului.

Indicatii: in cazurile clinice cu exces de dezvoltare vertical a arcadei maxilare cu protruzie

incisive, fara a fi insotita de o ocluzie deschisa

c. High-pull headgear pe molari

- Este un headgear occipital cu tractiune verticala
- Mentine pozitia verticala a maxilarului si totodata blocheaza eruptia dintilor in zona
posterioara maxilara
- Este necesar ca pacientul sa poarte aparatul 14 h/zi

Headgear Combee (Headgear-ul combinat)

1. Elementele componente:
- Banda
- Bandeleta elastica cervicala si capelina, conexionate prin intermediul elasticelor cu un
carlig al arcului extraoral

2. Efecte:
- Combinatia celor 2 forte este o npua forta vector care actioneaza asupra molarului si il
deplaseaza distal
- Raportul intre marimea celor 2 forte este important, caci daca domina forta cu directie
occipitala, component intruziva va fi mai mare; daca domina forta cu directive cervicala,
aceasta se va reduce mai mult in favoarea distalizarii si a egresiunii

Headgear cervical vs. occipital vs. combinat

- Cand forta trece prin centrul de rezistenta, directia fortei fiind antero-posterioara, se
observa distalizarea rezistentei mobile (molarul), gradul de distalizare fiind insa diferit: cel
mai mare in HG combinat, apoi in cel cervical si occipital
- Miscarea in plan vertical:
 HG cervical: egresiune/ extruzie
 HG occipital: ingresiune/intruzie
 HG combinat: o component mica de ingreiune/intruzie
- Relatia cu centrul de rezistenta si directia fortei, mai inalt sau mai coborat, da un grad de
rotatie molarului: antiorar, respective orar
- In legatura cu lungimea bratelor:

166
  Medii, indreptate deasupra centrului de rezistenta si cele lungi, drepte, produc o
deplasare distala a radacinilor cu o tractiune cervicala
 Bratele scurte, indreptate sub centrul de rezistenta, produc o deplasare distala a
coroanelor (deci o inclinare)

Headgear asimetric

-Este utilizat in cazurile in care trebuie sa actionam prin modificarea balantei ce tine echilibrul
fortelor intre cele 2 parti ale arcadei. Incercam sa realizam o deplasare catre partea unde este
necesara restabilirea echilibrului
-Este indicat in cazurile care necesita distalizari unilaterale ale arcadei
-In multe cazuri este asociat cu un aparat mobilizabil, atunci cand trebuie sa obtinem derotari
molare

MASCA FACIALA DELAIRE

I. Elementele componente:

1. Rezistenta stabila (sprijinul extraoral)

- Este in regiunea frontal si mentoniera
- Dispozitivul extraoral este format din 2 elemente: o pelota frontala si o barbital, unite printr-
un cadru metallic, reprezentat de 2 bare laterale, care urmeaza configuratia fetei, aflandu-se la
distanta de partile moi. Barele laterale au sudat, in zona comisurilor labiale, un dispozitiv
metallic, de forma trapezoidala, prevazut cu butoni sau mici bare vertical, plasat prelabial,
acestea constituindu-se in zone retentive in care se vor agata inelele elastice
- Viazis: reduce mult dispozitivul extraoral
- Se poate introduce o banda elastic pericervicala care are rolul de a mari efectul aparatului
asupra mandibulei
2. Rezistenta mobila
- Reprezentata de catre maxilar si arcada dentara maxilara
- Dispozitivul intraoral poate consta din gutiera care poate fi cimentata sau poate ramane
mobile si care, in functie de necesitatile cazului, poate cuprinde si alte elemente
- Gutiera poate fi prevazuta doar cu suprafete ocluzale si poate fi ancorata prin crosete sau
poate fi prevazuta si cu un arc pentru expansiunea maxilara
- Conditiile pe care trebuie sa indeplineasca dispozitivul intraoral:
o Sa realizeze o unitate din intreaga arcada dentara maxilara
o Sa resolve interferentele inter-arcuri dentare
o Sa permita adaptari in functie de alte cerinte ale cazului clinic
o Sa prezinte elemente de retentive (carlige) pentru aplicarea tractiunilor elastic
3. Forta motrice

167
 - Reprezentata de inelele elastice care efectueaza tractiunea maxilarului sau a arcadei
dentare in directive postero-anterioara, oblica (“tractiunea in sertar”)

II. Principiul de functionare

- Efectul tractiunii se materializeaza intr-un stimul pentru activitatea suturilor posterioare ale
maxilarului (pterigo-maxilara, palatine transversala) pe care il deplaseaza catre anterior
- Efectul asupra mandibulei este inhibitor
- Efectul orthopedic, de stimulare a cresterii maxilarului, se obtine in prima perioada a dentitiei
mixte, respective eruptia grupului incisive-molar, etapa 6-8 ani
- Mai tarziu, efectele sunt de amploare mai mare asupra dintilor (efecte ortodontice), observandu-
se mai putine efecte ortopedice in a 2-a perioada a dentitiei mixte (9-10 ani)
- Viazis: masca facial de tractiune anterioara (protraction facemask) in asociere cu un aparat fix de
expansiune maxilara – metoda de elective in tratamentul interceptive al anomaliilor clasei III,
cu deficit de dezvoltare a maxilarului
o Expansiunea rapida a maxilarului produce o deplasare inainte si in jos a maxilarului
si inainte a punctului A
o Redirectionare a cresterii mandibulei, catre posterior si in jos

BARBITA SI CAPELINA

- Aparat mult utilizat in terapia anomaliilor din cls. III-a in perioada DT si DM

- Viazis: fortele ortopedice utilizate in scopul reducerii tendintei de crestere a mandibulei
sunt mari, cuprinse intre 400-800 g
- Timpul de purtare: 12-14 h/ zi
- Rezulate foarte bune se obtin prin combinarea barbitei cu headgear-ul pentru controlul
vertical la cazurile cu ocluzie deschisa
- Elementele componente:
1. Sprijinul este situat in regiunea parietala, dispozitivul fiind capelina
2. Rezistenta mobila este mandibula, iar dispozitivul este barbita, iar locul de aplicare a
fortei este mentonul. Directia fortei este oblica, dinainte inapoi si de jos in sus
- Dispozitivul intraoral poate fi o gutiera fixa sau mobile. Forta poate fi directional
vertical, distal. Exista si o component mixta

168
27. Extractia dentara in ortodontie: indicatii, contraindicatii, metode.
Succesul terapiei prin extractii dentare este asigurat prin
- Diagnostic corec
- Efectuarea tratamentului in timp util
- Tratament ortodontic complementar
AVANTAJE
- Ofera stabilitate rezultatului obtinut
- Creeaza conditii favorabile pt evolutie M3
- In 20% din cazuri nu mai este nevoie de tratament ortodontic
- Impiedica producerea protruziei bimaxilare
- Invinge incongruenta dento-alveolara primara
- Este realizata in ublu scop preventic si curativ
- Reduce perioada de tratament
DEZAVANTAJE
- Absenta interventiei la nivelul bazei oaselor maxilare
- Atofie os alveolar prin disparitia centrului osteogenetic
- Consecinte aspra dezvoltarii arcadei dentare si dezvoltarii ocluziei in plan vertical.
- Sacrificarea unor dinti aflati in pozitii strategice
- Migrari dentare defavorabile cu ocluzii traumatice si boli parodontale
- Nerealizarea unui tratament ortodontic corect postextractional
- Efect inestetic major in cazul in care tratamentul nu este condus corect
FACTORI DE ANALIZA
- Stabilirea unui diagnostic corect
Se vor analiza
- Tipul de crestere faciala ( sens, directia, rata de crestere)
- Profil facial
- Eruptia dentara si pozitia de eruptie
- Raport dimensional intre dinti temporari si permanenti
- Starea arcadei dentare (carii etc)
- Dezvoltarea arcadei dentare
- Raport volumetric incisivi superiori – inferiori
- Starea ocluziei in cele 3 planuri ( cu atentie deosebita la ocluzii inverse, angrenaje
inverse,, ocluzii adanci, etc)

169
 - Diferente de lungime intre arcade
- Decalaje intre bazele maxilare
- Sanatatea ATM
- Grad de educatie si status cariogen
Uneori in contextul proceselor de crestere extractia poate deveni inutila si chiar contraindicata
Cauhepe- incadrarea dintilor in arcada se face in functie de pozitia dintilor inferiori
Salzman – recomanda analiza Tweed (unghi Tweed, unghi incisiv inf cu planul bazei mand si cu
plan Frankfurt)
Houston – arc mandibular
Concluzie – de ia in considerare forma si marimea arcului ridicandu-se problema daca il
acceptam ca atare sau intervenim asupra lui)
INDICATII ALE EXTRACTIEI DENTARE
- Are ca scop creerea echilibrului intre arcul bazal-arc dentar si interarcadele dentare
- Indicatie absoluta este disarmonia dento-alveolara primara
- Cand nu se poate expansiona , protruda sau distaliza arcada
- Cand sunt decalaje intre bazele osoase
Schmuth spune:
- Extractie supranumerari
- Extractie de echilibru
- Extractie in deficite de spatiu ( cu prudenta in progenii si ocluzia adanca acoperita)
CONTRAINDICATII ALE EXTRACTIEI DENTARE
- Endoalveolie cu deficit de spatiu (5-6 mm)
- Atunci cand exista spatii in alt cuadrant dupa bilant M 1 permanent si M3
Se urmareste ca tratamentul dupa extractii sa duca la rezolvarea completa a cazului.
INDICATII DE EXTRACTIE DINTI TEMPORARI
- Nu se extrag dinti inaintea varstei cronologice si fiziologice de disparitie de pe arcada
- Daca sunt indicatii de extractii (carii, complicatii ) se va aplica imediat mentinatorul de
spatiu
- Dinti retentionati mai mult timp pe arcada si care creeaza factor de risc pentru evolutia
dintelui permanent
- Dintii din reintruzii

Indicatiile de extractie a dintilor temporari in arcurile mandibular si maxilar -de recitit

Unitatea dentara Mandibula
IC Anodontie IC permanenti
Dinte supranumerar
IL Anodontie IL permanent
Dinte supranumerar
Maxilar
Anodontie IC permanenti
Dinte supranumerar
Luxatii dupa varsta de 2 ani
Anodontie IL permanent
Dinte supranumerar

170
 Extractie seriata Extractie seriata
C Extractie seriata Extractii seriate
Anodontie IC permanent False progenii(urmate de
Ocluzii fortate progene aparat)
Ocluzii adanci
Anodontia IL permanent
M1 Extractia seriata – precede Extractie seriata
extractia de maxilar Anodontie de P1

M2 Anodontii de IC,IL, si P 2 Anodontia IL si P2

EXTRACTIA DIRIJATA SAU EXTRACTIA IN SERIE

Are ca scop asigurarea evolutiei normale a dintilor permanenti evitandu-se incongruenta dento
alveolara.
Teoria Houstson si Tulley
- La 8-9 ani se extrag cei 4 canini deciduali pentru eruptia grup frontal incisiv
- La 9-10 ani se extrag M1 temporar pentru accelerarea eruptiei PM (cand 1/3 din radacina
e formata)
- Extractie PM 1 cand cand apr canini
In acest caz se evalueaza foarte atent extractia PM
- Aprecierea cresterii bazelor osoase
- Dezvoltarea arcadei dento-alveolare si relatia cu bazele osoase
- Starea de sanatate a dintilor prezenti
- Pozitiia dintilor pe arcada
- Relatiile dento –alveolare si dento-dentare
- Uneori extractia de PM nu mai este necesara
Teoria Tweed (doua etape):
1. Extractie M1 temporari
2. Extractie simultana C temporari si PM pentru alinierea dintilor permanenti
Teoria Hotz (4 etape)
1. La 7-8 ani se extrag IL temporari cu spatiu pentru IC
2. La 8 ani se extrag canini teporari pentru spatiu IL permanenti
3. La 9 ani se extrag M 1 temporari accelerand eruptia PM
4. La 9-10 ani se extrag PM oentru apariti caninilor.
Dezvanataje ale acestei metode:
1. Supravegherea pe termen lung a copilului
2. Se pot produce dezechilibre care sunt greu de estimat prin extractia unor dinti care ocupa
pozitii strategice
3. Efectuarea a 12 extractii greu acceptat de copil si familie
4. In multe cazuri este necesara si utilizarea de aparate ortodontice

171
EXTRACTIA DINTILOR PERMANENTI
Nu se extrag incisivi sau canini permanenti in tratamentul anomaliilor dento-maxilare.
- Daca se realizeaza acest lucru trebuie avut in vedere ca extractia unui IL inf permanent
determina reducerea distantei intercanine inferioare respectiv superioare
EXTRACTIA DINTILOR PERMANENTI IN ARCUL MANDIBULAR
Incisiv central – rar recomandata.
Indicatii:
- Dinte grav malformat
- Eruptie in malpozitie severa
- Traumatisme, carii, probleme parodontale
- Grup incisiv – canin inclinati in eventai cu canini orientati distal
- In caz de extractie a PM sup, acolo unde poate fi asociat un raport al I sup cu I inf (normal
4/3) in favoarea celor inf.
- Se extrage cel mai drept incisiv de pe arcada
Incisiv lateral
In mod exceptional datorita unui spatiu prea mare
Indicata – malformatie sau malpoztie grava urmata de tratament orodontic
Canin
- Eruptia la distanta ce nu permite aducerea pe arcada
- Canin erupt in afara arcadei ce nu permite reabilitare si cu o arcada functionala
- Canini inclusi
Primul premolar - Cel mai indicat dinte a fi extras in special in urmatoarele cazuri
- Extractia seriata (extractia sa o precede pe cea de la maxilar)
- Extractie de echilibru cand a fost facuta extractia la maxilar
- Tratament incongruente dento alveolare
- Tratament prognatism mandibular
Cand caninul este inclinat distal spatiul de inchide optim in cateva luni.
Cand caninul este inclinat mezial inchiderea spatiului se face cu aparate mobile sau fixe
Al doilea premolar : se face extractie in urmatoarele cazuri:
- Dinte blocat in eruptie (linguopozitie) prin pierderea timpurie a M II temporar
- Incongruente premolare usoare (in care extractia PM II nu comporta risc de retrodentie inf
ca in extractia PM I
- Ocluzii adanci in care extractia PM I ar agrava anomalia
- Obtinerea spatiului necesar pentru canin
- Anodontia PM II in celelalte quadrante
- In ocluzii inverse impreuna cu PM II max (cu conditia ca etaj mijlociu sa fie normal
dezvoltat)
Molar prim

172
 - Extractie rara datorita importantei sale in echilibrul ocluzo-articular precum si dificultatea
de a reface punctul de contact intre PMII si MII
- Impact intre M1 si M2 cu reducerea spatiului pentru M2
- Absenta sau reducerea spatiului pentru PM 2 care impacteaza cu M1 (se are in vederea
dificultatea distalizarii intregului segment)
- Prognatii mandibulare
Molar al doilea – nu are indicatii pentru extractie
- Fac exceptie anumite tipuri de anomaiii, cum sunt: ocluzia deschisa latero-fronto-laterala,
cu sprijin numai la nivelul l M 2 cand, pentru rezolvare, se indica extractia acestor 4
molari (Schmuth);
- incongruenta PM si M2 afectat de carie se poate practica extractia molarului al doilea
nurnai dupa ce s-a facut controlul radiologic al molarului al treilea si s-a constatat
prezenta si evolutia favorabila a acestei unitati dentare)
- Momentul extractiei este foarte important se indica efectuarea extractiei M cu putin timp
inainte de eruptia PM 2 si M3 sa aiba jumatate din radacina formata.
Molar III
- Spatiu insuficient pentru eruptie
- Mugure dentar in pozitie anormala
- Se indica practicarea extractiei cand doua treimi din radacina dintelui sunt constituite.

EXTRACTIA DINTILOR PERMANENTI IN ARCUL MAXILAR

Principiu extractiei la maxilar - conformarea arcadei superioare in jurul celei inferioare cu un
grad de acoperire si inocluzie sagitala in limite normale care sa asigure functionalitatea si
echilibrul estetic normal.
- Segmentul incisivo-canin inferior sa prezinte marimea si conformatia normala si caninii
superior sa ocluzioneze normal cu antagonistii.
- Alegerea dintilor ce trebuie extrasi se realizeaza in vederea rezolvarii incongruentei
dento-alveolare si rezolvarii inocluziei sagitale.

Incisivul central - nu exista indicatie de extractie pentru acest dinte.

Se poate realiza in mod exceptional in cazul dintilor : malformati, blocati fara posibilitatea de a ii
aduce pe arcada, traumatisme grave, distructii importante. Inchiderea spatiului se face ortodontic
+/- tratament protetic dar care nu rezolva in totalitate problemele fizionomice si de ordin
parodontal.
Incisiv lateral – extrem de rara si doar in urmatoarele cazuri : dinti malformati, hipoplazic,
anodontii pe partea opusa, radacini resorbite de canini suprapusi. Chiar si in incisiv pozitional in
palatopozitie atitudinea este extrem de conservatoare si se scoate PM pt a se creea spatiu pentru
incisivi.

173
Canin –dinte cu valoare mare functionala si estetica . Extractii numai in cazuri exceptionale:
malpozitii grave, incluzii adanci. Si asa arcada trebuie sa prezinte un sir dentar compact cu puncte
de contact si sa se cerceteze dimanica mandibulara pentru evitarea interferentei cuspidiene PM .
Premolar prim – indicatie de extractie cea mai frecventa in anomaliile de clasa I si clasa II.
Conditia de baza – realizarea echilibrului dento alveolar la mandibula. Cand extractia se
realizeaza in scopul eliberarii spatiului pt canim momentul extractiei este ales in functie de
evolutia canin si PM : daca PM 2 tinde sa erupa anterior canin atunci extractia nu este permisa.
Daca caninul tinde sa erupa inainte de PM2 atunci extractia PM 1 este facuta mai devreme.
Premolar secund - este indicata in cazul:
- incongruentelor dento-alveolare in zona frontala asociate cu ocluzii adanci
- Incongruente in zona laterala cand M2 este blocat in afara arcadei (palatopozitie) cu
absenta totala sau partiala a spatiului
- In cazul in care spatiu pt PM 2 este redus (prin pierderea timpurie a M2 temporar)
alinierea este dificila deoarece primul PM se deplaseaza prin inclinare iar M1 se roteste.
In acest caz se indica extractia PM 1.
- In anodontii de PM 2 mandibular extractia pe maxilar este de echilibru
Molar prim permanent – indicatie de extractie foarte rara
Se evalueaza :
- Starea de sanatate a M2 permanent si a PM, dar si a M3
- Echilibrul dento-alveolar maxilar si mandibular
- Relatia interarcade dentare
- Starea de sanatate a celorlalti M 1
Indicatie de extractie:
- Molari cu leziuni carioase extinse
- Dupa pierderea M1 mandibulari cand este necesara realizarea echilibrului
- Inocluzie latero-fronto-laterala cu prim contact doar la nivelul molarilor
Particularitati:
- Incongruente frontale de 3-4 mm in care se recomanda rezolvarea prin disptalizare in zona
laterala
- Incongruenta in zona laterala cu pierdere de spatiu pentru PM 2 caz in care se practica
extractie M2 (cu distructie coronara) si distalizare M1
Molar secund permanent – nu exista indicatie de extractie in scop ortodontic. Exceptie fac:
- Distructii coronare intinse
- Inocluzie verticala latero-fronto-laterale cu contacte doar la nivel M2
- Indicatia de extractie depinde si de starea de sanatate a mandibulei
Molar al treilea
- Absenta spatiului, deficit de spatiu necesar alinierii pe arcada
- Starea de sanatate si evolutie
- Anodontii in celelalte cuadrante
Diverse

174
 - Una dintre probleme este data de extractie vs. expansiune - expansiunea este admisa atata
timp cat rezultatele sunt stabile si durabile
- Extractia se indica in meziopozitiilor obiectivate prin : incisivi in eventai, masuratori
Nance si explorari ale sistemului ocluzo-articular
- Incongruenta dento-alveolara – extractia se practica frecvent la distanta sau in focar,
echilibrata sau nu, cu sau fara tratament ortotodontic
- Incongruenta dento-alveolara primara- se practica extractia dirijata cand este diagnosticata
in etapa dentitiei mixte in etapa dentitiei permanente se efectueaza extractia in focar sau la
distanta urmata de aparat ortodontic
- In incongruenta dentara secundara ca urmare a pierderii dintilor se practica extractia in
focar
- Incongruenta tranzitorie –se autoregleaza si rar se apeleaza la extractii

Tabel cu indicariile de extractie a dintilor permanenti (de completat)

Unitate Maxilar Mandibula
dentara
IC Foarte rar Foarte rar
Malpozitii grave, dinti blocati fara Eruptie in malpozitie grava
posibilitatea de ai aduce pe arcada Tratumatisme si carii
Traumatisme grave, fracturi, luxatii, Probleme parodontale grave
complicatii carioase ireversibile Grup incisiv in evantai
IL Malpozitie sau hipoplazie In mod exceptional deoarece rezulta un
Anodontie si pe partea opusa spatiu foarte intins
Resorbtie radiculara mare produsa de Malformatii
canin Malpozitii grave
Se prefera extractie de PM
Malpozitii grave fara posibilitatea de Eruptie la distanta fara posibilitatea de a
al aduce pe arcada fi adus pe arcada
Incluzie in malpozitii grave Arcada continua si canin mult in afara
arcului dentar
Inclusi fara posibilitatea de ai aduce pe
arcada

28. Tratamentul chirurgical – ortodontic asupra dintilor, proceselor alveolare si partilor

moi. – DE ARANJAT – nu este final

175
Indicatiile tratamentului chirurgical-ortodontic:

• anomalii dento-maxilare cu decalaje scheletale majore, in care tratamentul ortodontic nu are

indicatie; • anomalii dento-maxilare severe diagnosticate tardiv, pentru care tratamentul
ortodontic este depasit ca varsta; • esecuri ale tratamentelor ortodontice. Contraindicatiile
interventiilor de chirurgie ortognata sunt relative, fiind legate de prezenta unor afectiuni generale
asociate si complianta redusa a pacientului fata de tratament. O alta contraindicatie o reprezinta
nefinalizarea perioadei de crestere.

Obiectivele tratamentului

1. Redarea pozitiei normale a articulatiei temporo-mandibulare

2. Asigurarea simetriei si esteticii fa-ciale

3. Realizarea ocluziei echilibrate si func-tionale

4. Mentinerea starii de sanatate a parodontiului marginal

5. Motivatia pacientului

6. Aspectul tridimensional al arcadelor dentare si viscerocraniului

7. Asigurarea permeabilitatii cailor aeriene superioare

Protocolul standard privind conduita diagnostica si terapeutica

Protocolul standard privind tratamentul anomaliilor dento-maxilare severe consta in urmatoarele

etape: • Stabilirea diagnosticului si a conduitei terapeutice chirurgical-ortodontice; • Tratamentul
ortodontic pre-chirurgical; • Tratamentul chirurgical; • Tratamentul ortodontic post-chirurgical; •
Tratamente asociate. Sunt fundamentale in stabilirea diagnosticului complet al anomaliei dento-
maxilare si orientarea planului de tratament: • istoricul afectiunii si chestionarul de motivatie; •
examenul clinic facial si oral; • examenul fotostatic; • examenul functional; • analiza modelelor
de studiu; • analiza cefalometrica si stabilirea predictiei interventiei chirurgicale. Reprezinta
prima etapa in planul general de tratament asociat ortodontic si chirurgical ortognat al anomaliilor
dento-maxilare scheletale severe. Acesta consta in decompensarea ocluzala in cele trei planuri,
pozitionarea dintilor in functie de baza osoasa si corectia arcadelor dentare. Un obiectiv de
maxima importanta al acestei etape este „decompensarea” anomaliei. Aceasta etapa este
esentiala, intrucat, la pacientii cu anomalii dento-maxilare, in mod fiziologic, dentitia
compenseaza functional anomalia, pentru a obtine cea mai favorabila ocluzie in conditiile

176
anomaliei bazei osoase. Planificarea cefalometricaprechirurgicala ofera informatii esentiale
pentru interventia chirurgicala. In plus, se poate evalua preoperator rezultatul interventiei,
efectuata dupa etapa decompensarii ortodontice, prin compararea reperelor de predictie cu
cefalometria postoperatorie. Planificarea interventiei se va face cu ajutorul unei noi
teleradiografii de profil, pe baza careia se va elabora analiza cefalometrica preoperatorie si
schema cefalometrica de predictie. Ca alternativa se utilizeaza analiza asistata computerizat, pe
baza metodei Delaire, procedura care permite anticiparea si simularea rotatiei segmentelor osoase
maxilare.

Interventia chirurgicala propriu-zisa

Tehnici chirurgicale de osteotomie a mandibulei

Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula sunt urmatoarele: •

Osteotomia sagitala a ramului mandibular (Obwegeser-Dal Pont, modificata de Epker), cu
retrudare; • Osteotomia verticala a ramului mandibular (Caldwell-Letterman), cu retrudare; •
Osteotomia „in L inversat” a ramului mandibular (Datillo), cu retrudare; • Osteotomia cu
ostectomia corpului mandibular (Blair modificata). Osteotomia sagitala a ramului mandibular
(Obwegeser-Dal Pont) este tehnica cel mai frecvent utilizata pentru mandibula. Interventia se
practica cu abord oral, fara a implica deci existenta unor cicatrici cutanate. Pe langa aceste tehnici
chirurgicale, adeseori este necesara o interventie asociata cu repozitionarea mentonului prin
genioplastie (Obwegeser), in cazurile in care diagnosticul de anomalie scheletala implica
necesitatea acestei interventii. NU L-AM GASIT IN CARTE

29. Contentia si echilibrarea finala.

Reprezinta ansamblul de masuri, tehnici si mijloace care se instituie in continuarea unui tratament
activ.
Scopul contentiei este acela de a stabiliza efectele tratamentului si dureaza o perioada lunga de
timp.

177
Obiective:
- Realizarea stabilitatii dintilor printr-o reorganizare solida a structurilor dento-parodontale
- Obtinerea unui echilibru ocluzal permanent
- Prevenirea sau limitarea unei patogenii
- Dobandirea echilibrului intre matricile musculare functionale si scheletice

Stabilitatea dintilor prin reorganizarea structurilor dento-parodontale

La nivelul parodontiului se descriu doua regiuni de interes major:
1. Structura fibroasa a osului nou format inclusiv fibrele principale din 1/3 medie si aplicala
a dintelui.
- Fibrele elongate de pe partea tractiunii tind sa se reorganizeze functional – devin
relaxate
- Fibrele sunt incorporate in os nou format ceea ce are ca rezultat – un tesut fibros
continuu
- Contentia este necesara pentru ca tesutul osos nou format sa umple spatiul dintre
spiculii ososi, iar fibrele din 1/3 medie si apicala sa se reorganizeze, sa se relaxeze
- Reorganizari de calitate se fac in minim 3 luni
2. Modificari in structurile zonei supra-alveolare
- Fibrele gingivale libere si fibrele transseptale joaca un rol important
- Fibrele gingivale se intretaie in drumul lor cu tesuturile moi supraalveolare ale
dintilor vecini- fibros continuu
- Fara contentie fibrele elastice din tesut supraalveolar nu se relaxeaza, nu se
reorganozeaza si apare recidiva
- Timp necesar peste 6 luni
Obtinerea unui echilibru ocluzal stabil
- Contentia presupune mentinerea elementelor scheletale si functionale obtinute in
tratament timp in care are loc si echilibrarea ocluzala
- Se recomanda inclusiv reechilibrarea ocluzala prin atenuarea morfologiei coronare sau
compensarea unor uzuri
Prevenirea sau limitarea unor efecte nedorite in tratamentul ortodontic
- Contentia are rolul de a evita o serie de complicatii in etapa de evolutie
- Exmplu in anomaliile cls.III cresterea condiliana poate periclita rezultatul
- Mentinerea contentiei pana la terminarea cresterii sau pana la echilibrarea perfecta a
musculaturii si disparitia oricarui obicei viciios
Echilibrarea intre matricile musculare functionale si cele scheletale
- Daca in raport forma functie echilibrul ar fi perfect contentia nu ar fi necesara
- Se constata ca activatoarele nu realizeaza complet acest echilibru din acest motiv este
necesara contentia
Modalitati de obtinere a contentiei
Realizarea contentiei depinde de:

178
 - Tip constitutional
- Tipar de crestere
- Varsta pacient
- Tipul de tratament
- Structura tesuturilor dure si moi
- Echgilibrul dintre matricea scheletala si cea functionala musculara
Momentul aplicarii si tip
Imediat dupa incheierea tratamentului si se face cu aparate fixe sau mobile sau se continua cu
accelasi tip de aparate , inactivate, transformate in aparate de contentie. Dupa unui se aplica in
acceasi zi dupa altii peste o saptamana dar pentru toti este unamim necesara.
Limite de realizare a contentiei
- Tendinta normala de recidiva,in cadrul homeostaziei, impune realizarea unei anomalii in
usoara hipercorectie
- Contentia asigura stabilitatea rezultatului si nu poate rezolva un tartament incorec sau
incomplet
Sisteme de realizare a contentiei
- Nu sunt studii in acest sens si contentia se poate realiza cu aparate mobile sau fixe,
inclusiv dupa activator in functie de situatie
- Aparatura fixa este purtata independent de vienta pacientului pe cand cea mobila testeaza
tendonta de recidiva si asigura o igiena mult mai buna
Durata contentiei
In functie de autor durata conyentiei variaza de la caz la caz , sau pana la cateva saptamani zi si
noapte, iar altii recomanda purtarea contentiei de la cativa ani pana la contentia permanenta in
unele anomalii de cls.II-a.
- Tipul anomaliei tratate
- Varsta la care s-aintervenit
- Amploarea dezechilibrului tratat
- Echilibrul de la sfarsitul tratamentului
- Suspendarea contentiei se face treptat
Raportul dintre contentie si tipologia anomaliei dento-maxilare
Stabilitatea este dependenta in cadrul fiecarei anomalii de:
- Relatia dentara cu bazele maxilare
- Angularea dentara
- Stabilitatea si forma arcului madibular
- Relatia dento-dentara
- Stabilitatea in functie
Fapte evidente duc la necesitatea contentiei:
- Exista tendinta de recidiva a oricarui dinte
- Nu intotdeauna se stie cauza anomaliei

179
 - Hipercorectia se realizeaza in toate cazurile
- Ocluzia echilibrata este un factor determinant
- Aparatul de contentie determina refacerea tesuturilor si reorganizarea lor
- Daca nu s-a intervenit pe mandibula contentia este mai scurta
- Tratamentele efectuate in cursul cresterii sunt mai stabile, dar stabilitatea se verifica dupa
terminarea cresterii
- Se impun uneori contentii permanente
Contentia rezultatelor obtinute in tratamentul dezechilibrelor de baze maxilara
In prognatism maxilar
- se pot folosi aparatele extraorale cu care s-a efectuat tratamentul reducandu-se numarul
orelor de purtare
- activatoare elastice sau rigide
- placa plan de ghidare mandibulara in retrognatism mandibular
- placa Hawley
Contentia rezultatelor obtinute in tratamentul decalajelor dento-alveolare
O serie mare de dispozitive gen: placa Hawley, arc lingual fixat pe dispozitive cimentate,
minipozitionerul, atele fixate, grile cimentate.
Contentia in tratamentul anomaliilor de clasa a II-a
- tratament pana in hipercorectie
- contentia este de durata (intre 2 -7 ani in functie de autor)
- exemplu : placa de contentie cimentata 2 saptamani supa care placa mobila pentru 2 ani
- in ocluzii linguale inversate ce s-au stabilizat nu este necesara contentia daca se realizeaza
si echilibru muscular
Sindromul ocluziei deschise
- Cand tratamentul s-a adresat infraalveolodontiei frontale sunt indicate inele cu ligaturi
elastice suspendate treptat
- Gutierea de pozitionare cu indepartarea cauzei
- Cand tratamentul a corectat egresiunea laterala se recomanda relatia limbii cu unitatile
scheletale precum si placa cu gutiera laterala si grup frontal liber
- Gutiere superior si inferior
Sindromul ocluziei adanci
- Diferite tipuri de placi (placa inferioara care mentine incisivii, placa palatina cu platou)
care controleaza relatia verticala intermaxilara si pozitia incisivilor
- In cazul unei ocluzii adanci la o rotatie de tip anterior se mentine contentia pana la
terminarea cresterii
- In cazul in care tratamentul nu a basculat plan de ocluzie contentia nu ridica probleme
Contentia in diastema
- Indepartarea cauzei (fren, sept, fibromucoasa)
- Placa Hawley

180
Contentia in meziopozitiilor
- Aparate extraorale mentinute pana la sfarsitul cresterii
- Intrucat tratamentul se face cu extractii contentia este de durata uneori chiar permaneta in
tot cazul pana la terminarea cresterii
Aparate de contentie
Placa Hawley
- Cel mai cunoscut aparat de contentie
- Placa ortodontica palatinala sau linguala cu crosete Adams pe molari de 6 ani si arc
vestibular cu bucle dreptunghiulare
- Arcul vertibular asigura control asupra incisivilor
- Se pot adauga arcuri complete, platou retroincizal, aplicarea de carlige pentru tractiuni
elastice alte crosete
Placi ortodontice
- Se pot folosi blocand surub si se pun in repaus toate elementele active
Aparate functionale
- Aparate functionale pline la care s-a realizat unirea celor 2 jumatati intr-un bloc
- Se pot trasforma iar in aparate active daca se observa recidiva
Mentinatoarele de spatiu
- Folosit in extractiile precoce ale dintilor de sprijin din zona de sprijin temporara
- In extractiile dintilor permanenti atunci cand nu este posibila inchiderea bresei prin
deplasari dentare si trebuie mentinut spatiul pentru o protezare ulterioara pentru a preveni
migrarea dintilor vecini si antagonisti spre bresa
Mentinatorul de spatiu poate fi :
- Mobil – cu baza de acrilat sau metalica
- Fix
- Fizionomic – cu inele rascroite vestibular si componenta fizionomica in bresa edentata (pe
bara de sudura)
- Nefizionomic – metalic – elementele de agregare fixat doar distal si portiunea
intermediara din sarma sau un dinte intermediar cu rol morfofunctional si fixat pe ambele
extremitati prin doua inele sau coroane sudate prin bara rigida sau 2 sarme groase plasate
oral si vestibular
Pozitionatorul
- Aparat bimaxilar reprezentat din 2 gutiere unite ocluzat confectionat din cauciuc special
sau din acrilat elastic
- Se realizeaza pe modele set-up duplicate montate in articulator
- Indirect: realizarea unor machete de ceara si apoi introducerea materialului
- Direct – din placi in forma de potcoava cu o fata neteda si una rugoasa, incalzite pe
rand si lipite pe fata neteda si montate in articulator, modelate, si apoi finisate.
- Se gasete prefabricat in diverse marimi

181
 - Monomaxilare sau bimaxilare
- Sunt de diverse grosimi, rigide sau elastice, foarte subtiri
Contentia definitiva (retainer fix)
- Contentie definitiva fixata pe dinti
- Se foloseste in special colat pe incisivi inferior dar poate fi colat pe toti dintii la nivelul
punctului de contact
- Se realizeaza din sarma felexibila si se coleaza pe toti dintii pana la canin sau rigida si se
coleaza doar pe canini si modelate pe fetele orale ale dintilor

30. Recidiva in ortodontie si ortopedie dento-faciala.

Recidiva este reactia fireasca a organismului de restabilire a homeostaziei prezente inainte de

tratament. Este expresia dezechilibrului intre forma si functie.
Etiopatogenie
Cauze generale
- Tipologia generala
- Stare de sanatate
- Grad de cooperare

Tipologia generala si faciala

- Tipul carbocalcic – rar predispus la recidiva

182
 - Tipul fosfocalcic – recidive posibile
- Tipul fluorocalcic – recidive frecvente
- Leptoprosopul (compresiune de maxilar) – frecvent recidiva
- Euriprosop (supraocluzie incisiva) – recidiva intotdeauna
Starea de sanatate
- Bolile endocine si afectiunile metabolice – duc la recidive
Cauze locale ale recidivei
- Ligamentul periodontal si osul alveolar
- Matricele musculare functionale
- Largimea intercanina a mandibulei
- Anomaliile dentare
- Ocluzia dentara
- Cresterea postortodontica
Ligamentul periodontal si osul alveolar
- Sub actiunea fortelor ortodontice au loc schimbari de anvergura in structurile parodontale
in functie de zona in care se face deplasarea fata de cea in care se deplaseaza
- In zona in care se face deplasarea se creeaza o presiune
a. cu ingustarea spatiului periodontal,
b. tasarea fibrelor,
c. comprimarea vasele,
d. incetinirea metabolismului consecutiv cu actiunea mecanica
e. Apare un proces de hialinizare care se reface pe baza regiunilor invecinate prin
multiplicare celulara, prin diferentierea si repopularea hialinului
f. Chiar si in aceste conditii osul tinde sa isi pastreze grosimea si desmodontiul
volumul
- In zona de unde pleaca dintele apare o forta de tractiune
a. cu largirea spatiului desmo-dental
b. dilatarea vaselor si
c. rectilinizarea fibrelor parodontale,
d. apartitia multiplelor mitoze osteoclastice si osteoblastice

in zona de presiune tesutul este dezorganizat iar in zona de tractiune apar fibre noi ce se opune
recidivei.
- Predispozitii mai mari la recidiva la dinti inclinati si rotati
- 1/3 cervicala predispusa la recidiva
- Este necesara contentie pentru reorientarea fibrelor, relazarea lor si remineralizare osoasa
- Fibrele de pe partea tractionata readuc dintele in pozitia initiala fara contentie
Factor osos
- Tratamentul nu prea influenteaza bazele osoase maxilare

183
 - Tratamentele se efectueaza pe procesele dentoalveolare si au recidiva cand acestea sunt in
afara bazelor maxilare
Matricile musculare functionale - muschii intra si extraorali au un rol deosebit in:
- Morfogeneza aparatului dento-amaxilar
- Mentinerea echilibrului dento-facial
- Efectuarea functiilor de baza
- Dezechilibru produce recidive (incompetente labiale, hipotoniile musculare etc)
Largimea intercanina mandibulara
- Stabilitatea este dependenta la largimea intercanina
- Nu trebuie sa fie mai mare de 26,5 mm
- In 40% din cazuri apare recidiva in expansiunea canina
- In clasa a II-a expansiunea sa fie maxim 1-3 mm
Anomalii dentare
a. Micro si macrodentia – sunt factori de recidiva
b. Forma dintilor apreciat prin raport Peck-Peck
Dimensiunea mezio distala/dimensiunea vestibulo –orala x 100
Cand valoarea este mai mica decat media nu exista recidiva
c. Labilitate ocluzala generata de incongruente
d. Pozitia dintilor in afara axului determina incongruenta
e. Absenta intercuspidarii risc de recidiva
Ocluzia dentara
- Fara ocluzie stabila exista risc de recidiva
Cresterea postortodontica
- Poate stabiliza sau destabiliza tratamentul
- Mandibula isi incheie cresterea ultima si poate provoca recidiva
- Uneori cresterea mandibulei provoaca cresterea maxilarului
- Rotatia de tip posterior poate deschide ocluzia

Tipul anomaliei Cauza recidivei Gradul de risc

Clasa I
1. Diastema Ereditatea Mare
Factor hipertrofic Variabil
Comportament lingual atipic Mare
2. Incongruenta incisiva Durata deplasarii Variabil
inferioara Fortele utilizate Variabil
Evolutia M2 Mare
Evolutie M3 Mare
Drumul de eruptie a dintilor si Variabil
tipul de crestere
Crestere postortodontica Mare

184
3. Ocluzii inverse si Grad de supraacoperire Variabil
angrenaje inverse Miscarile mandibulei Variabil
4. Rotatii dentare Ligament periodontal Varialbil
Fibrele dentoalveolare Mare
Timpul Variabil
Amploarea deplasarii Variabil
5. Inocluzii verticale si Persistenta obiceiurilor Mare
sagitale vicioase Mare
Comportamente
neuromusculare Variabil
Respiratie orala Mare
Deficit de pozitionare dentara Mare
Crestere defavorabila
Clasa a II-a
1. Ingustarea mai mare de 4-5 Ereditara Mare
mm la nivel bazal Musculara Mare
2. Ingustare alveolara mai Baza osoasa Mare
mare de 5 mm Musculara Mare
Nota: disjunctia este mai putin expusa la recidiva decat expansiunea
3. Ingustarea maxilarului Expansiune canina Mare
4. Retroalveolodentie de Deplasarea incisivilor prin Variabila
clasa a II-a basculare
Muchia incisiva cu centroid Mare
radacina superior
5. Proalveolia bimaxilara Obiceiuri vicioasa Mare
6. Retroalveoloie Hipertonia mandibulara Mare
mandibulara
7. Retrognatie mandibulara Tratamentul chirurgical Variabil
Clasa a III-a
1. Prognatie mandibulara Ereditara Mare
Macroglosia Mare
Nota: prognatia mandibulara in dismorfoze predispune la tratament chirurgical
2. Proalveolie mandibulara Postura limbii Mare
3. Sindromul ocuziei adanci Cresterea mandibulei cu Mare
rotatie anterioara
Angularea incisiva instabila Mare
Modificarea pozitiei incisivilor Mare
inferiori
Absenta sau reechilibrarea Variabil
partiala a musculaturii
Dezechilibrul ocluzal Mare
4. Sindromul inocluziei Cresterea mandibulara cu Mare
verticala rotatia posterioara
Obiceiurile vicioase Mare
nerezolvate Mare
Dezechilibrele musculare

185
Factori de recidiva – conduita si tipul de tratament
Deficienta Gradul deficientei Risc de recidiva
I. DIAGNOSTIC Incertitudinea sau Mare si sigur
necunoasterea etiologiei
II. TRATAMENT
a. Plan de tratament Necunoasterea potentialului de Variabil
schimbare prin tratament in
functie de crestere
b. Forta utilizata Utilizare de forte mari Mare
c. Rapiditatea tratamentului Tratamente rapide Mare
d. Tratament prin extractie Extractiile neechilibrate Variabil, mai mare la maxilar
e. Tehnici terapeutice cu Utilizare aparat mobil Variabil
aparatura mobilizabila Utilizare aparat fix Mai redus
Contentie lunga Variabil
Placi de expansiune cu platou Variabil
retroincizal
Placi de expansiune Variabil
Durata scurta Variabil
Dignostic gresit Mare
f. Tehnici cu aparate Cls. a II-a cu mezioocluzie Variabil
functionale molara
Prognatism ereditar Mare
Obtuzism unghi mandibular Mare
Crestere cu rotatie posterioara Mare
g. Tehnici cu aparate fixe Marimea largimii distantei Mare
intercanine
Modificari ale axei incisivilor Mare
inferiori
Bascularea planului palatin si Variabil
ocluzal

186
31. Anomalii in plan sagital: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigatii,
diagnostic pozitiv si diferential, tratament.
a) Sindromul ocluziei distale – clasa a II-a
b) Sindromul progenic – clasa a III-a
32. Anomalii in plan transversal: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigatii,
diagnostic pozitiv si diferential, tratament.
c) Sindromul compresiei de maxilar.
d) Sindromul ocluziei incrucisate.
e) Sindromul Brodie.
f) Asimetria faciala.
33. Anomalii in plan vertical: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigatii,
diagnostic pozitiv si diferential, tratament.
a) Sindromul ocluziei adanci
- ocluzie adanca in acoperis – clasa II/1
- ocluzie adanca acoperita – clasa II/2 sau II/1
- ocluzia prabusita
b) Sindromul ocluziei deschise.
34. Dizarmonia dento-alveolara: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigatii,
diagnostic pozitiv si diferential, tratament. TOATE subiectele

Anomalia de clasa a II-a Angle

187
DEFINITIE
Anomaliile de clasa a II-a Angle inglobeza
- Tulburari de crestere
- Tulburari de dezvoltare
- Tulburari de functionalitate a maxilarelor , dintilor, alveolelor
- Tulburari de dimanica mandibulara
Caracterizata prin
- Reducerea , marirea sau deviatia parametrilor de referinta (diametre , linii interincisive)
fata de planul medio-sagital.
- Perturbari in special in sens transversal compensata de procesul dento-alveolar si
reflectata in relatiile antero-posterioara intermaxilare si ocluzale
TERMINOLOGIE (in functie de criteriul de baza din fiecare scoala si de teritoriul afectat)
Scoala franceza
1. Endognatie
- Endoalveolie – baza alveolara ingustata
- Endognantie – baza maxilara ingustata
2. Laterodeviatie mandibulara
- Laterodeviatie
- Laterognatie
3. Exognatia
- Hiperdezvoltare transversala a maxilarului fara afectare parodontala
Scoala germana
1. Sindromul de compesiune maxilara
- Sidrom de compresie cu protruzie si spatiere dentara
- Sau compresiune cu inghesuire
2. Ocluzia incrucisata
Scoala anglo-saxona
- Clasa a II-a cu subdiviziunea 1
- Clasa a II-a cu subdiviziunea 2

Malocluzia de Clasa a II-a subdiviziunea 1 (endognatia, compresia maxilara cu protruzie si

spatiere dentara)
DEFINITIE
- Sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor maxilarelor, dintilor si alveolelor fata de
planul medio-sagital.
- Compensator apare protruzia procesului dento-alveolar reflectata in oculuzie prin decalaj
sagital ( inocluzie sagitala, ocluzie distalizata posibila oculzie adanca rar deschisa cu sau
fara laterodeviatie mandibulara)
EPIDEMIOLOGIE
- In Romania prevelvanta este de 31,8% intre varsat 7-14 ani

188
 - Dentitia temporara este afectata in proportie de max 3%
ETIOPATOGENIE
1. Ereditatea – anomalie prezenta de la nasteri inaintea actiunii factorilor de mediu si
functionali
2. Factor constitutional : maxilar ingust apartinand tipului doliocefal (frecvent la nordici)
3. Factori generali de dezvoltare – dezechilibre produse de carente in metabolism(in rahitism
tulburarea metabolismului Ca determina os fragil deformabil)
4. Factori locali de dezvoltare
a. Intrauterini : presiuni ale membrelor fatului asupra masiv facial, fibroame uterine
b. Postnatali: cicatrici chirurgicale dupa anomalii, lipsa suturii maxilare
5. Factori patologici locali : caria dentara urmata de complicatii duce la edentatii si
modificari de inaltime, lungine si latime a arcadelor si duce la modificarea raportului de
forte intra/extraorale la care se adauga pozitia limbii ceea ce duce la ingustarea
maxilarului.
6. Obiceiurile vicioase – factori determinanti prin dezechilibrarea fortelor intra/extraorale
a. Respiratia orala – prin disparitia triplei inchideri orale duce la hipertonia muschilor
maseter, buccinator si mentalis si la hipotonia muschiului orbicular si a buzei
superioare. Limba coboara si se plaseaza in arcada mandibulara
Acest dezechilibru intre muschii intre muschii intra si extraorali determina modificari
scheletale, distalizarea mandibulei cu dezechilibre ale ATM. Apare deglutitia de tip
protruziv.
b. Deglutitia atipica – interpozitia limbii intre arcade produce compresia maxilara
paralela (maladia Cauhepe-Fieux). Sub influenta fortelor musculare schimbate
directional si ca marime apar :
- Ingustari maxilare (compresiune)
- Dezechilibre intermaxilare (mandibula raspunde cu retrognatie)
- Dezechilibre dentare
- Prodentie maxilara compensatorie
- Meziopozitie a molarilor si PM
- Prodentie sau retrodentie a incisivilor inferiori
c. Sugerea degetului – compreiune alveolara cu protruzie si ocluzie adanca acoperita
incompleta
d. Sugerea limbii sau a buzei inferioare
MANIFERSTARI CLINICE
Sunt evidente in cazul respiratorilor orali.
Starea generala
- Dezvoltare generala ingreunata
- Predispozitie la imblnaviri pulmonare
- Performate scolare diminuate

189
Aspect facial - morfologie diversa expresia a variabilitatii raspunsurilor de crestere si a
fenomenelor compensatorii
- Facies adenoidian- retrognatic cu profil convex
- Tegumente palide, pometi stersi
- Fanta labiala intre deschisa cu vedere la IS
- In act vorbirii si ras se expune mucoasa gingivala
- Incisivii superiori au smalt uscat, fara transluciditate, spatiati, proieminenti si se sprijina
pe buza inferioara
- Buza superioara este subtire, palida, tractionata la comisuri si ridicata peste prag narinar
- Buza inferioara este groasa fisurata rasfranta in sant labio-mentonier, lasa sa se vada
mucoasa orala
Caracteristicile arcadei dento-alveolare si ale ocluziei – se produc modificari ale bazei
alveolare (ingustata) fata de baza coronara.
Arc dento-alveolar
- Aspect de arcada strangulata (apexurile se inscriu intr-un spatiu redus fata iar baza
coronara se largeste ca si raspuns
- Forma de omega – compresie la nivel PM
- Forma in V – compresiune la nivel incisiv canin
- Forma de U compresiune la nivel molar
- Forme combinate
Bolta palatina
- Bolta palatina adanca (bolta gotica cu versanti abrupti si torus palatin proeminent)
- Ingustata
- Bolta ogivala
Anomaliile dentare(izolate sau de grup)
- Prodentia grupului dentar superior cu retrodentia celui inferior
- Prodentia ambelor grupuri insotita de
- Meziopozitia zonei laterale superioare si distopozitia celei inferioare
- Rotatii si versii dentare izolate
Ocluzie
- Diverse grade de distalizare mandibulara
- Ocluzie adanca in acoperis
- Ocluzie inversa lateral = caracteristic
- Inocluzie sagitala
- Oculzie adanca
- Uneori ocluzie deschisa
- Tulburari parodontale si ATM
Caracteristici functionale
- Masticatorii

190
 - Dificultate in masticatie
- Dificultate in incizie, unerori imposibila datorita spatiului de inocluzie sagitala
- Respiratie orala
- Hipotonie unisau/si bilaterala a muschilor narinari, obstacole la respiratie
- Tonus narinar scazut
- Buze uscate si crapate
- Hipotonia muschiului orbicular, hipertonia muschi maseter, a buzei inferioare si a
muschiului mentalis,
- Daca exista incompetenta labiala exista factor mare de recidiva
- Explorarea functiei de deglutitie
- Comportament lingual de tip protruziv
- Se precizeaza daca limba este in deglutitie atipica
- Pozitia de postura a mandibulei poate fi de tip anterior fals pentru a masca dezechilibrului
fizionomic
INVESTIGATII
- Se observa dezechilibrele existente
- Se vad sectoarele unde sunt tulburari
- Relatiile interelemente
- Realtiile cu partile moi
- OPG arata regiunea incisivo-canina in „evantai japonez” ce compenseaza insuficienta
bazei osoase
Teleradiografia
1. Relatia maxilo-mandibulara – decalaj sagital prin protruzia mediana a fetei si
retropropulsia mandibulei cu marirea SNA si reducerea SNB
2. Baza craniului – poate fi alungita anterior ceea ce inseamna protruzie mediana a fetei sau
supradimensionare posterioara cu angularea puternica a bazei aratand pozitia retrognata
mandibulara
3. Relatiile verticale – cu cat dimensiunea posterioara este mai mica decat cea anterioara cu
atat dintii sunt mai proinclinati
4. Relatiile dentoalveolare – procesele alveolare raspund compensator prin inclinarea
axelor. Sunt posibile diverse axe de inclinare a incisivilor inferiori care pot compensa sau
pot agrava anomalia (retroinclinatie)
Unghiuri modificate
- IF (indice facial 0,65-0,80) >70 grade
- Nu inteleg pag 388
5. Plan de ocluzie – refleta posterior gradul de dezvoltare iar anterior relatiile dintre partile
moi intra si extra orale
6. Relatiile partilor moi – interpretarea trebuie facuta pe tipar de crestere faciala care arata
si evolutia tratamentului

191
 a. In cresterea faciala de tip anterior – unghi planurilor maxilare este coborat,
dimensiunea verticala anterioara este mica – raspuns bun la tratament (compensat
de crestrea scheletica si de partile moi
b. In tendinta de crestere verticala sau rotatie posterioara – unghi planurilor maxilare
este inalt , dimensiunea verticala anterioara este mai mare – raspuns greu la
tratament cu inrautatirea aspet fizionomic
c. Rotatia posterioara – egresiune molara, menton in pozitie retrognata si aspect
dizgratios, buze incompetente

TIPARE DE MODIFICARI SCHELETALE

Tip A – relatii scheletale antero posterioare si verticale normale iar malocluzia de datoreaza
dezechilibrelor dentare de clasa a II-a asociate cu ocluzie adanca sau deschisa
Tip B – este caracterizat de baza anterioara mai lunga, punct A mai in fata cu mai mult de 5 mm.
Unghi SNA creste si etajul mijlociu este mai mare decat cel inferior (frecvent complicate)
Tip C – ram ascendent scurt, plan bazal mandibular abrupt, dizarmonie intre cresterea anterioara
si posterioara , ax incisivi inferiori proinclinat si ax incisivi superior normal. Dificultati mari de
tratament si contentie.
Tip D – creste insuficienta a mandibulei , incisivi superiori in labioversie si se sprijina pe buza
inferioara hipotona . Raspunde bine la tratament cu aparatura functionala.
Tip E – dezvoltare excesiva a etajului mijlociu si si madibula insuficient dezvoltata cu aparitia
unei discrepante verticale care complica foarte mult tratamentul. Recidiva foarte mare.
Tip F – etaj mijlociu normal dezvoltat cu o insuficienta dezvoltare a mandibulei, unghi goniac
inchis, plan oculzal drept. Raspunde bine la un tratament timpuriu.
DIAGNOSTIC – se pune pe baza examen clinic si examene complementare
Semne patognomonice sunt:
- Aspect facial
- Studiu de model (ce arata decalaje sagitale si trasversale)
- Examen radiologic care arata:
a. Modificarea unghiurilor format de planurile oaselor maxilare
b. Modificari ale inaltimii anterioare si posterioare a fetei
c. Modificarea unghiurilor dintilor si proceselor alveolare fata de planurile de
referinta
d. Masuratori antopologice (indici de lungime si latime ale arcadei comparativ cu
fata)
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
1. Sindromul de endoalveolie cu inghesuire (clasa a II-a/2) – retroinclinare dinti frontali,
supraocluzie, baza apicala mare comparativ cu baza coronara
2. Macrodontie – suma incisiva corelata cu indicii de dezvoltare si a fetei
3. Meziopozitia – masuratorile pe model si teleradiografia sunt relevante pentru diagnostic

192
PROGNOSTIC – nu este suficienta doar interceptarea ci este necesar tratament ortodontic serior
si contentie indelungata.
TRATAMENT
Tratamentul compresiei de maxilar este dat de aspectul fizionomic (facial), de vulnerabilitatea
grupului frontal aflat in protruzie si de tulburarile functionale.
Scop – de a modela segmetul mijlociu al fetei si de a stimula dezvoltarea mandibulei in vederea
obtinerii unei realtii intermaxilare echilibrate si a partilor moi.

TRATAMENTUL PROFILACTIC (de citit din ghid)

- Se supravegheaza cresterea eliminand factorii care actionand pe un teren receptiv ar putea
evolua catre anomalie
- Supravegherea femeii gravide si alimentatie naturala pana la 6 luni
- Combaterea obiceiurilor osoase
- Combatea cariei dentare si a complicatiilor

TRATAMENTUL PRECOCE
- Este de dorit dar se poate realiza doar in colectivitati dispensarizate
- De obicei copilul este adus abia cand anomalia este dezvoltata atat functional cat si
fizionomic
- Scopul este de a stimula dezvoltarea etajului mijlociu si a stimula cresterea mandibulei in
asa fel incat eruptia grupului incisiv –molar sa se faca pe baze osoase echilibrate – este
momentul in care anomalia se agraveaza.
- Terapia obiceiurilor vicioase
- Antrenament muscular pentru a creea un culoar muscular echilibrat
- Se acorda atentie contactelor si interferentelor interocluzale
- Se face cu aparatura functionala de deconditionare si stimulare (monobloc, scut
vestibular,etc)
TRATAMENT NORMAL - Se face in prima si a doua etapa a dentitiei mixte
Prima parte a dentiei mixte
- Obtinerea de relatii sagitale si verticale corecte la nivelul incisivilor si molarilor I perm.
- Relatii echilibrate in unitatile functionale musculare si desfasurarea normala a functiilor
de baza
- Se utilizeaza:
a. Activatoare elastice : reglatorul functional Frankel I si II, terapie phihosomatica
Balters(bionator I si II)
b. Activatoare rigide : andersen-Haupl-Petrik
c. Mioterapia, mecanoterapia
A doua parte a dentitiei mixte
- Are accelasi scop ca si mai sus

193
 - Sunt necesare deplasari distale ale dintilor frontali maxilari (retruzia si intruzia grup
incisiv-canin)
- Reglarea pozitiei mandibulei cu modificari structurale la nivel ATM si ram ascendent
- Control riguros al ratei de cresterie verticale in zonele incisiva si molara
- Terapia functionala prin activator rigid este tratament de electie deoarece :
a. Expansiunea pe maxilar
b. Distalizarea dintilor laterali cu potentarea cresterii sagitale
c. Mezializarea de mandibula cu mezializarea zonei laterale
d. Inaltarea de ocluzie
e. Reglarea relatiilor ATM cu conformarea ramului ascendent
f. Echilibrarea musculatorii intra si extraorale
- Poate fi folosit si activator cu dublu arc
- In compresiuni mari activator cu placa de expansiune sau placa dubla de expansiune
- Elastice de clasa a II-a
TRATAMENT TARDIV – prin miscari dentare se compenseaza abaterile scheletale (prost
redactat)
Obiective tratament
- Rezolvarea deficitului de spatiu
- Reglarea relatiilor verticale (supraocluzie)
- Reglarea relatiilor sagitale ((prodrntia)
- Corectarea relatiilor in zona laterala
- Echilibrarea unitatilor scheletale cu cele musculare functionale
Important
- Asigurarea unei poziti corecte a grup incisiv –canin inferior care se creeaza intre limba,
buza inferioara, si functia mandibulara
- pozitia incisivilor inferiori compenseaza ca pozitie este posibila retrudrarea grup superior
si reglarea relatiilor in zona laterala
- la o diferenta de spatiu mai mare de 6 mm (incisivi inferiori cu radacini incisivi superiori)
– cazul se rezolva chirurgical
Tratamentul depinde de starea maxilarelor, a arcadelor dentare, de tipul de crestere scheletal de
relatiile intermaxilare cu partile moi.
Arcul dentar poate fi complet si corespunzator ca forma si pozitie dar poate fi aglomerat (caz in
care se indica extractia) sau spatiat (se indica mezializarea )
Situatia 1
Necesitati de spatiu mici si un arc mandibular normal si rapoarte moderate de clasa a II-a se
recurge la tractiune intermaxilara si forte extraorale
Situatia 2
Zona laterala apropape de raport clasa 1 se face doar retrudarea zonei frontale cu aparat mobil
(bune aplicatii in zona noastra dar imposibil de aplicat la populatia britanica)
Situatia 3

194
Arc mandibular aglomerat moderat se indica extractia PM 1 inferiori. In acest fel se obtine spatiu
necesar zonei frontale si laterale/
Situatia 4
Necesitate de spatiu la ambele arcade se practica extractia celor 4 premolari utilizand in asociere
tractiuni elastice si forte extraorale. Important este ca in final in zona laterala sa avem relatiii
stbile de clasa I si in zona frontala stopuri stabile. Se impune un control al buzei inferioare pentru
a preveni recidiva. O alta posibilitate este extractie molari 2 sau 3.
Situatia 5
Gradul de supraacoperire - in supraacoperirile mari nu se poate produce retrudarea pana nu este
redus gradul de supreacoperire. Reducerea se face in prima etapa cu aparate mobile sau fixe pe
maxilar sau/si mandibula
Situatia 6
Reducerea prodentiei – metode variate in functie de decalaj. In decalaje mici este permisa
debascularea dentara cu aparate mobile si tractiune intermaxilara. In diferente mari aparatura fixa
standard.
Situatia 7
In discrepante mari se regleaza relatiile prin protruzia incisivilor inferiori. Aceata situatie duce la
recidive mari, chiar si cu contentie prelungita, la fel si grup maxilar este foarte greu de retrudat
din motive estetice sau functionale (grosimea osului palatinal)
In discrrepante mari posibilitatile de tratament sunt din ce in ce mai reduse si se apeleaza la
tratament chirurgical: septotomii, osteotomii, rezectie a bloc incisiv cu fractura, disjunctie
maxilara.
Situatia 8
In ingustarile de baza maxilara si piramida nazala se face disjunctie maxilara (contraindicata cand
apare si infraalveolia maxilara). Disjunctia se face rapid (5-10 zile), ultrarapid sau lent cu
contentie minim 2 luni.
CONTENTIA
Poate fi egala sau mai mare decat durata tratamentului intre 1-5 ani si depinde de
- gravitatea anomaliei
- perioada in care s-a efectuat tratamentul
- tipul de tratament utilizat
Durata contentie
- in perioada 1 si 2 a dentiei mixte contentia este mai redusa
- terapia prin activator necesita o perioada de contentie mai redusa
- in tratament cu placa de ghidare purtarea aparatului se de contentie se face 6 luni
- in expansiuni de maxilar tardiv contentia este egala cu durata tratamentului
Se utilizeaza: placi Hawley, gutiere, aparate fixe de tip arcuri, si altele.

ANOMALIA DE CLASA II/1 ANGLE (GHID ORTODONTIE) – doar pentru completare

1.1 Definitie

195
 Malocluzia de Clasa II/1 este o tulburare de crestere cantitativa si directionala, produsa la nivel
maxilar sau dentar, ale carei caracteristici esentiale sunt: o insuficienta dezvoltare in plan
transversal (mono sau bimaxilar, simetric sau asimetric), relatii ocluzale de tip distalizat,
inocluzie sagitala cu un tipar facial normo, hiper sau hipodivergent, la care se asociaza tulburari
de ordin functional si estetic.
1.2 Prevalenta
Prevalenta malocluziei de Clasa II/1 variaza in functie de populatia studiata, mediul geografic,
tipul constitutional, conditiile socio-economice, varsta populatiei investigate, etapa de dezvoltare
a dentitiei. Ca spatiu de dispersie prevalenta se distribuie intre 26,95%-58%. In dentitia
temporara prevalenta este de 5%, in timp ce intre 11-12 ani s-a raportat o variabilitate de 18 –
27%. Intre 7-14 ani, prevalenta este de 31,8%, marcandu-se o tendinta de crestere a Clasei II/1 in
populatie.
1.3 Conduita actuala
Dat fiind faptul ca malocluzia de Clasa a II-a este frecventa in populatia noastra, ocupand locul al
doilea dupa malocluzia de Clasa I, si mai ales pentru ca este o anomalie recunoscuta ca dificil de
tratat (mai ales in forma scheletala), in tratament se dovedeste a fi o mare consumatoare de timp
si de tehnica. Toate acestea justifica interesul clinicienilor pentru aceasta anomalie dento-
maxilara ce impune diagnostic si tratament precoce.
1.4 Forme clinice
1.4.1 Anomalia imbraca doua forme clinice: scheletala si dentara
1.4.2 Formele clinice ale Clasei II/1 din punct de vedere sagital se clasifica in:
a. Protruzie alveolo-dentara maxilara. Maxilarul si mandibula sunt corect plasate, ca si
arcada dentara mandibulara, dar arcada dentara maxilara este plasata mai anterior pe
baza maxilarului, rezultand astfel Clasa II/1 dentara
b. Retruzie alveolo-dentara mandibulara. Maxilarul si mandibula sunt corect plasate
fata de baza craniului, ca si arcada dentara maxilara, dar arcada dentara mandibulara
este plasata posterior, rezultand o Clasa II/1 dentara
c. Prognatismul maxilar. Maxilarul se afla intr-o pozitie mai anterioara generata de o
baza a craniului mai lunga (planul mai lung), un unghi al bazei craniului mai mare.
d. Retrognatismul mandibular. Aceasta forma se gaseste cu frecventa cea mai ridicata in
cadrul malocluziei de Clasa II/1. Ea imbraca doua forme clinice.
 Forma anatomica caracterizata de o dezvoltare insuficienta a corpului mandibulei,
sau de un ram vertical ingust, un unghi goniac mic.
 Forma de retrognatism mandibular functional. Retrognatismul mandibular poate
genera si un exces de dezvoltare verticala maxilara, care conditioneaza o rotatie
posterioara a mandibulei. Cand excesul de crestere verticala maxilara este in zona
posterioara apare ocluzia deschisa frontala sau latero-fronto-laterala.

Formele clinice ale Clasei II/1 din punct de vedere vertical

1. Normodivergent – unghiul plan bazal mandibular/plan palatin este de 20°. Unghiul FMA
intre

196
 21-28°.
2. Hiperdivergent - unghiul plan bazal mandibular/plan palatin este mai mare de 20°.
Unghiul
FMA mai mare de 28°.
3. Hipodivergent - unghiul plan bazal mandibular/plan palatin este mai mic de 20°. Unghiul
FMA
mai mic de 28°.

EVALUARE SI DIAGNOSTIC
Medicul are suspiciunea de evolutie a cazului catre o malocluzie de Clasa II/1, atunci cand: exista
tendinta familiala de a dezvolta o malocluzie Clasa II/1; tipar cranio-facial familial dolicofacial;
tipar muscular ereditar specific Clasei II/1 (hiperactivitatea muschiului mentalis, hipotonia
orbicularului buzei superioare); antecedente familiale ce demonstreaza tratamente ortodontice
pentru o anomalie Clasa II/1; antecedente in familie de apnee obstructiva de somn; retrognatism
mandibular in
antecedentele familiale; antecedente personale (nastere cu aplicare de forceps); antecedente
personale privind un traumatism maxilo-mandibular in trecut; alimentatie artificiala; antecedente
privind interventii ORL; tentative de tratamente ortodontice in antecedente; rahitism.

Elemente clinice pentru depistarea unui pacient cu risc de dezvoltare a malocluziei Clasa II/1,
avand la baza respiratia orala sau oro-nazala: tip longilin, astenic, anemie; tip constitutional
dolicocefalic; bronhopneumonii repetate; pusee repetate de faringoamigdalita; capacitatea vitala
respiratorie uneori redusa; alergii medicamentoase; respirator oral sau oronazal (relatat de
familie: gura intredeschisa in timpul pregatirii lectiilor, umezirea pernei in timpul noptii);
deglutitie de tip protruziv anterior; pseudodeglutitia de tip protruziv; deviatie de sept; interventii
repetate pentru ablatia vegetatiilor, amigdalectomii, fara a fi urmat un tratament de recuperare
functionala; pusee de apnee obstructiva de somn; preferinta pentru alimente cu consistenta
redusa (pacientul rupe alimentele in fragmente pe care le plaseaza in zona laterala pentru
triturare); receptivitate crescuta la carii, cu pierderea prematura a dintilor temporari din zona
laterala.

Aspect clinic:
Medicul urmareste urmatoarele semne: fata cu un grad redus de mobilitate, leptoprosop;
tegumente palide; pometi stersi; aripile nazale aplatizate, hipotone (nas pensat); unghi bnazo-
labial ascutit; inaltimea etajului inferior marita; ramul bazilar al mandibulei inclinat; babsenta
ocluziei labiale; buza superioara subtire, scurtata, suspendata la pragul narinar, tractionata la
comisuri, incompetenta sau cu competenta limitata; buza inferioara groasa, aparent marita de
volum reflueaza in santul labio-mentonier; vizibilitatea incisivilor superiori, cu smaltul uscat,
care si-a pierdut transluciditatea; menton in pozitie posterioara; profil convex; inaltimea faciala
anterioara crescuta; arcada dentara modificata de forma (V,Ω, M si forme combinate); arcada

197
dentara superioara spatiata/inghesuita; functia de ghidaj anterior pierduta; capacitatea de incizie
a alimentelor redusa sau absenta; pacientul plaseaza fragmente de alimente in zona laterala;
arcada dentara mandibulara trapezoidala; leziuni odontale in zona laterala (dinti temporari si
M1); absenta unor dinti temporari prin extractii; ocluzia dentara: reper molar distalizat, reper
canin distalizat, inocluzie sagitala, grad de acoperire variabil;

Recomandarea 1: Medicul ortodont trebuie sa solicite un control ORL

Argumentare: Este necesar sa se precizeze daca pasajul aerian permite respiratia nazala.
Cauzele pot fi si altele in afara de respiratia orala: deviatia de sept, ce va fi rezolvata la
terminarea
cresterii; alergii, dificil de tratat.
Recomandarea 2: Este de dorit ca tratamentul sa fie finalizat pana la eruptia incisivilor
permanenti.
Argumentare: Riscul de traumatism dentar este direct proportional cu gradul de inocluzie
sagitala.

Elemente clinice pentru depistarea unui pacient cu risc de dezvoltare a unei malocluzii de Clasa
a II a prin obiceiul vicios de sugere:
 sugator de tetina o perioada indelungata de timp;
 sugator de buza inferioara;
 sugator de deget;
 sugator de obaz

Aspect clinic la sugatorul de deget. Medicul urmareste: facies asimetric in etajul inferior al fetei
prin deviatia mentonului; profil convex; ocluzie labiala prezenta, buze competente; muschi
mentalis hiperton; arcada dentara maxilara modificata de forma (V, Ω); arcada adeseori
asimetrica; arcada dentara inferioara trapezoidala; bolta palatina ingusta, adanca, lunga; dintii
frontali inferiori in linguopozitie; ocluzie distalizata: reper molar distalizat, reper canin distalizat,
inocluzie sagitala; ocluzie incrucisata laterala; ocluzie adanca; laterodeviatie mandibulara;
mandibula in pozitie retrognata; degetul supt modificat (mai subtire, amprente dentare, coloratie
modificata).

Recomandare: Investigarea atenta a antecedentelor heredo-colaterale cu privire la existenta in

familie a unui tipar cranio-facial ce se coreleaza cu o malocluzie Clasa II/1.
Argumentare: Pe un teren cu un tipar mostenit, obiceiul vicios de sugere poate determina
dezvoltarea unei malocluzii de Clasa II/1.

Aspect clinic la sugatorul de buza inferioara. Medicul urmareste: leziunile prezente pe

tegumente, imediat sub rosul buzei inferioare (amprentele incisivilor); arcada superioara: incisivii
spatiati, in vestibulopozitie; retrodentia grupului incisiv inferior; buza inferioara plasata intre

198
fetele palatinale ale dintilor superiori si fetele vestibulare ale dintilor inferiori; ocluzie distalizata;
inocluzie sagitala; muschiul mentalis hiperton;

Aspect clinic in hiperactivitatea muschiului mentalis, medicul urmareste: sant labiomentonier

adancit; menton proeminent; hiperactivitatea muschiului mentalis; vestibuloinclinarea incisivilor
superiori; buza inferioara este insinuata sub fata palatinala a incisivilor superiori, intr-o pozitie
inalta si posterioara; retrodentia grupului frontal inferior; ocluzie distalizata; inocluzie sagitala

Recomandare: A se efectua ancheta familiala pentru identificarea tiparului muscular hiperactiv

pentru muschiul mentalis la mai multi membri ai familiei.
Argumentare: Tiparul muscular este mostenit, ca si cel osos si dentar. Se poate prevedea evolutia
si indica necesitatea de tratament.

Aspect clinic la sugatorul de obraz. Medicul urmareste: identificarea momentului in care

inconstient pacientul isi suge obrajii; infundarea bilaterala simetrica; absenta competentei labiale
cu vizibilitatea incisivilor superiori; ocluzie distalizata molara si canina; inocluzie sagitala;
ocluzie inversa bilaterala.

Aspect clinic in retrognatia mandibulara. Medicul urmareste: tendinta familiala la retrognatie

mandibulara; retrognatie mandibulara la membrii familiei; tipar craniofacial dolicocefalic; nastere
prin aplicare de forceps; antecedente personale traumatice in teritoriul maxilo-mandibular in
perioada de sugar sau copil mic; facies simetric/asimetric; buza superioara proeminenta; etaj
inferior micsorat; profil convex; menton in pozitie posterioara; arcada superioara spatiata sau cu
inghesuiri; arcada inferioara scurtata cu inghesuiri; ocluzie distalizata; inocluzie sagitala; ocluzie
adanca.

Examenul functional. Medicul cerceteaza existenta urmatoarelor semne: respiratie orala sau
oro-nazala; hipotonia buzei superioare, buza subtire scurta; incompetenta labiala, absenta
ocluziei labiale, competenta labiala dar de scurta durata (de regula comandata); incapacitatea
umplerii cavitatii orale cu aer si mentinerii lui; narine pensate cu hipotonia muschilor alari;
hipotonia muschilor propulsori ai mandibulei; sindrom protruziv lingual anterior complet;
hipertonia muschiului mentalis; relatia de postura a mandibulei – mandibula poate fi in pozitie
distala, sau cvasinormala; testul de propulsie mandibulara amelioreaza aspectul facial si reduce
gradul de distalizare, precum si cel de acoperire; tulburari fonatorii (vorbirea peltica,
sigmatismul, rinolalia).

Concluzie: tabloul tradeaza starea functionala a respiratorului oral.

Recomandare: Medicul efectueaza testul de propulsie mandibulara pentru a consemna capacitatea
de propulsie, gradul de corectie sagitala si verticala.

199
Argumentare: In functie de capacitatea de propulsie se efectueaza si prescriptia tehnica pentru un
plan de ghidare sau activator. Propulsia poate fi efectuata pana la corectie totala, usoara
hipercorectie ocluzala (de dorit). In alte cazuri, cand capacitatea de propulsie este scazuta, se
indica
corectia in trepte.

Tabloul functional al sugatorului de deget: medicul identifica cu usurinta faptul ca pacientul

nu respira oral; competenta labiala, ocluzie labiala prezente; tonicitate crescuta pentru buza
superioara, inferioara si muschiul mentalis; alternativ poate suge si buza inferioara.

Recomandare: Explorarea cu atentie a practicarii alternative a sugerii degetului si a buzei

inferioare.
Argumentare: Adeseori copilul fiind determinat fortat sa intrerupa obiceiul vicios de sugere a
degetului, il inlocuieste cu cel de sugere a buzei inferioare, element greu de surprins si foarte
dificil
de reeducat

Tabloul functional al muscatorului de buza inferioara: usoara hipertonie a buzei inferioare;

hipertonia muschiului mentalis; normo sau hipotonia buzei superioare.

Tabloul functional in hiperactivitatea mentoniera: vizibilitatea contractiei muschiului

mentalis; ridicarea buzei inferioare in pozitie inalta si posterioara in spatele incisivilor centrali
superiori; normotonia sau hiperonia buzei superioare.

Tabloul functional al muscatorului de obraz: aspectul infundat al obrajilor; absenta ocluziei

labiale; vizibilitatea incisivilor superiori; hipertonia maseterilor; hipertonia muschiului mentalis si
a buzei inferioare care patrunde retroincisiv; arcada dentara in forma de Ω; posibila ocluzie
inversa bilaterala asociata cu ocluzie deschisa bilaterala; ocluzie distalizata; inocluzie sagitala de
marime moderata.

Examene paraclinice:
I. Examenul fotostatic: Desi acest examen complementar reda in general semnele descrise la
examenul clinic, medicul poate sa culeaga date obiective, cuantificabile, pentru diagnostic,
evolutia sub tratament si rezultatele obtinute.
Fotografia de fata: poate releva asimetrie faciala totala, sau in unul din etaje; frecvent etajul
inferior este asimetric (in special la sugatorul de deget); asimetrii prin deviatia mentonului in
pierderea de ghidaj anterior sau prin dezechilibre in zona laterala, consecinta pierderii zonei de
sprijin in dentitia mixta.
Fotografia de profil: Medicul cerceteaza si identifica urmatoarele elemente: profil convex (grade
diferite de convexitate); pozitia transfrontala a buzei superioare (maxilar in pozitie anterioara,

200
proces dento-alveolar in pozitie anterioara); pozitie cisfrontala a mentonului (mandibula in
pozitie cisfrontala, proces dento-alveolar in pozitie posterioara); accentuarea treptei labiale, unghi
nazolabial micsorat (in proalveolo dentie).

II.Studiul de model: Medicul cerceteaza si identifica: arcada dentara maxilara modificata ca

forma: V, Ω, trapez, U, pentagon, forme combinate: arcada dentara mandibulara modificata ca
forma: V, Ω, trapez, U, pentagon, forme combinate. Simetria arcadei: arcada maxilara asimetrica
transversal, arcada maxilara asimetrica sagital, arcada mandibulara asimetrica transversal, arcada
mandibulara asimetrica sagital. Curba Spee: moderata, adanca.

Sistemul dentar: normopozitia grupului frontal; vestibulopozitia grupului incisiv;

vestibulopozitii cu inghesuiri dentare; meziopozitie a zonei laterale; oropozitie in zona laterala;
normopozitie in zona frontala mandibulara; oropozitie in zona frontala mandibulara;
vestibulopozitie in zona frontala mandibulara; oropozitie in zona laterala mandibulara; rotatii
dentare izolate in zona frontala, laterala, mono sau bimaxilar; suprapozitia grupului frontal
inferior; infrapozitie in zona laterala maxilar, mandibula; abraziuni dentare.

Analiza dezvoltarii arcadei alveolare: Medicul evalueaza: latimea transpalatala: mai mica de 31
mm semnifica criza de spatiu; indexul palatal de inaltime: index crescut sau index scazut, index
palatal crescut cu ocluzie inversa bilaterala, index palatal scazut cu ocluzie inversa bilaterala;
controlul dezvoltarii, arcadei prin indicii Pont: arcada maxilara ingustata, arcada maxilara
alungita, arcada mandibulara ingustata, normala, alungita, scurtata, deficitul de spatiu in cadrul
arcului dentar: zona anterioara +/-; zona mijlocie +/-; zona posterioara +/- . Suma algebrica ofera
spatiul total in arcul dentar.

Recomandare: Latimea transpalatala se coreleaza cu tiparul facial, tonusul muscular si profilul

partilor moi.
Argumentare: Dolicocefalul indica terapie extractionala, brahicefalul indica expansiune
ortopedica.
Hipodivergentul contraindica extractiile dentare, hiperdivergentul permite extractii dentare. In
functie
de caz, in ambele situatii se selecteaza anumite tipuri dentare de extras.
Recomandare: Indexul palatal se coreleaza cu ocluzia
Argumentare: Index palatal crescut asociat cu ocluzie inversa bilaterala – se indica expansiunea
ortopedica. Index palatal scazut asociat cu ocluzie inversa bilaterala – se contraindica
expansiunea
ortopedica.

Ocluzia dentara: Medicul identifica: rapoarte molare distalizate, cu mai putin de un cuspid, cu
un cuspid „Clasa a-II-a plina” sau „Superclasa a-II-a”; rapoarte canine distalizate; inocluzie

201
sagitala 3-6, 6-9, mai mare de 9 mm; gradul de acoperire ½, 1/3, 1/1, ocluzie gingivala; unghiul
interincisiv (se va corela cu teleradiografia).

Ortopantomografia: Medicul cerceteaza si evidentiaza: zone de radiotransparenta radiculara pe

incisivul lateral in caz de criza de spatiu in zona incisivo-canina; imagine specifica crizei de
spatiu prin convergenta radiculara si divergenta coronara; relatii interdentare care evidentiaza
criza de spatiu in zona premolar-canin, molar 2 , molar 3; rotatii si inclinari dentare in sectorul
lateral si frontal; starea evolutiva si topografica a molarului 3; tipul de rotatie mandibulara:
anterioara: unghi goniac inchis, curbura preangulara stearsa, condil inalt cu tendinta la dezvoltare
anterioara, canal dentar angulat, ram ascendant inalt si lat, reducerea ramurii orizontale a
mandibulei; posterioara: unghi goniac deschis, condil gracil cu tip de crestere in sus si inapoi,
ram vertical scurt si ingust, ramul orizontal lat si
abrupt, canalul dentar drept, ancosa preangulara proeminenta

Teleradiografia: Medicul poate identifica urmatoarele date care pledeaza pentru protruzia
maxilara: unghiul SNA mai mare de 82°; punctul A fata de perpendiculara din Na la o distanta
mai mica de 2 mm; unghiul ANB mai mare de 2-4°; AO-Bo mai mare de 2 mm; SNB = 78-80°.

Recomandare:Medicultrebuie sa cerceteze obligatoriu relatia unghi SNA, punctul A fata de

perpendiculara dinNa, unghiul ANB, distanta AO-BO, unghiul SNB.
Argumentare: O proportie mare din Clasa II/1 prezinta maxilarul intr-o pozitie retrudata, o alta
proportie in pozitie normala si o frecventa relativ mica intr-o pozitie anterioara

Clasa II/1 scheletala prin retrognatism maxilar: unghi SNA 82°, unghi SNB maimic de 80°, unghi
ANB maimare de 2-4°, distanta AO-BO, valoare pozitivamaimare de 2mm.
Clasa II/1 cu protruzia arcadei alveolodentare: distanta Is la A-Pog marita, distanta Is
la verticala din A marita.

Recomandare: In suspiciunea de deplasare mai anterioara a incisivilor, dar si cu inclinare se

verifica unghiul format deNa-A cu axa Is. In acest caz unghiul este mai mare de 21°.
Argumentare: Pentru informatii depline asupra unui parametru se completeaza analiza
cefalometrica a acelui parametru cu date din alta metoda (in acest caz metoda Hasund); unghiul
IsSNa mai mare, unghiul Is-plan palatal marit.

Clasa II/1 cu retruzia arcadei dento-alveolare inferioare: distanta Ii-linia A-Pog normala,
crescuta, scazuta; unghiul dintre Ii – planul Go-Me normal, marit, scazut. Medicul cerceteaza
relatia verticala in Clasa II/1 definita prin unghiul FMA:
-unghiul planului mandibular, F cu Me-Go , mai mare de 28°(hiperdivergent);
- unghiul planului mandibular, F cu Me-Go , mai mic de 28°(hipordivergent);
- unghiul planului mandibular, F cu Me-Go , intre 21- 28°(normodivergent);

202
Recomandare: Medicul cerceteaza relatia unghiului interincisiv cu dezvoltarea verticala. Unghiul
interincisiv la normodivergent este de 130°, la hiperdivergent mai mare de 130°, la hipodivergent
mai
mic de 130°. Indicam a se controla si pozitia caninului, axul canin se paralelizeaza la
hiperdivergent
si se oblicizeaza la hipodivergent.

Inaltimea faciala anterioara: SNA-Me crescuta, normala, scazuta; inaltimea faciala posterioara:
crescuta, normala, scazuta; indicele facial: crescut, micsorat; grosimea mentonului (partea
moale): scazuta, crescuta; grosimea buzei superioare: scazuta, crescuta; unghiul Z: normal,
micsorat, marit; linia Z: tangenta la buza superioara; unghiul FMIA: normal, crescut, scazut;
unghiul IMPA: normal, crescut, scazut; unghiul dintre planul Frankfurt – planul ocluzal (10°) –
este de dorit a ramane constant. Analiza Tweed care coreleaza datele cefalometrice cu cele ale
spatiului total din arcul dentar, cu ortopantomografia ofera posibilitatea de a efectua indicele de
dificultate al anomaliei dento-maxilare, acesta putand fi: mic 0-60, mediu 60-100, sever – peste
100.

Clasa II/1 – forme clinice complicate: Consideram forme clinice complicate generate de factori
generali si factori loco-regionali. Factori generali: stare generala de sanatate precara, maladii
sindromice, grad de cooperare scazut. Factori loco-regionali: carioactivitate crescuta, extractii ale
unor dinti permanenti (adesea molarul 1 permanent), malrelatii mandibulo-craniene functionale
sau anatomice.

Recomandare: Formularea diagnosticului sa reprezinte o sinteza bazata pe date obiective ale

examenului clinic, coroborat cu examenele paraclinice. In cazurile care necesita interpretari de
mare
finete si exactitate este de dorit abordarea diagnostica interdisciplinara.

Diagnosticul diferential: Trebuie efectuat in interiorul Clasei II/1 si a claselor Angle.

Diagnosticul diferential in cadrul Clasei II/1: Clasa II/1 scheletala, Clasa II/1 dentara, Clasa
II/1 cu fata lunga, rotatie posterioara, Clasa II/1 fata scurta, rotatie anterioara, Clasa II/1 fata
medie, usoara rotatie anterioara.

Diagnosticul diferential in cadrul claselor Angle: malocluzia Clasa I, malocluzia Clasa II/2,
malocluzia Clasa III; macrognatia cu prodentie cu spatiere fara alte semne; biproalveolia rasei
negre; dizarmonia dento-alveolara cu inghesuire; meziopozitia generalizata.
Diferentierea se face pe baza datelor clinice si a examenelor paraclinice.

203
Prognosticul este dependent de: etiopatogenie, tiparul facial, tipul de crestere, factorii de mediu,
varsta la care este descoperit pacientul.
Prognosticul este rezervat in: anomalii care recunosc o componenta ereditara evolutiva merge
spre agravare, obiceiul vicios de impingere linguala anterioara, anomalia scheletala ameliorata
prin tratament sau mascata prin sistemul dentar, rotatia de tip posterior.

6. CONDUITA TERAPEUTICA
Tratamentul profilactic: vor fi identificate cauzele posibile de a actiona in teritoriul dento-
maxilo-facial si a dezvolta o malocluzie Clasa II/1.
Medicul va urmari:
- desfasurarea proceselor de crestere si dezvoltare a pacientilor cu dezvoltare normala;
pacienti ce deriva din familii care relateaza existenta malocluziei II/1;
- apnee obstructiva de somn;
- tipar facial cu evolutie catre Clasa II;
- va recomanda alimentatia naturala in perioada de sugar;
- recomandarea si supravegherea sistemului de alimentatie a copilului in perioada copilariei
mici si mijlocii;
- combaterea obiceiului vicios de respiratie oronazala;
- tratamentul corect al copiilor adenoidieni in echipa interdisciplinara;
- evitarea traumatismelor maxilo-mandibulare in perioada de sugar, copil mic;
deconditionarea obiceiului vicios de sugere a buzei inferioare sau a altor obiecte.
Recomandare:
Factor ereditar: monitorizarea copiilor la care predecesorii prezinta tipar facial favorabil
dezvoltarii Clasei II/1 sau care au efectuat tratamente ortodontice/ortopedice pentru o Clasa II/1.
Daca sugarul sau copilul mic din astfel de familii are tendinta de sugere a degetului, se indica
imediat introducerea suzetei ca inlocuitor pentru deget.
Argumentare: pe un teren mostenit, cu tendinta catre Clasa II/1, in prezenta practicarii unui
obicei vicios ca sugerea degetului, anomalia se instaleaza mai devreme si cu o gravitate mai
mare. Exista riscul ca degetul sa fie inlocuit cu usurinta cu obiceiul vicios de sugere a buzei
inferioare (obicei mult mai agresiv prentru procesul dento-alveolar). Tetina contrabalanseaza prin
dispozitivul extern efectul de sugere asupra procesului dento-alveolar.
Recomandare respiratie orala : se monitorizeaza pacientul adenoidian de catre medicul
ortodont, evolutia postinterventie ORL, intervenindu-se pentru recuperarea functionala.
Argumentare: un procent important din pacientii care sunt tratati chirurgical in clinici ORL
pentru vegetatii adenoide nu urmeaza terapia de reeducare functionala.
Recomandare factori locali de dezvoltare : in conditia in care traumatismul s-a produs,
abordarea pacientului trebuie facuta cat mai devreme si in echipa interdisciplinara.
Argumentare: se face prin acest act prevenirea complicatiilor grave cum ar fi anchilozele
temporo- mandibulare cu dezvoltarea laterognatiilor mandibulare.

204
Tratamentul precoce:
Dentitia temporara: Tratamenul interceptiv este introdus in dentitia temporara ca o exceptie.
Obiective: inlaturarea cauzei; evaluarea dezechilibrelor produse si tratarea lor cu mijloace
terapeutice cat mai simple si intr-un timp cat mai scurt; modelarea cresterii; imbunatatirea
mediului functional si prin aceasta echilibrarea balantei intre unitatea scheletala si matricea
musculara functionala; reglarea relatiilor intermaxilare.
Medicul isi centreaza terapia pe: imbunatatirea mediului functional, combaterea obiceiurilor
vicioase, reechilibrarea relatiilor intermaxilare.
Recomandare: tratamentul devine obligatoriu in malocluziile Clasa II/1 cu inocluzie mai mare
de 10 mm.
Argumentare: inocluzia sagitala mareste riscul de traumatism al incisivilor intr-o relatie direct
proportionala cu marimea ei. Apare riscul de interpozitie a buzei inferioare, care complica
anomalia.
Consecinta: recuperarea progresiva functionala a pacientului poate conduce la reechilibrari
spontane.

Terapia de combatere a obiceiurilor vicioase:

Este de dorit a se efectua in echipa interdisciplinara. Strategia de tratament se desfasoara in
urmatoarele trepte:
Deconditionarea – metode simple sau complexe adecvate obiceiului vicios, varstei si raportate
constant la gravitatea dezechilibrului morfo-functional existent (cu sau fara aparat
ortodontic).
Se urmareste:
a. constientizarea pacientului si stabilirea bazelor cooperarii;
b. eliminarea obiceiurilor vicioase (respiratie orala, obicei vicios de sugere, atipii
linguale, interpozitii, etc) si a stereotipurilor asociate;
c. stabilirea premizelor dezvoltarii unor reflexe neuro-musculare corecte;

Educarea si reeducarea functionala. Se realizeaza prin:

a. gimnastica generala si respiratorie:
- sistematizarea si permanentizarea respiratiei nazale;
- cresterea capacitatii toracice;
- dezvoltarea tipului respirator costo-diafragmatic;
- eliminarea eventualelor posturi vicioase ale copilului si introducerea automatizarii in
efectuarea exercitiilor speciale (program urmarit si efectuat de kinetoterapeut).
b. gimnastica speciala pe segmentul facial:
- exercitiile de miogimnastica pe grupe diferite de muschi oro-faciali se fac pe timpii
respiratori si sunt destinate: tonifierii treptate a grupelor musculare in deficit functional cu
echilibrarea concomitenta a activitatii grupelor antagoniste;

205
 - crearii unor tipare corecte pe functiile afectate – respiratie, deglutitie; reducerii decalajelor
intermaxilare si ocluzale de etiologie disfunctionala cu asocierea la necesitate a
tratamentului ortodontic prin aparate. Exercitiile preced, merg concomitent si se continua
dupa tratamentul ortodontic pentru stabilizarea rezultatelor. Pe toata perioada de contentie
pacientul necesita monitorizare, numai astfel prevenim recidiva.

Mioterapia: Are drept scop reechilibrarea culoarului muscular, redand astfel mediul muscular
pentru bazele scheletice si arcadele dento-alveolare cu consecinte benefice ocluzoarticulare.
Se va utiliza terapia fara aparate ortodontice sau cu aparate ortodontice.
- aparatele de deconditionare si stimulare: scutul vestibular; scutul lingual; placa palatina de
ghidare mandibulara; placa palatina cu bobita Walchoff sau cu bobita cu resort (metoda
americana);
- aparate miofunctionale tip trainer – T4KI, T4KII.
Recomandare: pana la eruptia grupului incisivo-molar este indicat sa obtinem reglarea relatiilor
intermaxilare, corectia treptei sagitale, a ocluziei distalizate si a gradului de acoperire.
Argumentare: tendinta evolutiva naturala a Clasei II/1 fara tratament este agravarea cu riscuri
pentru producerea traumatismelor dentare si a complicatiilor prin interpozitia buzei inferioare.
Optiune: Alegerea dispozitivului ortodontic va fi facuta de catre medic in functie de:
- dezechilibrul existent (scheletal, dental, muscular);
- gradul de cooperare al pacientului;
- conditiile socio-economice.

Tratamentul in prima perioada a dentitiei mixte:

Obiectivele tratamentului sunt:
- echilibrarea cresterii scheletale si a relatiilor intermaxilare;
- echilibrarea activitatii musculare intre grupurile antagoniste;
- desfasurarea normala a functiilor;
- urmarirea si dirijarea eruptiei dentare (grupul incisivo-molar) cu obtinerea unor relatii
echilibrate sagitale, transversale si verticale.

Se recomanda utilizarea terapiei ortopedice prin:

- aparate hibride (expansiune lenta);
- aparate functionale (reglatorul functional Frankel tip I, activatoarele rigide).
In cazurile de dezechilibre maxilare mari se practica mecanoterapie lenta asociata cu mioterapie.
Sunt folosite aparatele de expansiune asociate cu activatoare, sau numai activatoare.
- Un control bun asupra pozitiei molarului 1 maxilar, cu efecte modelante ale cresterii
maxilarului superior este head-gear-ul.
In functie de gravitatea anomaliei (ocluziile inverse laterale scheletale cu index palatal
marit) sunt utilizate disjunctoarele.
Optiune: Medicul selecteaza dispozitivul necesar cazului clinic:

206
 - placile palatine de expansiune;
- activatoarele;
- head-gear-ul;
- disjunctoarele
- trainer-ul.

Tratamentul in a doua perioada a dentitiei mixte:

Medicul va supraveghea urmatoarele:
- evaluarea lee-way space-ului;
- secventa de eruptie dentara.

Terapia utilizata va fi cu ajutorul activatoarelor, extrem de utile, mai ales in formele cu

retrognatism mandibular; terapia prin activatoare, asociata in caz de necesitate cu aparate
extraorale (Head-gear-ul); terapia biomecanica.
Optiuni:
- activatoare de tipul: reglatoare functionale Frankel, terapia psihosomatica Balters,
reglatoare rigide
- aparate miofunctionale tip Trainer;

Tratamentul in dentitia permanenta:

Medicul va supraveghea urmatoarele obiective: faciale; scheletale; dentare; functionale;
stabilitatea rezultatelor tratamentului ortodontic
Optiunile de tratament vor fi: tratament nechirurgical; tratament chirurgical.
Tip de tratament: tratament conservativ; tratament extractional.

Tratamentul conservativ: intervine prin: expansiune – disjunctie lenta, disjunctie rapida;

distalizare; deplasare spre anterior; stripping.
Mijloace de tratament: aparate mobile; aparate mobilizabile; aparate fixe.
Optiuni pentru realizarea diferitelor tipuri de tratament:
- aparate biomecanice;
- disjunctoare;
- resorturi; pendulum; distal-jet;
- head-gear;
- elastice Clasa a II-a; elastice cu jig;
- dispozitiv Nance;

Tratamentul extractional: este impus de lipsa de spatiu din arcul dentar. Extractia se face in
functie de: tiparul facial; grosimea partilor moi; tipul de rotatie.

Extractia PM1 la maxilar si a PM1 la mandibula: medicul indica aceasta extractie cand

207
sunt intrunite cumulativ urmatoarele caracteristici:
- discrepanta severa in arcul dentar;
- relatie dentara de Clasa a I a sau Clasa a II-a;
- unghi FMA de la valoare medie la mare.

Extractia PM 2 la maxilar si PM2 mandibula: medicul indica aceasta extractie cand sunt
intrunite cumulativ urmatoarele caracteristici:
- tipar scheletal bun;
- discrepanta in arcul dentar de la usor la moderat;
- tesuturile moi intr-o conditie de normalitate sau cu un dezechilibru usor.

Extractia PM1 maxilar: medicul indica aceasta extractie cand sunt intrunite cumulativ
urmatoarele caracteristici:
- protruzie maxilara;
- inghesuire maxilara;
- Clasa a II a dentara;
- Pozitia incisivilor inferiori buna sau cu o usoara inghesuire.

Extractia PM1 la maxilar si a PM2 la mandibula: medicul indica aceasta extractie cand
sunt intrunite cumulativ urmatoarele caracteristici:
- model scheletal Clasa a II a de la usor la moderat;
- discrepanta in arcul dentar de la usor la moderat;
- relatie dentara Clasa a II a; dezechilibrul tesuturilor moi faciale la mandibula;
- unghiul FMA de la scazut la mediu.

Recomandare: Decizia de extractie poate sa vizeze si alte tipuri dentare, element ce ramane in
responsabilitatea medicului.
Argumentare: Starea de sanatate odontala a pacientului impune maniera de rationament a
medicului. Tratamentul extractional va fi urmat, de regula, de terapie ortodontica poliagregata.

Tratamentul ortodonto - chirurgical (chirurgie ortognatica)

Recomandare: Abordarea se va face de la diagnostic la contentie in echipa interdisciplinara.

7.URMARIRE SI MONITORIZARE: indiferent de tipul de tratament aplicat (interceptiv,

curativ) pacientul va fi urmarit pe toata perioada de contentie, atat pentru cea naturala cat si
pentru cea artificiala. Durata contentiei, dupa tratamentul activ, va fi egala sau mai mare decat
perioada de tratament propriu-zis. In functie de etapa la care se gaseste pacientul medicul
urmareste fenomenele de dinamica evolutiva ale aparatului dento-maxilar, intervenind la
necesitate.

208
Malocluzia de Clasa a II-a subdiviziunea 2 (endognatia sau sindrom de compresiune de
maxilar cu inghesuire dentara)

DEFINITIE
Este un sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor premolare si molare prin retrodentie cu
supraacoperirea grupului frontal incisiv acompaniate de diferite grade de acoperire dentara. Are
in comun cu clasa a II-a cu 1 doar relatia molara antero-posterioara.
EPIDEMIOLOGIE
Raspandire la 10% din populatie poate mai mare la dentitia temporara.
ETIOPATOGENIE
- anomalie predominand genetic
- crestere mai mare a suturii incisive
- raspuns compensator al sistemului dentar fata de raportul bazelor osoase
- cu cat acoperirea grupului incisiv superior este mai mare decat prodentia incisivi inferiori
cu atat devine mai mare gradul de supraacoperire
- daca exista si un decalaj intre muchia incizala inferioara si centoid incisiv superior
tratamentul devine foarte dificil si cu risc de recidiva
FORME CLINICE
- Forma usoara – cu tulburari estetice si functionale tolerabile
- Forma grava – dezechilibre mari cu manifestari
MANIFESTARI CLINICE
Aspect facial:
- Etaj inferior normal sau micsorat
- Sant labio-mentonier accentuat
- Buze subtiri, nas proieminent
- Ocluzie labiala ferma
Caracteristici ale arcadelor dento-alveolare si ale oculziei:
- Baza apicala maxilara mai mare decat baza coronara
- Arcada are forma de trapez atat superior cat si inferior
- Inghesuiri dentare de la usoare la grave cu dinti incalecati sau rotati
- Aspect tipic : ICS verticali sau in palatopozitie, ILS in vestibulovesie cu rotatie meziala,
canini in vestibulo pozitie
- Fete palatinale ICS abrazate la fel si fete vestibulare incisivi inferiori

209
 - In malocluzii severe se semnaleaza probleme parodontale datorate ocluziei incisivilor
superiori pe parodontiu celor inferiori si invers
- Pot fi prezente si angrenaje inverse in zona premolara unilateral sau bilateral si
distalizarea in zona laterala
Relatia de postura a mandibulei:
- Tulburari de masticatie datorita blocajelor ocluzale care se pot accentua prin pierdera
dintilor in zona laterala
- Pot aparea probleme in ATM
Dezvoltarea bazelor scheletale:
- Baza maxilara mare compensata prin retroinclinarea dentara, cu un unghi marcat corono-
radicular al IC superior
- Inaltimea antero-inferioara (Nsa-Gn) este mai mica iar unghiul planurilor maxilare M-
Nsa-Nsp este mai mic si unghi gonic scazut
DIAGNOSTIC
Se realizeaza pe baza semnelor patognomonice si examene complementare
Diagnostic diferential
- Se diferentiaza usor de clas aII-a diviziunea
- Trebuie diferentiata ocluzia adanca adevarata de pseudooculzia adanca
- Se face si cu clasa I cu supraalveolodontie incisiva
TRATAMENT
- Datorita componentei genetice raspunde foarte greu la tratament sau nu raspunde deloc
- Ric de recidiva foarte mare
- Nu se trateaza in dentitia temporara dar trebuie dispensarizati.
- Primeaza obiectivele parodontale si de sanatate odontala si se efectueaza mai putin din
ratiuni estetice
- Timp de electie pentru tratament este proma etapa a dentitiei mixte cu extractia dirijata
Obiective
- Obtinerea de spatiu in vederea rezolvarii inghesuirii dentare
- Evitarea pericolului de trauma parodontala prin corectia retrodentiei si a supraocluziei
- Obtinerea relatiilor echilibrate si stabile intre partile moi si echilibrarea unitatilor schelet –
muschi
Se realizeaza prin:
- Terapie funcionala pura sau asociata cu aparate extraorale
- Terapie mecanica activa
- Terapie mixta chirurgicala –orotdontica asociata cu terapia fixa
Tratament in dentitia mixta
- Activator rigid care stimuleaza cresterea mandibulei
- Reglator functional tip Frankel II
- Palca palatina asociata cu aparate extraorale

210
 - Aparat mobil de expansiune (placa sectionata in Y
- In vederea obtinerii de rezultate stabile este necesara o miscare de torque – aparatura fixa
- Control crestere zona incisiva si laterala
Tratament tardiv
- Se urmareste reducerea retrodentiei si a supraacoperirii pentru a evita traume parodontale
- Trebuie obtinute relatii ocluzare stabile la nivelul incisivilor
- Terapie extractionala PM1, M2, M3, PM2 atunci cand nu este posibila obtinerea spatiului
prin expansiune sau distalizarea zonei laterale
- In cazul in care sptiul este suficient se prefera activatoarele rigide
- Aparat fix este contraindicat in cazul unei aglomerari moderate cu arcada mandibulara
normala
- In cazul unei retroinclinari mari se impune aparatura edge-wise ce asigura torque
- Se incearca intruzia atunci cand exista suficient os
- Se face si proinclinarea incisivilor inferiori
- Se are in vedere buza inferioara care determina o recidiva accentuata
- Cand nevoia de spatiu este de la moderat la sever se extrag PM cu aparatura fixa cu
distalizarea protruzia si intruzia cu echilibrarea relatiilor interincisive
- In incongruente moderate se extrage PM2 pentru a nu periclita zona frrontala
- Se poate extrage si M2 cu conditia ca nevoia de distalizare sa nu fie prea mare si sa nu fie
extrasi PM
- Nevoie mare de ancoraj (extraoral)
CONTENTIA
- Foarte dificila
- Durata medie si chiar permanenta dispozitive fixe sau activator

ANOMALIA DE CLASA II/2 ANGLE (GHID ORTODONTIE)

1. INTRODUCERE
1.1 Definitie
Ocluzia adanca acoperita este anomalia dento-maxilara caracterizata prin supraocluzie accentuata
si retrodentia tuturor incisivilor superiori sau numai a centralilor (Boboc).
Este considerata o anomalie cu un pronuntat caracter ereditar.
Ocluzia adanca se intalneste si la adultii mai in varsta. In perioada de dezvoltare poate aparea o
coborare tranzitorie a ocluziei, in timpul permutarii dentare, prin pierderea in grup a dintilor
temporari din zona de sprijin a ocluziei.

1.2 Prevalenta
Raspandire la 10% din populatie poate mai mare la dentitia temporara, iar toti autorii sunt de
acord ca frecventa este de trei ori mai mare la fete decat la baieti.

211
1.3 Conduita actuala
Dat fiind faptul ca malocluzia clasa a II este frecventa in populatia noastra, ocupand locul al
doilea dupa malocluzia clasa I, si mai ales pentru ca este o anomalie recunoscuta ca dificil de
tratat (mai ales in forma scheletala), in tratament se dovedeste a fi o mare consumatoare de timp
si de tehnica. Toate acestea justifica interesul clinicienilor pentru aceasta anomalie dento-
maxilara ce impune diagnostic si tratament precoce.

ETIOPATOGENIE
- anomalie predominand genetic
- crestere mai mare a suturii incisive
- raspuns compensator al sistemului dentar fata de raportul bazelor osoase
- cu cat retrodentia grupului incisiv superior este mai mare decat prodentia incisivi inferiori
cu atat devine mai mare gradul de supraacoperire
- daca exista si un decalaj intre muchia incizala inferioara si centoid incisiv superior
tratamentul devine foarte dificil si cu risc de recidiva

1.4 Forme clinice

Daca din punct de vedere al aspectului ocluzal, modificarile pot duce foarte usor la punerea
diagnosticului de Clasa II/2, din punct de vedere al ansamblului modificarilor, se imparte Clasa
II/2 in doua tipologii clinice, si anume:
1. Clasa a II-a/2 cu o tipologie mandibulara brahifaciala (cu etaj inferior micsorat);
2. Clasa a II-a/2 cu o tipologie mandibulara dolicofaciala (cu etaj inferior marit).
Impartirea a fost deoarece, cu toate ca cele doua anomalii sunt aproape identice la nivel
dentoalveolar, ele necesita o terapie total diferita.

5. EVALUARE SI DIAGNOSTIC

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------
Elemente clinice pentru depistarea unui pacient cu risc de dezvoltare a malocluziei Clasa II/2:

- Etajul inferior al fetei este micsorat;

- Nas proeminent
- Buza superioara proemina (procheilie superioara) si are tonusul crescut;
- in timpul fonatiei si al surasului, la unii pacienti buza superioara se ridica atat de mult in
sus, incat gingia devine vizibila;
- buza inferioara este rasfranta
- santul labiomentonier este foarte accentuat.

212
 MANIFESTARI CLINICE
Aspect facial:
- Etaj inferior normal sau micsorat
- Sant labio-mentonier accentuat
- Buze subtiri, nas proieminent
- Ocluzie labiala ferma
Caracteristici ale arcadelor dento-alveolare si ale oculziei:
- Baza apicala maxilara mai mare decat baza coronara
- Arcada are forma de trapez atat superior cat si inferior
- Inghesuiri dentare de la usoare la grave cu dinti incalecati sau rotati
- Aspect tipic : ICS verticali sau in palatopozitie, ILS in vestibulovesie cu rotatie meziala,
canini in vestibulo pozitie
- Fete palatinale ICS abrazate la fel si fete vestibulare incisivi inferiori
- In malocluzii severe se semnaleaza probleme parodontale datorate ocluziei incisivilor
superiori pe parodontiu celor inferiori si invers
- Pot fi prezente si angrenaje inverse in zona premolara unilateral sau bilateral si
distalizarea in zona laterala
Relatia de postura a mandibulei:
- Tulburari de masticatie datorita blocajelor ocluzale care se pot accentua prin pierdera
dintilor in zona laterala
- Pot aparea probleme in ATM
Dezvoltarea bazelor scheletale:
- Baza maxilara mare compensata prin retroinclinarea dentara, cu un unghi marcat corono-
radicular al IC superior
- Inaltimea antero-inferioara (Nsa-Gn) este mai mica iar unghiul planurilor maxilare M-
Nsa-Nsp este mai mic si unghi gonic scazut

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------
Aspect clinic
Cls a II-a hipodivergent Cls a II-a hiperdivergent
Fata De forma patrata De forma ovala sau
triunghiulara
Musculatura Densa Tonica
Tesuturi moi Flasce Fine
Nas Rotunjit Ascutit
Pometi Largi, macrogenie, buze dese Plati
Profil labio-mentonier Microgenie
Lungimea bazei craniului Profil infundat, retruziv Scurtata
Unghiul bazei Ascutit Obtuz

213
Unghi axelor faciale Marit Micsorat
Unghi facial Crescut Micsorat
Unghi Na-Pg-M Aproape drept Ascutit
Convexitatea Scade cu varsta Nu se modifica cu varsta
Cresterea mandibulara Orizontala importanta Verticala si mai redusa
Plan mandibular, ram paralel Divergent fata de plan FR si
ascendent plan maxilare
Inaltimea faciala inferioara Scazuta Normala sau crescuta
Distanta intercanina Diminuata Normala (expansiune
imposibila, extractii pe ambele
arcade
Distanta molari plan jugal Marita Micsorata

Recomandare: Investigarea atenta a antecedentelor heredo-colaterale cu privire la existenta

infamilie a unui tipar cranio-facial ce se coreleaza cu o malocluzie Clasa II/2.
Argumentare: Tiparul muscular este mostenit, ca si cel osos si dentar. Se poate prevedea
evolutia si indica necesitatea de tratament.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------
Examenul functional. Medicul cerceteaza existenta urmatoarelor semne:
- la nivelul muschilor ridicatori activitatea musculara se descrie astfel: activitatea
electromiografica: in repaus, in ocluzie centrica, in intercuspdare maxima.
Examene paraclinice:
Examenul fotostatic: desi acest examen complementar reda in general semnele descrisela
examenul clinic, medicul poate sa culeaga date obiective, cuantificabile, pentru
diagnostic,evolutia sub tratament si rezultatele obtinute.
Fotografia de fata: poate releva asimetrie faciala totala, sau in unul din etaje; frecventetajul
inferior este asimetric; asimetrii prin deviatia mentonului in pierderea de ghidaj anterior sau prin
dezechilibre in zona laterala, consecinta pierderii zonei de sprijin in dentitia
mixta.
Fotografia de profil: medicul cerceteaza si identifica urmatoarele elemente: profil convex (grade
diferite de convexitate); pozitia transfrontala a buzei superioare (maxilar in pozitie anterioara,
proces dento-alveolar in pozitie anterioara); pozitie cisfrontala a mentonului (mandibula in
pozitie cisfrontala, proces dento-alveolar in pozitie posterioara); accentuarea treptei labiale, unghi
nazolabial micsorat (in proalveolo dentie).

II.Studiul de model: masuratorile sagitale arata o scurtare a arcadei in ambele tipuri (cu
retrodentia tuturor incisivilor sau numai a celor centrali).
- Vestibulo-pozitia incisivilor laterali si decalajul de pozitie cu cei centrali pot fi interpretate ca
rezultat al lipsei de spatiu, din cauza scurtarii arcadei superioare;

214
- Arcada este larga (mai rar ingustata); de asemenea, bolta palatina este larga, de cele mai
multe ori adanca, iar versantul anterior este abrupt;
- Regiunea alveolara proemina anterior – proalveolie superioara – intregul os alveolar pare
deplasat anterior in raport cu baza maxilarului; toate acestea dau un aspect de „arcada bazala”
marita, cu coroanele dintilor in endo- si retrodentie;
- arcada inferioara este ingustata mai frecvent decat cea superioara si se pot intalni cazuri in
care diferentele de dezvoltare transversala intre cele doua arcade sunt mari, ceea ce agraveaza
prognosticul; uneori, retrodentia este prezenta si la arcada inferioara.
- Incisivii, atat cei superiori pe fetele palatinale, cat si cei inferiori, pe fetele vestibulare, pot
prezenta, cu timpul suprafete de abraziune care pot interesa si dentina (daca parodontiul nu
cedeaza intre timp);
- planul de ocluzie este denivelat la arcada superioara, prin existenta unei suprapozitii relative a
regiunii incisive in raport cu regiunile laterale ale arcadei; acelasi model de denivelare se
poate observa si la arcada inferioara, cu accentuarea marcata a curbei Spee, care traduce, in
acelasi timp, si un grad mare de incongruenta laterala.

Sistemul dentar:
- supradentie superioara sau inferioara, sau amandoua in acelasi timp; retrodentie coronara
superioara;
- retrodentie inferioara;
- proalveolie superioara;
- unghi interincisiv peste 130°, care poate atinge 170°.
- Analiza dezvoltarii arcadei alveolare: medicul evalueaza: latimea transpalatala: mai mica
de 31 mm - lipsa de spatiu;
Recomandare: Latimea transpalatala se coreleaza cu tiparul facial, tonusul muscular si profilul
partilor moi.
Argumentare:
- Dolicocefalul indica terapie extractionala, brahicefalul indica expansiune ortopedica.
- Hipodivergentul contraindica extractiile dentare, hiperdivergentul permite extractii dentare. In
functie de caz, in ambele situatii se selecteaza anumite tipuri dentare de extras.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------
Ocluzia dentara: medicul identifica: ocluzie distalizata (clasa a II-a), la nivel canin; ocluzie
distalizata (clasa a II-a), la nivel molar, care poate merge de la relatie cap-la-cap pana la relatie de
superclasa; spatiu de inocluzie verticala de postura marit; o schema scheletica patognomonica.
Ortopantomografia:
- medicul cerceteaza si evidentiaza: zone de radiotransparenta radiculara pe incisivul lateral
in caz de lipsa de spatiu in zona incisivo-canina; imagine specifica lipsei de spatiu prin
convergenta radiculara si divergenta coronara;

215
 - relatii interdentare care evidentiaza lipsa de spatiu in zona premolar-canin, molar 2 ,
molar 3;
- tipul de rotatie mandibulara: anterioara: unghi goniac inchis, curbura preangulara stearsa,
condil inalt cu tendinta la dezvoltare anterioara, canal dentar angulat, ram ascendent inalt
si lat, reducerea ramurii orizontale a mandibulei;
- posterioara: unghi goniac deschis, condil gracil cu tip de crestere in sus si inapoi, ram
vertical scurt si ingust, ramul orizontal lat si abrupt, canalul dentar drept, ancosa
preangulara proeminenta.
Teleradiografia: medicul poate identifica urmatoarele date care pledeaza pentru protruzia
maxilara:
- unghiul SNA mai mare de 82°;
- punctul A fata de perpendiculara din Na la o distanta mai mica de 2 mm;
- unghiul ANB mai mare de 2-4°;
- AO-Bo mai mare de 2 mm;
- SNB = 78-80°.
Argumentare: O proportie mare din Clasa II/2 prezinta maxilarul intr-o pozitie retrudata, o alta
proportie in pozitie normala si o frecventa relativ mica intr-o pozitie anterioara.
Recomandare: Medicul cerceteaza relatia unghiului interincisiv cu dezvoltarea verticala.
Unghiul interincisiv la normodivergent este de 130°, la hiperdivergent mai mare de 130°, la
hipodivergent mai mic de 130°. Indicam a se controla si pozitia caninului, axul canin se
paralelizeaza la hiperdivergent si se oblicizeaza la hipodivergent.

Clasa II/2 – forme clinice complicate

Consideram forme clinice complicate generate de factori generali si factori loco-regionali.
Factori generali: stare generala de sanatate precara; maladii sindromice; grad de cooperare
scazut.
Factori loco-regionali: carioactivitate crescuta; extractii ale unor dinti permanenti (adesea
molarul 1 permanent); disfunctii mandibulo-craniene functionale sau anatomice.
Diagnosticul diferential:
- in interiorul Clasei II/2 si a claselor Angle.
Diagnosticul diferential in cadrul Clasei II/2:
- Clasa II/2 scheletala,
- Clasa II/2 dentara,
- Clasa II/2 tipar hipodivergent,
- Clasa II/2 tipar normodivergent,
- Clasa II/2 tipar hiperdivergent
Diagnosticul diferential in cadrul claselor Angle: malocluzia Clasa I, malocluzia Clasa II/1,
Clasa III, dizarmonia dento-alveolara cu inghesuire, meziopozitia generalizata. Diferentierea se
face pe baza datelor clinice si a examenelor paraclinice.

216
Prognostic:
Din punct de vedere al prognosticului, cresterea bazei craniului si a corpului mandibular este de
la simplu la dublu intre cele doua forme. Cresterea axului condilian este de asemenea foarte
diferita, de la 1-2 mm pe an pentru mandibula hipodivergenta, pe cand la mandibula
hiperdivergenta creste cu 0,5 mm pe ani, uneori chiar mai putin.
- Clasa II/2 hipodivergent sa poata fi tratata precoce si de regula fara extractii,
- forma hiperdivergenta beneficiaza de un tratament insotit de extractii dentare.

De asemenea, se poate conta in varianta hipodivergenta, pe o usoara rotatie mandibulara de tip

posterior, care sa corecteze supraocluzia incisiva, pe cand, in varianta hiperdivergenta,
necesitatea obtinerii unui efect de rotatie anterior mandibular, care sa avanseze si mentonul,
impune corectarea supraocluziei incisive prin ingresiunea zonelor frontale

6. CONDUITA TERAPEUTICA
Tratamentul profilactic: actiunile terapeutice care vor antrena corectarea tulburarilor din Clasa
II/2 vor viza modificari la nivel scheletic, cat si la nivel dento-alveolar si ocluzal, compensator
sau in hipercorectie, astfel incat rezultatul ortodontic sa se mentina; in cazul pacientilor in
perioada de crestere, scopurile terapiei sunt de a modifica si orienta raporturile
dintre diferitele entitati scheletice cranio-faciale, astfel incat modelul de crestere sa se reia pe o
directie favorabila
Tratamentul precoce:
Dentitia temporara: tratamenul interceptiv este introdus in dentitia temporara ca o exceptie.
Obiective:
- inlaturarea cauzei;
- evaluarea dezechilibrelor produse si tratarea lor cu mijloace terapeutice cat mai simple si
intr-un timp cat mai scurt;
- modelarea cresterii;
- imbunatattirea mediului functional si prin aceasta echilibrarea balantei intre unitatea
scheletala si matricea musculara functionala;
- reglarea relatiilor intermaxilare.
Optiune: Alegerea dispozitivului ortodontic va fi facuta de catre medic in functie de:
- dezechilibrul existent (scheletal, dental, muscular);
- gradul de cooperare al pacientului;
- conditiile socio-economice.
Tratamentul in perioada dentitiei mixte:
Obiectivele tratamentului sunt:
- echilibrarea cresterii scheletale si a relatiilor intermaxilare;
- echilibrarea activitatii musculare intre grupurile antagoniste;
- desfasurarea normala a functiilor;

217
 - urmarirea si dirijarea eruptiei dentare (grupul incisivo-molar) cu obtinerea unor relatii
echilibrate sagitale, transversale si verticale.
Se recomanda utilizarea terapiei ortodontice prin:
- aparate hibride (expansiune lenta);
- aparate functionale (reglatorul functional Frankel tip I, activatoarele rigide);
- aparate fixe poliagregate, acolo unde este cazul.
- In cazurile de dezechilibre maxilare mari se practica mecanoterapie lenta asociata cu
mioterapie.
- Sunt folosite aparatele de expansiune asociate cu activatoare, sau numai activatoare.
- Un control bun asupra pozitiei molarului 1 maxilar, cu efecte modelante ale cresterii
maxilarului superior este head-gear-ul.
- In functie de gravitatea anomaliei (ocluziile inverse laterale scheletale cu index palatal
marit) sunt utilizate disjunctoarele.
Optiune: Medicul selecteaza dispozitivul necesar cazului clinic :
- placile palatinale de expansiune;
- activatoarele;
- head-gear-ul;
- disjunctoarelor
- trainer-ul.
Tratamentul in a doua perioada a dentitiei mixte: medicul va supraveghea urmatoarele:
- evaluarea lee-way space-ului;
- secventa de eruptie dentara.
Terapia utilizata va fi reprezentata de: activatoare, extrem de utile, mai ales in formele cu
retrognatism mandibular; terapia prin activatoare, asociata in caz de necesitate cu aparate
extraorale (Head-gear-ul); terapia biomecanica.
Tratamentul in dentitia permanenta: medicul va avea obiective: faciale; scheletale;
dentare; functionale; stabilitatea rezultatelor tratamentului ortodontic. Optiunile de tratament vor
fi: tratament nechirurgical, tratament chirurgical. Tip de tratament: tratament conservativ,
tratament extractional.
Tratamentul conservativ:
- intervine prin: expansiune – disjunctie; distalizare cu dispozitiv de tip pendulum;
- deplasare spre anterior;
- stripping.
- Mijloace de tratament: aparatemobile; aparate mobilizabile; aparate fixe.
Optiuni pentru realizarea diferitelor tipuri de tratament:
- aparate biomecanice;
- disjunctoare;
- pendulum;
- distal-jet;
- head-gear

218
- elastice Clasa a II a
- elastice cu jig;
- jasper jansen
- dispozitiv Nance
Tratamentul extractional: este impus de lipsa de spatiu din arcul dentar. Extractia se face in
functie de : tiparul facial; grosimea partilor moi; tipul de rotatie;
Extractia PM1 la maxilar si a PM1 la mandibula: medicul indica aceasta extractie cand
sunt intrunite cumulativ urmatoarele caracteristici:
- discrepanta severa in arcul dentar;
- relatie dentara de Clasa a I a sau Clasa a II-a;
- unghi FMA de la valoare medie la mare >28 grade
Extractia PM 2 la maxilar si mandibula: medicul indica aceasta extractie cand sunt intrunite
cumulativ urmatoarele caracteristici:
- tipar scheletal bun;
- discrepanta in arcul dentar de la usor la moderat;
- tesuturile moi intr-o conditie de normalitate sau cu un dezechilibru usor.
Extractia PM1 maxilar: medicul indica aceasta extractie cand sunt intrunite cumulative
urmatoarele caracteristici:
- protruzie maxilara; inghesuire maxilara;
- Clasa a II a dentara;
- pozitia incisivilor inferiori buna sau cu o usoara inghesuire;
Extractia PM1 la maxilar si a PM2 la mandibula: medicul indica aceasta extractie cand sunt
intrunite cumulativ urmatoarele caracteristici:
- model scheletal Clasa a II a de la usor la moderat;
- discrepanta in arcul dentar de la usor la moderat;
- relatie dentara Clasa a II a;
- dezechilibrul tesuturilor moi faciale la mandibula;
- unghiul FMA de la scazut la mediu; <28 grade

Recomandare: Decizia de extractie poate sa vizeze si alte tipuri dentare, element ce ramane in
responsabilitatea medicului.
Argumentare: Starea de sanatate odontala a pacientului impune maniera de rationament a
medicului. Tratamentul extractional va fi urmat de regula de terapie ortodontica fixa poliagregata.
Tratamentul ortodontico - chirurgical (chirurgie ortognatica)
Recomandare: Abordarea se va face de la diagnostic la contentie in echipa interdisciplinara.
7. URMARIRE SI MONITORIZARE: indiferent de tipul de tratament aplicat (interceptiv,
curativ) pacientul va fi urmarit pe toata perioada de contentie, atat pentru cea naturala cat si
pentru cea artificiala. Durata contentiei, dupa tratamentul activ, va fi egala sau mai mare decat
perioada de tratament propriu-zis. In functie de etapa la care se gaseste pacientul medicul

219
urmareste fenomenele de dinamica evolutiva ale aparatului dento-maxilar intervenind la
necesitate.

Malocluzia de clasa a III-a (decalajul intermaxilar invers sau sindromul progenic)

DEFINITIE
Malocluzia de clasa a III-a cuprinde un set de anomalii caracterizate prin raporturi mezializate si
ocluzie inversa frontalacu sau fara inocluzie sagitala. Modificarile intereseaza atat maxilarul
inferior cat si cel superior.
ETIOPATOLOGIE
- Sindrom progenic adevarat prin cresterea exagerata a mandibulei determinata de factori
ereditari si endocrini
- Sindrom progenic fals care poate fi:
a. Deficit de dezvoltare a maxilarului superior (factori endocrini si ereditari)

220
 b. Pozitia anterioara a mandibului determinata de urmatorii factori :
- Factori functionali ce duc la conducerea fortata a mandibulei in pozitie anterioara
- Obiceiuri vicioase (ticuri de propulsie, obiceiuri de postura)
- Dormit in hiperflexie
c. Macrogosia
d. Modificari de ax ale dintilor anteriori
Pozitia anterioara a mandibulei avem urmatoarele manifestari clinice
a. Ocluzie inversa frontala prin conducere condiliana (articulara)
b. Ocluzie inversa frontala prin conducere de natura cuspidiana (ocluzie inversa fortata)
In cazul unor modificari ale axului dintilor :
a. Ocluzia inversa frontala prin modificari de ax ale tuturor dintilor frontali
b. Angrenaj invers frontal (modificari la unul sau 2 dinti)

MANIFESTARI CLINICE
Maxilarul inferior poate
- Fi dezvoltat in exces
- Poate fi ghidat intr-o pozitie anterioara
Modificari faciale generale :
- Fata aplatizata cu obraji infundati
- Profil concav
- Deplasarea pct. Nsa inapoia plan Dreyfuss sau deplasare pct. Gn inapoia planului Simon
- Buza superioara infundata si in raport invers cu cea inferioara
Aspect facial macrognatie:
- Menton proeminent si profil concav
- Sant labio mentonier fals
- Etaj inferior crescut
- Unghi mandibular deschis (140-145 grade )
- Ram orizontal cu oblicitate accentuata
- Treapta buze inversata
Aspect facial pseudognatie :
- Lipsa dezvoltare maxilar superior
- Inversare treapta buze
- Etajul inferior doar putin marit
- Unghi mandibular usor crescut
Oculzie inversa de obisnuita/de conducere cuspidiana
- Profil drept sau usor concav
- Menton in dreptul pct. A
- Treapta buza usor inversata
- Unghi mandibular nemodificat

221
Ocluzie inversa prin modificarea axului dintilor
- Inaltime etaje maxilare nemodificate
- Unghi mandibular nemodificat
- Menton in pozitie normala
Examen endobucal
- La avansarea mandibulei se pune in evidenta o arcada alveolara mica in raport cu cea
coronara
- Ocluzia este mezializata
- Oculzia este inversa frontal sau total
- Exista sau nu spatiu de inocluzie sagitala
- Pot fi prezente incongruente dento-alveolare si inocluzie sagitala
- Tulburari parodontale, spatiu periodontal largit
Particularitati la dezvoltarea in exces a mandibulei
- Diasteme frontale mai ales la dintii temporari la arcada inferioara ( mai ales in regiunea
canini , molari)
- Precocitate in eruptia dintilor permanenti
- Spatii intre dintii permanenti in regiunea laterala
- Marirea arcului inferior in sens transversal si sagital
Particularitati in dezvoltarea insuficienta a maxilarului superior si arcadei superioare:
- Absenta diastemelor si micsoararea diastemelor fiziologice
- Scurtarea arcadei dentare
- Retrodentie superioara si abraziune
- Baza apicala maxilara mai mica in sens trasversal si sagital
Planul post lacteal
- Normal – treapta meziala pana la 2mm
- Anormal – treapta meziala peste 2 mm

TULBURARI FUNCTIONALE
a. Fizionomice
- Fizionomia afectata in toate formele cu intensitate crescuta in cele cu etaj inferior
micsorat
- Aspect facial dezagreabil cand zambeste
- In cazul despicaturilor labio-maxilo-palatine (DLMP) se adauga si acest aspect
b. Masticatorii
- Reducere considerabila a functiei (pana la 50%)
- in general se executa doar miscari de ridicare si coborare a mandibulei cu eficienta
scazuta
- in cazul DLMP functia masticatorie este mai agravata
c. Fonatia – este afectata in cazul DLMP

222
 d. Parodontale : parodontiu este suprasolicitat in zona laterala si o lipsa de solicitare in zona
frontala cu aparitia de atrofii orizontale si largirea spatiului parodontal
e. Tulburarile ocluzale sunt determinate de lipsa de ghidaj anterior si transferul ghidarii
miscarilor la nivel lateral. Gravitatea este diferita in functie de gravitatea anomaliei.
- Ocluzia mezializata cu ocluzie inversa frontala dar contact la nivel lateral tulburarile
sunt reduse
- Malocluzia este insotita de inocluzie verticala frontal si lateral (cu contact doar pe
ultimii molari) gravitatea este deosebita cu miscari dezordonate fara suprafete de uzura
- La pacientii peste 30 ani caracteristic traumelor ocluzale gasim si aparitia cariilor de
colet multiple si in explozie
f. Modificari la nivelul ATM : crepitatii si cracmente
INVESTIGATII
Rx – distanta intre germenii dintilor succcesionali
Teleradiografie
- Unghi SNA mai mic de 80 grade ( normal 85 grade)
- Unghi SNB mai mare de 78 grade (normal 80 grade)
- SNA –SNB valoare negativa (normal 2 grade)
- Distanta Nsa – Nsp micsorata
- Diagonala S-Nsa micsorata
- Cresterea marcata a ramurii mandibulara cu sau fara deschiderea unghiului mandibular
DIAGNOSTIC POZITIV
- Aspect clinic
- Pe modele se observa decalajul sagital
- Pe teleradiografia : se observa dezvoltarea insuficienta a bazei maxilare si o dezvoltare in
exces a mandibulei

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
- Se face intre progenia adevarata si cea falsa
TRATAMENT
Profilactic :
- Inlaturarea cazurelor care duc la aparitia si agravarea anomaliei atat etiologic, genetic,
dismetabolic si functional
a. Combaterea rahitismului
b. Alimentatia naturala (in dezv normala in sens transversal si sagital al etaj inferior)
c. Combaterea obiceiurilor viciioase (deconditionarea muscarii buzei superioare)
d. Reeducarea respiratiei orale
e. Reeducarea dormit in hiperflexie
f. Combatere ticuri de propulsie mandibulara
Tratament ortodontic biomecanic

223
 - 92% din cazuri modificarile in plan sagital ale maxilarului superior sunt combinate cu
modificari dentoalveolare superioare si inferioare in alte planuri
- 60% din cazuri sunt cantonate la ambele maxilare
Obiectivele tratamentului
- Gradul relatiilor in sens sagital al celor doua maxilare
- Gradul relatiilor sagitale ale celor doua arcuri dento-alveolare
- Gradul decalajului transversal intre arcadele dento-alveolare
- Gradul supraocluziei incisive sau gradul inocluziei verticale
Gradul incongruentei dento-alveolare superioare
- Decalajul intermaxilar are un rol importan in instalarea tulburarilor malocluziei de clasa a
III-a cat si alegerea intre tratament chirurgical sau ortodontic
- Relatiile in sens sagital ale procesului alevolar si dentar superior sunt determinante in
agravarea sau compensarea disarmoniei si alegerea tipului de tratament
- In formele de retroalveolie cu retrodentie si proalveolie cu prodentie inferioara prin
normalizarea axului arcadelor si dintilor si prin salt articular se obtine ghidaj anterior si
relatii normale
- In caz de inocluzie sagitala insotita de compensare prin proalveolie superioara , prodentie
superioara si retroalveolie si retrodentie inferioara tratamentul este dificil fiind
chirurgicala sau chirurgical ortodontic
- Relatiile transversale dento-alveolare sunt uni sau bilaterale si se datoreaza decalajului
sagital si si interventiei factorului functional ocluzal. Dimensiunea verticala a etajului
inferior este dat de inaltimea procesului alveolar si a dintilor in zonele laterale sieste dat
de unghiul mandibular si condilian
a. Un unghi goniac micsorat reduce etajul inferior si determina o supraocluzie frontala
b. Marirea unghi goniac da un prognostic rezervat tratamentului ortodontic
- Disamonia dentoalveolara cu incongruenta complica tratamentul.
- Arcada inferioara este marcata de de spatieri si proalveolodontie . Se are in vedere
largirea arcadei superioare si congruenta arcadelor
Corectarea ocluziei inverse frontale
Factorii cei mai importanti pentru corectare sunt:
- Relatiile sagitale ale celor doua maxilare se corecteaza compensator (vestibularizand IC si
retrudand inferiorii
- Prezenta ocluziei deschise
- Opozitia limbii – limiteaza tratament compensator
Corectarea relatiilor verticale
- Relatiile verticale frontale sunt esentiale in mentinerea tratamentului ortodontic ( la
inoculzia verticala )
Corectarea ocluziei in plan transversal si echilibrarea contactelor ocluzale
- Largirea arcadei superioare (care este mai putin dezvoltata)
- Se face usor atat in ocluzia inversa unilaterala si bilaterala simetrica

224
 - Apar probleme cand baza apicala maxilara este ingustata
PRINCIPII DE TRATAMENT - in functie de grativatea malocluziei : redusa , medie si extrema
Tratamentul maloculziei clasa a III-a gravitate redusa
- Decalaje intermaxilare reduse
- Supraacoperire frontala de ½ fara inocluzie sagitala
- „drum de inchidere „ in treapta mezializata
Abordarea
- Vestibularizare dinti frontali
- Rezolvarea incongruentelor arcadei superioare
- Salt articluar se face cu gutier cu sau fara tractiune
- Se poate face si intrudarea gup frontal inferior si protrudarea celor superiori cu aparate
functionale, gutiera plan inclinat frontal, reglator Frankel 3 sau bionator functional 3
- Odata realizat saltul si raporturi normale dezvoltarea arcadelor se face normal
Tratamentul maloculziei clasa a III-a gravitate medie
- Decalajele intre bazele maxilare este mai accentuat
- Pacient mai mare de 10 ani
- Se impune modificarile bazei una fata de cealalta
Abordare
- Tractiuni intermaxilare cu aparate de tip masca Delaire
- Intraoral va fi ancorata pe gutiere iar placa va fi despicata transversal cu surub sagital va
putea stimula alungirea arcadelor
- Eventual se aplica si un scut lingual
- Aparatura fixa de tip Mollin care alungesc arcada si apoi tractiuni de clasa a III-a
- Atentie ! Deplasarea sagitala a maxilar superior este insotita de o rotatie de tip anterior a
mandibulei ceea ce poate duce la inocluzie verticala frontala. Tractionarea sagitala se face
inainte si in jos.
Tratamentul maloculziei clasa a III-a gravitate extrema
- Reprezinta aprox 20 % dintre cazuri
- Decalaj mare intre bazele maxilare
- Prognatism ridicat cu etaj inferior marit si retrognatism maxilar
- Fenomene compensatorii cu prodentie maxilara si retroalveolie inferioara
- In 80% dintre cazuri se adauga inocluzie frontala sau totala cu rotatie posterioara a
mandibulei
Abordarea
- Repozitionarea chirurgicala a bazelor maxilare
- Tratament fix
- Tractiuni intermaxilare

ANOMALIA DE CLASA a III-a ANGLE (GHID DE ORTODONTIE)

225
1. INTRODUCERE
1.1 Definitie
Malocluziile de Clasa a III-a reprezinta o entitate dismorfica incontestabila in ceea ce priveste:
manifestarile lor estetice si functionale; dezechilibrul facial uneori greu de suportat de catre
pacient, ocluzia anterioara inversa cu dezavantajele ei. Cu exceptia prognatiei mandibulare
ereditare, o mare parte (33-43%) din cazurile scheletice ale Clasei a III-a, observate la varsta
ortodontica, sunt de dezvoltare insuficienta a maxilarului sau combinatii de dezvoltare maxilara
insuficienta cu progenie. Astfel, profilul prognatic apare in doua tipuri de anomalie: progeniile
false si adevarate
1.2 Prevalenta
Clasa a III-a afecteaza 4,16% din populatia globului, depistarea precoce a unei pro-alunecari si
corectarea sa permite prevenirea transformarii unei anomalii functionale intr-una scheletica.
1.3 Conduita actuala
Cea mai mare parte a malocluziilor de Clasa a III-a devine evidenta pe parcursul sau dupa eruptia
dintilor temporari sau pe parcursul eruptiei incisivilor permanenti. O malocluzie de Clasa a III-a
in dentitia temporara trebuie atent evaluata si monitorizata pentru a observa daca semnele se
agraveaza sau au tendinta de autocorectare.
1.4 Forme clinice
Tabloul clinic cel mai caracteristic si cel mai sever din punct de vedere al manifestarilor si
prognosticului este dat de o dezvoltare in exces a mandibulei.
Prognatismul mandibular anatomic (sindromului prognatiilor adevarate – macrognatii) se
caracterizeaza prin dezvoltarea in exces a corpului mandibulei in plan sagital si inversarea
ocluziei in regiunea frontala in timp ce la maxilarul superior se constata o dezvoltare in minus.
Pseudo-prognatismul mandibular (sindromului prognatiilor false sau retrognatii superioare sau
conducere fortata). In aceasta grupa sunt incluse formele clinice ce au drept caracteristica pozitia
anterioara a mandibulei in momentul trecerii de la inocluzia fiziologica la ocluzia centrala, fara
modificari morfologice ale mandibulei.

Anomaliile de clasa a III-a se caracterizeaza prin: rapoarte mezializate la nivelul molarilor primi
permanenti; ocluzie inversa frontala cu sau fara inocluzie sagitala inversa. Doar 1/4 din totalul
pacientilor ce solicita terapie ortodontica se inscriu in grupul progenic.

5. EVALUARE SI DIAGNOSTIC
5.1 Prognatia mandibulara cu macrognatie sau progenieprognatie mandibulara adevarata.
Pentru aceasta anomalie investigatiile etiologice trebuie facute in directiile urmatoarelor trei
categorii de cauze:
- ereditatea
- tulburari endocrine + neuropsihice
- evolutia si transformarea unei pseudo-prognatii mandibulare.
- Uneori, ereditara este numai tendinta la evolutie catre prognatia mandibulara.

226
Elemente clinice pentru depistarea unui pacient cu risc de dezvoltare a malocluziei clasa III:
- anodontii de incisivi laterali;
- interval prea mare de timp intre eruptia frontalilor inferiori si cei superiori;
- obstructia cailor nazale (amigdale hipertrofice) care obliga mandibulasa vina intr-o pozitie
mai anterioara pentru a elibera caile respiratorii;
- obiceiuri vicioase, inspecial de sugere a buzei superioare, ticuri de propulsie;
- prognatie mandibulara functionala in perioada dentitiei mixte,
- cu ocluzie inversa frontala datorita lipsei de abrazie a cuspizilor caninilor temporari;
- o parte din pseudo-prognatiile produse fie prin deficit de dezvoltare a maxilarului
superior, fie prin relatii anormale intermaxilare, cu timpul pot genera exces decrestere
mandibulara, capatand caracter de macrognatie;
- patogenic aceasta transformarese explica prin modificarea relatiilor de control interarcadic
si prin modificarea directiilor de transmitere a fortelor functionale;
- caderea in grup a incisivilor superiori, daca eruptia succesorilor se face cu intarziere mare,
poate avea ca rezultat o vestibulo-inclinare a incisivilor inferiori (prodentie) sub actiunea
limbii;
- Incisivii superiori, cand vor erupe, vor intra cu ei in raport de ocluzie inversa;
- macroglosia poate determina o vestibularizare mai accentuata a incisivilor inferiori, de
asemenea particularitatile musculaturii buzei superioare, care actioneaza concentric,
retrudand incisivii superiori, se cumuleaza cu actiunea excentrica a limbii, care
protrudeaza incisivii inferiori; aceste actiuni musculare particulare s-ar exercita inca din
perioada eruptiei dentare, ulterior apar si modificari in ritmul de crestere al maxilarelor.

Aspect clinic: modificarile cele mai caracteristice se intalnesc in prognatia mandibulara cu

macrogenie; examenul exobucal evidentiaza: forma de „galos” a ramurii orizontale a
mandibulei; proeminenta mentonului; profil concav; procheilie inferioara; raport labial inversat;
stergerea santului labio-mentonier; etajul inferior marit; deschiderea unghiului goniac; mentonul
este proeminent mult anterior, putand chiar sa depaseasca planul nazo-frontal cu punctul
Gnathion, dand intregului profil facial un aspect concav; santul labio-mentonier este sters, buza
inferioara este proeminenta anterior, regiunea buzei superioare apare infundata. In cazuri foarte
accentuate, buza superioara se gaseste in spatele incisivilor inferiori. Treapta labiala este
inversata (in special prin procheilie inferioara); etajul inferior al fetei este marit. Unghiul
mandibular este larg deschis, putand ajunge pana la valori foarte ridicate (140o-145o). Ramura
orizontala a mandibulei prezinta o oblicitate accentuata. Exista o relatie directa intre deschiderea
unghiului mandibular si marirea inaltimii etajului inferior al fetei, pseudo-prognatismul
mandibular. Examenul exobucal evidentiaza: fata aplatizata; obraji infundati; profil concav;
raport labial inversat, gnathion-ul normal situat; dimensiunea etajului inferior nemodificata.; in
pseudo-prognatia mandibulara (pseudo-progenia, retrognatia superioara), prin lipsa de

227
dezvoltare a maxilarului superior, se observa de asemenea profilul concav si o inversare a treptei
labiale (modificarile sunt insa mai putin accentuate).
Punctul nazo-spinal si buza superioara (retrocheilie superioara) ocupa o pozitie posterioara in
cadrul campului de profil facial, traducand deficitul de dezvoltare a maxilarului superior.
Gnathion-ul ocupa o pozitie relativ normala (adica in dreptul planului orbito-frontal si al planului
central al campului de profil facial al lui Andressen). Dimensiunea etajului inferior al fetei si
deschiderea unghiului mandibular sunt putin modificate. Cand cauza retrognatismului se
datoreaza despicaturii labio-maxilo-palatine, gravitatea modificarilor fizionomice este maxima, la
tulburarile anterioare adaugandu-se defectiuni ale aripii nazale.
Aspect clinic: in ocluziile inverse frontale (generate fie de o conducere cuspidiana, fie de o
obisnuinta – de natura articulara) semnele faciale sunt asemanatoare cu cele din prognatia
mandibulara cu macrognatie, dar sunt de intensitate mai redusa. Profilul este drept sau usor
concav, mentonul ocupa o pozitie anterioara; treapta buzelor este usor inversata, dar unghiul
mandibular nu este modificat, regiunea buzei superioare nu este infundata. Etajul inferior al fetei
poate fi usor marit, datorita pozitiei anterioare a mandibulei. Cand ocluzia inversa frontala este
rezultatul numai al modificarilor de ax ale dintilor anteriori, semnul facial caracteristic il
constituie inversarea treptei labiale. Inaltimea etajului inferior al fetei si unghiul mandibular nu
sunt modificate, mentonul ocupa o pozitie normala in cadrul profilului.
In angrenajul invers se pot observa uneori modificari usoare ale raportului inter-labial, cand
buza inferioara este impinsa de vestibulo-pozitia unor incisivi inferiori. Prin miscarea buzelor
devin vizibile malpozitiile incisive si angrenajul invers.
Recomandare: Investigarea atenta a antecedentelor heredo-colaterale cu privire la existenta in
familie a unui tipar cranio-facial ce se coreleaza cu o malocluzie Clasa III.
Examenul functional: aspectul facial este caracteristic si in anomaliile foarte accentuate,
proeminenta exagerata a mentonului, inversarea treptei labiale, uneori o distanta sagitala intre ele,
marirea etajului inferior, toate acestea dau o infatisare particulara.
Testul de retropulsie mandibulara:

Test ( - ) Test partial (+) Test (+)

angrenaj invers ocluzia inversa de conducere ocluzia inversa frontal de
cuspidiana conducere condiliana
Ocluzie inversa frontala
Retrognatie maxilara
Prognatie mandibulara prin
macrognatie

Concluzie: Acest test serveste pentru diferentierea tablourilor clinice produse prin pozitionarea
anterioara a mandibulei de restul anomaliilor din grupa prognatiilor.
Examene paraclinice:

228
I. Examenul fotostatic: desi acest examen complementar reda in general semnele descries la
examenul clinic, medicul poate sa culeaga date obiective, cuantificabile, pentru diagnostic,
evolutia sub tratament si rezultatele obtinute.
Fotografia de fata: poate releva asimetrie faciala totala, sau in unul din etaje; frecvent etajul
inferior este marit.
Fotografia de profil: medicul cerceteaza si identifica urmatoarele elemente: profil concave
(grade diferite de concavitate); pozitia buzei superioare; pozitia mentonului; treapta labiala, unghi
nazolabial.

II.Studiul de model: se constata aceleasi modificari semnalate la examenul clinic: cresterea

dimensionala exagerata a mandibulei in cele trei planuri. In cazul retrognatismului maxilar se
constata modificari de dezvoltare ale arcadei alveolare in plan sagital si transversal. Modificari de
ocluzie: ocluzie mezializata cu ocluzie inversa frontala sau ocluzie inversa totala.

Sistemul dentar: prognatismul mandibular anatomic:

- existenta unor diasteme foarte mari in perioada dentitiei temporare la arcada inferioara;
existenta pe radiografie a unor distante mari intre germenii dintilor permanenti de
succesiune din zona de sprijin la arcada inferioara;
- eruptia dintilor permanenti inferiori din sectoarele laterale ale arcadelor cu spatii intre ei
(inclusiv spatiul dintre canin si premolarul prim);
- prodentie cu diasteme;
- in dentitia mixta si dentatia permanenta, cand deficitul de dezvoltare a maxilarului
superior este initial, axul incisivilor superiori este normal sau adesea in prodentie, ca un
fenomen ansamblu ramane scurtata;
- baza apicala este micsorata transversal (la nivelul boselor canine) si sagital (lungimea
totala alveolara);
- incisivii superiori sunt inclinati in retrodentie si pot prezenta suprafete de abrazie pe fata
vestibulara datorita frecarii cu incisivii inferiori;
- pseudo-prognatismul mandibular: in endoalveolia superioara se remarca palatinizarea
incisivilor superiori, articularea molara mezializata datorandu-se pro-alunecarii
mandibulei.

Analiza dezvoltarii arcadei alveolare: in ocluziile frontale inverse de conducere articulara,

nu se pun in evidenta modificari caracteristice ale arcadelor dentare; in ocluziile inverse de
conducere cuspidiana (ocluzii inverse fortate) pot fi observate unele modificari la nivelul
arcadelor: lipsa de abrazie a caninilor temporari, existenta unor obturatii ocluzale in exces,
migrarea verticala a unor dinti. In angrenajele inverse conturul arcadelor este modificat in special
prin malpozitiile incisivilor interesati in angrenajul anormal.

229
Ocluzia dentara: progantismul mandibular anatomic: Modificarile ocluzale se evidentiaza
prin:
- rapoarte mezializate la nivelul molarilor, caninilor si ocluzie inversa frontala;
- rapoarte de ocluzie inversa laterala uni sau bilaterale cu instalarea ocluziei inverse totale
(uneori apar laterodeviatii prin existenta pantelor cuspidiene de conducere fortata);
- rapoarte de ocluzie verticala – prognatiile mandibulare pot prezenta o supraocluzie
accentuata care se corecteaza dupa tratament ortodontic si constituie un factor de
stabilitate.
- Alteori se intalneste ocluzie deschisa, situatie greu de rezolvat, prognosticul este rezervat
iar contentia nu poate fi asigurata pe cai naturale; ocluzia inversa frontala poate fi fara sau
cu un spatiu de inocluzie sagitala.

Ocluzia dentara: pseudo-prognatismul mandibular: in ocluziile inverse, produse prin

modificari de ax ale incisivilor cand tabloul clinic este cauzat de un deficit de dezvoltare a
maxilarului superior,
- rapoartele sagitale de ocluzie la nivelul reperelor laterale sunt fie in limitele normale, fie
foarte putin modificate, in ultima eventualitate ele indica de fapt rasunetul mai larg pe
care-l au si aceste anomalii;
- angrenajul invers frontal intereseaza 1-2 incisivi alaturati sau 2 dinti simetrici;
- poate exista si o alternanta de zone cu dinti in rapoarte normale si dinti in rapoarte
inversate, dand un aspect de „ocluzie in zigzag”.
- In aceasta alternanta pot fi cuprinsi uneori si caninul si premolarul prim. In angrenajele
inverse, malpozitiile dintilor interesati sunt accentuate si blocajul ocluzal este foarte
strans.
Ortopantomografia: pe radiografiile cu film retro-alveolar sau pe radiografiile panoramice
excesul de dezvoltare mandibulara este pus in evidenta prin existenta unor distante ,uneori
foarte mari, intre germenii dintilor succesori din zona de sprijin; tipul de rotatie mandibulara:
posterioara: unghi goniac deschis, condil gracil cu tip de crestere in sus si inapoi, ram vertical
scurt si ingust, ramul orizontal lat si abrupt, canalul dentar drept, ancosa preangulara
proeminenta.

Teleradiografia: prognatismul mandibular anatomic: spatieri intre germenii dintilor

permanenti; semne de crestere exagerata a mandibulei: marirea ramurii orizontale a mandibulei in
raport cu baza craniului (normal Gn ~ Go = S ~N+3mm); oblicitatea ramurii orizontale avand
drept consecinta marirea unghiurilor mandibulei: unghiul S – Gn (axa Y) F (arata sensul cresterii
mandibulei). Normal valoarea este de 65o– se reduce ca urmare a deplasarii in jos si inainte a
punctului Gn; unghiul Schwarz (bazele maxilare Spna – Spnp/ M). Valoarea normala 20o. Creste
datorita oblicitatii marginii inferioare a mandibulei; unghiul Tweed (planul F / planul M). Normal
22o-25o. Perpendiculara de pe dreapta SN din punctual N formeaza cu planul mandibular un
unghi cu o valoare normala de 60o. Valoarea unghiului scade ca urmare a oblicitatii corpului

230
mandibular; unghiul Goniac cu valoare normala de 110o-120o, creste pe masura oblicitatii
corpului mandibulei; semne ale deficitului de dezvoltare a maxilarului: micsorarea unghiului
SNA (valoare normala 85o dupa Schwarz), SNB cu valoare crescuta; baza maxilarului superior:
distanta dintre spina nazala anterioara si spina nazala posterioara este mai mica decat 7 / 10 din
distanta N ~ Se; modificari ale unghiurilor de profil: unghiul ANB – are valori negative (< 2o) ca
urmare a cresterii marimii unghiului SNB; unghiul de profil al fetei, unghiul Nasion ~punctul A
~Pogonion este mai mic de 180o, (profil concav si unghiul de profil deschis inainte); unghiul de
profil al mandibulei (perpendicular din Nasion pe Nasion ~Sella) face un unghi mai mic de 60o
cu planul bazal mandibular, din caza oblicitatii marginii inferioare mandibulare; modificari ale
axelor dintilor: axa incisivului central superior formeaza cu planul de la Frankfurt unghiul F cu
valoarea de 105o-107o. Micsorarea lui evidentiaza o retrodentie; axa incisivului central inferior
formeaza cu planul bazal mandibular unghiul IM cu valori normale intre 90o (cu toleranta de +/-
5o), valoarea lui crescand in prodentiile inferioare; unghiul ANB mai mic de 2o sau valori (-);
unghiul N~A~Pg mai mic de 180o cu deschidere anterioara.

Teleradiografia: pseudo-prognatismul mandibular: in retrognatismul maxilar se constata:

reducerea dimensionala sagitala a bazei alveolare (Spnp- Spna) in raport cu baza mandibulei (mai
mica decat 2/3 din aceasta); unghiul SNA mai mic de 80o; unghiul SNB cu valoare normala;
unghiul ANB mai mic de 2o sau valori (-); unghiul N~A~Pg mai mic de 180o cu deschidere
anterioara; in prodentie inferioara cu ocluzie inversa frontala rezulta: cresterea unghiului pe
care-l face axul incisivilor inferiori cu planul bazal mandibular (unghiul
IM > 95o); scaderea unghiului pe care-l face axul incisivilor superiori cu planul Frankfurt
(unghiul IF < 107o); unghiul interincisiv prezinta o tendinta de scadere Ii < 130o.
Recomandare: Formularea diagnosticului sa reprezinte o sinteza bazata pe date obiective ale
examenului clinic, coroborat cu examenele paraclinice. In cazurile care necesita interpretari de
mare finete si exactitate este de dorit abordarea diagnostica interdisciplinara.
Prognatismul mandibular anatomic: diagnostic diferential: prognatia mandibulara
functionala (drumul de inchidere este normal pana intalneste contactul prematur, moment in care
condilii se deplaseaza uni sau bilateral pentru a realiza ocluzia de obisnuinta); retrognatie
maxilara – determinata de hipodezvoltarea maxilarului in plan sagital si transversal (fata concava,
fara pometi); retroalveolie superioara – se caracterizeaza printr-o ocluzie inversa frontala fara
rasunet scheletal. Malocluzia este situata la nivelul arcadei alveolare (maxilare cu dimensiune
normala); proalveolie inferioara – este rezultatul presiunii linguale in timpul deglutitiei, versia
incisivilor inferiori, sindromul Down; prodentie inferioara sau retrodentie superioara.
Pseudo-prognatismul mandibular: retrognatia maxilara: diagnosticul diferential se face cu:
prognatia mandibulara prin macrognatie; prognatia mandibulara functionala; prodentia inferioara
cu ocluzie inversa frontala; retrodentie superioara (modificarea axului de inclinare a dintilor);
prognatia mandibulara functionala: diagnosticul diferential se face cu: retrognatia maxilara;
prodentia inferioara; retrodentia superioara; ocluzia inversa frontala; prognatia mandibulara
adevarata (testul de retropulsie a mandibulei); prodentie inferioara cu ocluzie inversa frontala:
diagnosticul diferential se face cu: prognatia functionala prin ocluzie terminal mezializata, unde

231
exista un contact precoce intre dinti, de obicei la canini, si unde se remarca o propulsie meziala a
mandibulei in ocluzia terminala; retrognatia sau retro-alveolia superioara, unde retropozitia
punctelor Spna si Prosthion fata de planul nazo-frontal sunt evidente.
Prognosticul este dependent de: etiopatogenie, tiparul facial, tipul de crestere, factorii de mediu,
varsta la care este descoperit pacientul; cand pozitia condililor mandibulari este distala, unghiul
goniac este obtuz, planul mandibular este inclinat in jos si inapoi, prognosticul este nefavorabil;
cand condilii mandibulari au o pozitie anterioara, unghiul goniac nu este mare, mandibula are
tendinte de orizontalizare, prognosticul este favorabil; proalveolia incisiva are un prognostic
favorabil atunci cand corectia este obtinuta fara a perturba rapoartele dintre axele incisivilor, fata
de baza apicala. In proalunecare prognosticul este favorabil.
6. CONDUITA TERAPEUTICA
Tratamentul profilactic:
In cazurile cu macrogenie anatomica, ereditara terapia trebuie sa inceapa din timpul dentatiei
temporare, prin aplicarea unei tractiuni cranio-mentoniere pentru diminuarea si modificarea
tiparului de crestere mandibulara. Extractia in timp optim a unui incisiv temporar superior ce
persista pe arcada peste varsta normala de exfoliere impiedica eruptia spre palatinal a
succesorului permanent si aparitia unui angrenaj invers.
In perioada dentitiei temporare (3-6 ani) isi gaseste indicatia tratamentul ortopedic. Se
urmareste cresterea propulsiei mandibulei, a prognatiei mandibulare si retrognatiei maxilare. La
aceasta varsta isi gaseste indicatia tractiunea extra-orala cu capelina si barbita asociata sau nu
cu placa mobilizabila. Daca terapia nu da rezultate dupa 6 luni (corectarea ocluziei inverse) se
impune schimbarea tratamentului. Retrognatia maxilara beneficiaza de tratament cu masca
Delaire, tractiuni elastice pe gutiere cimentate pe dintii arcadei superioare.

Terapia interceptiva
Cu exceptia macrogeniei anatomice ereditare, in celelalte forme clinice cuprinse in sindromul
progenic tratamentul trebuie inceput inca in timpul dentitiei mixte, cel mai bine in timpul eruptiei
dintilor 1.1 si 2.1. Prin acesta se impiedica:
- aparitia ocluziei inverse frontale,
- a blocajului articular,
- tulburarilor parodontale.
Si in cazurile in care progenia se datoreaza deficitului de dezvoltare a maxilarului superior,
trebuie intervenit cat mai devreme pentru a specula maxim cresterea la nivelul suturilor
maxilarului superior.

Tratamentele interceptive urmaresc:

- realizarea de rapoarte sagitale frontale normale, cu o supraacoperire incisiva, corecta
pentru o ghidare anterioara si suprimarea ticului de propulsie;

232
 - modificarea rapoartelor maxilare prin terapie ortopedica si ortodontica, in sensul
stimularii avansarii anterioare a maxilarului superior, blocajul cresterii condiliene si
retropozitia mandibulei.

Crossbite-ul trebuie tratat in dentatia temporara si in dentitia mixta. Amanarea tratamen tului
poate avea repercusiuni ulterioare grave va reduce semnificativ optiunile de tratament si va
determina crearea unor conditii nefavorabile pentru o crestere si dezvoltare normala a ADM.
Temporizarea tratamentului va avea drept urmare reducerea spatiului necesar pentru eruptia
caninilor. Acest deficit de spatiu fiind determinat de retroinclinarea incisivilor superiori, situatie
frecvent intalnita in pseudo-malocluziile de Clasa a III-a.

Optiune: Alegerea dispozitivului ortodontic va fi facuta de catre medic in functie de:

- dezechilibrul existent (scheletal, dentar, muscular);
- gradul de cooperare al pacientului;
- conditiile socio-economice.
Optiune: Medicul selecteaza dispozitivul necesar cazului clinic :
• Spatula;
• Planul Catalan;
• Planul Villan;
• Planul Katz;
• Placa palatinala;
• Placa palatinala cu semigutiere posterioare si arc vestibular inversat;
• Inelul ortodontic prelungit ca plan inclinat;
• Gutiera frontala inferioara cu plan inclinat;
Tratamentul ortodontic propriu-zis: tratamentul se aplica in dentitia mixta si in dentatia
permanenta.
Obiectivele tratamentului se adreseaza:
- franarii cresterii si retropozitia mandibulei, cat si stimularea dezvoltarii maxilarului
superior.
- In cazul depistarii si a unor inghesuiri a dintilor frontali superiori cu palato-pozitia
incisivilor laterali si a eruptiei caninilor in vestibul, este absolut necesar sa se intervina cu
mijloace ortodontice cu sau fara extractii in scop ortodontic.
Isi gasesc indicatia aparatele bimaxilare:
- placile duble cu sistem de ghidaj (Schwarz);
- activatorul Wunderer;
- aparatul Reichenbach;
- kinetorul Stockfish.
Tratamentul in dentitia permanenta: medicul va avea obiective: faciale; scheletale; dentare;
functionale; stabilitatea rezultatului.
Optiunile de tratament vor fi: tratament nechirurgical; tratament chirurgical

233
Tipul de tratament: tratament conservativ; tratament extractional
Terapia adultului
La pacientul adult exista doua variante de terapie:
- conservatoare
- chirurgicala.
In perioada adolescentei se asociaza chirurgia ortognata cu terapia ortodontica. In perioada 12 –
15 ani tratamentul ortodontic da satisfactii daca se recurge la extractii dentare.
Indicatiile se regasesc in cazul:
- ocluziei inverse frontale cu contact incisiv;
- alungirea mandibulei si decalaj mediu al bazelor osoase;
- incisivii inferiori fara linguo-versie accentuata;
- usoara prognatie si brahignatie.

Tehnicile ortodontice utilizate vor fi fixe si extractiile se vor practica dupa trecerea varfului de
crestere puberala.
Terapia adultului se va realiza prin:
- tratament ortodontic cu extractie;
- tratament chirurgical sau chirurgical-ortodontic;
- osteotomie sau nu de glosectomie; in acest caz contentia va dura in medie 1 – 2 ani, iar in
caz de recidiva numai terapia chirurgicala isi mai gaseste indicatia.

In formele accentuate ale anomaliei terapia corectoare se realizeaza prin terapia fixa.
In varianta dento-alveolara se recomanda extractia primului premolar mandibular pentru a usura
lingualizarea incisivilor inferiori. In malocluziile de Clasa a III-a severe, cu o alungire a
mandibulei se recomanda extractia primilor premolari inferiori. Aparatul de electie este aparatul
fix.

Tratamentul ortodontic in retrognatia maxilara:

- in cazul retruziei maxilare scheletale se impune ca terapie de electie deplasarea
maxilarului in pozitie anterioara.
- La copii mici acest tratament se poate realiza cu masca Delaire care va actiona atat asupra
dintilor cat si asupra maxilarului, deplasandu-i anterior. Este esential ca primii molari
permanenti si incisive centrali permanenti sa fie erupti. De obicei, in aceste tulburari de
crestere, se intalneste si un deficit de crestere in plan vertical si antero-posterior ce
impune ca directia tractiunii sa fie usor spre interior. Odata cu aceasta coborare se va
influenta si cresterea inaltimii fetei si va impune mandibulei o rotatie in jos si inapoi (cand
inaltimea fetei este marita, tractiunea in jos va fi contraindicata).

Aparatele indicate in cazul retruziei maxilare vor fi cele functionale cu mandibula in pozitie
corectata si rotata posterior. Rolul acestor aparate este de a corecta anomalia prin inclinarea

234
vestibulara a dintilor frontali superiori si lingualizarea celor inferiori in vederea obtinerii unui
raport mintal in plan sagital si o supraocluzie incisiva medie. Ele vor crea conditii pentru molarii
superiori si se mezializeaza in timp ce molarii inferiori vor fi mentinuti atat in plan vertical cat si
antero-posteriori.
Astfel, pentru formele usoare si medii se utilizeaza
- placi palatinale cu semigutiere,
- surub, arcuri de vestibularizare a frontalilor si asociat fetei extraorale occipito-mentoniere.
- Pentru formele severe se recomanda aplicarea mastii Delaire si tractiuni orizontale prin
maxilarul superior. Este absolut necesar ca la sfarsitul tratamentului sa fie realizat saltul
articular si realizarea asupra ocluziei incisive pentru a prevenii recidiva.

Tratamentul ortodontic in proalveolia inferioara: corectia se poate obtine spontan prin

cresterea maxilarului. In caz contrar se recomanda reeducarea comportamentului lingual sau
glosectomia.
Tratamentul ortodontic in proalunecare: tratamentul consta in slefuirea caninilor neabrazati la
varsta de 5-7 ani, realizandu-se astfel deblocarea mandibulei.
Tratamentul extractional
Extractia ca si atitudine terapeutica
In perioada dentatiei mixte, unu sau doi incisivi in angrenaj invers deseori se asociaza cu lipsa de
spatiu la nivelul arcadei superioare. Deseori se indica extractia caninilor temporari superiori
pentru a permite eliminarea temporara a inghesuirii frontalilor superiori. Corectia precoce poate fi
importanta deoarece se realizeaza mai usor inainte ca eruptia dintilor permanenti sa determine
alte obstacole. Frecvent, astfel de cazuri necesita extractia caninilor temporari inferiori pentru a
permite o eliminare temporara a inghesuirii incisivilor inferiori, ce va ajuta orice corectie.
Excesul de spatiu rezultat in urma extractiei din apropierea zonei frontale poate permite recidiva
pozitiei corectate a incisivilor si din acest motiv, extractiile primilor premolari trebuie luate in
considerare numai atunci cand lipsa de spatiu este severa. In cazurile ce prezinta o usoara lipsa
de spatiu, extractiile premolarilor primi trebuie evitate. Uneori poate fi luata inconsiderare
extractia molarilor secunzi superiori. Cand la nivelul arcadei inferioare inghesuirea este severa,
poate fi luata in considerare extractia premolarilor primi pentru a elimina inghesuirea canina si
incisiva, dar in cazul inghesuirilor usoare, se indica aparatele fixe.
Recomandare: Decizia de extractie poate sa vizeze si alte tipuri dentare, element ce ramane
inresponsabilitatea medicului.
Argumentare: Starea de sanatate odontala a pacientului impune maniera de rationament a
medicului. Tratamentul extractional va fi urmat de regula de terapie ortodontica poliagregata fixa.

Tratamentul ortodontico - chirurgical (chirurgie ortognatica)

Recomandare: Abordarea se va face de la diagnostic la contentie in echipa interdisciplinara.
Prognatia mandibulara este anomalia pentru care se face, cel mai adesea, apel la o terapie
chirurgicala si au fost concepute numeroase procedee chirurgicale. Majoritatea autorilor (din

235
cauza recidivelor) opteaza pentru efectuarea interventiei dupa terminarea perioadei de crestere
osoasa.

Osteotomiile se fac, cu predilectie, la mandibula si sunt bilaterale. Foarte putin se practica

rezectia condiliana (din cauza pericolului pentru aparitia secundara a ocluziei deschise). Mai
frecvent se fac rezectii la nivelul ramurii ascendente, care au de preferinta un traseu orizontal
supraspinos (pentru a evita lezarea pachetului vasculo-nervos mandibular) si la nivelul ramurii
orizontale, fie sub forma unei osteotomii verticale, cu rezectia unei zone din ramura orizontala,
fie rezectia in scara. In ultimul timp, fie cu rol de tratament etiologic, fie pentru a preveni
recidivele, se fac interventii pe partile moi si anume: rezectii partiale de limba (in macroglosii) si
modificarea zonelor de insertie musculara a maseterilor.

7. URMARIRE SI MONITORIZARE: indiferent de tipul de tratament aplicat (interceptiv,

curativ) pacientul va fi urmarit pe toata perioada de contentie, atat pentru cea naturala cat si
pentru cea artificiala; durata contentiei, dupa tratamentul activ, va fi egala sau mai mare decat
perioada de tratament propriu-zis; in functie de etapa la carese gaseste pacientul, medicul
urmareste fenomenele de dinamica evolutiva ale aparatului dento-maxilar intervenind la
necesitate; daca in cazul unui angrenaj invers sau a unei ocluziiinverse functionale se asigura la
sfarsitul tratamentului o supraocluzie frontala suficientanu mai este necesara nici o contentie,
supraocluzia fiind cea mai sigura contentie naturala;in cazul unei micrognatii trebuie asigurata
contentia pentru a preveni recidiva expansiuniisagitale si transversale; in cazurile cu tendinte spre
macrogenii trebuie asigurata o contentieindelungata (pana la varstade 18-20 de ani), deoarece
cresterea continua a mandibulei predispunela recidiva.

Contentia dupa tratamentul malocluziilor de clasa a III-a – Tratamentul malocluziilor de

clasa a III-a la pacientii in crestere este singurul la care se impune supracorectiadeoarece
cresterea post pubertala favorizeaza alungirea mandibulei in raport cu maxilarul. Ca atare, este
bine ca raporturile la finele tratamentului sa fie de clasa a II-a (cap la cap) cu o repozitionare
adecvata a incisivilor care sa asigure un ghidaj corect incisiv si mentinerearezultatelor. Dupa
tratamentul cu masca Delaire se indica aparate mobilizabile care sa ajute la repozitionarea limbii
catre palat.

Laterognatia sau laterodeviatia mandibulara

236
DEFINITIE
Laterodeviatia mandibulara - Este o tulburare functionala manifestata prin schimbarea drumului
de inchidere a mandibulei la contactul ocluzal.
Laterognatia mandibulara – este o tulburare de dezvoltare (in exces sau in deficit) a unei jumatati
a mandibulei care produce o asimetrie faciala puternic exprimata in drumul de deschidere a
mandibulei.
ETIOLOGIE
Laterodeviatia
- Dezvoltarea neconcordanta a celor doua maxilare
- Meziopozitii in zonele laterale asimetrice
- Malpozitii dentare izolate
- Pante de conductie, tipuri
- Miscari de lateropozitie pentru evitarea zonelor algice
Laterognatia
- Produse de factori care determina supra/subdezvoltarea mandibulei
- Supra dezvoltare : tumori ale ramului ascendent, hipertrofia monoepifizara (cresterea unei
hemiarcade ) predominant la sex feminin
- Subdezvoltare : produsa de factori ce inhiba cresterea : achiloze in urma traumatismelor,
iradieri, osteomielita, rezectii tumorale, fracturi mandibulare etc.
- In categoria subdezvoltare sunt incluse latrognatia sin cadrul sindroamelor Romgerg si
tulburari in dezvoltarea arcului brahial

MANIFESTARI CLINICE. EXPLORARI

Laterodeviatia
- Discreta asimetrie faciala generata de deviatia mentonuluicand mandibula este in ocluzie
- Intraoral se observa deviatia liniei interincisive si deviatia frenurilor
Laterognatia
- Asimetrie faciala
- Deplasarea mentonului de partea deficituli de crestere
- Retruzie labio-mentoniera
- Aspect de cadere unilaterala a buzei superioare
- Absenta paralelismului liniilor orizontale faciale(bicomisurale, bipupilare)
- Intraoral distoocluzia incrucisata de partea afectata
- La masuratori antropometreice distantele Go-Gn si Go-Au sunt inegale de partea dreapta
si stanga
- Teleradiografia pune in evidenta deficit sau exces de crestere
DIAGNOSTIC
- Controlul pozitiei de repasus a mandibulei in care laterodeviatia se corecteaza in timp ce
in laterognatie relatia maxilo-mandibulara nu se modifica

237
 - Controlul drumului de inchidere a mandibulei arata deviereea acestuia in contact ocluzal
in cazul laterodeviatiei si ramane nemiscat in laterognatie
- Controlul corespondentei frenurilor si liniei interincisive arata ca in laterodeviatie vor
recula atat condilul cat si incisivii inferiori in raport cu cei superiori iar in retrognatie
avanseaza atat condilul mai scurt cat si incisivii inferiori in raport cu cei superiori
- Teleradiografia arata deficit de crestere

TRATAMENT
Tratament profilactic
- In laterodeviatie se are in vedere combaterea tuturor factorilor care determina compresiuni
de maxilar, meziopozitii, dezechilibre musculare
Tratament interceptiv
- Se practica remodelarea artificiala (slefuiri in perioada dentitiei mixte si tempoare)
- Interceptori ocluzali (gutiere,placi) cu rol de a ghida mandibula in relatie corecta
Tratamentul normal
- Expansiunea de maxilar
- Distalizarea zonei laterale
- Corectia malpozitiilor dentare izolate
- Se folosesc aparate fixe, mobile, functionale sau mecanice
Tratament tardiv
- Mijloace chirurgical-ortodontice
- Terapia maxilo-ortodontica este limitata(mai mult decat in orice alta anomalie)
- In corectia bazala in infraalveolie molara, cu posibilitatea reductiei lateralitatii se
recomanda inaltarea modificatoare a articularii cu placi palatinale cu suprafata
masticatorie (gutiera unilaterala cimentata)
- Daca este posibil se foloseste aparatura fixa cu tractiuni elastice
- Scoala germana indica activatorul
Tratament chirurgical
- Indicat de severitate si de varsta pacientului
- Completat de terapie ortdontica

Sindrom de ocluzie adanca

DEFINITIE
Sindromul de ocluzie adanca este o tulburare de crestere si dezvoltare cu caracter primar sau
dobandit a maxilarelor si a proceselor dento-alveolare caracterizat printr-un grad mare de
acoperire a incisivilor inferiori de catre cei superiori (clasa I si clasa a II-a) sau invers (clasa a III-
a) .
TERMINOLOGIE

238
 - Sindrom de supraocluzie incisiva
- Ocluzia adanca sau ocluzia traumatica
- Over bite sau deep bite
- Supraalveolodentie incisiva si intraalveolie molara
- Ocluzie prabusita – cand sunt pierduti dintii din zona de sprijin
EPIDEMIOLOGIE
- Combinata cu alte tipuri de anomalii
- Prelevanta de 3,45% (4-7 ani) si 6,21% dintre anomalii
ETIOPATOGENIE
- Factor genetic
- Prezenta ocluziei in capac inca de la nastere
- Macro si microdentia au aceiasi factori si pot duce la oculzie adanca prin supraaleolo
dentie incisiva sau infraalveolodentie laterala
- Tulburarile generale de dezvoltare duc la dezechilibre ale bazelor osoase si aparitia altor
anomalii asociate cu ocluzia adanca
- Obieciuri vicioase
- Relatia ocluzala incisiva labiala
- Caria dentara su edentatia laterala a dintilor temporari
FORME CLINICE
- Ocluzia adanca acoperita (clasa I, a II-a cu 2 si a III-a)
- Ocluzia adanca in acoperis (clasa a II-a cu 1 )

Pierderea zonei de sprijin duce la aparitia OCLUZIE PRABUSITA – in timpul dentitie temporare
cand sunt inca active procesele de crestere si dezvoltare sau dupa terminarea lor in dentitia
permanenta
Scoala franceza descrie 2 forme clinice
- Supraocluzia incisiva
- Infraocluzia molara
Gravitatea este data de acoperirea incisivilor sau masurat in mm
- Grad 1 – acoperire pana la 5 mm sau I superiori acopera I inferiori cu valori intre 1/3 si
2/3
- Grad 2 – acoperire de 5-9 mm sau intre 2/3 si 3/3
- Grad 3 – acoperire peste 9 mm sau valori ce depasesc 3/3
Manifestari clinice
- Diferente intre bazele maxilare
- Etajul inferior normal sau marit
- Buza inferioara ingrosata
- Sat labio-mentonier accentuat
- Spatiu in zona molara nu este crescut

239
 - Supra alveolodentie in pozitia de repaus a mandibulei
- Infra alevolodentia in zona molara fara afectarea bazei maxilare este data de insuficienta
dezvoltare a regiunii molare
- Element patognomonic este spatiu de inocluzie molar in relatia de postura intre 4-9 mm
- Se apreciaza pe teleradiografie
- Incongruente dentoalveolare, protruzie incisivi superiori si retruzie incisivi inf si sup
- Ocluzie in parodontiu cu afectare parodontala in functie de varsta (carii, tartru, sangerari)
- In cls a II-a insisivi inf ocluzioneaz ape mucoasa palatina
- In cla a II-a cu 2 se pot observa blocarea miscarilor de propulsie si lateralitate a
mandibulei cu aparitia suferintei parodontale
- In clasa a III-a gravitatea depinde de gradul anomaliei si pot aparea leziuni odontale si
parodontale, abraziuni pe fetele vertibulare a incisivilor superiori sau orale inferiori
DIAGNOSTIC
- Pe baza manifestarilor clinice si a examenelor complementare
- Diagnostic diferential se face intre ocluzia adanca adevarata si pseudoocluzia adanca
Ocluzia adanca prabusita
- Este consecinta pierderii timpurii a dintilor din zona de sprijin in timpul dentitiei
temporare, mixte sau permanente
TRATAMENT
Tratament profilactic si precoce
- Inlatura cauzele ce duc la aparitie precum si primele semne
- Profilaxie alimentara
- Profilaxie functionala (combatere obiceiuri viciioase si a disfunctiilor)
- Decalaj de baze osoase echilibrat prin terapie functionala (miogimnastica, dispozitive de
deconditionare , etc)
- Terapia cariei in toate dentitiile precum si mentinatoare de spatiu pentru o ocluzie
functionala
- In dentitia mixata se urmareste dirijarea proceselor de crestere di dezvoltare ce
favorizeaza egresiunea molara si rata de crestere incisiva ce duce la o oculzie normala
- Intre 4-7 ani se recomanda gutiera pentru inaltarea ocluzala in scopul ameliorarii
retrognatiei mandibulare , prodentiei si endognatiei. Se poate folosi si monobloc cu
gutiera unilarerala
- Scopul in dentitia mixata este de a realiza o curba sagitala si transversala functionala. Si
se intervine cu activatoare elastice sau rigide placi de expansiune
- In a doua perioada a dentitiei mixte se intervine pe pentru egresiunea grup CPM2
- In dentitia definitiva se intervine cu aparatura fixa

Tratamentul infraocluziei molare

240
 - Se obtine usor dar este greu de pastrat in conditiile in care nu sunt eliminate cauzele.
Agent cauzal este de obicei limba care intra intre arcade in regiunea molara si se poate
reeduca sau magroglosia care este rara
- La sfarsitul tratamentului trebuie sa existe un spatiu de minim 2 mm in relatia de postura
in regiunea molara pentru a nu provoca reintruzia molara ce se produce sub actiunea
muschilor ridicatori ai mandibulei
- Atentie ! ergesiunea molara are ca efect secundar rotatia de tip posterior a mandibulei
- Egresiunea molara poate fi obtinuta prin:
a. Spontana cand s-a indepartat cauza (limba)
b. Placa palatina cu platou retroincizal si tractiune pericraniana, activatoare rigide sau
elastice
c. Aparatura fixa asociata cu tractiune extraorala sau elastice de clasa a II-a sau a III-a
(care dezvolta forta verticala)
Tratamentul supraocluziei incisive
- Aparate fixe ce dezvolta forte in axul dintilor (intruzie)
Tratamentul ocluziei prabusite
- Se face profilactic si preventiv cu mentinatoare de spatiu (in dentitia mixata si temporara)
- La adult mijloace protetice adecvate
CONTENTIA
- La fel ca la celelalte anomalii

Sindromul de inocluzie verticala

DEFINITIE
Este un sindrom caractezizat prin existenta unor tulburari in plan vertical reprezentate de lipsa de
contacte intre dintii antagonisti conturate si extinse in mod variat.

Inocluzia verticala frontala

Provocata de tulburari de dezvoltare la nivelul celor 3 segmente ale ADM : dinti, proces alveolar,
baze maxilare.
Ca urmare factorii pot fi :
- Genetici, Congenitali , Functionali , Generali, Locali
Factori genetici
- Marimea maxilarelor
- Disproportie intre marimea limbii si spatiul functional necesar
- Tiparul ereditar (gemeni aceeasi probleme)
- Directia de crestere condiliana la care se adauga rotatia posterioara
- Singrom Down (tulburari de dezvoltare a maxilarelor)
- Condrodistrofii – inframicrognatie cu scurtarea ram orizontal mandibula,
Factori dismetabolici
- Rahitismul (sunt mai multe pareri)

241
 a. actiune direct asupra dezvoltarii bazei craniului cu rotatie anterosuperioara a maxilar
superior si o pozitie inalta a ATM avand consecinta rotatia posterioara a mandibulei.
b. Subdezvoltarea bazei craniului in plan vertical (ocluzie deschisa adevarata)
c. Subdezvoltare bazei maxilare in sens sagital
d. Scurtarea ramului ascendent al mandibului (ocluzie deschisa gnatica)
e. Localizare la nivel dentoalveolar prin nedezvoltarea arcadei dentoalveolara si
reducerea dimensiunii verticalle a dintilor
f. Rahitismul este afectiunea cea mai cunoscuta care provoaca ocluzia deschisa si
intereseaza atat maxilarul cat si mandibula
g. In concluzie rezultatul este rotatia anterioara a maxilarului insotita de rotatia
posterioara a mandibulei cu imposibilitatea de compensare a sectorului dento alveolar
h. Agravata de plasticitatea crescuta a osului mandibular care este deformat de muschii
ridicatori
i. Locul de basculare este la nivelul gaurii mentoniere si ca urmare unghi goniac se
deschide peste 120 grade , menton se sterge si este coborat
j. Unghi plan bazal cu plan bispinos este 44-56 grade (normal este 20 +/- 5) siare
semnificatie de prognostic si de diagnostic
k. In infraavleolo dentia (ocluzia deschisa alveolara) punctul C se deplaseaza cu 3 mm
deasupra plan de oculzie. Dinti volum redus tip Hutchinson sau molari Moser.

Factori functionali – deglutita (perturbarea functiilor ADM)

Deglutitia
- este un act reflex cu componenta conditionala – miscare stabila, cu modificari lente,
restructurari anatomice ale conformatorului si reeducari continue
- limba preseaza pe ¼ anterioara a palatului si 1/3 din zona coletului dintilor superiori timp
apreciabil si cu o frecventa foarte mare (copil 5-12 ani – 800-1200 deglutitii si adult
2400/zi)
- adultul inghite de 9 ori pe minut in timpul mesei si de 2 in restul timpului
- la sugar se face cu interpunerea limbii intre arcadele fara dinti miscarile de vehiculare a
lichidelor fiind asigurate de contractii periferice ale muschilor genieni si constrictori
superiori ai faringelui
- deglutita de acest tip se mentin pana la eruptia dintilor frontali deciduali
- la adult deglutitia se face prin contactul limbii cu ¼ ant a palatului in zona de colet a
dintilor frontali in conditiile unor contacte etanse
- intre 6-12 luni coexista 2 tipuri de deglutitie in raport cu alimentatia folosita
- persistenta ocluziei infantile dupa eruptia dintilor permanenti are doua cauze:
a. perturbari ale conformatorului morfologic cu lipsa contact intre cele 2 siruri de dinti
cu interpozitia compensatorie a limbii

242
 b. contacte anormale, interferente dentare care permit interpunerea limbii intre arcade in
timpul deglutitiei cu anularea intercuspidarii maxime (in edentatii sau in perioada de
crestere )
- interpozitia limbii este factor etiologic de disarmonie in plan vertical
- pozitia limbii in mod normal : zona anterioara a palatului si la nivelul fetei linguale a
incisivilor inferiori
Tulburari fonetice
- este o functie care se invata, incepe sa se organizeze la 1-2 ani, si este instabila toata viata
- nu are efecte dosebite asupra ocluziei dentare
Factori locali
- afectiuni reumatice localizate la nivel ATM, cu pozitii antalgice ale condilului in glenoid
si inocluzie verticala
- incongruenta dento alveolara primara sau secundara duce la lipsa de spatiu si
imposibilitatea dintelui de a atinge plan de oculzie ce se poate agrava prin actiunea limbii
- pierderea precoce a dintelui temporar si interval mare de timp pana la eruptia celui
definitiv, pot favoriza tulburari de deglutitie si fonatie cu interpozia limbii si aparitia de
spatii verticale
- molar de 6 ani superior are un potential de eruptie foarte mare comparativ cu cel inferior
si poate produce la deschiderea oculuziei (the bite opener). Efectul este compensat de
incisivi inferior (the bite closer)
- cicatrici cheloid, retractile, asuri termice pot impiedica eruptia direct sau indirect
Factori iatrogeni
- apar in cursul tratamentelor odontale, ortodontice sau ortopedice
- tratamente incorecte duc la aparitia unor traume ocluzale cu interpozitia limbii si spatiu de
inocluzie verticala
- tratamente ortodontice incorecte duc la egresiunea in zona laterala si poate determina
inocluzie verticala frontala
- limitarea spatiului pentru limba (mai ales in tratament cu aparate mobile) ce determina
alunecarea limbii intre dinti anteriori si deschiderea oculziei

Inocluzia verticala laterala

- interpozitia limbii ca obicei viciios determinat de mentinerea indelungata a unei brese
- bresa poate aparea ca urmare a reincluziei iar interpozitia limbii ajuta deglutitia
- in timpul tratamentului ortodontic mai ales mobil – la fel ca mai sus
- etiologie genetica (evolutie in plan vertical M6 se termina timpuriu)
- limba aplica o forta vectoriala axiala si impiedica eruptia dintilor
- interpozitia si muscarea obrazului (in mai mica masura)
- eruptie lenta frecvente la deficitul de spatiu produs de incongruenta dento alveolara
(hiperosteozei la tip carbocalcic)

243
 - eruptii ale molarului de minte cu inghesuire
- cicatrici postextractionale, despicaturi labio-maxilo-palatine
- cauze genetice sau dezvoltarea insuficienta aradacinilor dentare

Studiu epidemiologic
- inocluzia verticala este putin frecventa (2,5-3,5%)
- gravitate usoara (deschidere de 1-2 mm localizata doar frontal)
- gravitate medie (deschidere 3-6 mm, intereseaza si canini)
- gravitate extrema (brese de 6-8 mm, se poate intinde pana la molari de minte)
- din punct de vedere etiologic : factori locali sau rahitism
- din punct de vedere proportie etaje fata : cu etaje egale sau cu rapoartele dintre etaje
modificate
- copii prescolari afectati in proportie de 6.06%, intre 7-10 ani 7,35%, 11-14 ani doar 2,35
%iar 15-18 ani 4,11%

Tulburari in sindromul de ocluzie deschisa

- tulburari functionale
- tulburari ale functiei ocluzale
- tulburari parodontale
- tulburari dentare
- tulburari musculare
- tulburari ale ATM
- modificari fizionomice
- tulburari de dezvoltare a masivului facial
- tulburari de dezvoltare a proceselor alveolare

Tulburari functionale
- tulburari masticatorii gradate pana la imposibilitatea de a mesteca cand contactul se
realizeaza pe ultimii dinti (frontal –se executa doar miscari de ridicare sau coborare iar cei
cu inocluzie laterala masticatia se efectueaza doar pe partea normala)
- tulburari fonetice (perturbarea fonemelor „D” si „T”) si sigmatisme in inocluzia laterala

Tulburari ale functiei ocluzale

- lipsa ghidaj anterior transfera ghidajul miscarilor mandibulare la nivelul dintilor laterali
- daca sunt interesati doar dintii frontali (fara canini) modificarile modificarile la nivel
ATM
- in caz in care sunt interesati si caninii si eventual PM gravitatea este deosebita si
intereseaza relatiile ocluzale, ATM si activitatea musculara

244
 - in acest caz pot fi interesate intinse suprafete oculzare cu semne de uzura iar dintii sunt in
trauma ocluzala ce determina :
a. imbolnavire parodontala
b. aparitia unor forte de tip ortodontic ce deplaseaza dintii din calea traumatismului
c. remanierea compensatorie a procesului alveolar

Tulburari parodontale
COPII – se instaleaza doua aspecte diametral opuse
- articularea dentara pe 1-2 dinti creeaza conditii de soc ocluzal cu modificari parodontale
caracteristice suprasolicitarii : largirea spatiului periodontal, resorbtia limbus alveolar si
atrofia orizontala a osului alveolar urmate prin supraadaugarea inflamatiei de aparitia unor
pungi adevarate
- dintii nesolicitati au un parodontiu fragil, cu vascularizatie redusa si fibre predominant
orizontale
- mobilitate dentara si inflamatii hiperplazice
- prezenta de tartru si depozite moi
- se revine foarte greu la normal

Tulburari dentare
- dinti au in aspect hipoplazic pe fond distrofic (incisivi Huychinson si molari Moser)
- dinti predispusi la fracturi de muchii incizale
- radacini reduse ce favorizeaza imbolnavirea parodontala
- carii datorita acimularii de placa

Tulburari musculare
- tulburarile ocluzale , dentare si parodontale duc la spasme musculare si dureri de etiologie
obscura
- spasm in special a muschiului pterigoidian extern ce mentine condilul mandibular
suspendat in cavitatea glenoida (palpare in vestibul superior retrotuberozitar
- spasm muschi temporar si muschiul limbii
- posibila limitarea a miscarilor mandibulei
- dureri pe linia mediana
- posibila hipertrofie de maseter unilaterala (asimetrie faciala)
- hipertrofie si la nivelul muschiului patrat al buzei inferioare si a muschiului mentonier

Tulburari ale ATM

- manifestata prin crepitatii si cracmente
- se instaleaza tardiv si dispare ultima
- interesarea ATM este mai mare decat in orice alte anomalii

245
Tulburari fizionomice
- prezente in formele cu hiperleptoprosopie reprezentate de marirea etajului inderior fata de
cel superior cu fata alungita
- fanta labiala este intredeschisa cu vizualizarea marginilor incizale
- supraadaugata este aspect inestetic al dintilor (forma, culoare, volum) datorita
rahitismului
- limba herniaza uneori in spatiu de inocluzie
- sant labio mentonier sters fara profil modificat
- scurtarea ramului ascendent si cudarea ramurii orizontale dau un aspect dizarmonios
- treptat se instaleaza aspect de crispare permanent

Tulburari de dezvoltare ale masivului facial

Tulburari de crestere a bazei craniului

- modificarea unghiului sfenoidal (N-S-Ba) micsorat (nementionat in literatura de
spacialitate) sau marit cu 21% la fete si 31% la baieti unanim acceptat
- 50% nu au nici un fel de modificare
- Modificare unghiului sfenoidal poate fi insotita de modificari la nivelul planumului
- Normalitatea clivusul (S-Ba) la jumatate dintre pacienti

Tulburari de crestere a maxilarului superior

- In exces in 50% de cazuri
- Parametrul specific cresterii sagitale (Nsa-Nsp) este in limite normale la 20 % dintre
baieti si 40% dintre fete
- Dezvoltarea in exces este prezenta 31% fete si 47% dintre baieti
- Modificarea dimensiunii verticale a bazei maxilare (N-Nsa) prin cresterea apare la 55%
dintre subiecti, iar normalitatea apare la 38% dintre cazuri
- Unghiul care descrie pozitia maxilar superior (SNA) este normal la 50% dintre cazuri si
marit la 1/3 dintre cazuri

Tulburari de crestere a mandibulei

- Ramura ascendenta (Go-Kdl) este normala la ¼ dintre cazuri, redusa la 50% si marita la
28%
- Unghi goniac este in limite normale la 40% si obtuz in 50% dintre cazuri
- Unghi Tweed (F-M) apare marit la 2/3 dintre cazuri (rotatie posterioara a mandibulei)
- Unghi bispino-mandibular (Nsa-Nsp-M)la fel ca unghi Tweed
- Cresterea etaj inferior in 96% dintre cazuri ca urmare a mai multor factori : rotatie
posterioara, obtuzism unghi goniac si micsorare ram ascendent

246
 - Unghi IF se mentine cu valori apropiate de procesul alveolar
- Zona alvolara dentara inferioara se prezinta normala in 50% dintre cazuri

Tulburari de dezvoltare ale proceselor alveolare

- In urma studiilor pe model efectuate la inceputul si sfarsitul tratamentului
- Modificarile sunt mai mari la nivelul maxilarelor datorita plasticitatii mai mari a osului la
acest nivel

TRATAMENT SI CONTENTIE

1. Tratamentul profilactic si preventiv

-Indepartarea cauzelor
-Tratamentul ortodontic biomecanic
2. Tratamentul formelor clinice
-Tratamentul formelor cu gravitate redusa
-Tratamentul formelor cu gravitate medie
-Tratamentul formelor cu gravitate extrema
3. Tratament de contentie

Indepartarea cauzelor de etiologie genetica, dismetabolica si functionala.

- Preintimpinarea actiunii factorilor genetici
- Combaterea rahitismului
- Instituirea alimentatiei naturale si reeducarea functiilor
- Combaterea respiratiei orale si reeducare respiratorie
- Reeducarea obiceiurilor vicioase
- Reeducarea musculaturii functionale
Tratament prtodontic biomecanic
- Terapie complexa datorita asocierii cu alte anomalii
- In asocierea cu ingustarea maxilarului se folosesc aparate de expansiune : gutiere, placute
cu suruburi, placuta cu scut lingual
- Arc vestibular de retrudare

Tratamentul formelor clinice

Tratamentul formelor cu gravitate redusa
- Apare la pacientii de varsta mica 9-10 ani
- Sunt localizate in zona dento alveolara si reprezinta o partrime din cazuistica
- Egresiune in zona bresei si ingresiune in zona de contact
- Placi palatinale la care se adapteaza un dispozitiv vestibular articular
Contentia

247
 - Aparate functionale tip monobloc pe o durata de 6 luni – 1 an
- Rezultate obtinute rapid , stabila cu prognostic bun
Tratamentul inocluziei verticale in caz de gravitate medie
- Apare la copii cu varsta 10-18 ani
- Zona frontala este deja putin receptiva la deplasari in plan vertical
- Molarul de 6 ani devine un stilp in tratamente
- Erup PM si canin precum si M12 care produce cea de a treia inaltare de ocluzie (ce este
factor defavorizant in plan vertical
- Creerea unor brese temporare pot agrava inocluzia in plan vertical, ancorare dificila si
permanentizarea anomaliei (30% dintre subiecti care se asociaza cu alti factori etiologici :
rahitism, etc)
- Aparatura fixa asociata cu tractiuni intermaxilare intermediare, extraorale simultan
- Efect de torque apupra dintilor frontali superiori
- Gutiere pentru ingresiune dinti laterali
- Gutiere si scut lingual pentru asociere cu malocluzie clasa III
Contentia
- In prima faza mentinerea aparatului superior
- A doua faza aplicare de monobloc
- Durata 1 an
- Se pot face slefuiri selective
Tratamentul in caz de inocluzie verticala de gravitate extrema
- Pacienti intre 16-35 ani si reprezinta 20% din cazuri
- Factori care determina aparitia anomaliei sunt de asemenea variati
- Etapa preliminara – expansiune bi si uni maxilara la mai mult de 50% din cazuri cu placa
palatinala descpicata sagital cu surub median ancorate pe dutiere sau Stahl
- La asociere cu anomalii in plan sagital se face retrudare frontali superiori, asociata cu
extractii de PM1, cu ancorare cu arc vestibular ancorat pe gutiere, tractiune canini cu
elastice
- Tratamentul inocluziei verticale se face exclusiv cu aparatura fixa si tractiuni
intremaxilare
- Tratament de durata
Contentie
- Mentinere aparat fix timp de 1 anasociat cu slefuiri selective
- Tratament protetic pentru restabilirea continuitatii arcadelor
- Prognostic rezervat

248
35. Anomaliile dentare de numar: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigatii,
diagnostic pozitiv si diferential, tratament.
a) Dintii supranumerari.
b) Anodontia.

DEFINITIE
Existenta unuia sau mai multi dinti erupti sau situati intraosos in plus fata de formula dentara
actuala se numesc dinti supranumerari. Pentru a fi etichetat ca dinte supranumerar este necesr sa
aiba : smalt si dentina.
CLASIFICARE
1. Criteriile de clasificare a dintilor supranumerari:
2. Morfologic
3. Topografic
4. Morfologico-topografic
5. Etiologic
6. Clinic
7. Momentul eruptiei si dentitia interesata
8. Obiectivele terapeutice

Criteriul morfologic a aparut printre primele si este cel mai utilizat.

249
In 1873, Tomes clasifica astfel surplusul numeric:
1. Dinti suplimentari – cu forma si dimensiune asemanatoare celor din seria normala
2. Dinti supranumerari – forma si dimensiuni neregulate
Clasificarea dupa forma facuta de Euler, cu trei categorii:
1. Dinti supranumerari cu forma tipica
2. Dinti supranumerari, forme singulare atipice (con, rasucit)
3. Dinti supranumerari, forme gemelare neautonome
Flint, citat de J.P. Fortier, imparte in cinci grupe:
1. Dinti supranumerari – normali ca forma si volum
2. Dinti supranumerari – normali ca forma, diferiti ca volum
3. Dinti supranumerari – conici, cuspidati
4. Dinti supranumerari – mici, ascutiti
5. Dinti supranumerari – fuzionati cu cei din seria normala
Berker, Izard, Schlessinger, reiau in 1956 clasificarea lui Tomes impartind dintii supranumerari
dupa aspectul morfologic general, in doua grupe:
1. Dinti supranumerari – cu morfologie asemanatoare celor din seria normala
2. Dinti suplimentari – cu morfologie diferita de seria normala
Szenthe ia in considerare si situatia radacinilor, astfel incat vor fi:
1. Dinti supranumerari norma seria tipus
2. Dinti supranumerari norma terato tipus cu:
 Radacini calcificate
 Radacini necalcificate

Criteriul topografic
Firu il citeaza pe Bolk si denumeste doar anumite situatii intalnite la dintii supranumerari, si
anume:
1. Dens in dente
2. Meziodens – in regiunea incisiva, aproape de linia mediana
3. Paramolari
4. Distomolari
Nieddu completeaza clasificarea, adaugand specificarea ca paramolarii pot fi situati vestibular
sau oral
O clasificare topografico-clinica este facuta de Benagiano in 1935:
1. Dinti supranumerari intre incisivii centrali
 fara alterarea alinierii dentare
 cu alterarea alinierii dentare
2. Dinti supranumerari intre incisivi si canini
 erupti pe arcada (cu subgrupele 1.a si 1.b)
 erupti in afara arcadei (cu subgrupele 1.a si 1.b)
3. Dinti supranumerari in zona premolara (cu subgrupele 1.a si 1.b)

250
4. Dinti supranumerari in zona molarilor (cu subgrupele 1.a si 1.b)

Criteriul morfologico-topografic combina elementele topografice cu cele morfologice.

Pfaff, in 1921, propune urmatoarea clasificare:
1. Dinti suplimentari asemanatori seriei normale
 in arcada dentara
 in afara arcadei
2. dinti supranumerari cu forme proprii
 in arcada dentara
 in afara arcadei

Criteriul etiologic ce apare rar mentionat ca element de referinta.

Taviani propune in 1928:
1. Dinti supranumerari atavici – reaparitia unui element pierdut in filogeneza
2. Dinti supranumerari schizogeni – prin subdiviziunea mugurelui dentar in odontogeneza

Veronica Popa Molea propune patru grupe de dinti supranumerari cu referinta la etiologie, dar si
la prezenta lor ca dinti singulari sau in cadrul unor sindroame complexe:
1. Dinti supranumerari filogenetici – meziodens, premolarul trei si patru, molarul patru,
paramolari, radacini Bolk
2. Dinti supranumerari ontogenetici – in restul cazurilor
3. Dinti supranumerari ca entitate nozologica, ca o manifestare singulara
4. Dinti supranumerari ca un simptom – in cadrul unor afectiuni complexe
 aberatii cromozomiale (trisomia 21)
 malformatii congenitale
 fisurale (despicaturi labio-maxilo- palatine)
 displazice (displazia oculo-auriculara)
 disostoze multifocale (disostoza cleido craniana)

Criteriul clinic , mai putin acceptat datorita variabilitatii clinice foarte mari a anomaliei.
Kirsch, Lacoste, Frank
1. Dinti supranumerari unici
 cu configuratie normala
 cu configuratie anormala
 cu meziodens
 dinti inversati (pozitie intraosoasa rasturnata)
2. dinti supranumerari multipli
3. dinti supranumerari ai buzei de iepure
4. dinti fuzionati si geminati (considerand fuzionarea intre doi dinti supranumerari si geminatia
intre un dinte normal si unul supranumerar)

251
5. dinti supranumerari disorganoplastici – invaginatiile de smalt cu forma externa dens in dente
6. incluzii dentare supranumerare ( odontoamele)

Momentul eruptiei si dentitia interesata

Chaput (1967)
1. Dinti supranumerari pretemporari, inclusiv cei prezenti la nastere
2. Dinti supranumerari temporari
3. Dinti supranumerari permanenti
Malavez
1. Ateleodontie de tip ateleogenodontic cu existenta a mai mult de 10 dinti temporari pe un
maxilar
2. Ateleodontie de tip ateleoblastodontic cu existenta a mai mult de 16 dinti permanenti pe un
maxilar
Dehdashti, Gugny (1990)
1. Dinti supranumerari inaintea dentitiei normale, dentitia predeciduala
2. Dinti supranumerari dupa dentitia normala, dentitia postpermanenta
3. Dinti supranumerari in acelasi timp cu dentitia normala in dentitia temporara sau permanenta

Criteriul obiectivelor terapeutice

Boboc, in 1971, emite aceasta clasificare:
1. Dinti supranumerari ce nu au oprit eolutia dintilor din seria normala
2. Dinti supranumerari ce au provocat incluzia unor dinti din seria normala

ETIOLOGIE – aspect complex

- Teoria atavica – reintoarcerea la forma dentara anterioara cu revenire la forma dentara
actuala a unor elemente ce dispar in filogeneza pornind de la formula dentara a primatelor 3
incisivi, 1 canin, 4 PM si 3M.
- Teoria celei de a treia dentitii
 a treia perioada a lamei dentare si apare cel mai frecvent oral (perioada ulterioara de
dezvoltare a lamei dentare)
 este infirmata de prezenta dintilor in pozitie vertibulara si de cei mineralizati normali
- Mugurii adamantini multipli
 Dezvoltarea unui numar mai mare de muguri care treptat se atrofiaza
 Mugurii indica aparitia a 4 dentitii: prelacteala, lacteala, permanenta, si post permanenta
sub forma de resturi epiteliale
 Infirmata de fapt ca nu s-au gasit muguri in plus fata de dentitia permanenta si
temporara
- Hiperactivitatea lamei dentare
 Lama dentara formeaza accidental in perioada embrionara un „boboc epitelial”
 Se formeaza mai mutli muguri dentari care ulterior nu se mai atofiaza

252
  Lama dentara laterala dezvolta muguri dentari (anormal)
- Diviziunea mugurilor dentari
 Mugurele dentar normal se imparte in doua si fiecare evolueaza pe cont propriu
 Infirmata de faptul ca dintii ar trebui sa aiba dimensiuni reduse ceea ce nu este valabil
- Evaginari ale epiteliului adamantin
 Teoria cauzata de proliferarea si invaginarea sau evaginarea tecii epiteliale a lui Herwig
 Teoria cauzata de proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin extern urmata de cea
a epiteliului adamantin intern
 Prelungirea se desprinde de mugurele mama
 Nu explica aparitia dens in dente
- Proliferarile anormale si intarzierea unor resturi epiteliale paradentare
 Toate celulele epiteliale din lama dentara au aceleasi calitati
- Teoria ereditara
 Greu de acceptat si probat deoarece in general sunt extrasi
 Probata pe frati sau gemeni

FORME SI MANIFESTARI CLINICE

- Prezinta in mod normal acceasi caracteristici ca si dintii normali
- Modificari pot aparea la dintii supranumerari si sunt de ordin dismetabolic si depind de
momentul eruptiei, functia pe arcada, vascularizatie
Manifestari clinice
a. Daca apar inaintea eruptiei dentitiei normale:
- Dentitie predeciduala sau preprimara
- Sunt atasate de gingie si nu au radacini
- Se numesc dinti neonatali si apar in primele zile ale vietii
- Rar si in special la nivelul grupului incisiv inferior
- Tesut pulpar foarte vascularizat cu smalt subtire
b. Daca apar in accelasi timp cu dentitia normala
- Pot erupe dau pot ramane inclusi
- Semne cand raman inclusi : absenta inchiderii diasteme chiar dupa eruptia IL si C,
distopii izolate, bombari ale crestei alveolare, persisitenta dintilor temporari pe arcada
ce constituie obstacol pentru dintii permanenti
c. Aparitia dupa eruptia dintilor permanenti sunt dinti ce formeaza dentitia postpermaneneta si
sunt intarziati in mineralizare
- Sunt redusi ca volum, cu forme atipice, si variate
- Situati in general oral (doar uneori vestibular)
- Cu coroana uneori indreptata spre baza maxilar (dinti anastrofici)
- Meziodens
 cel mai frecvent

253
  o pozitie cat meziala pe arcada
 apare doar la maxilar superior
 erupe sau ramane inclus in pozitie normala sau inversata si poate provoca incluzia IC
sau malpozitii ale acestora
 unicuspidat si uniradicular cu aspect conic
 de obicei unic dar uneori poate fi dublu, triplu, cvadruplu
 in eruptia concomitenta cu IC meziodens ocupa loc incisiv care erupe rotat cu 180
grade, vestibularizat, distalizat
 in eruptia inainte de IC ii ocupa locul si incisivul permanent ramane inclus sau e ectopic
 eruptie dupa IC meziodens iese palatinizat
 daca ramane inclus poate provoca incluzia IC sau malpozitie a acestuia
 erupe de obicei la 6-7 ani si este greu de precizat carei dentitii apartine (temporara sau
permanenta)

- Dens in dente
 Un dinte aparut in interiorul altui dinte
 Apare cel mai frecvent la iLS
 Dens invaginatus – un germene acopera pe altul si il circumscrie
 Radiologic se constata o formatiune dentoide in lumenul pulpar
 Apaex dinti invaginati ramane deschis
 Inversare a structurilor dentare (dentina, smalt)
Ca si etiologie sunt 2 teorii:
- Epiteliile adamantine prolifereaza activ invaginandu-se in mugurele dentar
- Unele defecte ale epiteliului adamantin raman in urma portiuni de smalt invaginarea lund
nastere prin proliferarea partilor neafectate
Importanta clinica:
- Carie precoce, complicatii pulpare, retentii alimentare, osteite, necroze apicale, chisturi
raficulare
Germinatia sau fuzionarea
- Dens confusi(dinti de dimensiuni diferite) sau dinti germinati (dinti similari)
- Fuzionari coronare sau radiculare (doar coroana sau dor radacina)
- Fuzionari totale
Investigatii
- Radiologic OPG indispensabila sau obligatorie
- Rx cu film retroalveolar pentru detalii
- Rx ocluzala pentru a vedea mai bine pozitia
- Metoda excentrica tot pentru sediu vestibular si oral
TRATAMENT
- In majoritatea cazurilor este indicata extractia

254
Dinti ce nu au perturbat eruptia dintilor permanenti
Nu se extrag:
- Daca a erupt normal si se incadreaza in arcul normal, nu afecteaza fizionomia si
masticatia
- Daca ia locul unui dinte compromis
- Daca sunt inclusi in prozitie favorabila eruptiei
- In asociere cu microdentie pentru echilibrare
Se extrag:
- Daca provoaca tulburari fizionomice
- Determina inghesuiri dentare
- Determina deplasarea /rotatia IC
- Determina blocaje ocluzo-articulare respectiv blocarea miscarilor mandibulei
- Determina resorbtia radacinii dintilor permanenti
- In cazul dintiloe anastrofici
Dinti care au determinat incluzia dintilor permanenti
- Marirea perimetrului arcadei cu aparat fix pentru obtinerea unui spatiu suficient pentru
dintele permanent
- Indepartare supranumerar si eliberare drum spre eruptie
- Ancorare dinte inclus daca este necesar
- Tractiune lenta (dintii isi reiau spontan eruptia)

Anodontia
DEFINITIE – lipsa unui dinte sau a mai multor dinti mergand pana la lipsa totala a acestora,
datorita neformarii mugurilor dentari.
TERMINOLOGIE
- Hipodontie
- Oligodontie
- Agenezia
- Aplazia dentara
- Adentie
- Lipsa congenitala a dintilor etc.
CLASIFICARE
Criterii de clasificare a anodontiilor:
1. Numarul dintilor absenti
2. Dentitia interesata
3. Etiologie
4. Aspectul clinic
5. Morfologic clinic

255
 6. Topografie
7. Clinico-topografic

1. Numarul de dinti absenti

In 1968, Gysel modifica clasificarea si propune trei grupe:
a. Hipodontia – absenta a putini dinti
b. Oligodontia – prezenta a putini dinti (deci lipsa multor dinti)
c. Anodontia – agenezia tuturor dintilor
Scoala romaneasca, prin prof. Boboc propune in 1971 urmatoarea clasificare:
a. Anodontia partiala redusa – intereseaza incisivii laterali superiori, incisivii centrali inferiori si
premolarii doi
b. Anodontia partiala intinsa
c. Anodontia subtotala si totala
Cativa ani mai tarziu, in 1974, Salzman, ia in considerare doar doua grupe:
a. Oligodontia – absenta congenitala partiala a dintilor
b. Anodontia – absenta congenitala totala a dintilor

2. Dentitia interesata
Malavez, considera:
a. Anodontia – atunci cand lipsesc toti dintii cu subgrupe in care doar una dintre dentitii este
afectata:
 De tip agenodontic – dintii temporari absenti
 Dintii permanenti prezenti
 De tip ablastodontic – dintii temporari prezenti
 Dintii permanenti absenti
b. Oligodontia – cand doar o parte dintre dinti lipsesc intr-una dintre dentitii:
 De tip oligogenodontic – existenta a mai putin de 10 dinti temporari pe un maxilar
 De tip oligoblastodontic – existenta a mai putin de 16 dinti permanenti pe un maxilar
In 1971, Boboc, abordeaza o clasificare mai facila:
a. Anodontia in dentitia temporara
b. Anodontia in dentitia permanenta (mai ales)
Veronica Popa Molea (1974), face o combinatie intre factorii etiologici si dentitia afectata:
a. Lipsa congenitala de dinti in dentitia temporara
b. Lipsa congenitala de dinti in dentitia permanenta
c. Lipsa congenitala de dinti in dentitia permanenta

3. Clasificare dupa etiologie

Euler, in 1929
a. Anodontie – prin reducerea filogenetica (ultimii dinti din grup)
b. Anodontie – prin tulburari endocrine

256
c. Anodontie – prin factori locali
Haupl, Riedl, Korkhaus, Kirsten (1955):
a. Subnumar dentar – prin fenomen reductional
b. Subnumar dentar – prin lezare ectodermala
Brody, Herman utilizeaza in 1965:
a. Hipodontia – pentru reducerea filogenetica a dintilor
b. Oligodontia – pentru reducerea numerica generata de tulburari in viata intrauterina
Chaput, in 1968, are doua mari grupe:
a. Hipodontia si oligodontia care recunoaste factorul genetic primar
b. Agenezia provocata de factorii nocivi in timpul embriogenezei
Veronica Popa Molea incadreaza in patru grupe:
a. Lipsa congenitala de dinti ca entitate nozologica – la care nu se constata alta suferinta
organica cu legaturi la nivelul sistemului dentar
b. Lipsa congenitala de dinti ca simptom – intr-o serie de afectiuni complexe (aberatii
cromozomiale, malformatii congenitale, displazii ectodermale, endocrinopatii)
c. Lipsa congenitala filogenetica de dinti
d. Lipsa congenitala ontogenetica de cauze generale si cauze locale

Aspectul clinic este un aspect luat in considerare pentru clasificare, dar nu este agreat de multi
autori.
Ilina Markosian clasifica in patru grupe:
a. Lipsa mugurilor incisivilor laterali superiori cu modificari de ocluzie
b. Lipsa incisivilor laterali superiori si centrali inferiori cu tulburari de ocluzie
c. Lipsa unui numar mic de dinti cu tulburari ectodermale
d. Anodontia totala sau subtotala – dintii prezenti cu forme atipice, plus alte tulburari de origine
ectodermala.

Criteriul morfo-clinic a fost propus de Mathe si utilizeaza termenii:

a. Aplazie – ce defineste lipsa procesului de formare a dintilor – poate fi unica sau multipla
b. Displazie – reprezentand abaterea de la normal in procesul de formare a dintilor cu interesare
unilaterala sau bilaterala
c. Nanism dentar – ce caracterizeaza o dezvoltare dentara insuficienta intalnit in:
 Dentitie temporara sau permanenta
 Superior sau inferior
 In regiunea frontala sau laterala

Criteriul topografic este conceput de Viorica Popa Molea in 1974 fiind de sine statator.
a. Lipsa congenitala de dinti
 Unilaterala
 Bilaterala

257
b. Lipsa congenitala de dinti
 simetrica
 asimetrica

Criteriul clinico-topografic este adus in 1994 de Viorica Milicescu, Ana Maria Tatareanu, intr-o
clasificare ampla dar dificila,cu cinci grupe ce aduna toate entitatile acestei anomalii.
a. Anodontie de incisivi laterali superiori
 Bilaterala
- Cu persistenta dintilor temporari
- Fara prezenta dintilor temporari
- Cu pastrarea spatiului
- Asociatii cu alte anomalii sau tulburari ocluzale
 Unilaterala - cu incisiv lateral omolog normal
- Cu incisiv lateral nanic
- In asociatie cu alte anomalii sau tulburari ocluzale
b. Anodontie de premolari doi superiori
 Simetrica
- Cu persistenta dintilor temporari
- Cu reincluzia unilaterala sau bilaterala a molarilor temporari
- Asociatii cu alte anomalii
 Unilaterala
- Cu persistenta corespondentului temporar
- Cu inclinarea dintilor vecini spre bresa
- Cu premolarul doi superior simetric nanic
c. Anodontie de incisivi centrali inferiori
- Simetrica - cu sau fara micsorarea spatiului
- Asimetrica - cu sau fara omolog
d. Anodontie de premolari doi inferiori
 Simetrica
- Cu persistenta molarilor temporari
- Cu pierderea molarilor temporari
- Cu spatiu pastrat
- Cu inchiderea spatiului
- Cu reincluzia molarilor temporari
 Asimetrica
- Cu persistenta molarilor temporari
- Cu reincluzia molarilor temporari
- Cu spatiu pastrat
- Fara spatiu pastrat

258
e. Anodontii atipice (haotice)
 Reduse - 1-2 dinti absenti din grupe diferite pe maxilare diferite
 Multiple - mai mult de doi dinti absenti
FRECVENTA : ILS, M3, PM2, ILI, PM2S, M2inf, ICS
ETIOLOGIA
- Lipsa mugurelui dentar
- Atrofia mugurelui
- Lipsa de dezvoltare embrionara
Conceptele etiologice ale anomaliilor dentare de numar cu reducerea numarului de dinti vizeaza
o plaja larga de factori responsabili pornind de la filogeneza si teorii evolutioniste pana la factorii
locoregionali. Astfel,o clasificare a factorilor etiologici se bazeaza pe criterii:
1. Filogenetice
2. Ontogenetice
3. Ereditare
4. Glandular endocrine
5. Malformatii congenitale

Teoria proterogenetica sau teoria reductiei terminala explica lipsa dintilor prin trei mari
modalitati:
- Lipsa mugurelui dentar
- Atrofia mugurelui
- Lipsa de dezvoltare embrionara
Quinet precizeaza patru etape plauzibile in disparitia uniu dinte:
1. Trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie si reducerea dimensiunii dentare in cursul
evolutiei filogenetice
2. Labilitate volumetrica,morfologica si variabilitate de pozitie
3. Incorporare patiala de catre un dinte vecin
4. Incorporare totala cu disparitia dintelui
Quinet apreciaza gradientul de caninizare mult mai puternic comparativ cu cel de incisivare,
astfel incat faza urmatoare, disparitia dintelui se produce datorita diminuarii cantitatii
materialului embrionar si afirmarii gradientului mai puternic. Aceasta teorie explica agenezia
incisivilor laterali superiori si a premolarilor doi, dinti aflati sub influenta gradientului de
caninizare.
- Interesati ultimii dinti din grup (nu se explica la incisivii inferiori)

Concepte etipatogenice ontogenetice

Este unanim recunoscut astazi ca absenta dentara apare ca un simptom ori de cate ori factori
cauzatori actioneaza la nivel local sau general.
- Explica anodontiile intinse
- Anodontii atipice

259
 - Se intimpla in timpul formarii mugurilor dentari
- Inductor primar prin insuficienta potentialului formativ ce apare la inceputul sarcinii
- Insuficienta potentialului odontogen prin reducerea metabolismelor celulare cu atrofia
produsului nou format
- Distrugerea mugurilor dentari si a produselor ei prin actiune directa si locala in ½ a
sarcinii si la nastere
- Distrugerea mugurilor dentari partial mineralizati in viata extrauterina
Factori ce apar in aceasta perioada:
Factori generali:
- Boli infecto-contagioase ale mamei (scarlatina, oreion rujeola)
- Boli constitutionale
- Deficiente nutritionale in timpul sarcinii
- Alcool, tutun la gravida
- Traumatisme intrauterine
- Factori teratogeni
- Actul nasterii cu eventuale traumatisme
Factori locali
- Extractii brutale ale dintilor temporari, interventii chirurgicale (despicaturi labio-maxilo-
palatine), traumatisme (enuclearea germenilor formati)
- Osteomielita acuta si sub acuta a maxilarelor
- Necroza intinsa a maxilarelor
- Tumori ale maxilarelor
- Procese supurative ale dintilor temporari
- Iradierile loco regionale in prima parte a vietii
- Despicaturile labio-maxilo-palatine

Teoria ereditara
- Este un factor important considerat de unii determinant
- Transmitere autozomala dominant neregulata
- Sau mai rar trasmitere recesiv autozomala

MANIFESTARI CLINICE
- Intereseaza cel mai frecvent ultimii dinti din serie : ILS, PM2 si M3 cu exceptie
mandibula cand de obicei lipseste IC inf
- Semne de anodontie :
 Absenta dintilor la varsta cand ar trebui sa fie pe arcada
 Persistenta dintilor temporari mult peste varsta la care ar trebui sa cada
 Tulburari in proces de eruptie dinti permanenti
 Dismorfoze ale dintilor permanenti (modificari de forma, volum)

260
Se imparte in
- Anodontie redusa (1 -2 dinti pe hemiarcada)
- Anodontie extinsa (mai multi sau toti)
1. Anodontia redusa
- 1-2 dinti pe hemiarcada in frecventa : ILS, M3, PM2, IC inf
- Cand persista dinte temporar se face diagnostic diferential cu incluzia dinte parmanent
(clinic si radiologic)
- Cand lipseste dinte temporar se face diagnostic diferential cu incluzia si extractie dinte
permanent
a. Anodontie incisiv lateral superior
 Simetrica
- Cu sau fara prezenta dintelui temporar
- Cu spatiu pastrat partial sau total sau cu spatiu inchis
 Asimetrica
- Cu omolog normal sau nanic
- Cu sau fara persistenta dintelui temporar
- Cu sau fara spatiu pastrat
- Persistenta incisivului temporar pana la 16 ani datorita intarzierea procesului de rizaliza
iar pierderea este data de lipsa stimulilor functionali
- Tulburari majore de ordin estetic
- Uneori ovluzie inversa frontala
b. Anodontie incisiv central inferior
- Simetrica sau asimetrica
- Cu persistenta dintelui temporar sau fara
- Cu spatiu pastrat sau inchis
- Cand lipsesc 2 dinti bresa este mare si cu tulburari functionale complexe
 Fizionomice generate de bresa si de prezenta limbii ce modifica contur labial
 Fonetice
 Ocluzale
 Parodontale precoce sau tardiv ca urmare a traumei ocluzale
c. Anodontia de PM 2
- Simetrica sau asimetrica
- Cu persistenta M 2 temporar in pozitie normala
- Cu reincluzia M2 temporar
- Cu lipsa acestuia si migrarea celorlati dinti spre bresa
- Molar 2 temporar poate persista pana la 45-50 ani (este supus stimulilor functionali)
- Plan de ocluzie modificat si posibile traume ocluzale
d. Anodontia de molar de minte
- Uni/bilaterale si uni sau bimaxilare

261
 - Poate deveni factor agravant tardiv cand se pierd M1 si M2 sau cand lipseste mezializarea
2. Anodontia intinsa
- Lipsa a mai mult de 2 dinti pana la prezenta pe arcada a doar 4-6 dinti sau anodontia
totala
- Intereseaza de obicei ambele maxilare si are semne clinice asemanatoare cu edentatia
partiala sau totala agravate de faptul ca organismul este in perioada de crestere
- Profil concav, sant labio-mentonier accentuat, buza rasfranta, etaj inferior micsorat
- Hipodezvoltare osoasa cu creste alveolare ascutite
- Dinti existenti pot fi mai mici si cu radacini scurte
- Tulburari functionale, masticatorii si fizionomice severe
- Semn patognomonic pentru displazia ecto-dermala, Down, displazia dento-faciala
Investigatie
- Ortopantomograma – evalueaza nr. de dinti, aprecierea numarului de dinti, dimensiunea,
pozitiei, analiza deplasarilor, analiza cresterii si dezvoltarii oaselor maxilare
- Teleradiografia
OBIECTIVE TERAPEUTICE
- Tratament de urgenta, complex, interdisciplinar
Decizia terapeutica se ia in functie de:
- Momentul depistarii anomaliei
- Gravitatea anomaliei
- Contextul general buco-dentar
- Varsta pacientului si potential biologic
Tratament
- Pastrarea dintilor temporari in zona laterala, tratamentul cariilor la dinti existenti
- In zona frontala nu se pastreaza corespondentul temporar
- Extractie dinti temporari si mezializarea celor existenti cu inchiderea bresei prin extractie
dirijata : Ilsup temporar apoi canin temporar
- Aparate fixe sau aparate de mentinere a spatiului
- Pastrarea spatiului si protezare
Pastrarea spatiului de face cu :
- Aparate mobilizabile tip mentinator de spatiu readaptate la 6 -12 luni
- Proteze adjuncte fragmentate unite prin arcuri mici de sarma ce vor fi activate pentru
stimularea cresterii osoase
- Gutiere de acrilat fara slefuiri pentru imbunatatirea fizionomiei si functiei masticatorii
In anodontia intinsa:
- Stimularea dezvoltarii osoase
- Asigurarea masticatiei
- Obtinerea dimensiunii verticale a etajului inferior si cu imbunatatirea fizionomiei
- Proteze schimbate periodic pentru a evita franarea cresterii – 1 an si jumatate

262
 - Protezare definitiva dupa 18 ani

36. Anomaliile dentare: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigatii, diagnostic

pozitiv si diferential, tratament.
a) Ectopia dentara
b) Incluzia dentara
c) Reincluzia dentara
d) Transpozitia dentara

263
Ectopia dentara
Eruptia unui dinte in afara sau in interiorul liniei normale a arcadei dentare, vestibular sau oral,
poarta numele de ectopie dentara. Se mai numeste ectopie doar eruptia spre vestibular iar cea
spre oral entopie. Se foloseste frecvent ectopie vestibulara sau palatinala in functie de locul unde
se afla. Mai exista si temenul de distopie.

Clasificare in clasa:
scoala germana – anomalii monocauzale
scoala americana – clasa I sau in alte clase cand este asociata cu alte anomalii
scoala rom + fran = anomalii dentare izolate
FRECVENTA PE GRUPE DE DINTI
- Canin superior, (12%) PM II inf, canin inferior si PM sup.
- Mai rar la molari de minte si incisivi.
ETIOPATOGENIE
Principalele cauze sunt:
1. Existenta unui obstacol in calea eruputiei
1.1 Prezenta dintelui temporara pe arcada fara rizaliza sau cu un tipar atipic de rizaliza
1.2 Existenta unui capac osos dens sau fibromucoasa densa dat. extratiei precoce
1.3 Existenta unor formatiuni dentare supranumerare erupte sau incluse
2. Reducerea spatiului necesar eruptiei
2.1 macrodontiei relative sau absolute
2.2 dezvoltare insuficienta a maxilarului in sens transversal sau sagital sau ambele
2.3 meziopozitii generalizate
ASPECTE CLINICE
Ectopia este evidentiata odata cu eruptia dintelui – in speta canin cel mai afectat la 11-13 ani
singular sau in contextul altor anomalii.
Afectarea se face uni sau bilateral iar caninul poate fi afectat in cele 3 planuri
- in sens sagital – mezio si disto pozitie
- in sens transversal – vestibulo sau oro pozitie
- in sens vertical – infra sau supra pozitie
Tulburari ale functiilor ADM
- estetice: deformare buza , arcada nesimetrica, dinti malpozitionati
- ulceratii ale mucoaselor vestibulare sau aspet de edentatie in malpozitie palatinala
- tulburari ale oculziei (angrenaje inverse, blocaje)
- intreruprea continuitatii arcadei cu forte anormale si afectari parodontale
DIAGNOSTIC POZITIV
Se pune pe simptomatologia clinica clar conturata. Examenul radiologic este complementar si
poate evidentia cauza si conduce atitudinea terapeutica.
OBIECTIVE TERAPEUTICE

264
 - prevenirea anomaliei care se poate diagnostica precoce prin inlaturarea obstacolelor,
prevenirea MPG, tratament carii, mentinatoare de spatiu, extractia generalizata sau de
pilotaj.
Extractia dirijata (4-5 ani) in 4 etape:
1. extractie (7 ani) a incisiv temp. lateral sup pentru a creea loc pt cental
2. extractie (8 ani) canin temporar pentru alinierea ILS
3. extractie M1 sup (9 ani) pentru PM1
4. extractie PM 1 (10-11 ani) pentru canin
Extractia in 3 etape:
1. extractie canini temporari (8 ani) pentru aliniere grup frontal
2. extractie M1 temporar (9 ani pentru aliniere PM
3. extractie PM 1(10-11 ani) pentru aliniere canini

Obiectivele terapeutice depind de existenta sau nu a spatiului.

Daca nu exista se creeaza ortodontic prin expansiune: sagitala, transversala sau combinata
In caz de deficit mare de spatiu se fac extractii ale dintilor tiniind seama de :
- starea de sanatate a dintelui ales pentru extractie
- axul dintelui restant si axul dintelui ectopic astfel incat sa se realizeze o aliniere cat mai
buna
- obiective fizionomice
- asigurarea unei ocluzii cat mai bune
- eventuale anomalii asociate
- valoarea dento-parodontala a dintilor in aceasta ordine : (PM1, IL, PM2, M1 )
- in ectopia palatinala este necesara inaltarea de oculzie
- in ectopia vestibulara este necesara contentie deoarece exista recidiva puternica

Incluzia dentara
Este anomalia dentara de eruptie ce se manifesta prin ramanerea unui dinte complet format in
osul maxilar mult peste varsta sa normala de eruptie. Cand dintele a perforat mucoasa si a ramas
in aceasta pozitie este considerata incluzie partiala.
TERMINOLOGIE:
- Incluzie sau retentie primara –Firu, Boboc, Brabant, Deschaume
- Retentie primara- Fayolle
- Retentie totala –Izard, Gysel
- Incluzie patologica - Adolff
- Dinti retentionati - Pernex
- Eruptie intarziata – Thribault
Trebuie insa diferentiata de intarzierea eruptiei cunoscund cronologia eruptiei si diversele
particularitati : sex, afectiuni generale, mediu.
Clasificare in clasa:

265
scoala germana – anomalii monocauzale
scoala americana – clasa I
scoala rom + fran = anomalii dentare izolate

FRECVENTA INCLUZIEI DENTARE

1. Dinti permanenti, urmati de dintii supranumerari si de sintii temporari (rar si in special
M.inf)
2. Incluzie de canin (50%) , PM II inf si incisivi centrali superiori
Incluzia de canin:
- Mai ales la maxilar fata de madibula
- Localizare unilaterala, mai ales pe partea stanga
- Incluzia este predominant palatinala, veribular doar (1-2%)
- In special la sex feminin (1,17%) fata de 0,51% la baieti.
ETIOPATOGENIE
1. Factori loco-regionali
1.1 Micsorare/inchidere de spatiu necesar eruptiei
1.1.1 macrodontie caz in care osul max <decat vol. dinti si poate fi relativa sau
absoluta. Relativa = suma incisiva reprezinta 1/3 din diametrul bizigomatic
osos cu factor de corectie . Absoluta = suma incisiva >36 mm sau ICS > 1cm
in sens MD
1.1.2 Dezvoltarea insuficienta a maxilarelor in sens transversal
1.1.3 Meziopozitei generalizata (MPG) – distructia prematura a dintilor temporari si
migrarea celor permanenti
1.1.4 Reducerea filogenetica a elementelor componente a ADM (oase + dinti)
1.2 Obstacole in calea eruptiei dentare
1.2.1 Persistenta canini temporari
1.2.2 Existenta dinti supranumerari pe arcada sau pe traseul de eruptie (se
mentioneaza urmatoarea anomalie asociata: supranumerari, dinti inclusi si
ocluzie deschisa)
1.2.3 Fibromucoasa dura si densa (datorita infectiilor cronice si extractii precoce)
1.2.4 Formatiuni tumorale (chist pericoronar, folicular, odontoame etc)
1.2.5 Osteoscleroza procesului alveolar dupa traumatisme sau interventii
chirurgicale
1.3 Caracteristici particulare ale dintilor
1.3.1 Formarea mugurilor dentari prea profund
1.3.2 Conformatia anoatomica particulara (angulatii, coroane globulase etc)
1.3.3 Pozitie osoasa modificata in sens sagital, transversal sau ambele
1.3.4 Potential sau eruptiv
2. Factori generali
2.1 Disfunctii endocrine (nanism hipofizar, hipotiroidism)

266
 2.2 Tulburari metabolice
2.3 Rahitismul
2.4 Malnutritia
2.5 Disostoza cleidocraniana
2.6 Despicatuiri labio-maxilo-palatine
2.7 Avitaminoze (vit.D)
2.8 Cauze toxice (raze X, factori toxici de poluare)
2.9 Sindroame genetice (down, turner )
2.10 Tulburari neuro-psihice
2.11 Factori ereditari

ASPECTE CLINICE
Clasificare
1. Dupa evolutie
1.1 totala – inclus in os complet
1.2 partiala – separat de cavitatea bucala de fibromucoasa +sac pericoronar
2. Dupa severitate
2.1 apreciat pe OPG in distanta pana la plan de ocluzie : usoara < 12mm, medie 12-15
mm
severa >15 mm
2.2 aperciata dupa unghi caninului cu linia mediana : grad 1=0-15 grade, grad 2 =16-
30 grade, grad 3 >30 grade
2.3 aperciata dupa pozitia ant-post a apexului canin: grad 1= deasupra pozitiei
normale, grad 2 = deasupra regiunii PM I, grad 3= deasupra regiunii PM II
2.4 apreciata in functie de inaltimea coroanei canin in raport cu incisivul adiacent:
grad 1 = jub nivelul jonctiunii smalt –cement , grad 2 = deasupra dar pana la jum.
radacinii, grad 3 = in parteea a doua a radacinii, grad 4 = deasupra apexului
2.5 grad de suprapunere peste radacina incisivului adiacent: grad 1 = nu se suprapune,
grad 2 = suprapunere mai putin de jumatate, grad 3= suprapunere mai mult de
jumatate, grad 4= se suprapune in totalitate
3. Directia axului dintelui inclus
3.1 verticala – favorabil tratament
3.2 orizontala (coroana intre dinti erupti si radacina distal- mai putin favorabil)
3.3 vestibulara/vestibulo-palatinala
3.4 cu coroana orientata invers sens de eruptie (dinti anastrofici- incluzie in
retroversie)
4. dupa locul unde sunt descoperiti : la distanta sau in pozitie normala
DIAGNOSTICUL POZITIV
1. lipsa dntelui de pe arcada dupa perioada normala de eruptie
2. persistenta dintelui temporar cu o buna implantare
3. reducerea spatiului pe arcada sau chiar inchiderea acestuia

267
 4. existenta unui dinte supranumerar erupt care inchide total sau partial spatiul
5. spatiu edentat – fibro mucoasa groasa)
6. bombari orale sau vestibulare dure incompresibila
7. deplasari prin inclinare a dintilor vecini bresei
8. torsionari si mortificari ale dintilor adiacenti (incluzii severe)
9. dureri cu caracter nevralgiform fara o cauza specifica
10. procese inflamatorii ale mucoasei
11. fistule cronice fara raspuns terapeutic
semn lui Quintero – semn patognomonic al incluziei de canin- pozitie vestibularizata a coroanei
ILS si rotatie mezio-vestibulara
RX – da un diagnostic cert
- RX retroalveolara – existenta dintelui, pozitia, inclinari/rotatii, morfologie, relatia cu
dintii vecini etc. Nu se vede pozitia orala sau vertibulara a dintelui inclus (pt acest lucru se
foloseste radiografia excentrica sau cu film muscat)
- Ortopantomograma : existenta. Pozitia in profunzime , morfologia, cauze ale incluziei,
grad de evolutie , raport cu dinti vecini si alte formatiuni, formatiuni si leziuni asociate
- Teleradiografia
- Tomografia computerizata – localizarea exacta
OBIECTIVE TERAPEUTICE
1. Obtinerea spatiului necesar evolutiei dintelui inclus
1.1 metoda conservatoare (ap. orto)- marirea perimetrului arcadei, distalizarea dintilor
migrati, combinatie a celor 2
1.2 radicala – extractie. Este necesara atunci cand spatiul este complet inchis sau in
macrodontii. Daca spatiul necesar este > 5 mm atunci va fi nevoie de extractie.
1.3 Se ia in considerare extractia dintelui inclus in cazurile in care dintii inclusi sunt in
pozitie orizontala
2. Descoperirea chirurgicala si ancorarea dintelui
Uneori este suficienta o decapusonare larga alteori intervenii ce presupun inclusiv
indepartarea formatiunilor ce blocheaza eruptia. Uneori nu este necesara ancorarea dintele
erupe spontan.
Ancorarea poate fi:
1. Ancorare peritisulara – sarma in jurul coletului. Sacrificiu mare de os si redresare
dificiala
2. Ancorare intratisulara – cavitate in dinte cu carlig. (se decimenteaza)
3. Ancorare transtisulara – tunel prin coroana
4. Ancorarea prin colare – f buna , se poate decimenta.
3. Tractiunea dintelui pe arcada –incepe la 8-15 zile de la interventie si se face cu forte
moderate pentru a evita hialinizarea.

Transpozitia dentara

268
Traspozitia dentara este anomalia dentara de eruptie si pozitie care presupune inversarea locului
pe arcada a doi dinti invecinati.
Incadrare in clasa de anomalii ca si cele de mai sus.
FRECVENTA PE GRUPE DE DINTI
- Doar la dentitia permanenta si este o anomalie foarte rara
- Se inverseaza caninul cu incisiv lateral superior sau cu premolar superior

Studiu pe 34 pacienti:
- Afecteaza sex feminin
- Se intilneste la maxilar in principal si este mai mult mai frecventa transpozitia C,PM si
mai putin C,IL
- La mandibula canin inlocuieste IL
- Transpozitiile sunt unilaterale complete si partiale predominant pe stanga
ETIOPATOGENIA
- Favorizata de dispozitia foarte inalta a formarii mugurelui canin deasupra IL si PM
- Pierderea precoce a caninului temporar
- Cronologia eruptiei dentare
Daca canin temporar este pierdut precoce IL erupe in spatiul liber si ulterior canin permanent
vine intre IL si IC.
Daca canin temporar este pierdut inaintea eruptiei PM acesta va erupe pe locul liber si caninul
vine il loc M1 temporar.

ASPECTE CLINICE
- Transpozitie completa sau totala – loc schimbat complet (in caz de inversiune C , PM pot
aparea contacte ocluzale premature, iar la inversiune C, IL tulburari fizionomice)
- Transpozitie incompleta sau partiala – linia arcadei trece printre cei doi dinti – determina
blocaje ocluzo articulare. Pot fi si unul normal si altul ectopic.
- Pot fi transpozitie coronara si radiculara. Examen radiologiec completeaza examen clinic.
ASPECTE TERAPEUTICE
- In transpozitia completa C-IL – modelarea prin slefuire a caninului si prin aditie a IL
- In transpozitia completa C-PM – slefuire cuspid canin si desensibilizare
- Probleme intervin la nivel de PM si IL care preiau functiile caninului
- In transpozitia incompleta – este dictata de raportul apexurilor celor 2 dinti si se alege
distanta de deplasare cea mai mica (eventual spre pozitia normala a dintelui)
- Reconstructii coronare si slefuiri selective

Reincluzia dentara
Reincluzia dentara reprezinta tendinta de reintoarce a unui dinte in profunzimea osului maxilar a
unui dinte erupt, ce a atins planul de ocluzie si si-a indeplinit temporar functiile sale.
Incadrarea in clasa de anomalii la fel ca mai sus.

269
TERMINOLOGIE
- Retentie dentara secundara
- Reintruzie dentara
- Anchiloza dentara
- Scufundare dentara
- Dinte inclavat
Proces lent, succesiv si se poate fi partiala sau totala
- Precoce – 4-5 ani inainte de perioada de permutare a dintilor
- Tardiva – minim 1 an dupa aceasta perioada
FRECVENTA
- Se intilneste la ambele dentitii dar mai des la cea temporara
- Se intilneste la M II temporar inferior si mai rar la M I temporar
- Foarte rar la M I sau M II permanent
- Afecteza sex feminin in dentitia mixta, mai des la mandibula
ETIOPATOGENIE
- Etiologie plurifactoriala: tulburari sau particularitati a eruptiei dentare, reactie osoasa
localizata, traumatisme directe si indirecte
Ipoteze etiopatogenice:
- Teoria mecanica
- Teoria opririi in dezvoltare osoasa verticala
- Teoria anchilolitica
- Teoria tulburarilor metabolismului local
- Teoria proceselor evolutive ale dintilor
Teoria mecanica – se explica prin eruptia molarului de 6 ani, care are o puternica tendinta de
mezializare, in timp ce M II temporar se afla in infrapozitie discreta. Fortele masticatorii
orizontale determina reincluzia M II temporar.
Teoria tulburarii proceselor de dezvoltare osoasa – dintele pierde in timp capacitatea de reactie
din partea osului. Apare o insuficienta crestere osoasa verticala dovetita si clinic prin proces
alveolar infundat dupa reincluzie.
Teoria anchilolitica- fuziunea de tip anchilolitic dintre osul alveolar si cement radicular
determinata de tulburari si dezvoltare in procesul de crestere
- O solutie de continuitate genetica sau congenitala la nivelul membranei parodontale
- Presiune masticatorie excesiva sau trauma ocluzala
Teoria tulburarilor metabolismului local – disparitia membranei parodontale inainte de
declansarea procesului de rizaliza.
Teoria proceselor evolutive ale dintilor – in evolutia dintilor in raport cu oasele maxilare sunt 2
etape distincte
- Deplasarea componentei conjunctive-epiteliale din afara catre profunzimea maxilarului
(infundarea laminei dura) pentru formarea mugurelui dentar

270
 - Deplasarea dintelui catre exterior pana la eruptia completa si atingerea plan de ocluzie
In aceasta teorie dintele reface traseul initial. (mai bine aplicata in cazul dintilor fara succesori)
FORME CLINICE
Poate fi partiala sau totala.
Reincluzia partiala
- coroana dentara partial vizibila
- dinte in infrapozitie, cu spatiu intre plan de ocluzie si coroana
- denivelare a procesului alveolar
- inclinarea a dintilor vecini catre spatiu creeat
- dinti antagonisti posibil egresati
- la percutie ton vibrant spre deosebire de dintele cu membrana parodontala integra
- interesarea unui sau mai multor dinti
- examen radiologic evidentiaza: filmul procesului de reincluzie , date despre proces de
rizaliza, legatura dinte os, informatii despre dinte succesor si relatia cu dintele inclus
Reincluzia totala
- absenta dintelui de pe arcada fara sa fi fost extras
- dinti vecini inclinati, proces alveolar infundat
- orificiu pe creasta alveolara prin care se palpeaza suprafata oculzala
- dintele poate fi acoperit de fibromucoasa sau/si os
- M II temporar mai frecvent (radiologic se vede PM I dezvoltat normal si situat profund)
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
In reincluzia partiala se face cu:
- Oprirea eruptiei dentare
- Intruzia posttraumatica partiala
In reincluzia completa:
- Incluzie dentara: date din anamneza, radiografii anterioare seriate, prezenta de leziuni
carioase sau/si obturatii, radiologic un dinte langa celelalat sugereaza reincluzie iar unul
langa celalalt sugereaza incluzie. Semn caracteristic la nivel PM sucesorial : supuratie si
rotatie cu 90 grade.
- Anodontia
- Extractii
- Incluzie posttraumatica totale
EVOLUTIE SI CONSECINTE
- Denivelarea planului de ocluzie datorita infrapozitiei
- Tulburari de ocluzie datorita migrarii antagonistilor si inclinarii dintilor vecini
- Aparitia unor forte anormale la nivelul dintilor inclinati
- Carii de colet si subgingivale ale dintilor vecini
- Hiperstezie, hipersensibilitate, parodontita marginala
ASPECTE TERAPEUTICE

271
 - Extractie M II temporar in cazul prezentei PM succesor fara ancorarea acestuia doar cu
asigurarea unui tunel de eruptiei
- La reincluzia precoce fara fuccesor se recomanda extractie pentru mezializarea M I
permanent
- La reincluzie tardiva fara succesor se poate reface dintele
- La reincluzia dinte permanent se incearca mobilizarea/luxare si mai apoi extractie si
tratament orto/protetic
- Refacere la reincluzie tardiva dinte permament sau extractie daca procesul nu se opreste.

37. Diastema: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigatii, diagnostic pozitiv si

diferential, tratament.

Anomalia caracterizata prin existenta unui spatiu uneori de dimensiuni apreciabile intre incisivii
centrali superiori permanenti poarta numele de diastema (arcada superioara dar nu este exclusa
nici la mandibula)
TERMINOLOGIE
- Diastema adevarata, primara, vera
- Diastema patologica
- Diasteme interincisiva
- Trema (spatiu intre alti dinti in afara centralilor)
CLASIFICARE
- Diastema primara – obtinuta prin dezvoltare excesiva a frenului buzei superioare, a
insertiei joase a frenului, sept fibroelastic si/sau ingrosare osoasa : simpla sau asociata
- Diastema secundara sau falsa – cauze sunt : meziodens, anadontia incisiv lateral si poate
fi simetrica sau asimetrica
ETIOPATOGENIE SI ASPECTE CLINICE
- Fren lat – genereaza o diastema cu laturi paralele
- Fren lat cu insertie inalta – diastema convergenta ocluzal

272
 - Fren lat cu insertie joasa – diatema divergenta spre plan ocluzal- este insotit de o
fibromucoasa abundenta, elastica , ce se continua in profunzimea osului cu un sept fibros
median (radiologic apare o imagine de fasii radio transparente paralele)
POSIBILA TRANSMITERE EREDITARA DE TIP RECESIV
Diastema falsa sau secundara provocata de :
- Anodontii uni sau bilaterala a IL care determina existenta unui spatiu intre IC. (inferior in
anodontia IC inf uni sau bi)
- Dinti supranumerari – meziodens erupt sau inclus
- Canin inclus in pozitie orizontala ce preseaza spre mezial radacinile si determina diastema
divergenta spre plan de ocluzie
Evaluarea marimii diastemei asociata cu prodentie si/sau rotatie a dintilor impune un factor de
corectie
- Prodentie 0-5 grade –se scade 0, 5mmdin valoarea diastemei
- Prodentie 5-10 grade – se scade 1 mm
- Prodentie 10-15 grade – se scade 1,5 mm
- Prodentie peste 20 grade – se scad 2mm
- Rotatie 0-45 grade se scade 1 mm
- Rotatie peste 45 grade – se scad 2 mm
EXAMEN CLINIC
- Se urmaresc dimensiunile, aspect simetic sau asimetric, axele incisivilor centali(paralele,
divergente , convergente), asocierea cu alte anomalii
- Antreneaza tulburari ocluzale minore dar fizionomice mari si eventual tulburari de fonatie
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
- Diasteme fiziologice din dentitia temporara (4-5 ani) cand arcadele cresc in sens sagital si
transversal. Spatiu prea mare intre IC temporari asociat sau nu cu un fren jos inseratpot
indica o viitoare probleme
- Disastema tranzitorie de eruptie care apare pana la eruptia IL si C
- Spatiere din compresia de maxilar cu prodentie si spatiere
- Spatieri din dizarmonia dento alveolara cu spatiere datorata microdontiei absolute sau
relative ( absoluta - suma intervincisiva <28 mm cu maxilar normal dezvoltat) si relativa
SI < decat 1/3 din diametrul bizigomatic osos.
- Spatieri dentare ca rezultat al dezvoltarii excesive a arcadelor dentare – macroglosia si
deglutitia infantila precum si singroame genetice
- Spatieri dupa extractia unor dinti permanenti aproape de linia interincisiva
- Spatieri datorate bolilor parodontale
- Spatieri ca urmare a unor obiceiuri viciioase
OBIECTIVE TERAPEUTICE
Potential mare de recidiva datorita
- Fren lat si jos inserat

273
 - Sutura palatina dilatata in partea frontala cu sept fibros
- Tesut conjunctiv interdentar care se comprima nu se reorganizeaza
Obiective tratament
- Indepartarea cauzei – plastie , rezectie fren, excizie fibromucoasa si/sau tesut fibros si
partea frontala a suturii palatine, extractie supranumerar
- Inchiderea ortodontica a spatiului urmata de contentie
- Tratamentul se efectuaza precoce dupa ce 2/3 din radacina este formata
- Se realizeaza cu forte mici pentru favorizarea procesele de resorbtie si apozitie si pentru a
avita efectele secundare: vestibularizare, palatinizare, rotatii.
- Aparatele sunt construite pe principiul actiunii reciproce a fortelor
- Se realizeaza deplasarea corporala a dintilor eventual in doi timpi – se inclina coroana
mezial ca apoi si actionam asupra radacinii
- Tractiunea se face cu inele metalice, bracketietc. si elastice
- Contentie 2 luni chiar si la copii, cu sarma in opt, la adult contentie mai lunga.
DIASTEMA PREMOLARA
Spatiu existent intre premolarii inferiori la nivel coronar si radicular cu marirea distantei intre
apexurile celor 2 PM si a unghiului dintre acestia.
- Apare ca anomalie izolata datorita particularitatilor topografice si morfologice ale PM II
inf.
- PM II inf are un potential neobisnuit de rotatie, distalizare, inclinare
- Localizare la mandibula, hemiarcada stanga, asociere cu alte anomalii izolate,
predominant la sex feminin
ETIOPATOGENIE
- PM II inf are un potential neobisnuit de rotatie, distalizare, inclinare
- Formarea mai tarzie a mugurelui dentar si evolutia de a lungul fetei meziale a M6
- Os compact din jurul gaurii mentoniere sau sclerozarea tesutulkui ossos mezial de M de 6
ani.
- Lipsa mezializarii molar fiziologice a M de 6 ani
- Ereditara si la capatul sirului de dezvoltare filogenetica

274
 38. Ortodontia si ortopedia dento-faciala de echipa (terapia multidisciplinara).

c) Tratamentul ortopedico-dento-facial si ortodontic pre si postoperator in chirurgia

gnatologica. Alegerea momentului biologic si planificarea interventiei.
d) Tratamentul ortodontico-parodontal. Indicatii si contraindicatii ale tratamentului
ortodontic la pacienti cu suferinta parodontala.
e) Tratamentul ortodontico-protetic: de substituire, contentie, proprotetic si preprotetic

1. Tratamentul ortodontic ca tratament adjuvant:

├ pt tratamentul protetic
└ reabilitare parodontala

● Protetic:
├ posibil nevoie sa corectam niste dinti stalpi
├ sa mutam un spatiu de edentatie
├ sa marim un spatiu de edentatie
├ redistribuirea breselor edentate
├ crearea unui suport radicular pt o RCR corecta (ex rest radicular subgingival => faci egresiune)
├ corectarea planului de ocluzie preprotetic (nu prin slefuiri)
├ corectarea unor angrenaje / ocluzii inverse frontale (preprotetic)
└ daca sunt anodontii extinse (copii) => pe parcursul cresterii se urmareste o distributie
judicioasa a dintilor existenti, intr-un ax cat mai paralel, pentru a crea ulterior niste dinti-stalp
viabili.

● Parodontal:
├ crearea unor axe cat mai favorabile unor dinti aflati in suprasarcina

275
├ corectarea pe cat posibil a planului de ocluzie
├ reducerea unei supraacoperiri frontale
├ restabilirea unor ghidaje corecte in propulsie
└ in lateralitate: asigurarea unor ghidaje de grup lateral
=> presupune o restabilire parodontala initiala → apoi tratament ortodontic → apoi se continua
tratamentul parodontal ± protetic

2. Tratamente asociate tratamentului ortodontic

├ tratament protetic
└ tratament chirurgical

● Tratamentul protetic:

→ protezarile care se realizeaza in situatia anodontiilor subtotale / extinse => protezari amovibile
care sa induca si cresterea bazelor maxilare
├ frecvent sunt niste proteze care prezinta si suruburi ortodontice
├ se schimba la 1 – 2 ani
└ rolul lor: ┌ reastabilirea functiilor ADM
└ crearea unor forte ce se transmit bazelor max contribuind la cresterea lor
=> si montarea dintilor difera putin fata de protezele obisnuite
(ex daca vrem surub median => initial dintii sunt montati ca incongruenta)
- acesti pacienti frecvent nu au creasta alveolara (ca un edentat foarte vechi) => frecvent se
asociaza si bride laterale / frenuri ce desprind proteza
- la pacient cu anodontie => protezarea se face cat mai devreme (atunci cand poti lua o
amprenta) (ex la 4 ani)

→ in etapa finala a unui tratament ortodontic – la care se necesita protezare

=> protezarea are inclusiv rol de contentie definitiva
┌ orice protezare pe parcursul unui tratament orto se face cu caracter provizoriu
└ doar la sfarsit => protezare definitiva (supa echilibrarea finala)
- daca un pacient necesita slefuiri selective, acestea se vor face dupa tratamentul
ortodontic

● Tratamentul chirurgical

- interventiile chirurgicale se pot adresa: ┌ partilor moi

├ dintilor
├ proceselor alveolare
└ bazelor maxilare

276
► Asupra partilor moi:
├ frenotomii / frenectomii – atat frenului labial sup, cat si frenului lingual
│ ├ fren labial sup => in diastema vera produsa de insertia joasa a frenului (exista si
│ │ un ligament fibros ce ajunge uneori pana in baza foselor nazale)
│ │ => incizia: diferite linii de incizie / sutura
│ │ - un fren labial – il putem face majoritatea dintre noi
│ └ fren lingual – nu prea il facem noi (=> il trimiti la chirurg) – poate fi extrem de
│ sangeranda + hematoamele sublinguale parenchimatoase sunt f periculoase
├ debridari (debridarile laterale)
│ ├ ex cand exista brese inaintea tratam sau le cream noi si ne punem problema
│ │ deplasarii dintilor de-a lungul liniei arcadelor
│ └ intotdeauna insertiile partilor moi (mucoasa fixa) au forte mai mari decat
│ rezistenta osoasa
│ ex) inchizi spatiul, dar insertia unei bride poate duce la recidiva chiar daca
│ forta respectiva e contra tendintei de mezializare a dintilor;
│ ex) bresa la PM1 => muti PM2 in locul PM1 si M1 in locul PM2 – dar
daca
│ exista brida, poate recidiva
├ adenoidectomii / amigdalectomii
└ eliminarea unor cicatrice cheloide (de pe mucoasa)
├ in functie de dimens/grosimea cicatricii – apar sa nu nuste asimetrii in
dezvoltare
└ orice cicatrice cheloida – daca individul are tendinta de a face cheloide – dupa
ce
o indepartezi va face un cheloid si mai mare => dar pana atunci poti face
niste deplasari;

► Asupra proceselor alveolare (in scop ortodontic)

├ corticotomia – presupune sectionarea corticalei atunci cand dorim sa realizam o
│ permeabilizare osoasa (ex: corticala groasa si raspunde greu la tratament
│ => cedeaza dintele sau osul))
│ → ex) daca vrei sa faci o mezializare => faci o sectionare verticala a corticalei
intre
│ radacinile dintilor pe care ii deplasezi
│ → sau orificii tot pe verticala
└ corticotomie + septotomie ( ± repozitionare)
├ ex) rotatia dentara (e cea mai recidivanta anomalie dentara izolata !!! )
└ + repozitionare => se decupeaza procesul alveolar de jur imprejurul dintelui →
se
repozitioneaza si ca la fractura se imobilizeaza in acea pozitie

277
► Asupra bazelor maxilare
└ chirurgia ortognata
- ca protocol general – tratamentul debuteaza prin punerea de acord a ortodontului
cu chirurgul
├ prima etapa = ortodontica => decompensarea totala preoperatorie
├ etapa 2 = cu aparatele aplicate – are loc corectia chirurgicala
└ etapa 3 = se continua si se finalizeaza ortodontic pacientul, optandu-se frecvent
pentru contentii definitive
- tot mai mult – un pacient de ortodontie e un pacient pe viata
(chiar
daca poarta niste aparate minimale (de contentie))
Ce fel de interventii:
├ doar asupra bloc incisiv maxilar/mand => osteotomii de grup incisiv (frecv cu extractii)
│ - 2 sectiuni verticale prin alveola PM1 + 1 sectiune oriz deasupra bloc incisiv, cu
│ repozitionare;
│ - ex) in inocluzia sagitala foarte mare ± ocluzie deschisa
│ - in caz de supraacoperire foarte mare (ar trebui sa existe supraalveolie sau chiar si
│ si supragnatie maxilara) => “suras gingival” foarte accentuat
├ la maxilar – diferite tipuri de osteotomii ce combina liniile Lefort
│ => pt repoz sagitala si/sau sagitala a maxilarului superior
└ la mandibula: interventii asupra: ┌ corp
├ unghi
├ ram vertical
└ condil
├ ex) retrognatie / prognatie mand cu / fara repozitionarea fragmentelor
├ !! interventia asupra mandibulei se practica intotdeauna dupa incheierea cresterii
│ ( la ♀ => 18 ani; la ♂ > 20 ani)
└ !! cauza de recidiva dupa interv chir daca nu e urmata de trat orto = limba !!
├ aceste anomalii – toate au si o componenta functionala
╘> ┌ musculatura linguala
├ dezechilibrul functional la nivelul buzelor
└ o engrama (memorie) pe care nu ai incercat sa o modifici
 dezechilibru functional intre musculat linguala si musculat labiala
*** in Romania ortodontia a fost adusa de prof Chiru (care a fost chirurg)

► Asupra dintilor
├ germectomie ( = extractia mugure)
├ odontectomie ( = extractie dinte inclus)
├ premolarizare cu/fara extractie
└ extractia dentara: pt un dinte: ┌ temporar
└ permanent ┬ din seria normala

278
 └ supranumerar
○ Extractiile asupra dintilor temporari:
│
│ - daca putem, le evitam – pana spre varsta de permutare fiziologica
│ (au rol in masticatie, transmit fortele spre bazele maxilare si rol in cresterea max,
│ previn migrarile)
├ leziuni traumatice ale dintilor temporari:
│ ├ frecvent in zona frontala ± plagi la niv partilor moi / proceselor alveolare
│ ├ se pot produce fracturi sau intruzii
│ ├ de regula: interventia se adreseaza in primul rand partilor moi si prs alveolare si se
scoate
│ │ din functie fragmentul interesat (ex: inaltare de ocluzie tranzitorie)
│ └ daca e vorba de intruzie => dintele isi poate relua pozitia normala sau nu
│ ├ daca nu exista semne de inflamatie locala in timp => dintele se pastreaza
│ └ daca nu isi reia pozitia => extractie cu precautie (e atins si dintele definitiv)
│ !!! orice extractie realizata inaintea varstei de permutare => necesita mentinator de
spatiu !!
├ complicatii ale cariei dentare
│ ├ dintii temp sunt frecvent afectati de carii=>evolueaza mai repede si se complica mai
usor
│ │ => risc de a se extinde la mugurele dintelui definitiv
│ ├ atitudinea preferata = tratamentul, dar dificultati date de: varsta pacient, nr ↑ de sedinte
│ │ de trat, de dificultatea de cooperare si de existenta unor materiale convenabile
│ │ momentului in care se afla dintele temporar
│ ├ se poate pastra dintele trepanat / deschis
│ └ daca nici asa nu se poate => extractie
│ Indicatii: ┌ boala de focar => cand se induc infectii de vecinatate
│ ├ infectii de vecinatate
│ └ cand sunt afectate functiile ADM (masticatia)
│ Precautie: extractia M1temp inainte de eruptia M6ani (migreaza mugurele – in locul
PM2)
├ modificarile numerice (ale dintilor temporari / permanenti)
│ – la dintii supranumerari in dentitia temporara (f rar) => extractia numai daca interfera in
│ vreun fel cu dezvoltarea dintilor definitivi
│ – la dentitia defin – extractiile d temp – in situatiile de anodontie (anod de ILsup, ICinf)
│ ├ anodontia de ILsup:
│ │ ├ daca cuspidul Cdefin e distal de apexul Ctmp => faci precoce atat
extractia
│ │ │ ILtmp si Ctmp pt a se favoriza mezializarea Cdefin (din forta lui
eruptiva)

279
│ │ └ daca cuspidul Cdefin e mezial de Ctmp => extragi precoce ILsup si
mentii
│ │ cat mai mult Ctmp ce functioneaza ca un plan inclinat pe care
evolueaza
│ │ Cpermanent in eruptia lui
│ └ pt anodontia de ICinf => acelasi rationament pt ILdefin si Cdefin
│ ├ poate fi oricand controlata de orice stomatolog
│ └ daca insa e necesar un trat orto => e bine sa fie controlat de un ortodont
│ !!! la anodontie – e mai bine sa corectezi axele, pozitia – in timpul eruptiei – pt ca
│ prs alveolar are o alta densitate; acolo nu au existat niciodata fibre transseptale =>
│ in anodontie dintii nu se mezializeaza (vs extractii) !!!
├ modificari ale eruptiei dentare
│ ├ dintele temp determina incluzia/ectopia unui dinte permanent => faci extractia dintelui
│ │ Temporar ce nu are rizaliza sau are rizaliza cu tipar atipic
│ ├ incluzia unui dinte temporar (foarte rar)
│ ├ reincluzia unui dinte temporar (frecvent la M2temp inf; mai rar la ceilalti)
│ │ - daca nu exista rizaliza – atentie sa nu se smulga si mugurele PM
│ └ modificarea axului de eruptie corelat cu diverse anomalii:
│ ex) prognatism mandibular in dentitia temporara
│ │ ├ daca Iperman sup se formeaza P fata de temporar => temp se extrag
precoce
│ │ └ daca se formeaza V f de temporar => se mentin cat mai mult posibil
│ └ la arcada inf:
│ ├ Iperman Oral fata de temp => se mentin cat mai mult
│ └ Iperman Vestibular fata de temp => extrag precoce
│ Invers cand e prodentie superioara / inocluzie sagitala
│ => rationament in f de ax si de locul unde se formeaza dintele perman f de cel
temp
├ intarzierea permutarii dentare (intarziere generala a varstei dentare)
│ ├ de regula cauze generale (endocrine) => tratament combinat (si endocrinolog)
│ └ sindroame congenitale (o rezolvam singuri): Down, Disostoza dento-craniana, ...
└ extractiile dintilor temporari practicate in timpul extractiei dirijate sau seriate (=de pilotaj)

○ Extractii asupra dintilor definitivi

Exista o conduita terapeutica ┌ conservatoare

└ extractionista
> Conservator: orice ar fi, nu se face extractie pt ca:
├ dintii sunt zestre genetica
├ e o atitudine non-etiologica

280
 ├ se intrerupe arcada dento-alveolara – ceea ce duce la consecinte parodontale si de
│ manifestare a fortelor intra si inter-arcadice
├ pt ca de cele mai multe ori o extractie intr-un cadran necesita una simetrica ± pe arcada
│ opusa => sacrificiu foarte mare;
└ e o interventie ireversibila

> Extractionist: trebuie respectata matricea functionala ( = spatiul care se creeaza intre
musculatura externa si cea interna)
├ acest spatiu – ca dimensiune si forma – e dat de echilibrul normal sau patologic intre
│ muschii antagonisti si se imprima ca forma si dimensiune pe arcada dento-
alveolara
╘> acest echilibru trebuie pastrat cu orice pret (nu conteaza daca e normal sau patologic)
=> prin reducere numerica
├ rezultat mai stabil
├ durata de tratament mai scurta
└ mijloacele terapeutice mai simple

!!! Regulile dupa care se practica o extractie:

1) Dintele care se extrage sa fie cat mai aproape de focarul de incongruenta
2) Valoarea biologica a dintelui extras sa fie cat mai mica : (val parodontala, rezistenta la
carie, posibilitatile unui eventual tratament la acel dinte)
3) Valoarea estetica a dintelui extras sa fie cat mai mica
4) Dintele care se extrage se alege astfel incat corectarea dintilor restanti sa presupuna o
deplasare apicala minima si intr-un ax cat mai corect

→ La maxilarul superior: extractia cel mai frecvent:

├ PM1 – cel mai vizat:
│ ├ distanta fata de C (focar de incongruenta frecvent)
│ ├ de regula are 2 canale
│ ├ rezistenta cea mai mica la carie
│ └ permite corect intr-un ax cat mai buna a Caninului
│ Dezavantaj: infundarea santului naso-genian (“imbatraneste”)
├ PM2 sau IL (discutabil)
│ ├ IL ┌ aproape de focar
│ │ ├ inchiderea spatiului foarte repede
│ │ └ valoare odontala < PM2
│ └ PM2 ┌ avantaj estetic
│ ├ permite creare de spatiu pt zona frontala si posterioara
│ └ unii o vad ca cea mai favorabila
├ M1 ┌ e frecvent si precoce afectat carios
│ └ ofera spatiu pentru zona posterioara, dar si frontala

281
 │ (dar ar trebui sa ai o rezerva in existenta M3)
├ M2 - foarte rar se extrage
└ C – cel mai rar se extrage (niciodata de preferat)
- cand am lua in considerare o extractie de C:
├ cand e inclus orizontal si transarcadic (peste linia mediana – apex intr-o
parte a arcadei, iar coroana in cealalta parte)
├ cand exista un echil arcadic f stabil, dinti perfect aliniati si spatiu de 0
mm
└ ± cand pacientul e “in creierul muntilor”

→ La arcada inferioara:
├ ICinf ┌ cel mai frecvent
│ ├ bresa se inchide foarte repede
│ ├ nu e vizibila in final
│ ├ dintele cel mai mic
│ └ valoare biologica mica
├ PM1 – ofera spatiu pentru C
├ PM2 + ceilalti – la fel ca la arcada superioara:
├ M1 – cand e compromis si avem M3
├ M2 – NU
└ C – NU

Extractia ca tratament preventiv / interceptiv:

3 conduite:

1) La molarul de 6 ani ( M6ani)

├ dinte cu structura precara
├ frecvent si precoce afectat carios
└ daca e extras in timp util => obtii spatiu pt zona frontala si posterioara
=> combatuta, pentru ca:
├ are rol important in echilibrul inter / intra-arcadic
├ e un dinte foarte mare – dificil de inchis bresa
└ pt ca extractia e facuta precoce => copilul e mentinut timp indelungat fara
centru
de crestere + masticatie ↓
Extractia M6ani:
├ se face la 6 – 8 ani => exista sansa sa fie o deplasare corporeala egala a PM2 si M2
│ + inchidere a bresei
├ la 8 – 10 ani – apare o inclinare Distala a PM2 si Meziala a M2
└ la > 10 ani => apare mezio-inclinare mare a M2

282
2) Extractia M2 (M12ani)
├ ar crea spatiu pt zona laterala
└ previne toate accidentele de eruptie ale M3
Combatuta:
├ M2 au o valoare dento-parodontala foarte mare (ca si Caninii)
└ e preferabil sa nu ne atingem de ei
Cand luam in calcul extractia M2:
├ NU interceptiv !!!
├ fie nu putem face extractia M3 (decat cu riscul de a leza M2 sau prejudicii f
mari)
└ cand riscam ca prin extractia M3 sa expunem radicular M2 => alegi M2 pt
extract
ex) Disto-inclinare foarte mare a M2sup cant nu exista suport tuberozitar => evolueaza
vertical M3 si se creeaza suport osos (osul alveolar se creeaza prin eruptia
dintelui)

3) Extractia dirijata / seriata / de pilotaj Hunter-Hotz (este cea mai pertinenta)

- se face pe parcursul a mai multi ani ( => trebuie sa poti avea in dispensarizare pacientul)
- are 4 etape:
├ et I – in dentitia temporara: - extragi ILtmp => faci spatiu pt ICperman
├ et II – extrag Ctmp => faci spatiu pt ILperman
├ et III – extrag M1tmp => spatiu pt PM1
└ et IV – extrag PM1 => spatiu pt C si PM2
- dureaza cam intre 7 – 11 ani
- e legat de tine: daca nu faci toate etapele => dezastru

!!! de retinut !!! – semnal de alarma pentru incongruenta dento-alveolara:

└ observatie facuta de Nance: Atunci cand exista un deficit de spatiu de ≈ 2mm in arcada
superioara in dentitia mixta sau de 3mm in arcada inf in dentitia mixta => poate sa fie compensat
in permutarea dentara completa; - ce depaseste acest nivel => incongruenta cu inghesuire

!!! regula de luat in considerare !!!

└ daca e un pacient cu incongruenta cu inghesuire – daca consideram ca s-ar putea sa aiba
nevoie de aparat => NU faci extractiile (creezi dezechilibru)

283
284