Introducere

1.1Generalitati privind infectiile partilor moi perimaxilare

esuturile moi perimaxilare sunt deseori sediul unor porocese infectioase care mbraca
aspecte variate,in functie de forma anatomopatologica,localizare,virulenta germenilor
cauzali si de rezistenta la agresiunile microbiene ale organismului.Infectiile perimaxilare se
intalnesc la orice varsta,fiind mai frecvente n perioada n care sistemul dentoparodontal
estemai afectat,in functie,si de capacitatea de aparare imunologicp a organismului.
Etiopatogenia.Procesele infectoase ale tesuturilor moi perimaxilare au urmatoarele cauze:
a.leziunile dentoparodontale sunt cel mai frecvent cauza proceselor septice permaxilare
:caria penetranta cu gangrena complicata cu parodontita apicala,pungile parodontale adnci
cu traiect serpiginos,dintii cu modificari pulpare fara carii evolutive,fracturile
dentare,accidentele de eruptie a dintilor temporari sau permanenti;
b.leziunile traumatice:astfel fracturile portiunii dentare a maxilarelor se pot infecta ,din
focarul de fractura fiind nspmantare spatiile perimaxilare;
c.osteomelita maxilarelor este nsotita adeseori se supuratii in partiile moi,de multe
oriosteomelita debuteaza printr-o supuratie perimaxilara.
d.litiaza salivara infectata poate nsamanta lojile din imediata vecinatate a glandei
(submaxilara,sublinguala,parotida)
e.tumorile maxilarului,in special chisturile se pot suprainfecta,germenii patogeni
nsamntnd partile moi,perimaxilare.
f.corpii straini patrunsi accidental prin mucoasa sau tegumente pot fi cauza unor procese
septice perimaxilare.
g.infectiile faringoamigdalie se pot difuza in tesuturile perimaxilare urmnd nsa,cel mai
frecvent,calea vaselor limfatice;
h.furunculele si piodermitele fetei,gtuluisi pielii capului pot constitui cauyele unor
complicatii septice in lojile perimaxilare;
i.complicatiile anesteziei loco-regionale:daca nu se respecta strict regulile n timpul punctiei
anestezice exista toate conditiile aparitiei unor supuratii,fiindca cunoscute aceste supuratii
cu caracter grav dupa anestezii tronculare periferice la tuberozitate sau la spina Spix
j.complicatiile extractiei dentare aceasta putnd deveni cauza unor supuratii perimaxilare in
cazurile n care nu s-a ales momentul cel mai potrivit pentru efectuarea ei cand dupa
extractie nu s-au ndepartat elementele patologice din alveola sau n urma extractiilor
traumatizante;
k.complicatiile
perimaxilare.

diferitelor

tratamente

stomatologice:pot

produce

secundar,infectii

Microbiologie.Caile de patrundere a germenilor sunt in marea lor majoritate n legatura cu

afectiunile
dentoparodontale
si
orofaringiene,tegumetare
si
mai
rar
conjunctivale,microoganismele cauyale prezentate in supuratiile perimaxilare provenind n
majoritatea cazurilor din focarele primare.De cele mai multe ori,aparitia unui proces
supurativ este precedata si urmata de perturbari ecologice,ceea ce explica varitatea
microbiogenezeiorale.Obisnuit,flora microbianaeste nespecifica,mixta,prezenta nei culturi
pure ntr-un proces infectios perimaxilar fiind un semn de gravitate.Cel mai frecvent se
ntalnesc streptococi,levuri,stafilococi bacteroizii,fusobacterii,Veillonella...Un element
demn de remarcat este faptul ca n patologia traumatica intervin bacterii anaerobe
sporulate,de provenienta externa.n special telurica.Ori de cate ori plagile sunt asociate cu
patrunderea de corpi straini,distrugeri vasculare si musculare,fracturietc.se creaza conditii
favorabile dezvoltarii clostriilor histotoxice si,rareori apar boli de temut tetanosul si
gangrena gazoasa.Date recente din SUA raporteaza cazuri de botulism,consecutiv unor plagi
traumatice.
Anatomia patologica.Procesele infectioase perimaxilare pot avea din punct de vedere
anatomopatologic forme variate,n functie de virulenta agentilor patogeni,de calea de
patrundere a acestora ,de st 22322q1622w area loco-regionala a tesuturilor si nu n ultimul
rnd de capacitatea de adaptare a organismului.
Principii de diagnostic si tratament n procesele infectioase perimaxilare de cauza
dentara.Manifestarile clinice ale infectiilor de cauza dentara sunt extrem de variate,iar
terapia lor poate fi foarte simpla,dar uneori si extrem de dificila,necesitnd interventii
chirurgicale de amploare,precum si consulturi interdisciplinare.
Primul principiu urmareste stabilirea severitatii infectiei;al doilea principiu urmareste
evaluarea starii mecanismelor proprii de aparare ale pacientului.Al treilea principiu de care
se va tine seama in terapia supuratiilor oromaxilofaciale se refera la competenta necesara
efectuarii interventiei respective.Cel de al patrulea principiu emis de Peterson se refera la
tratamentul chirurgical al infectiei care,de fapt,urmareste drenajul colectiei purulente si
ndepartarea cauzei.Cel de-al cincelea principiu se refera la tratamentul medical al
bolnavilor cu suparatii .Al saselea principiu n terapia infectiilor de cauza dentara are ca
obiective indicatia si alegerea corecta a antibioticelor.Cel de-al saptelea principiu se refera
la administrarea corecta a antibioticelor. Ultimul principui se refera la urmarirea clinica a
raspunsului la terapia cu antibiotice.
Cauzele esecului n tratamentul supuratiilor pot fi:tratamentul chirurgical
neadecvat;apararea proprie deficitara,lipsa unui tratament medicamentos
adecvat,deshidratarea;existenta unor corpi straini care ntretin procesul
supurativ;administrarea incorecta a antibioticelor,fara respectarea prescriptiilor
medicale,sau chiar refuzul de a lua antibiotice,aparitia candidozelor bucale;nu este exclus
ca si bacteriile sa nu fie sensibile la antibioticul sau antibioticele prescriseastfel in aceasta
situatie se impune efectuarea unei antibiograme.
Forme anatoclinice sunt provocate de afectiuni ale dintilor ,localizare infectiilor este
dependenta de o serie de factori,si anume:grosimea si structura tablelor osoase n raport cu
radacinile dintilor ;dispozitia partilor moi ai structura lojilor perimaxilare ;insertia mucoasei

mobile n raport cu axurile dintilor si insertiile muachilor perimaxilari.Clinic procesele

infectioase nespecifice ale partilor moi perimaxilare sunt sistematiyate astfel:abcese
periosoase,ale
lojilor
superficiale,ale
lojilor
profunde;flegmoane
,limfadenite
supurate,fistule cronice cutanate sau mucoase.
1.2Motivatia temei:
1.3Clasificarea infectiilor partilor moi:
1.3.1 Abcesele periosoase:se formeaza subperiostal sau submucos,evolund de obicei
sumucos edooral.Se exteriorizeaza mai rar la piele.
1.3.1.1Abcesul vestibular:este forma cea mai frecventa a supuratiilor de cauza dentara
sau parodontala.Evolueaza submucos,n vestibulul superior sau inferior.De obicei debuteaza
prin fenomene de parodontita apicala acuta,cu dureri spontane sau provocate la atingerea
dintelui cauzal .Ulterior,durerea devin continua ,violenta,rebela la tratament.Durerile sunt
cauzate distensiei periostulu,provocata de puroiul care a traversat osul.n acest stadiu starea
generala este alterata:febra,agitatie,jena n masticatie.Sunt prezente tumefactia si edemul
accentuat al partilor moi labiogeniene ,caracteristice n functie de dintele
cauzal.Astfel,abcesul vestibular care are ca punct de plecare incisivii centrali superiori este
nsotit de o tumefactie marcata a ntregii buze superioare ,care proemina sub forma de buza
de tapir ;abcesele din regiunea canina se caracterizeaza printr-o tumefactie a ploapei
inferioare si a regiunii geniene iar cele din regiune apremolarilor si molarilor ,prin
tumefactia geniana marcata ,care deformeaza mult obrazul cele plecate de la incisivii si
caninii inferiori sunt nsotite de tumefactia buzei inferioare cand evolueaza
deasupra muschiului patrat al mentonului-sau de tumefactia regiunii submentoniere-cnd
procesul septic erodeaza osul sub muschiul motul barbiei.
Diagnosticul diferential : se face,cu chistul de maxilar n faza de exteririzare ,dar n aceste
cazuri lipesesc semnele inflamatorii ;-chistul de maxilar suprainfectat ,cnd exista si semne
inflamatorii dar evolutia n timp a tumefactiei si examenul radiografic precizeaza
diagnosticul;-alte tumori endoosoase ,benigne sau maligne care se pot suprainfecta
,supuratia fiind primul simptom clinic alarmant,furunculele fetei care au o simptomatologie
alarmanta cu tumefactie si congestie lipsind nsa complet semnele endoorale.
Tratament.n faza endoosoasa se paote tenta un tratament rezolutiv .trepanarea dintelui
,drenaj trans odontal ,antibioticen doze eficiente ,spalaturi largi bucale cu solutii caldute slab
antiseptice.
1.3.1.2Abcesul palatinal:Are ca punct de plecare dintii ale caror radacini sunt
orientate spre bolta palatia-incisivul lateral ,radacinile palatinale ale primilor premolari si
molarilor.Abcesele care au ca punct de plecare incisivii laterali sunt situate n palatul
anterior ,paramedian,avnd o forma alungita.
Clinic:bolnavii prezinta dureri de parodontita apicala acuta,aparnd apoi tumefactia care
deformeaza bolta palatina.Durerile sunt de obicei puternice si se datoreza decolarii
fibromucoasei palatine provocate de puroiul care a strabatut osul.La examen se observa
tumefactia care deformeza bolta palatina,cu un diametru care variaza ntre 1 si 2 cm,fara sa
depaseasca de obicei linia mediana.Tumefactia are margini relativ bine conturate ,iar la
palpare care este extrem de dureroasa-se percepe fluctuenta.

Diagnosticul diferential se face cu:chistul de maxilar suprainfectat ,care evolueaza nsa

lent si nu deranjeaza pe blnav dect daca se infecteza.-goma luetica care,n perioada de
ramolire,prezinta si semnele caracteristice ale afectiunii cauzale,tumori de maxilar superior
cu evolutie n bolta.
Tratamentul:urmareste deschiderea si drenajul colectiei tinnd cont de faptul ca plaga
operatorie are tendinta sa se nchida spontan prin strngerea marginilor sale,datorita
structurii fibromucoasei palatine.
1.3.1.3Abcesul perimandibular intern submucos:colectia se formeza pe fata interna
linguala a mandibulei avnd ca punct de plecare molarii,premolarii sau corpii straini care
patrund accidental n mucoasa planselui bucal.
Clinic:se manifesta prin aceleasi fenomene generale ca si abcesul vestibular.Local,se
observa o tumefactie limitata pe fata interna a madibulei,cu maximum de
bombare n dreptul dinteluicauzal.Uneori,evolueaza spre marginea gingivala,putndu-se
deschide spontan n jurul coletului dintelui;alteori evoleaza spre santul mandibulolingual si
prezinta tendinta de a difuza spre lojile sublinguale si submaxialare.
Diagnosticul diferential:se face cu abcesul de loja sulinguala ,n care toata loja este
mpastata,wharonita ai periwhartonita litiazica n care simtomatologia de debut este
specificata;tumorile de corp mandibular sau cele de planseu bucal cu evolutie endofitica,n
care lipsesc fenomenele acute ,ca si durerea exagerata la presiune.
Tratamentul:consta n deschiderea supuraaiei printr-o incizie paralela cu madibula,ct mai
aproape de os ,pentru a nu leza elementele anatomice ale planseului bucal.
1.3.1.4.Abcesul parodontal:este o colectie puruletna localizata strict n jurul unui dinte
cu punga parodontala nchisa la colet sau serpiginoasa,interesnd de regula gingia fixa,pe
care o decoleza,avnd nsa posibilitatea sa se extinda si la regiunile vecine n functie de
rezistenta organismului sau agresivitatea florei microbiene.
Diagnosticul diferential:se face cu:procesele septice cu punct de plecare apical,dar n
aceste cazuri gingia marginala nu este afectata;tumorile de granulatie cu debut gingival,care
uneori pot coexista cu abcesele parodontale.
Tratament.:n cazul n care se urmareste pastrarea dintelui,colectia se va deschide ,iar daca
acest lucru nu este posibil datorita gradului mare de mobilitate a dintelui si se apreciaza ca
prin ndepartarea lui se va realiza o clae de drenaj ,se recurge la extractia
dentara.
1.3.1.5Abcesul n semiluna (peribazilar,perimandibular extern,cu evolutie
cutanata):se formeaza prin difuzarea puroiului fie de pe apexul unui dinte inferior de-a
lungul fetei externe,initial subperiostal si apoi subcutanat catre marginea bayilara a
madibulei,fie de la o punga parodontala sau capisonul mucos al unui dinte pe care de eruptie
,procesul septic evolund ntre fata externa a osului si muschiul buccinator.Tegumentele
sunt congestionate ,lucioase.La palapre tumefactia face corp comun cu osul.

Diagnosticul diferential:se face cu:abcesul de loja sumaxilara unde infiltratul este mai
extins n suprafata si profunzime;adenita supurata submandibulara n care debutul este
nodular;osteoperiostenita de corp mandibualar,tumori ale corpului mandibular.
1.3.2.Abcesele lojilor superficiale:lojile superficiale ale fetei si gtului au pereti anatomici
destul de bine individualizati sau limite anatomicestabilite ,uneori ,chiar de maniera
arbitrara ,n perspectiva unor manifestari clinice extrem de bine individualizate.n acest
context supuratiile ramn de obicei limitate la loja respectiva.Uneori,procesul septic poate
depasi peretii ososi sau fibrosi ai lojii ,difuznd n spatiile si lojile vecine ,situatie n care
starea locala si generala se agraveaza.Simptomatologia clinica este specifica fiecarei
localizari.
1.3.3Abcesele lojilor profunde:Localizarea proceselor infectioase n lojile profunde ale
fetei prezinta o gravitate deosebita att datorita posibilitatilor de difuziune a supuratiei catre
craniu,prin orifiiile de la baza,si catre mediastin,de-a lungul marilor vase,ct si prezentei n
aceste spatii a unor elemente anatomice deosebit de importante.
1.3.3.1Abcesul fosei infratemporale
Fosa infratemporala sau groapa zigomatica ,numita mai nou si regiunea faringomandibulara
este limitata lateral de ramul ascendent madibular si arcada temporozigomatica,nauntru de
apofiza pterigoida mediana,constrictorul superior al faringelui si peretele faringian,n sus de
baza craniului cu aripa mare a sfenoidului nauntru si osul temporal n afara,anterior de
tuberozitatea maxilarului si posterior de glanda parotida,care mbraca ramul ascendent
mandibular.Muschiul pterigoidian intern si fascia interpterigoidiana separa fosa
infratemporals
ntr-un
compartiment
extern,pterigomandibular
,si
unul
intern,pterigomaxilar.Infectiile fosei infratemporale pot avea ca punct de plecare procese
septice dentare ,osoase,sinuzale.De asemenea infectiile pot difuza din lojile vecine cu care
comunica(orbita,loja submandibulara,glanda parotida,fosa temporala ).
Clinic ,supuratia debuteaza cu dureri cu caracter nevralgiform-febra,agitatie,trismus.Tardiv
apare un edem genian discret dedesubtul si napoia osului malar.n aceasta faza
diagnosticul este foarte greu de pus datorita saraciei de semne obictive , astfel se face pe
baza anamnezei,a caracterelor durerii si a existentei infiltratului dureros perituberozitar sau
de-a lungul ramului ascendent mandibular.Ulterior apare tumefactia obrazului ,care se poate
extinde n regiunea temporala,parotideomaseterina si submandibulara,astfel nct relieful
arcadei temporozigomatice dispare sau apare ca un sant.n cazurile n care nu exista o
certitudine diagnostica ,se paote recurge chiar la punctia explorataore ,care precizeaza sediul
supuratiei.
Tratament:Deschiderea chirurgicala a supuratiilor gropii zigomatice se impune a fi facuta
ct mai precoce,din cauza pericolului difuziunii si al complicatiilor grave.Interventia se
poate efectua pe cale endoorala,pe cale cutanata sau prin asocierea celor doua cai ,n raport
cu evolutia si gradul de extindere a procesului septic.n cazurile n care factorul etiologic l-a
constituit un empiem sinuzal ,deschiderea se face pe cale trans-sinusala.
1.3.3.2Abcesul spatiului laterofarinfian
Spatiul laterofaringian,numit de autorii anglo-saxoni si spatiul parafaringian este delimitat
lateral de muschiul pterigoidian intern,median de musculatura faringelui acoperita de peretele

mucos faringian,n sus de baza craniului,posterior de facia prevertebrala.Este tmpartit de

buchetul Riolan ntr-un compartiment prestilin ,n care se gaseste prelungirea faringiana a
glandei parotide ,si un compartiment retrostilin ,n care se gasesc carotida interna,jugulara
interna,ganglionul simpatic cervical superior si perechile IX,X,XI si XII de nervi cranieni.
Clinic:afectiunea debuteaza cu dureri la deglutitie asemanatoare cu cele din amigdalita sau
din supuratiile lojii submaxilare.Semnele exoorale sunt reduse:usoara tumefactie dureroasa
retromandibulara de-a lungul muschiului ,sternocleidomastoidian.Endooral se observva o
tumefactie inilaterala voluminoasa a peretului faringian,de multe ori si a valului moale,cu
mpingerea amigdalei si a pilierului amigdalian spre linia mediana ,astfel nct istmul gtului
apare aproape complet nchis.La palparea bimanuala,cu un deget n faringe si degetele
celelilate mini aplicate napoia si dedesubtul unghiului mandibulei ,se percepe o mpastare
sau chair fluctuenta.Acest examen nu paote fi facut totdeauna,din cauza durerilorfoarte mari si
a trismusului.Toate aceste semne se nsotesc de tulburari functionale :disfagie foarte
accentuata,deglutitia nefiind posibila chair pentru lichide ,trismus mai puternic n suapuratiile
laterofaringienede cauza dentara ,moderat n cele de cauza amigdaliana.
Diagnosticul diferential:se face cu flegomonul amigdalian dar an acest caz amigdala este
hipertrofica,nu numai mpinsa prezentnd si crispte purulente;abcesul de loja
submandibulara,n care nu este prezenta bombarea faringelui,tumorile laterofaringiene,care au
o evolutie mai lenta.
Tratament.Deschiderea abcesului se paote face pe cale endoorala sau cutanata n functie de
evolutie si tulburarile functionale,tinnd cont de posibilitatea lezarii marilor vase.

2.Abcesele lojilor superficiale

2.1 Abcesul lojii submandibulare:Loja submandibulara face parte din lojile planseului bucal
si este situata nauntrul ramului al mandibulei ,fiind limitata n sus si median de muschii
milohidian,hioglos si de mucoasa planseului bucal.n jos si lateral este limitata de platisma ,de
fascia cervicala superficiala si de tegimente.Lateral ,estefata interna a mandibulei sub linia
milohidiana iar anterior ,pntecele anterior al digastricului.Loja submandibulara comunica
nainte si n sus cu loja sublinguala ,dorsal de portiunea posterioara a muschiului
milohidian ,posterrior si n sus cu loja glandei parotide ,posterior si n jos cu loja marilor
vase ,median si posterior cu spatiul laterofaringian;este separata de spatiul pterigomandibular
prin insertia muschiului pterigoidian intern.Portiunea postero-superioara a lojii distal de
milohiodian ,constituie recesul care este despartit de cavitatea bucala doar prin mucoasa
planseului bucal de la nivelul molarilor 2 si 3 .Loja contine glanda salivara,limfonoduli
dispusi n trei grupe,nervii lingual si hipoglos,artera si vena faciala,precum si un bogat tesut
conjunctiv lax.
Este infectata de obicei prin procese septice plecate de la molarii inferiori.Litiaza salivara
submandibulara suprainfectata se poate extinde la ntreaga loja,iar adenitelesupurate
submandibulare pot invada loja n totalitate.Fiind o loja de rascruce ,care comunica cu lojile
nvecinate poate fiinfectata si de procese septice din lojile amintite ,fiind posibil si procesul de
difuzare a infectiei din loja submandibulara tn lojile cu care comunica.
Simptome.Debuteaza cu un infiltrat dureros situat pe fata interna a trimii distale a ramului
orizontal a mandibulei.Tumefactia evolueaza rapid,exteriorizndu-se n regiunea
submandibulara,unde bombeaza,mascnd relieful marginii bazilare a madibulei ,se paote

anterior catre regiunea submetoniera si posterior catre marginea anterioara a muschiului

sternocleidomastoidian ,iar n jos si median,pna la nivelul osului hioid.Tegumentele sunt
destinse si lucioase.Palparea este extrem de dureroasa:la nceput se percepe o mpastare dura
de-a lungul ramului orizontal al madibulei ,pe fata interna a acestuia,iar ulterior apare
fluctuenta.Examenul endoorals e face cu greutate ,din cauza trismului.Mucoasa planseului
bucal si pilierul amigdalian anterior sunt congestionate si edematiate.Daca se reuseste
palparea endoorala,se constata ca fata intera a mandibulei este ngrosata si ca loja
submandibulara este plina.Cnd supuratia evolueaza n reces,se percepe fluctuenta pe fata
interna a mandibulei ,n dreptul ultimilor doi molari.Portiunea anterioara a planseului bucal
este libera ,supla.Bolnavii acuza dureri spontane,vii,care iradiaza spre ureche ,datorita
interesarii nervului lingual.Masticatia ,deglutitia si chiar fonatia sunt dureroase.Trismusul
apare precoce.Starea generalaeste alterata,septica,cu febra,frisoane,curbura.
Diagonsticul diferential:se face cu adenita supurata,care are un debut nodular,cu
limfonoduli,mobili,neaderenti de os;mai trziu prin crestere ,adera d eos reactia inflamatorie
n tesuturile nvecinate.Trismusul si disfagia sunt mai putin accentuate ;adeseori diagnosticul
de precizie al unei adenite supurate nus epaote face dect intraoperator,cnd nus e constata
deperiostarea ramului mandibular-manifestare caracteristica abcesului;submaxilita litiazica
acuta supurata,daca infectia a depasit bariera glandulara;n acest caz ,prin presiune pe glanda
se scurge puroi;bolnavii acuza n antecedente crize dureroase repetate,cu tumefierea
glandei.Abcesul n semiluna care este localizat strict n jurul marginii bazilare a
mandibulei;abcesul de loja sublinguala an care fenomenele exoorale sunt mult mai sterse iar
mucoasa palnseului bucal anterior este edematiata ,congestionata.Abcesul de loja
submentoniera,n care lipsesc complet fenomenele endoorale,iar tuumefactia exoorala este
localizata anterior;flegmonul de planseu bucal,n care sunt interesate att loja submandibulara
ct si loja sublinguala dar si laterofaringian ,iar stare agenerala este mult mai
alterata.Actinomicoza care prezinta placardul si fistulele caracteristice;adenopatiile specifice
caracterizate prin lipsa semneleor de inflamatie acuta.
Tratamentul.este necesar sa fie facut ct mai precoce din cauza pericolului de difuzare a
infectiei.Deschiderea se face pe cale cutanata-n supuratiile masive cu pielea
destinsa,lucioasa,cu aspect inflamator si n supuratiile care n urma unui tartament ndelungat
cu antibiotice au tendinta sa se cronicizeze-sau pe cale endoorala n cazurile n care proccesul
septic se dezvolta n portiunea posterioara a lojii bombnd submucos n santul
mandibulolingual,n dreptul ultimilor doi molari.
Tehnica de deschidere a supuratiei de loja submandibulara pe cale cuatanata:bolnavul este
asezat n decubit dorsal ,cu capul n usoara extensie si rotat spre partea sanatoasa.
Anestezia:este depreferat anestezia generala de scurta duarata,care asigurao liniste
operatorie foarte buna.Se poate face si anestezie locala prin infiltrtie n straturi pe linia
de incizie ,nsa vor fi momente ,n care cursul interventiei ,n care bolnavul va percepe
durerea.
Incizia:prin plapare se repereaza marginea bazilara a mandibulei,pornind d ela
menton,unde partile moi sunt mai putin infiltrate,spre gonion.Incizia este necesar sa fie
plasata de 2 cm nauntrul marginii bazilare a mandibulei ,evitnd sectionarea filetelor
facialului,iar postoperator obtinndu-se o cicatrice ascunsa.Pentru a realiza o incizie ct mai
corecta ,este prefreabil ca aceasta sa fie prealabil marcata cu un creion dermatograf ,fapt care

va permite eventualele corecturi ale traseului si chair ale plasarii.Incizia va fi usor curba,lunga
de 5-6 cm ,situata n treimea posteriaora a regiunii submandibulare.
Drenajul:se introduc 2 tuburi mai groase de cauciuc sau de 2-2 tuburi din politen ,mai
subtiri ale cror capete sunt sectionate n bizou pentru a permite scurgerea puroiului si irigatiile
antiseptice.Tot n acelasi scop,asezarea tuburilor n plaga se va face la niveluri diferite,pentru
a asigura drenajul decliv.Pentru a fi mentinute ,tuburiel sunt fixate la pile cu un fir
neresorbabil si mentinute 48-72 de ore,facndu-se irigatii n loja cu solutii slab
antiseptice.Serenunta la drenaj cnd prin tuburi nu se mai elimina secretii si tuburile au
nceput sa se asuplizeze.Daca fenomenele clinice se remit lent ,se renunta la tuburi treptat.
Tehnica deschiderii supuratiilor de loja submandibulara pe cale endoorala:bolnavul este
asezat n fotoliul dentar,cu capul usor flectat.Accesul asupra regiunii ste dificil din cauza
trismusului.Pentru obtinerea unei mai largi deschideri a gurii,se paote practica o infiltratie cu
xilina 1% a muschiilor maseter si pterigoidian intern,prin scobitura sigmoida.Comisura bucala
si obrazul vor fi ndepartate cu un departator cu fereastra sau Langenbeck,iar limba va fi
apasata cu oglinda spre linia mediana.
Anestezia:prin infiltratie pe linia de incizie n dreptul ultimilor doi molari.
Incizia:se face n dreptul bombarii maxime,ct mai aproape de os,pentru a nu intersecta
nervul lingual si artera sublinguala.se sectioneaza mucoasa pe o lungime de 2 cm.De
regula,imediat dupa sectionarea mucoasei se evacueaza puroiul.Daca nu se reuseste sa se
cadape colectie prin incizie,se va introduce o pensa curba boanta,al carei vrf va fi orientat n
mod obligatoriu spre os,prin departarea baratelor pensei largindu-se si calea de drenaj.
O evacuare ct mai completa a colectiei se paote obtine printr-o presiune exercitata pe
regiunea submandibulara.
Drenajul:se asigura cu o lama de cauciuc care va patrunde n loja cel putin 2 cm ,dar va
avea si o portiune suficient de lunga endoorala,pentru a nu fi mpinsa complet n loja pe care
dorim sa o drenam.De regula,tulburarile functionale se remit ffoarte rapid,iar la dren se paote
renunta dupa 24-48 de ore.
2.2Abcesul lojii sublinguale :
Loja sublinguala este situata n aprte aanterioara a planseului bucal submucos,deasupra
muschiului milohioidian,fiind limitata lateral si anterior de fata interna a mandibulei ,iar
median , de muschii genioglos si hioglos.Este despartita de loja simetrica printr-un sept fibros
incompet.Loja contine ,pe lnga glanda sublinguala canalul wharton,nervulsi vasele
linguale,precum si un tesut conjunctiv lax.loja se paote infecta de la procesele septice
dentare,apicale sau aprodontale ale premolarilor si molarilor sau de la pericoronaritele
supurate ale molarilor de minte inferiori ,infectia difuznd deasupra milohioidianului.de
asemenea ,supuratiile mai pot fi produse de litiazele infectate ale canalului Wharton,precum si
de ntepaturile septice sau corpii straini patrunsi n planseul bucal.Este posibila difuzarea
infectiei n si din lojile nvecinate.
Simptome:Debuteaza cu congestia si tumefactia unilaterale ale mucosei planseului bucal si
deglutitie dureroasa.Ulterior,tumefactia mucoasei sublinguale se accentueaza ,aceasta devine

mult mai congestiva,n tesiune.Creasta sublinguala proemina si prezinta depozite

fibrinoase.Limba este mpinsa de parte asanatoasa.
Semnele exoorale sunt reduse ,putndu-se observa o usoara deformare a regiunii
submentoniere,paramedian.La palparea bimanuala se percepe o consistenta renitenta sau
ndurata ,fluctuenta aparnd destul de trziu.Tulburarile functionale sunt marcate:disfagia
,jens n masticatie si fonatie.miscarile limbii dureroase;trismusul este prezent numai n
cazulrile n care infectia are ca punct de plecae pericoronarita maolarului de minte
inferior.Bolnavii au senzatia de tensiune si dureri pulsatile.Starea generala este
alterata,septic,cu febra de supuratie.
Diagnosticul diferential:se face cu flegmonul palnseului bucal,care este de obice
bilateral,prezentnd fenomene septicotoxice caracteristice,abcesul lojii submandibulare ,n
care tumefactia mucoasei este localizata n jumatatea distala a plaseului bucal ,iar fenomenele
exoorale sunt mai accentuate.Abcesul perimandibular intern sublingual submucos ,care
prezinta o tumefactie mult superficializata,iar la palpare plaseul este liber;Whartonita si
periwhartonita ,care prezinta semnele caracteristice anamnestice si clinice .Ranula si chistul
dermoid al planseului bucal,care sunt lipsite de semne inflamatorii;tumorile maligne ale
planseului bucal cu evolutie endofitica care au de obicei ca punct de plecare glandele salivare
mici sau glanda sublinguala si care pot fi dureroase la presiune,lipsandu-le nsa semnele
inflamatorii si functinale locale si fenomenele septice generale.
Evolutie:Abcesul de loja sublinguala foarte rar se paote deschide spontan,la
mucuoasa.Netrataa,supuratia paote invada loja sublinguala simetrica paote difuza n loja
submandibulara cu care comnucia posterior ,iar daca organismul nu se aparampotriva
agresiunii microbiene,poate invada ntreg planseul bucal.ntrct n loja sublinguala
sublinguala exista conditii de anaerobioza,un proces septic limitat si paote modifica flora
microbiana iniiala,transformndu-se n flegmon.
Tratament.Deschiderea abcesuluise face de regula pe cale cutanata si numai cu totul
exceptional pe cale endoorala-n cazurile n care colectia este superficiala,la
mucoasa,devenind fluctuenta.
Tehnica operatorie de deschidere a abcesului pe cale cutanata:bolnavul este asezat n decubit
dorsal,cu capul n extensie ,pentru a se expune regiunea submentoniera.
Anestezia:interventia necesitnd traversarea tuturor straturilor planseului bucal,se impun eo
anestezie ct mai profunda. Cea mai buna liniste operatorie se obtine prin anestezie
genrala.Daca edemul planseului bucal nu este marcat si deci nu exista pericolul instalarii unor
tulburari mecanice respiratorii ,paote fi administrata o anestezie generala de scurta durata,pe
cale intravenoasa.n cazurile n care starea generala este alterata ,si edemul plaseului bucal
este marcat,este necesar sa se recurga la intubatie endotraheala.Anestezia loco-regionala prin
infiltratie n straturi paote fi folosita cu conditia administrarii unei anestezii de baza,care sa
reduca si cantitatea de anestezic ,dar sa-si ofere o liniste operatorie buna.
Incizia:paramediana,curba,situata ntre marginea bazilara a mentonului si osului hioid,lunga
de 4-5 cm.Cu bisturiul nr.15 se sectioneaza pielea,platisma si fascia cervicala superficiala
,patrunznd astfel n loja submentoniera.Uneori,loja submentoniera paote fi si ea
interesata,prin difuzarea procesului septic printre fibrele milohioidianului,si n acest caz se
gasesc tesuturile infiltrate sau chiar puroi colectat.Se introduce o pensa hemostatica cu care se

perforeaza muschiul milohioidian,patrunzndu-se n loja sublinguala.Introducerea pesei

hemostatice se face sub control palpatoriu endooral ,cu indicele de la mna stnga aplicat n
regiunea sublinguaa,napoia arcadei dentare ,pentru a nu perfora mucoasa ,fapt ce ar complica
foarte mult evolutia postoperatorie.Prin desfacerea bratelor pensei,se largeste bresa realizata
n muschiul milohioidian,crend astfel o cale larga de evacuare a colectiei purulente.
Drenajul:se introduc n loja sublinguala,prin calea urmata de pensa,doua tuburi de cauciuc
,fixate la tegumente cu fire neresorbabile.Capetele tuburilorvor fi plasate deasupra muschiului
milohioidian,pentru a realiza un drenaj eficient,dar nu vor presa mucoasa planseului
bucal,pentru anu o perfora sau ulcera.
Tehnica operatorie de deschidere a abcesului pe cale endoorala:bolnavul este asezat n
fotoliul dentar ,cu capul n usoara flexie si cu gura deschisa ct mai larg.
Anestezia:de preferat tronculara periferica,la spina Spix.
Incizia:colectia fiind localizata superficial submucos,nu este necesara o incizie exagerat
de larga si nici explorarea n profunzime cu pensa .Se face o incizie de 2,5-3,5 cm ntre
creasta sublinguala si os,ct mai aproape de fata interna a mandibulei ,spre a nu leza
elementele anatomice importante ale planseului bucal.Sectionarea intereseaza numai
mucoasa,dupa care se patrunde n loja cu o pensa cu vrful bont,colectia evacundu-se
imediat.
Drenajul:se introduce o lama de cauciuc sau politen prin linia de incizie,fara a o mpinge
prea mult n profunzime.Daca plaga sngereaza abundent,se aplica pentru 24 de ore o mesa
iodoformata n jurul lamei de dren.Lama de dren de mentine 24 de ore,peroada n care,n caz
de evolutie favorabila,fenomenele subiective si obiective se remit.
2.3 Abcesul lojii submentoniere:Se dezvolta sub barbie,ntinzndu-se n jos pna la osul
hioid.Loja submetoniera este despartita lateral de cele doua loji submandibulare prin
pntecele anterioare ale celor doi digastrici.n sus,muschiul milohioidian si genioglosii o
despart de loja sublinguala.n acest spatiu se afla tesut grasos,tesut conjunctiv lax,precum si
limfonoduli.punctul de plecare al infectiei sau procesele supurative localizate n lojile
submandibulare sau sublinguale.O cauza frecventa a supuratiilor lojii submentoniere o
constituie furunculele buzei inferioare sau ale barbiei.
Simptome:debuteaza cu o mpastare submentoniera dureroasa,difuza,care apoi se
limiteaza,fiind acoperita de tegumente congestionate,lucioase.Tumefactia apare ca o a doua
barbie.La palapare,n primul stadiu al procesului supurativ,se percepe o mpastare infiltrativa
ti apoi ,dupa colectarea puroiului ,fluctuenta.Trismusul este absent.Endooral,simptomatlogia
este absenta ceea ce permite diagnosticul diferntial cu infectiile lojii sublinguale.
Diagnosticul diferential:se face cu adenitele supurate ,a caror evolutie este
caracteristica;piodermitele cu localizare submetoniera,care se nsotesc de edem al partilor moi
nconjuratoare.
Tratament.Colectia gasindu-se situata sub palnul muscular,imediat deasupra fasciei
cervicale,supuratiile lojii submentoniere se deschid pe cale cutanata.
Tehnica operatorie:bolnavul va fi asezat n decubit dorsal,cu capul n extensie.

Anestezia:interventia poate fi facuta si sub anestezie loco-regionala prin infiltratie,straturile

ce urmeazaa fi strabatute fiind reduse ca dimensiune,dar e de stiut ca anestezia de scurta
durata asigura o liniste operatorie mai buna.
Incizia.este curba de 4-5 cm ,situata la mijlocul distantei dintre osul hioid si barbie,si este
paralela cu marginea bazilara a mentonului,al carui relief este necesar sa fie bine reperat prin
palpare.Inciziile medio-sagiatle mentohioidiene sunt contraindicate,ntruct nu asigura un
drenaj eficient si lasa cicatrice inestetice.dupa sectionarea cu bisturiul nr.15 a tegumetelor si a
platismei,fascia cervicala superficiala poate fi perforata cu pensa hemostatica.De regula cnd
se patrunde cu pensa n colectie ,pe lnga bratele acesteia evacueaza puroiul.Pentru a largi
calea de evacuare a puroiului ,bratele pensei se desfac.Se evita mpingerea exagerata a pensei
hemostatice,pentru a nu perfora muschiul milohioidian si pentru a nu nsamnta loja
sublinguala.Este necesara palparea osului cu vrful pensei,pentru decelarea eventualelor zone
rugoase,deperiostate.
Drenajul:se face cu un tub de cauciuc sau politen fixat la tegumente cu fire neresorbabile si
se mentine 24-48 de ore.
2.4 Abcesul mentonier:regiunea mentoniera are urmatoarele limite;n sus santul
labiomentonier,n jos marginea bazilara a mentonului ,iar lateral,verticala care coboara de la
nivelul santului nazogenian.Este constituita,de la suprafata la profunzime ,de tegumente,care
de regula sunt subtiri si captusite spre profunzime ,de tegumente ,care de regula sunt subtiri si
captusite cu un strat celulograsos destul de slb reprezentat ,si un plan muscular n zona
apexului incisivilor inferiori.Planul osos este constituit din meton.Loja mentoniera poate fi
infectata fie de la procese septice periapicale ale incisivilor inferiori-care,datorita insertiilor
musculare ale patratului barbiei si motului barbiei,nu pot urca spre vestibul sau cobor catre
loja submentoniera-fie de la furuncule ale buzei inferioare.La tineri se ntlnesc frecvent
supuratii mentoniere care au ca punct de plecare procese de acnee locale,suprainfectate de
obicei cu stafilococi.
Simptome:Debuteaza cu dureri intense,nsotite sau nu de odontalgii,n functie de factorul
cauzal.Mentonul tumefiat proemina ca o falsa progenie.Tegumentele sunt
congestionate,mpastate,dureroase
la
presiune.mpastarea
nu
se
extinde
submentonier.Endooral,n cazul n care factorul cauzal este un proces septic situat la nivelul
incisivilor inferiori,vestibulul este mpastat ,dureros la presiune
Diagnosticul
diferential.se
face cu
chisturile de
menton
care
nu
sunt
dureroaselapresiune;tumorile de arc metonier suprainfectate examenul radilogic fiind
indispensabil pentru precizarea diagnosticului.
Tratament.
2.5 Abcesul obrazului:
Obrazul este o loja fara pereti bine constituiti,care sa-l limiteze de regiunile nvecinate ,ogata
n tesut grasos si fibroconjuctiv ,n vase si limfonoduli.este cumprins n arcada
temporozigomatica ,marginea inferioara a orbitei ,marginea inferioaara a madibulei,santul
nazogenia si marginea anterioara a muschiului maseter.Palanul profund este format an sus de
fata externa a molarului si fata anterioara a apofizei piramidale a maxilarului tn jos de fata
externa a ramului orizontal al madibulei,iatr la mijloc de mucoasa bucala care formeaza ,cu un

tesut conjunctiv subiacent dens,care captuseste fata profunda a lojii obrazului,cunoscuta si sub
numele de mucoasa jugala se reflecta pe apofizele alveolare ,constituind santurile vestibulare
superior si inferior .Peretele extern este format de pielea obrayului captusita de muschi pielosi
ai mimicii.Muschiul buccinator realizeaza o adevarata diafragma,care mparte loja obrazului
ntr-un compartiment extern si unul intern.Bula grasoasa Bichat se gaseste situata ntre
muschiul buccinator si muschiul pielosi ,mpreuna cu vasele faciale.
Loja obrazului se poate infecta de la molarii sau premolarii inferioari si
superioari,pericoronarita maolarului de minte inferior,patrunderea de corpi straini transcutanat
sau transmucos,litiaza canalului Satenon,furuncule ale obrazului sau chisturi sebacee ale
obrazului suprainfectate.Supuratiile plecate de la dintii superiori se dezvolta mai ales spre nas
si orbita,iar cele pelacate de la dintii mandibulari ,catre portiunea inferioara a lojii,cu tendinta
extensiva spre gt.
Clinic supuratiile extinse ale obrazului se pot prezenta sub forma difuza,extisa,si sub forma
de colectii limitate.
2.5.1Supuratiile extinse ale obrazului
Se caracterizeaza printr-o tumefactie voluminoasa cu pielea ntinsa,luciasa,rosie edem de
vecinatate ale pleoapelor,regiunii temporale,regiunii parotideomaseterine si submandibulare.
Santurile si reliefurile normale ale fetei sunt sterse ,fanta palpebrala diminuata sau complet
nchisa.
Mucoasa jugala este edematiata ,bombeaza,umplnd vestibulul,si patrunde chiar ntre arcadele
dentare.Datorita acestui fapt,pe mucoasa se observa amprenta fetelor vestibulare ale
dintiilor.Palparea bimanuala ,dureroasa releva consistenta dura ,pastoasa ti apoi fluctuenta
care paote fi localizata catre mucoasa sau catre tegumente.Trismusul este prezent ,fiind mai
accentuat n supuratiile care au ca punct de plecare molarii inferiori.Starea generala este
alterata,septica cu salivatie abundenta ti halena fetida.
Diagnosticul supuratiilor extinse ale obrazului este destul de usor de stabilit pe baza
semnelor clinice generale ti a celor loco-regionale.Diagnosticul diferential se face cu:
-flegmonul hemifacial,n care att fenomenele loco-regionale,ct si starea general sunt
caracteristice
-adenitele supurate geniene,la care debutul este nodular ,cu evolutie rapida spre difuzare n
ntreaga loja a obrazului,
-tumorile maligne ale obrazului ,mai ales cele cu debut jugal,care n stadiile avansate pot
avea aspectul unor supuratii dar se observa leziunea mucoasa primara si lipsesc fenomenele
inflamatorii,
-angioamele si laimfangioamele obrazului care sunt congenitale,lipsindu-le fenomele
inflamatorii ,
-lipoamele obrazului cu punct de plecare bula Bichat cu o evolutie de lunga durata,fara
fenomele inflamatorii.

Supuratiile obrazului au o mare tendinta de difuziune n lojile vecine,n special spre orbita ti
lojile profunde,ele pot da embolii n sinusul cavernos,pe calea vaselor angulare si oftalmice.
Tratametul este necesar sa fie fapcut ct mai precoce datorita complicatiilor posibile ti consta
n deschiderea larga a abcesului ,care poate fi facuta pe cale endoorala este insuficienta
,neputnd asigura un bun drenaj si necesitnd completarea cu o incizie cutanata.
Calea endoorala este indicatap n supuratiile colectate cu o evolutie la mucoasa,situate de
regula ntre muschiul buccinator si mucoasa tumefactia proeminnd la nivelul mucoasei
jugale,pe fata interna a obrazului.
Tehnica operatorie:bolavul este asezat pe fotoliul dentar sau pe masa de operatie cu gura
ntradeschisa ,comisura bucala fiind trasa cu o oglinda sau mai bine cu un departator feestrat
sau chiar Langenbeck,pentru a expune ct mai bine zona de bombare maxima.
Anestezia:infiltratie locala de-a lungul liniei de incizie
Incizia:va fi plasata ct mai decliv,spre fundul vestibular inferior,pentru a asigura drenajul .Se
face o incizie orizontala,lunga de 2-3-cm sub nivelul bombarii maxime a tumefactiei ,spre
fundul de sant vestibular inferior.bisturiul nr.11 sau 15 va fi orientat usor oblic n afara si va
sectiona numai mucoasa ,evitnd astfel intersectarea vaselor faciale.De regula cnd colectia
este situata ntre mucoasa si muschiul buccinator ,puroiul se evacueata imediat.Daca dupa
incizia mucoasei nu apare puroiul,nseamna ca supuratia est esituata n afara muschiului
buccinator ,imediat sub muschii pielosi ai mimicii.n acest caz se va introduce prin incizie
o pensa hemostatica,despicndu-se fibrele muculare.Prin desfacerea bratelor pensei se
largeste plaga ,asigurndu-se evacuarea puroiului.
Dranajul se asigura cu o lama de cauciuc sau cu doua tuburi de politen,care se suprima dupa
24-48 de ore.
Calea cutanata se foloseste cnd procesul septic este difuz,cantonat n spatiile si lojele
parenchimului genian,necesitnd o deschidere larga.Pentru a asigura declivitatea si a se evita
lezarea nervului facial accesul asupra procesului septic din obraz se va face pe cale
submandibulara
Tehnica operatorie:bolanvul este asezat pe masa de operatie an decubit dorsal cu capul n
usoara extensie si rotat de partea sanatoasa.
Anestezia:este de preferat anestezia generala de scurta durata sau ,cnd se considera ca sunt
necesare explorari mai laborioase,chair intubatia endotraheala.Infiltratia anestezica locala nua
sigura o liniste operatorie optima,nepermitnd deschiderea si mai ales evacuarea tutuoror
zonelor n care se gasesc colectii purulente.
Incizia va fi lunga de 5-6 cm ,paralela cu marginea bazilara a mandibulei ,la 2 cm dedesubtul
ei,sectionnd pielea si paltisma.Se introduce pesa hemostatica de-a lungul fetei externe
a mandibulei ,patrunznd n obraz,si se deschid toate spatiile supurate.
n cazuriel n care nu se gasesc colectii bine constituite se va introduce chiar degetul
explorndu-se toata loja.

Drenajul se face cu doua tuburi de cauciuc fixate la piele cu un fir neresorbabil .Un tub de
dren va patrunde pna n mijlocul obrazului,de regula n zona n care se gaseste bula Bchat
,iar un al doile atub va patrunde pna deasupra marginii bazilkare a madibulei ,realiznd att
drenajul ct si posibilitatea efectuaraa unor irigatii antiseptice eficiente.
Calea combinata exo-si endoorala ,este indicata fie n supuratiile cu caracter difuz fie n
cazurile n care incizia endoorala nu a dus la remiterea procesului septic ,necesitnd o cale de
drenaj mai larga.
2.5.2Supuratiile limitate ale obrazului
Au ca punct de plecare pericoronarita supurata a molarului de mite inferior.Sunt cunoscute si
sub numele de abcese buccinatomaxilare sau abcese migratoare ale obrazului.Procesul septic
de la nivelul capisonului care acopera molarul de minte inferior fuzeaza prin jgheabul format
e fata externa a madibulei si muschiul buccinator pna la spatiul celular al obrazului unde
colecteaza.colectia poate fi situata n afara muschiului buccinator avnd o evolutie cutanata
,pe fata externa sau chiar catre marginea bazilara a treimii mijlocii a corpului mandibular ,sau
nauntrul muschiului buccinator n dreptul premolarilor inferiori,avnd o evolutie endoorala.
Apare ca o colectie neta bine delimitata fluctuenta,n urma unui episod inflamator la nivelul
capisonului car acopera molarul de minte inferior inclus.
Clinic se caracterizeaza prin prezenta uinui cordon situat an grosimea obrazului care leaga
colectia situata anterior la nivelul premolarilorde capisonul molarului de minte.Bolnavii
prezinta trismus .Radigrafic se observa viciul de eruptie a molarului de minte inferior.
Tratament.Deschiderea colectiei se face n functie de evolutia endoorala sau exoorala.
Tehnica deschiderii colectiei pe cale endoorala.
Anestezia:daca trismusul nu este accentuat,se poate practica anestezia la spina Spix ,n caz de
trismus ,se paote recurge la o anestezie prin infiltratie pe linia de incizie.
Incizia.se face n vestibulul inferior,n dreptul premolarilor.Este o incizie longitudinala de 1-2
cm colectia fiind localizata de regula sub mucoasa,periostul la acest nivel nu este afectat.
Drenajul :se face pentru 24-48 de ore,cu o lama de cauciuc.
Tehnica deschiderii colectiei pe cale cutanata:
Anestezia:n supuratiile strict limitate se paote face o infiltratie sub marginea bazilara a
mandibulei ,n dreptul bombarii maxime.
Incizia.lunga de 1,5-2 cm se face de regula sub marginea bazilara a mandibulei ,chiar daca
tumefactia bombeaza ceva mai sus.Dupa sectionarea tegumetelor coelctia se evacueaza
imediat.Nu mai sunt necesare explorarile suplimetare ale osului acesta nefiind
afectat,deoarece supuratia juxtaperiostal.
ntruct aceste supuratii au tendinta sa se cronicizeze sau chiar sa se suprainfecteze cu o flora
microbiana specifica dupa ce fenomenele inflamatorii acute de la nivelul molarilor de minte

se remit,se va face extractia ct mai precoce ,avnd grij ca din alveola sa se chiureteze toate
elementele patologice care ar putea produce o recidiva a procesului septic.
2.6 Abcesul lojii maseternine
2.7 Abcesul lojii parotidiene
2.8 Abcesul limbii:Parencimul lingual poate fi infectat prin difuzarea proceselor septice din
lojile nvecinate ,prin leziuni traumatice provocate de ntepaturi ,corpi straini,sau prin ulceratii
produse de dinti,sau prin suprainfectarea unui hematom sau a unei tumori de obicei un chist
dermoid care a evoluat asimptomatic .Supuratiile pot fi localizate lateral,ntre muschii
hioglosi si genioglosi ,interesnd numai portiunea libera a limbii sau profund ,central,ntre cei
doi genioglosi cnd est einteresata de obicei att portiunea libera ct si baza limbii.
Clinic se produce o tumefactie n bloc a limbii ,cu bombarea maxima variabila dupa sediul
abcesului marginal sau central la nivelul vrfului sau n portinea bazala.din cauza
tumefactiei pe fetele laterale ale limbii se observa amprentele fetelor orale ale dintilor .Bolavii
tin gura ntradeschisa preznd o salivatie abundenta iar durerile se declanseaza la cea mai
mica miscare a lmbii masticatia fiind imposibila,iar degutitia ti fonatia extrem de dificile
.Straea generala este alteraa.Datorita tulburarilor fumctionale ,bolnavii sunt agitati.tulburarea
cea mai grava este jena asfixie.n localizarile superficiale se poate depista uneori o boltire pe
fata dorsala sau pe margiena portiunii libere a limbii ,iar la palapare poate fi perceputa
fluctuenta.n abcesele profunde,toata limba este infiltrata si tumefiata infiltratul extinzndu-se
si n planseul oral.
Pentru precizarea diagnosticului se paote practica punctia care trebuie efectuata imediat
naintea interventiei care trebuie efectuat imediat naintea interventiei chirugicale,pentru a
evita pericolul diseminarii infectiei.Punctia se face cu un ac gros , la nivelul bombarii maxime
sau n zona n care prin palpare se percepe renitenta sau fluctuenta pe fata dorsala a limbii sau
n santul dintre limba si planseul oral.
Diagnosticul diferential se face cu:
-tumorile maligne ale limbii care au o evolutie mai ndelungataa
-inflamatiile specifice ale limbii(tuberculoza,goma luetica)
-chisturile dermoide ale bazei limbii suprainfectate.
Tratamentul trebuie efectuat precoce datorita complicatiilor asfixice care pot
surveni.Deschiderea abceselorse poate face pe cale exoorala sau endoorala,n functie de
localizarea procesului esptic.
Tehnica deschiderii pe cale exoorala.Calea exoorala este indicata n supuratile bazei
limbii,cnd procesul infectios are tendinta sa difuzeze napoi sau cnd este infiltraoral. si
planseul oral..Bolanvul este asezat n decubit dorsal,cu capaul n extensie .
Anestezia.este de preferat cea generala.daca edemul bazei limbii este marcat si exista riscul sa
se mareasca dupa incizie,provocnd asfizia mecanica,se opteaza pentru anestezia generala
prin intubatie a libertatii cailor aeriene.

Incizia.se face o incizie arcuata ,situata ntre osul hioid si menton,lunga de 4-5 cm .cu
bicturiul nr.15 se sectioneaza pielea ,platisma si fascia cervicala pna se ajunge la planul
muscular suprahioidian.Sub control palpatoriu ,cu degetele de la mna stnga aplicate pe fata
dorsala a limbii ,prin incizia submentoniera se introduce o pensa hemostatica ,careia i se
imprima o nclinare n sus si napoi patrunynd n plin parenchim lingual.n colectiile situate
n centrul limbii,directia pensei va fi aproape verticala ,pe cta vreme n colectiile situate n
partea bazala a limbii,pensa va fi orientala oblic napoi.n momentul n care s-a czut pe
colectie si puroiul ncepe sa se scrga de-a lungul pensei,se desfac bratele acesteia pentru a
lrgi deschiderea .De obicei evacuarea se face usor fiind favorizeaza de tonicitatea si
contractura muschilor limbii.uneori musculatura suprahioidiana are tendinta sa nchida calea
de drenaj ,situatie n care unii autorii indica sectionarea rafeului median al mutchiului
milohioidian.
Drenajul :se introduce doua tuburi de cauciuc pe calea urmata de pensa hemostatica si se
fixeaza la tegumente cu fire neresorbabile,fiind mentinute48 de ore.
Tehnica deschiderea pe cale endoorala.Calea endoorala este indicata n abcesele locsalizate
n portiunea libera a limbii ,spre vrf sau portiunea laterala.
2.9 Abcesul orbitei:orbita poate fi sediul unor procese infectioase care au c apunct deplacare
supuratii ale regiunilor nvecinate ca:sinuzitele supurate etmoidale,frontale sau
maxilare;supuratiile fosei infratemporale:supuratiile obrazului.Procesele septice se propaga
mai rar de la dinti ,n special canini,prin grosimea osului.esutul grasos din jurul globului
ocular se poate infecta foarte usor ,avnd o capacitate de aparare redusa.
Clinic debuteaza prin edem palpebral,mai accentuat la pleoapa superioara sau inferiaora,spre
unghiul extern sau intern,n functie de punctul de plecare al infectiei.edemul palpebral este
nsotit de chemosis ti exoftalmie moderata,cu dureri localizate n orbita.Ulterior,fenomenele
locale se accentueaza,edemul pleoapelor nchide complet fanta palpebrala chemosistul este
manifest,tegumetele palpebrale sunt congestioante,luciase.
Presiunea pe globul ocular este dureroasa
Globul ocular este portruzat cu miscari reduse sau absesnt,vederea este pastrata ,reflexul
fotomotor constituie un semn de agravare a infectiei si daca nu se intervine de urgenta poate fi
nsotita de pierderea definitiva a vederii.Semnele oftalmologice apar trziu ceea ce permite
diferentierea de tromboza sinusului cavernos.
Diagnosticul diferential:se face cu abcesul palpebral,n care se percepe fluctuenta localizata
la una din pleoape ,iar durerile la presiunea pe globul ocular sut absente ,celulita orbitara
pasagera care este nsotita de semne generale si locale mai atenuate si cedeaza rapid n urma
unui tratament medicamentos adecvat,troboflebita sinusului caveros,la care sutn prezente
semne de interesare neurologica si semne oftalmoscopice,supuratiile spatiului retromaxilar
care pot fi nsotite de celulite ale tesutului din jurul globului ocular dar prezenta durerilor sub
forma de hemicranie,ca ti a infiltratului perituberozitar sunt elemente carepot orienta
diagnosticul.
Tratament.ntruct supuratiile de orbita se pot complica ,se indica interventia chirurgicala de
urgenta.

Tehnica operatorie:bolnavul este asezat n decubit dorsal,cu capul bine fixat pentru a evita
miscarile involuntare,extrem de periculoase pentru protectia elementelor anatomice
intraorbiatre.
Anestezia:este necesara o liniste operatorie perfecta care nu poate fi obisnuita printr-o
anestezie locala prin infiltratie ,dect daca este precedata de o anestezie de baza.anestezia
generala prin intubatie endotraheala este recomandata n formele severe de supuratii de
orbita,n care localizarea procesului septic este incerta.
Incizia:va fi plasata de-a lungul marginii orbitei si variaza dupa sediul colectieilocalizat prin
simptomatologia clinica si dupa originea infectiei:la nivelul unghiului intern al orbitei,n
colectiile de origine etmoidala,la nivelul marginii inferioare a orbitei,n colectiile cu punct de
plecare n groapa zigomatica sau n sinusul maxilar, la nivelul marginii superioare a orbitei,n
supuratiile cu pucnt de plecare n sinusul frontal.
Dupa incizia tegumentelor,lunga de 1-3 cm se introduce o pensa hemotatica foarte fina care
este necesar sa tina contactul de la nceput cu margiena orbitei si apoi cu pertele orbitar
,pentru a nu risca traumatizarea globului ocular sau a muschiilor mobilizatori ai acestuia.De
obicei,colectia se gaseste la o adncime de 1,5-2 cm.Se desfac bratele pensei cu prudenta
pentru a nu produce traumatisme inutile.Se controleaza strea osului.
Drenajul se asigura cu o lama decauciuc n forma de jgheab avnd grija ca vrful sa fie
rotunjit ,pentru a nu leza globul ocular ,musculatura mobilizatoare sau chiar nervul optic
.Drenul se suprima dupa 24-48 ore ,n functie de evolutia fenomenelor clinice.