Leziunile mucoasei orale aparute la purtatorii de

aparate ortodontice

Leziunile mucoasei orale sunt cauzate in general de factori infectiosi, traumatici,

ereditari, iatrogenic sau idiopatici. Diagnosticul acestora se stabileste prin coroborarea datelor
obtinute din anamneza, examenul clinic si rezultatele examenelor complementare.
In cursul tratamentului ortodontic cel mai frecvent apar leziunile de cauza traumatica,
reactiva si infectioasa. Ulceratiile, durerea si disconforul sunt efecte adverse rezultate in urma
iritatiilor produse de aparatele ortodintice, ce se vindeca rapid la pacientii tineri si sanatosi.
Leziunile de natura traumatica pot capata diverse forme in functie de tipul aparatului ortodontic:
- Bracketii determina prin frictiune eroziuni sau keratoze ale mucoasei cu care vin in contact.
- Arcurile sunt asociate cu ulceratii prin penetrarea mucoasei cu capatul lasat in contact cu
aceasta.
- Implanturile ortodontice sunt insotite de eritem si eroziuni gingivale

Diagnosticul definitiv al leziunii traumatice se pune dupa vindecarea acesteia consecutive

indepartrarii factorului causal. Ulceratiile traumatice produse de componentele aparatului
ortodontic sau de capatul ortoimplantelor sunt extrem de dureroase. Se recomanda prevenirea
acestora prin acoperirea cu compozita tuturor elementelor ascutite sau in relief. Localizata in
apropierea factorului cauzal, leziunile keratozice se vindeca in decursul a 10-15 zile de la
indepartarea factorului cauzal.

Ulceratie palatinala stanga (b) cauzata de dispozitivul Quad-helix (a)

 Ulceratie produsa de aparatul ortodontic mobil

Epulisul si mucocelul sunt mai rar cauzate aparatele ortodontice.

Epulisul este o tumora gingivala benigna cauzata de diversi factori iritanti ce actioneaza
timp indelungat- depozitele de tartru, spatiile interdentare, bracketi. Fibromul traumatic poate
avea dimensiuni variabile, poate sa fie pediculate sau sesila, culoarea mucoasei este normala,
este moale si bine delimitat de planurile supra si subiacente. Apare adesea la nivelul marginii
gingivale libere, are in general dimeniuni mici cu tendinta de autolimitare, dar in unele cazuri
poate atinge dimensiuni semnificative. Fiind intens vascularizat sangereaza cu usurinta la
atingere. Tratamentul are obiective principale: extirpare chirurgicala sau cu laser CO si
indepartarea factorului cauzal.
Mucocelul este un psudochist care se datoreaza perforarii canalului de excretie a unei
glande salivare accesorii si patrunderii secretiei salivare in tesuturile adiacente. Este localizat cel
mai frecvent la nivelul mucoasei labiale inferioare, paramedian, pe mucoasa jugala, portiunea
anterioara a feteii ventrale a llimbii sau in planseul bucal. Clinic se prezinta ca o formatiune
rotund-ovalara, de dimensiuni mici de la cativa milimetrii pana la cativa centimetrii, mucoasa
acoperitoare e nemodificata de culoare dar lasa sa transpara continutul salivar al mucocelului. La
palpare este nedureros si are o consistenta fluctuenta. De cele mai multe ori mucocelul se sparge
eliminand continutul salivar si evolueaza catre vindecare spontana. Alteori este necesara excizia
chirurgicala a acestuia.
 Mucocel cu origine la nivelul glandelor salivare accesorii labiale

In decursul tratamentului ortodontic pacientul trebuie sa respecte regulile de igiena orala,

intrucat se retentioneaza mai multa placa bacteriana, iar curatirea si autocuratirea sunt mai dificil
de efectuat. Cea mai comuna leziune gingivala de cauza microbiana este gingivita. Principalele
semne clinic sunt: sangerare cu usurinta la periaj, masticatie, modificari de culoare spre rosu
aprins, pierderea texturii de “gravura punctata”, modificari de volum- hiperplazia gingivala.
Tratamentu consta in igiena orala riguroasa prin periaj prelungit , utilizarea apei de gura pe baza
de Clorhexidina, utilizarea periutelor dentare si igienizare profesionala la 6 luni.

Mai rar, pot aparea si infectii micotice cauzate de agentul infectios Candida Albicans.
C.Albicans face parte din flora orala. Principalii factori favorizanti ai candidozei orale sunt:
utilizarea indelungata a antibioticelor, a imunosupresoarelor, a antidepresivelor, fumatul, lipsa
unei igiene corespunzatoare, prezenta unor dispozitive ce contin rasina acrilica ( aparate mobile,
proteze dentare, disjunctoare cu pelote acrilice, dispozitiv Nance). Forma acuta a candidozei
poate imbraca doua aspect clinice: forma pseudomembranoasa si forma eritematoasa.
Candidoza orala pseudomembranoasa apare sub forma unor depozite albicioase sau
confluate pe un fond de mucoasa congestiva. Depozitele pot fi inlaturate prin stergere, lasand
zone eritematoase. Apar cu precadere la nivelul palatului, vestibular, mucoasa jugala, fata
dorsala a limbii si uneori orofaringe. Simptomele asociate pot fi: usturime, gust metalic, gust
alterat. Netratata poate avea o evolutie cronica de lunga durata.
Forma eritematoasa prezinta zone de culoare rosu intens cu margini difuze. Este
localizata mai frecvent la nivelul fetei dorsale a limbii si palatului. Limba capata un aspect de
limba depapilata. Candidoza orala eritematoasa se insoteste frecvent de cheilita angulara.
Tratamentul local si general se administreaza dupa efectuarea unei antifungigrame.
 Candidoza orala forma psudomembranoasa

Patologia reactiva cuprinde hiperplazia si alergiile.

Hiperplazia inflamatorie ca urmare a iritaritatiei cornice a palatului dur de catre
dipozitivele auxiliare are tratamentului ortodontic si de placutele palatinale. Clinic se remarca o
crestere de volum a mucoasei, de consistenta ferma, acoperita de o mucoasa sanatoasa,
eritematoasa sau keratinizata.
In literature de specialitate au fost raportate cazuri de alergii la Nichel. Aceasta alergie
afecteaza in jur de 19% din populatie si se datoreaza unei hipersensibilitate de tip 4. Se manifesta
in 2 faze: sensibilizare si manifestare. La 2-3 zile de la cea de a doua expunere la nichel, are loc
manifestarea clinica prin edem sau dermatita. Manifestarile mucozale sunt foarte rare.
In concluzie, leziune mucoasei orale cauzate de dispozitivele ortodontice sunt de cele mai
multe ori acute si benigne. In cadrul controalelor lunare, medicul ortodont poate observa aparitia
unor leziuni, monitoriza evolutia acestora si recomanda la nevoie o consultatie la medicul
specialist.

Bibliografie:

1. Amadori F, Bardellini E, Conti G, Majorana A. Oral mucosal lesions in teenagers: a cross-

sectional study. Ital J Pediatr 2017;43(1):50.
2. Baricevic M, Mravak-Stipetic M, Majstrorovic M, Baranovic M, Baricevic D, Loncar B. Oral
mucosal lesions during orthodontic treatment. Int J Paediatr Dent 2011;21(2):96-102.
3. Benmoussa L, Ejeil AL. Additional examinations for oral cavity pathologies: when are they
required? Rev Odonto Stomatol 2017;46:4-11.
4. Bessa CF, Santos PJ, Aguiar MC, do Carmo MA. Prevalence of oral mucosal alterations in
children from 0 to 12 years old. J Oral Pathol Med 2004;33(1):17-22.
5. Castellanos JL, Díaz-Guzmán L. Lesions of the oral mucosa: an epidemiological study of
23785 Mexican patients. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 2008;105(1):
79-85.
6. Dridi SM, Ejeil AL. L’examen clinique des muqueuses buccales. Rev Odonto Stomatol
2008;37.
7. Dridi SM, Ejeil A, Gaultier F, Meyer J. La gencive pathologique de l’enfant à l’adulte.
Diagnostics et thérapeutiques. Espace ID.
8. Bucur A., Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol.2
9. Tovaru S, Medicina si patologie orala, vol 1 si 2.