1. Istoricul dezvoltrii chirurgiei OMF n lume i n republic Moldova.

2. Clasificarea proceselor inflamatorii n regiunea oro-maxilo-facial.

Procesele inflamatorii in regiunea omf pot fi odontogene si neodontogene; infectioase - specifice si
nespecifice si washpe neinfectioase, adica alergice, traumatice, stiti voi de la fizpat, acute si cronice.
Inflamatiile neodontogene au drept sursa alte structuri ale cavitatii bucale, faciale sau la distanta:
tonsilogene, rinogene, otogene (di la urechi nna), etc.. Inflamatiile odontogene detin un loc major in
chir. OMF. Cele mai frecvente afectiuni inflamatorii sunt: limfadenitele, flegmoane si abcese, chisturile
(inflamatie productive), periostitele, osteomielitele, periodontitele, sinusite, granulom subcutan
[odontogene majoritar] frunculi si carbunculi, sialoadenite si mai putin agresive; stomatite, glosite,
dermatite, foliculite, ateroame suprainfectate i.t.d.i.t.p. Da' nu uitati ca ne intereseaza mai mult cele
odontogene!
Sharkgorodski (1985) clasifica astfel:
Au fost multi savanti medicali care au propus diverse si diverse clasificari, ca pina
la urma Robustova sa concluzioneze o clasificare unica si fundamentala (tipa
necopieta de Sharkgorodski):
Se mai clasifica conform imunitatii declansate in inflamatie infectioasa specifica si
nespecifica.
Reactivitatea organismului la diferiti factori etiologici se clasifica in Normala
(reactie= amenintarea) normoergica; Slaba- Hipoergica (reactia< amenintare);
Pronuntata Hiperergica .Complicatii in inflamatie deobicei sunt provocate de
hipersensibilitatea la factorul etiologic prin alergie si afectiuni autoimune;
perpetuarea inflamatiei in zone neafectate, etc.

3. Etiologia proceselor inflamatorii n regiunea oro-maxilo-facial.

In producerea infectiilor regiunii maxilo-faciale avem mai multi factori favorizanti si
determinanti.Factorii favorizanti sunt :locali si generali.Factorii favorizanti locali sunt:leziunile
traumatice osoase (de obicei fracture deschise in cavitatea bucala) 2.Tumorile maxilarelor,mai ales
chisturile suprainfectate 3.Corpii straini patrunsi accidental prin mucoasa 4.Complicatiile anesteziei
loco-regionale,nerespectarea asepsiei ,antisepsiei 5.complicatiile extractiei dentare(extractii
traumatizante,alveolite,chiuretaj insufficient 6.Complicatiile diferitor tratamente stomatologice:obturatii
cu mortificari pulpare,obturatii de canal cu depasire dupa apex,coroane incorect adaptate cu iritari a
parodontiului marginal,tratamente ortodontice cu exercitari de presiune ce duc la mortificarea lenta a
dintelui.
Factori favorizanti generali:1.Varsta,2.Reactivitatea diminuata a organismului,imunodefienta 3.Starile
de emaciere,casexie,starile de denutritie din bolile cronice si carentiale 4.Afectiunile neurologice sau
neuropsihice(nu se asigura igiena cav. bucale) 5.Tratamentul indelungat cu antibiotice sau
corticosteroizi

Factori determinant:1.Leziunile dentoparodontale intre care mai frecvente sunt:a)gangrene pulpare

complicate cu parodontite apicale acute sau cronice in acutizare b)pungi parodontale adanci c)fracturi
dentare d)accidente de eruptie ale dintilor temporari si permanenti 2.Exacerbarea virulentei germenilor
patogeni in urma capatarii a acestor agenti a rezistentei la antibiotic.

4. Patogenia i anatomia patologica a proceselor inflamatorii n regiunea oro-maxilo-facial.

Inflamatia este o reactive complexa a tesuturilor la actiunea unor stimuli nocivi cu implicarea mulotor
mecanisme de aparare si compensare, adaptare a intregului organism. Etiologia :

Microorganism patogene (baterii, virusuri)

Agenti parazitari

Agenti chimici (acizi, baze)

Traumatisme mecanice

Corpi straini

Agenti fizici (caldura, electricitate, radiatie)

Produsi endogeni ai metabolismului (cholesterol, acis uric, calciu)

Inflamatia poate fi acuta( exsudativa) si cronica (proliferativa).

Inflamatia acuta semnele principale calor, rubor, dolor, tumor si functia lesa. Se caracterizeaza prin reactii
vasculare, exsudative si alterative. Reactii vasculare dupa o scurta vasoconstrictie initiala urmeaza o
vasodilatare arteriolo-capilara cu hyperemia active si cresterea permeabilitatii capilare. Aceste fenumoene sunt
declansate de stimuli nervosa si de mediatorii chimici (histamine si serotinina). Are loc diapedeza leucotitelor,
ce vor migra spre focarul inflamator. Reactiii exsudative formarea edemului inflamator. Exsudatul e constituit
din component lichida (plasma ) si celulara (polimorfonucleare, monocite si macrofage) din cauza cresterii
permeabilitatii vasculare. Are loc fagocitoza. Reactii alterative degenerarea si necroza celulelor si a
substantelor intersitiale determinate de agentul pathogen sau de tulburarile circulatorii. Materialul cerotic este
un corp strain, irritant ce poate intensifica reactiile inflamatorii.
Dupa natura caracterului exsudatului inflamator se deosebesc inflamatii: seroase, fibrinoase,
pseudomembranose(pe suprafata mucoaselor sunt depozite alb cenusii formind pseudomembrane), hemoragica,
catarala (character seromucinos sau muco-purulent), supurativa.
Caile de diseminare a infectiei din focarul inflamator limfatica sau hematogena, calea directa(punctii septic,
corpi straini), transosoasa si submucoasa.
Modalitati evolutive ale inflamatiei acute:

1 Rezolutia revenirea la normal a tesutuirlor inflamate

2 Repararea inlocuirea tesutului distrus prin tesut de granulatie, cu formarea de
cicatricii fibrinoase
3 Inflamatia cronica
Inflamatia cronica. Poate avea caracter proliferativ si granulomatos( de corp strain sau infectii de focar).
Caracterul proliferativ este dat de popularea focarului cu infiltrate celulare de origine somatic si
tisulara(limfocite, plasmocite, mononucleare, celule polinucleare, fibroblasti). Leucocitele polimorfonucleare
sunt reduse sau absente. Reactiile vasculare, exsudative si alterative sunt discrete si nu ating intensitatea celor
din inflamatia acuta.

5. Evolua clinic a proceselor inflamatorii regiunii OMF.

6. Periodontit apical acut: etiologia, clasificarea, tabloul clinic, tratamentul.

Dupa etiologie poate fi:
Periodontita infectioasa- cauzata de streptococul nehemolitic, verident, hemolytic, coci. Patrund pe
cale:prin canalul radicular, punga gingivala, calea hematogena si limfogena.
Periodontita traumatic traumatism unimomentan mai puternic sau microtraumatisme cornice.
Periodontita medicamentoasa tratarea incorecta a pulpitei, patrunderea in periodontiu din canam a
pastelor arsenicale, formalina,materialelor de obturatie. Ca reactive alergica la aplicarea preparatelor
(antibiotic, eugenolat).
Simptomatologie : evolutie vertiginoasa. Durere vie localizata cu character constant. Intensitatea
durerii depinde de hiperemie, edem, cantitatea de exudat.
Faza I: dureri indelungate neintreupte, siciitoare, uneori hipersensibilitate la muscatura. Ganglioni
limfatici regionali usor mariti in volum si provoaca durere usoara.
Faza II: Dureri neintrerupte. Cea mai usoara atingere pe dintele bolnav provoaca dureri, percutia foarte
dureroasa. Gingia local hiperemiata,edematiata, palparea dureroasa. Pulpa de obicei e necrozata de
aceea dintele nu reactioneaza la excitanti termici si electrici. Edem collateral pronuntat al tesuturilor
paramaxilare. Plica de trecere e nivelata. Formarea de fistula in gingie. Simptome
generale:febra,frisoane, uneori leucocitoza. Sporire in volum si durere in ganglionii submandibulari si
submentonieri pe latura dintelui bolnav.
Tratamentul chirurgical:

Rezectia apicala extirparea apexului radicular si a procesului pathologic periapical precedat de

tratament endodontic. Tehnica: incizia curba la fundul de sac vestibular, decolarea lamboului mucoperiostal, reperarea zonei de rezectie, trepanarea osului, rezectarea apexului cu o freza cilindrica,
chiuretaj, se sutureaza.\
Tratamentul general igiena bucala buna, aplicarea medicamentelor, inlaturarea depunerilor, tratarea
cariilor, vitamine C,PP,B, preparate hiposensibilizante (suprastin, analgin, etc), uneori antibiotic
(lincomicina), stimulenti biogenici, injectii cu acid nicotinic 1 %, electroforeza cu medicamente, masaje
locale.
Profilaxia: 1. Controlul igienei cav buv
2. detartrajul periodic
3. tratarea la timp a cariilor
4. controlul calitatii protezelor
5. complex de polivitamine in perioada de iarna - primavara

7. Periodontit apical cronic: etiologia, clasificarea, tabloul clinic, tratamentul.

Etioloigie:

Infectiosi

Toxici

Alergici

Traumatic

Periodontita infectioasa- cauzata de streptococul nehemolitic, verident, hemolytic, coci. Patrund pe cale:prin
canalul radicular, punga gingivala, calea hematogena si limfogena.
Periodontita traumatic traumatism unimomentan mai puternic sau microtraumatisme cornice.
Periodontita medicamentoasa tratarea incorecta a pulpitei, patrunderea in periodontiu din canam a pastelor
arsenicale, formalina,materialelor de obturatie. Ca reactive alergica la aplicarea preparatelor (antibiotic,
eugenolat).
Periodontita cronica granulanta apare la pacientii ce nu au tratat la timp procesele inflamatorii acute
(pulipa si periodontita acuta). Apar dureri la masticatie, la diferiti agenti termici, la presiune, mucoasa poate fi
hiperemiata si apare fistula. Periapical - un granulom cu focare nelimitata in forma de para de foc. Granulomul
poate fi subperiostal, subcutanat, submucos.

Periodontita cronica granulomatoasa este o consecinta a netratarii a formei cronice granulante. Se dezvolta
lent, in tesuturile periapicale apare un granulom. Granulomul poate fi simplu (pina la 0,5 cm, din tesuturi de
granulatie), epitelial ( pina la 0,5 cm, tes. De granulatie + epiteliu), si chistic (0,5-1cm,cavitate acoperita cu
epiteliu). Granulomul creste lent de aceea pacientii nu acuza plingeri. Patologia poate fi depistata intimplator, la
examenul radiologic, unde vedem la apex un granulom cu hotare bine delimitate.
Periodontita cronica fibroasa apare in urma manoperelor terapeutice curative incorecte, dar si desinestatator
in rezultatul cicatrizarii periodontitei granulomatoase sau granulante cu recuperarea si aparitia tesutului osos in
regiunea periapicala. Clinic se manifesta astfel: indolor la percutie si palpatie, la examen se depisteaza dinte cu
necroza pulpara. In caz de acutizare pot aparea dureri. Pe radiograma avem dilatarea fantei periodontal numai in
regiunea periapicala.
Metode chirurgicale de tratament:
1.osteotomia trepanatia in regiunea apicala, se realizeaza cind canalul e obturat, dar apar dureri.
2. decompresia (drenarea) mai rar, se face o fereastra in regiunea periapicala si se introduce un tub de cauciuc
3.rezectie apicala .

Cu obturatie intraoperatorie anterograda (obutarea radiculara, anestezia tronculara

periferica sau prin infiltratie, descoperirea apexului dentar, indepartarea tesutului
pathologic si rezectia apexului)

Retrograd (anestezia, incizia, decolarea lambioului muco-periostal vestibular,

trepanarea osoasa, rezectia apexului, chiuretajul procesului pathologic, obturarea
canalului, obturarea cavitatii cu material osteoplastic, suturarea plagii )

Rezectie apicala la diferite grupuri de dinti cu augmentare osoasa

Amputatia radiculara (radacinile vestibulare ale molarilor superiori, radacinile
palarine la molarii superiori, amputarea radacinii la molarii inferiori)
Premolarizarea (hemisectia) cind este process la bifurcatie, s einlatura
radacina in cauza shi o portiune de dinte
Replantarea dintelui - extractia dintelui cu pastrarea peretilor integri ai alveolei,
obturatia canalelor, rezectia apicala a dintelui, replantarea in alveola cu fixarea lui.

Tratamentul general igiena bucala buna, aplicarea medicamentelor, inlaturarea depunerilor, tratarea cariilor,
vitamine C,PP,B, preparate hiposensibilizante (suprastin, analgin, etc), uneori antibiotic (lincomicina),
stimulenti biogenici, injectii cu acid nicotinic 1 %, electroforeza cu medicamente, masaje locale.
Profilaxia: 1. Controlul igienei cav buv
2. detartrajul periodic
3. tratarea la timp a cariilor

4. controlul calitatii protezelor

5. complex de polivitamine in perioada de iarna - primavara
8. Bolile de erupie a dinilor: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.
Accidente de eruptie ale dintilor temporari.
Etiologie :

terenul, starea de hiperreflectivitate naturala a copilului mic, marita in cursul

diferitor boli care diminua in aceleasi timp rezistenta organismului. Un rol
important ii revine eriditatii , disendocriniilor , rahitismuluii, hipovitaminozelor.
Iritatia filetelor gingivoalveolare ale trigemenului
Infectia pericornara directa sau indirecta

Accidente si complicatii locale:

Eruptia precoce
Eruptia tardiva sau intirziatat pericoronarita congestiva
Pericoronarita supurativa
Gingivostomatita
Chistul de eruptie

Accidente regionale:

sialoree ,rinoree ,epifora ,congestie ,conjunctiva ,fotobie...

Accidente generale

tulburari
tulburari
tulburari
tulburari

digestive
respiratorii
urinare
de crestere

Tratament:
Profilactic : local spalturi bucale cu sol antiseptice slabe, badejonarea mucoasei gingivale cu sol analgezica
general- administrarea de sedative si vit. C,A,D2
Tratament Ghirurgical in pericoronarita supurata: sub anestezie de contact sau analgezie generala, se incizeaza
abcesul.
Accidentede eruptie ale dintilor permanenti
1 Patogenie :
factori favorizani:

a Oblicitatea axului de erupie, imprimat e iter dentis la care se adaug

oblicitatea determinat de dezvoltarea mandibulei.
b Insuficiena spaiului retromolar dintre marginea anterioar a ramului
ascendent i molrul 2.
c Calitatea esuturilor pe care trebuie s le strbat molarul 3 (os adult,
calcificat i fibromucoas gingival rezistent).
d Capionul de mucoas care acoper faa ocluzal a molarului de minte este
apreciat ca elementul principal n apariia i dezvoltarea complicaiilor
septice, datorit traumatismelor permanente pe care le suport,
discontinuitii lui i retenilor alimentare care creaz condiii bune pentru
dezvoltarea germenilor patogeni.
e Structura i aezarea capionului pe suprafaa ocluzal a molarului 3
constituie un
element important nu numai patogenetic, dar i
terapeutic:
i cnd acest capion este subire i aezat orizontal, ,,ca o fa de
mas, acoperind suprafaa ocluzal a molarului de minte, favorizeaz
mai puin infecia i se preteaz la excizie.
ii Cnd este gros, masiv, n prelungirea pilierului amigdalian, anterior,
cznd ,, ca o cortin pesuprafaa ocluzal, favorizeaz infecia,
ntreinerea ei i nu se preteaz la excizie chirurgical.
factori determinani sunt cei septici:
Infecia sacului folicular se poate realiza pe dou ci:

endogen pe cale vascular-sanguin, de la un focar oarecare din organism(este

rar ntlnit).
direct este cea mai obinuit i provine: din deschiderea sacului folicular n
mediul septic bucal, de la un proces septic periapical sau periodontal al molarului 2
sau dup alveolita posextracional a acestuia.
2. Anatomie patologic:
Molarul 3 inferior insufficient erupt se afl n anclavare, sacul su pericoronar
deschis comunicnd cu cavitatea bucal i adesea o poriune din coroan fiind vizibil .
molarul 3 are adesea direcia oblic ascendent mezial, coroana sa fiid n raport strns cu
faa distal a coroanei i uneori chiar a molarului 2. Numrul, forma i dispoziia
rdcinilor sunt foarte favorabile, iar canalul alveolar inferior se afl situat dedesubtul i
ndrtul apexurilor. Capionul format din sacul pericoronar dublat de mucoasa
bucal uneori este subire, aplicat orizontal ca o fa de mas pe suprafaa ocluzal a
molarului, alteori gros, masiv sau cznd ca o cortin pe molarul 3 situat n baza pilierului
anterior al vlului palatin.
3.Studiul clinic al complicaiilor:
a . complicaii inflamatorii:
Pericoronarita reprezint inflamaia esuturilor moi pericoronare. Este cea mai
frecvent i cea mai important complicaie a erupiei molarului de minte inferior.
Are la origine impulsul de erupie a molarului 3 inferior, care, n ascensiunea sa, pune n tensiune capionul
de mucoas pe care l fisureaz, i traumatismul ocluzal al antagonistului, la care se adaug infecia din mediul

bucal. Ptrunderea infeciei n sacul folicular se face fie prin efracia mucoasei datorit traumatismului ocluzal
provocat de ctre antagonist, fie consecutiv, prin desprinderea capionului de faa distal a molarului 2.
Flora microbian este cea ntlnit n cavitatea bucal: streptococi, stafilococi i fuzospirili. Nu sunt
exclui ns nici ceilali microbi cunoscui, care pot ajunge fie prin cale direct, fie mai rar, indirect.
Ca orice proces inflamator, pericoronarita se prezint sub formele acut i cronic.
Pericoronarita acut, la rndul ei, n ordinea gravitii, mbrac dou aspecte: con- gestiv i supurat.
b complicaii generale:
Complicaiile generale apar prin vehicularea sanguin a germenilor microbieni,
producnd astfel:
- septicemii sau septicopioemii;
- nsmnarea bacterian n diverse organe cum sunt:
- ochiul - provocnd uveit;
- rinichiul - genernd nefrite;
- endocardul - determinnd endocardite
- etc.
nsemnat este i rolul alergen al germenilor, care i implic n reumatismul articular acut. Nu trebuie
ns exagera aceast apreciere, ntruct infecia de focar datorat unei pericoronarite este rar i se va dovedi
numai dac dup extracia dintelui vor aprea manifestrile la distan.
c complicaii mecanice:
Accidentele (complicaiile) mecanice ale erupiei molarului de minte
inferior sunt determinate de erupia n poziii vicioase a molarului de minte sau de
incluzia sa n poziii anormale. Accidente mecanice se pot observa la nivelul mucoasei
obrazului sau limbii, precum i la nivelul dinilor vecini sau al ntregii arcade denare:
- Ulceraii jugale sau linguale, care apar destul de frecvent cnd dintele erupe n vestibulo- sau
oropoziie. Ulceraiile mecanice sunt mai accentuate cnd molarul de minte n erupie este deja cariat i prezint
margini ascuite. n aceste circumstane, mai ales dac pacientul este fumtor, consumator de buturi alcoolice
distilate i neglijent cu igiena bucal, se suprapun leucokeratoze ce pot suferi o transformare malign. La
nceput, ele au un aspect clinic banal, treptat ns ele se extind. Sunt tratate cronic cu substane iritante sau
cauterizante, fr s se ajung la ndeprtarea cauzei, pn cnd se malignizeaz.
- Carii ale molarului 2, prin presiunea exercitat pe faa distal a lui de ctre coroana molarului de minte.
- Resorbii radiculare ale molarului secund prin acelai mecanism.

- Deplasri dentare n cadrul arcadei, prin nghesuirea consecutiv presiunii dinapoi-nainte exercitat de
molarul 3 n erupie (ipoteza nu este unanim acceptat).
- Tulburri de ocluzie.
d complicaii nervoase:
Accidentele (complicaiile) nervoase ale erupiei molarului de minte inferior sunt foarte variate i se
extind pe toat gama funcional a nervilor. ntlnim astfel:
Tulburri motorii, manifestate prin:
- Contracturi ale musculaturii faciale (ticuri);
- Trismus, Uneori persistent, prin contractura reflex a muchilor ridictori ai mandibulei;
- Spasme ale buzei;
- Paralizii faciale tranzitorii sau paralizii oculare (midriaz unilateral).
Tulburri senzitive, manifestate prin:
- Durere: este simptomul ce nsoete majoritatea manifestrilor clinice de incluzie; cel mai adesea,
reprezint consecina inflamaiei, infeciei sau iritaiei nervoase prin compresiune. Ali autori nu sunt de acord
cu aceast interpretare a etiopatogeniei, aducnd ca argument faptul c durerea poate exista i n absena
contactului rdcinilor dentare cu canalul mandibular sau, dimpotriv, absena durerii n condiiile prezenei
factorului aparent compresiv.
Cu toate acestea un fapt este evident, i anume c unii pacieni se linitesc dup odontectomia acestor diniproblem, disprnd nu numai durerea obinuit odontogen, ci i celelalte forme de algii care nsoesc erupia
dentar. Exist ns i aspectul opus, n care odontectomia poate transforma un sindrom algic intermitent ntrunui continuu. Din fericire, aceast situaie este mai rar ntlnit.
- Algii faciale cu caracter de nevralgie simptomatic sau esenial de trigetnen;
- Algii asociate cu tulburri vasomotorii reflexe;
- Nevralgii dentare i otice;
- Sinalgii dentodentare sau dentocutanate;
- Deficite de sensibilitate, mai ales n teritoriul nervului mentonier sau, dimpotriv, hiperstezii la acest
nivel.
- Tulburri vegetative reflexe secretorii cu sialoree sau, dimpotriv, uneori cu asialie.
Complicaii generale (tromboflebita, compl. pulmonare).

Tromboflebita sinusului cavernos este un accident specific sever, din fericire rar; apare mai frecvent n
legtur cu supurai a spaiului infratemporal.
Complicaiile pulmonare: pneumonie sau angren pulmonar ca consecin a aspiraiei din cavitatea bucal a
coninutului septic ce-i are originea n pericoronarita supurat. Flora microbi an este reprezentat de tulpini
anaerobe, fuzospirilare, care provoac grave pneumonii sau chiar gangrene pulmonare.
Tratamentul n dependen de varietatea complicaiei i situaia anatomic a molarului, incizie,
decapuonare, extracie.
Decapionarea:
Contrar aparenelor, exist puine cazuri care se preteaz la decapionare, iar aplicarea ei fr discernmnd
poate duce la accidente grave, cum ar fi: diseminarea infeciei n lojile vecine sau necroza osoas, atunci cnd se
folosete incorect termocauterul sau bisturiul electric; cunoatem de asemenea cazuri de lezri ale nervului
lingual n cursul decapionrii; de menionat apoi. numrul mare al recidivelor dup decapionrile incomplete
etc. De fapt, acest act chirurgical este indicat la dinii care, n absena obstacolelor mecanice - osoase, dentare
sau mucoase - ndeplinesc urmtoarele condiii;
- dispun de un spaiu suficient pentru ncadrarea marginal ntre molarul 2 i ramul ascendent al
mandibulei;
- dintele s fie erupt din structura osoas cel puin pn la ecuatorul coronar;
- s prezinte o orientare vertical, cu rdcini drepte sau eventual uor curbate spre distal, n sensul curbei
de compensaie;
- fibromucoasa care acoper molarul n erupie s fie subire i dispus orizontal pe suprafaa ocluzal a
molarului de minte, precum o fa de mas.
Contraindicaiile decapionrii vizeaz cazurile n care recidivele infeciei sunt frecvente i din ce n ce mai
grave. La acestea, mucoasa - fie dinspre obraz, fie dinspre pilierul amigdalian - cade vertical pe suprafaa
ocluzal a molarului, ca o cortin. De fapt, situaiile amintite corespund cazurilor la care erupia dintelui are loc
uor n afara sau nuntrul curburii arcadei dentare. La fel sunt contraindicate cazurile care nu corespund din
punctul de vedere al spaiului, oblicitii etc. radiografia ne este de un real folos n aprecierea situaiilor
enumerate.
Pacientul care urmeaz a fi operat va fi pregtit prin igienizarea cavitii bucale, toaleta ei cu spray-ui de la
aparat i cu soluii antiseptice, n aa fel, nct intervenia chirurgical s se desfoare ntr-un mediu bucal ct
mai propice.
Tehnic operatorie:
Poziia bolnavului: bolnavul este aezat n fotoliu dentar, cu capul n uoar extensie i gura deschis ct
mai larg. Dac deschiderea gurii este limitat de trismus, se poate face infiltraie n masa muchilor maselor i
pterigoidian intern prin incizura sigmoid.

Anestezia: intervenia chirurgical se desfoar sub anestezie local sau loco-regional prin infiltraie;
pentru pacienii agitai, se recomand o preanestezie.
Actul chirurgical se deruleaz n urmtorii timpi operatori:
Timpui I: se practic o incizie care circumscrie coroana molarului 3, plecnd din unghiul disto-oral al
molarului 2 spre posterior i ntorcndu-se distal de dintele n cauz, urmnd faa vestibular a lui pn n
unghiul disto-vestibular al molarului secund. Criteriul de nlime a inciziei mucoase raportat la suprafaa
ocluzal a molarului de minte nu este totdeauna uor de precizat Trebuie ca n prealabil s avem o bun
orientare clinic i radiologic. Bisturiul nr. 15 sau 11 este introdus perpendicular pe planul dur al osului, la
limita sa cu coroana dentar, sau pe planul dur al coroanei dentare. Dac avem un bisturiu cu lam nr. 19 sau 42,
manopera devine mai uoar.
Timpul II: cu ajutorul unei pense chirurgicale, ndeprtm capionul mucos pe msura desvririi
secionrii. Dup degajarea complet a coroanei, tamponm plaga cu me iodoformat, astfel nct s
mpiedicm refacerea capionului prin granulaia reparatorie a plgii. Dac n zilele urmtoare granulaia este
excesiv, o vom cauteriza, preferabil chimic, cu soluii saturate de acid tricloracetic, azotat de argint sau clorur
de zinc 30%.
Postoperator, urmeaz o perioad de disconfort pentru bolnav, asupra creia trebuie s-i atragem atenia.
Imediat dup intervenie apar dureri i disfagie. Se instaleaz un uor edem postoperator i trismus, care
cedeaz treptat n urmtoarele zile sub influena tratamentului local antiseptic i a tratamentului antialgic. Mea
iodoformat se schimb la 2-3 zile.
Pot aprea situaii care necesit instituirea tratamentului antibiotic.
Supravegherea postoperatorie a bolnavului este obligatorie, cel puin n primele zile, pentru a surprinde
eventualele complicaii septice postoperatorii.Evoluia postoperatorie este bun. Odat ndeprtat capionul
mucos, molarul i va desvri erupia.

9. Pericoronarita seroas i purulent: diagnosticul, tabloul clinic, tratamentul.

10. Complicaiile pericoronaritei i profilaxia lor.

11. Abcesul retromolar: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

12. Chisturile de erupie: etiologia, caracteristicile clinice, diagnosticul, tratamentul.
13. Erupia dificil a celorlali dinti: premolari, canini pe ambele maxilare i al treilea
molar superior: etiologia, caracteristicile clinice, diagnosticul, tratamentul.
14. Periostita odontogen: clasificarea, etiopatogenia, anatomia patologic.
15. Periostita acut odontogen: diagnosticul,clinica, tratamentul.

16. Periostita odontogen cronic: diagnosticul, tabloul clinic, tratamentul.

17. Factorii care contribuie la dezvoltarea osteomielitei odontogene.
18. Osteomielitele maxilarilor: clasificare, etiologie, patogenez.
19. Osteomielita odontogen a maxilarelor: clasificarea, etiopatgenia, anatomia patologic.
Osteomielita odontogen a maxilarelor proces inflamator necrotico - purulent infectios in tesutul
osos, maduva osoasa si periost (deobicei si in tesuturile moi inconjuratoare) ca urmare a organismului
hipersensibilizat la factorul etiologic si (deobicei) imunitate slaba. Shargorodski considera ca aceasta
afectiune mai corect rezida sub denumirea de panostit (Asta-i un detaliu care deobicei se uita a doua zi).
Ermolaev vapshe crede ca osteomielita e doar atunci cind e prezenta necroza osului. Preponderent
afecteaza persoanele intre 20 si 40 de ani, barbatii prevaleaza.
Etiologie: Osteomielita acuta se dezvolta in rezultatul patrunderii infectiei odontogene. Flacaii
principali Stafilococul auriu si alb (albicans), streptococi si alti coci, bacili si bacterii putride deobicei
in asociere, In formele complicate se intilnesc si streptococi anaerobi si stafilococi patogeni. Un rol
mare li se acorda anaerobilor nesporogeni.
Patogenie: Cel mai des este afectata mandibula pe motivul structurii tisulare: canale havers mai putine
si mai inguste, tesut spongios mai bogat, astfel drenarea din maduva nu se efectuiaza eficient favorizind
mecanismele distrugatoare ulterior. 2 teorii: 1. infecto_embolica nu e veridica, tats so pricalit de teoria
asta in vase se formeaza embol infectios sau ajunge acolo ceea ce duce la necroza(ischemie) si la
puroi - insasi factorul infectios prin infiltrarea de neutrofile. 2. Teoria hipersensibilitatii sau
neuro_trofica: s-a observat aparitia osteomielitei la oameni cu inflamatii cronica stoma/odonto gene
cronice in exacerbare adica la o eventuala hipersensibilizare (care dureaza 3 pina la 5 saptamini).
Imunitatea locala scade, apar reactii alergice prin distrugerea vaselor (reactii autoimune, de tip 3
preponderent) duce la ischemie, staza apoi la necroza. Pacientul devine alergic la antigeni, endo/exo
toxinele bacteriene si iaka. Osteomielita maxilara odontogena survine cel mai frecvent de la inf.
Primului molar, la mandibula M1>M de minte>M2.
Clasificarea osteomielitei:
Osteomielita maxilara: acut, subacuta, cronica & cronica de novo;
Osteomielita cronica se divizeaza in: Distructiva, distructiv_productiva, rarefianta & hiperplastica
Morfopat: Osteomielita deobicei are evolutie: acuta subacuta cronica, dar se poate instala si forma
cronica de novo care nu a avut initiere de osteomielita acuta (agent putin virulent si stabil la antibiotice, ori
imunitate redusa, reactie hipoergica).
Acut: In maduva apar zone rosii inchise de necroza care curind se transforma in galbene puroi; vasele
devin afectate: staza, trombate, distruse (par debrosis) din cauza inflamatiei ceea ce duce la necrotizarea
unei zone in expansiune a maduvei, se raspindeste si in vasele de alimentare a osului ducind la
distrugerea lor si la necroza purulenta a oaselor (tesutului osos), se raspindeste si asupra periostului
(comunicarea prin vase si canalele Havers, Volkmann), apre inflamatie purulenta si in tesuturile moi
inconjuratoare prin colaterale si comunicarea directa, ea se mai cheama parulis, tine minte PARULIS.
Se formeaza abces subperiostal, care se poate fistuliza, si caroce asa apare abcesul sau flegmonul si
treaba ii ra! Necroza purulenta osoasa poate fi de focar, partiala sau totala difuza.

Subacut: se formeaza tesut de granulatie la periferia necrozei, se incepe a forma sechestrul.

Cronic: Inflamatia din tesuturile inconjuratoare moi dispare sau se reduce considerabil,, se formeaza
sechestrul deja, apar zone de osteogeneza din partea tes. Osos tipa sanatos alaturat si a periostului.
Ostml. Cronica distructiva duce la necroza expansiva in continuare, distructiv_productiva la fibrotizarea
osului, la organizarea lui, hiperplastica la formarea tes. Osos in exces, se mai cheama osteomielita
Garre.Tabloul clinic il vei gasi la fiecare tip de osteomielita din intrebari.
20. Osteomielita odontogen acut a maxilarelor: anatomia patologic, tabloul clinic, diagnosticul.
Osteomielita maxilara acuta poate decurge normal, hipo si hiper ergic.
Este seroasa si purulenta. Inflamatia seroasa se mentine un timp foarte scurt, fiind o etapa de tranzitie.
Tabloul clinic: Initial bolnavul acuza dureri vii intense in zona unui dinte, apoi a mai multor dinti,
corpului maxilarului, durerea radiaza aj la jiumati di cap. General: intoxicatie: anorexie, slabiciune,
poate bredui; temperatura, insomnie des, transpiratii, tahicardie, sunetele cardiace sunt surde, incetinirea
tranzitului intestinal (zapor) sau chiar diaree si in general pacientul e cam trist. In osteomielita de focar,
redusa - Temperatura subfebrila, 1-3 zile poate fi 39-40 C
Osteomielita difuza: temperatura se mentine 38-40 grade. VSH creste pina la 40mm/h, nr. Neutrofile:
normoergic 10-15 *10^9/L , hiperergic 18-20*10^9/L, albuminurie se depisteaza. In primele trei zile
palpator si inspectiv nu se observa nimic, subiectiv durere prezenta in zona palpata, peste 3 zile apare
inflamatia colaterala in tesuturile moi, in urmatoarele zile palpator se ingroasa maxilarul pe contul
inflamatiei in periost, obiectiv in cav. Bucala se observa edemul inflamator al mucoasei, limbii, saliva
devine viscoasa, aroma bucala e formidabila, dintele cauza e mobil, inclusiv si citiva frati de prin prejur,
gingia inflamata atit vestibular cit si oral, percutia dentara dureroasa, la afectarea nervului alveolar
inferior mai ales cind de vina ii M1 si P2 apare semnul VENSEN pareza pe jumatate de mandibula. E
prezenta limfadenita seroasa submandibulara, submentoniera, cervicala, nu-i exclusa si cea purulenta.
Inflamatia purulenta se poate raspindi si forma flegmoane si abcese. Radiologic se observa de la 2
saptamini de boala distructie osoasa si hiperplasticitatea periostului, pina la doua saptamini doar
afectiunea osului(rezorbtie) periapical la dintele/dintii cauza!
Ant. Patologica: In maduva apar zone rosii inchise de necroza care curind se transforma
in galbene puroi; vasele devin afectate: staza, hiperemie, trombate din cauza inflamatiei ceea ce duce
la necrotizarea unei zone in expansiune a maduvei, se raspindeste si in vasele de alimentare a osului
ducind la distrugerea lor si la necroza purulenta a oaselor (tesutului osos), se raspindeste si asupra
periostului (comunicarea prin vase si canalele Havers, Volkmann), apre inflamatie purulenta si in
tesuturile moi inconjuratoare prin colaterale si comunicarea directa. Se formeaza abces subperiostal,
care se poate fistuliza, asa apare abcesul sau flegmonul!
Diagnosticul: (uite la tabloul clinic);
Diagnosticul diferencial:

De periodontita acuta nu e asemenea intoxicatie, dupa inlaturarea dintelui periostita dispare in 3-5
zile, nu se raspindeste durerea si mobilitatea spre dintii vecini.

21. Tratamentul general al bolnavilor cu ostiomielit odontogen acut a maxilarelor.

Tratamentul general a osteomielitei acute odontogene depinde de cele 3 tipuri de
reactii:normoergice,hiperergice,si hipopergice.In reactiile normoergice se indica preparate
antibiotice,sulfanilamide,desensibilizante,antihistaminice si antinflamatoare precum si preparate care
stimuleaza imunitatea organismului,stimulatori antigenici.In reactiile grave de tipul celei hiperergice se
indica terapie intensiva,preparatele care au fost numite anterior(antibioticele pot fi introduce intraarterial
sau intralimfatic) se asociaza cu preparate ce corecteaza hemodinamica,normalizeaza procesele metabolice
si asigura functionalitatea organelor vitale.Stimulatori antigenici nu se indica.In insuficienta suprarenala se
indica glucocorticoizi.In reactiile hipoergice se incepe cu intarirea imunitatii generale apoi se face tratament
cu antibiotic specific.In formele difuze la persoanele cu imunodeficienta se indica un tratament individual,
se indica hormoni anabolizanti(glucocorticoizi) imunoterapie pasiva,si vitamine.
Antibiotice:teramicina,lincomicina,morfociclina,clindamicina,fuzidina (au tropism fata de os),precum si
cefalosporinele,ristomicina,fosfomicina,cefuroxime,ampicilina,carbecilina,ampiox,gentamicina,oxacilina,cont
ra infectiei anaerobe(metronidazole,nitazol)e.t.c.
Sinergistele antiobioticelor:sulfanilamide(au un efect.eficient,streptocid,norsulfazol ,sulfadimezil,etazol
1gr.4-6 ori pe zi si sulfapirazina,ortosulfina,sulfadimetoxina 1gr. 2 ori pe
zi),enzime(penicilinaza,tripsina ,chemotripsina,lizocim i/m ) ,nitrofuranii(furazolidol,furadonina)
In fromele usoare antibioticoterapia dureaza 9-10 zile in cele difuze 2 saptamini.
Antihistaminice:dimedrol,suprastina,diazolina,dipirazina,taveghil,fencorol,peritol 0,025-0,03 2-3 ori pe zi
Antimicotice:levorina,nistatina
Solutie CaCl cu gluzoca 40%-desenzibilizre
Stimultatori antigenici:metiluracil,pentoxil,orotat de Na,prodigiozan
Adaptogeni:dibazol,ging-seng,
Vitamine: C,vitaminele grupului B
Se ma foloseste fizioproceduri ca iradiere cu cuart 6-10 ori in fiecare 2-3 zile,UV(se face la 3-4 zi)7-10 min 520 W,,electroforeza cu antibiotice,ozonoterapie
In fromele hiperergice si grave:hemodeza,poliglucina,reopoliglucina,solutie Ringer,
Se mai fac transfuzii de singe la inceput 5-7 ml,apoi 15-20,50,70,100,125,150 ml
cu intrerupere 4-5 zile.

22. Tratamentul local al bolnavilor cu ostiomielit odontogen acut a maxilarelor.

23. Osteomielita odontogen subacut: anatomia patologic, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.
Proces infectios cu character purulent, necrotic, ce evolueaza in os si tesuturile inconjuratoare
sub influenta factorilor de natura fizica, chimica si biologic ape fonul sensibilizarii preliminare si a
dereglarilor neuro-umorale.
Subacuta apare de la 14 la a 21-a zi, toate simptomele se diminueaza, are loc ingustarea terenului
de raspindire a procesului inflamator septic, in os si tesuturile inconjuratoare shi formarea in jurul
focarelor a tes granulos.
Clinica la faza acuta: edem , hiperemie, infiltrate leucocitar a tes medular, a continutului canalelor
havers, a periostului si a tes moi adiacente. Vasele din focar dilatate, hiperemiate, peretii tumefiati,
omogenizati, cu focare de necroza in straturile interne, are loc tromboza si hemoragia tes adiacente.
Periostul tumefiat, destramat, decolat de pe os,din ambele parti in urma colectarii exsudatului
purulent, apoi se evidentiaza reactii de resorbtie osoasa in cavitatile medulare , in canalele osoase,
pe fata externa a lamei compacte in dreptul zonei de raspindire a procesului inflamator septic si in
periost. Are loc largirea lumenului canalelor cu formarea lacunmelor in stratul compact al maxiloarului.
Diagnosticul:
Anamneza si clinica
Explorari paraclinice (radiologic, punctia, ECG, examenul de laborator, antibioticograma)
Diagnopsticul diferential se face cu osteita corticala (fenomene inflamatorii locale si generale mai
putin intense, pe radiograma se precizeaza cauza locale); cu supuratiile periosoase (evoliutie mai
scurta shi vindecarea dupa drenaj)
24. Osteomielita odontogen cronic a maxilarelor: anatomia patologic, clinica, diagnosticul,
tratamentul.
Osteomielita cronica (ostreomielita productiva cronica, osteomielita hiperostozanta) este o forma rara.
Intilnita mai frecvent la virsta eruptiei dintilor temporari(in special molari), Este localizata in special la nivelul
cor[pului mandibular, inaintea unghiului
Tabloul clinic.
Faza cronica se instaleaza la patru-cinci saptaminii. Temperatura de obicei normala periodic poate sa se ridice
pina la 37-37,5 grade,sint cazuri de inrautatire a starii generale.Evolutia este indelungata (1-2 ani) cu prezenta
de episoade infectioase subacute,urmata de fistule, uneori trenante, care se pot inchide spontan, chiar cu
retrocedarea integrala a procesului osteomielitic.
Examenul exobucal.

-osul este ingrosat difuz prin existenta unui proces inflamator cronic central si printro ingrosare difuza corticoperiostala periferica, mandibula pare ingrosata marita in volum.
-durerea are un caracter spontan si progresiv, la inceput discontinua , apoi continua.
-pielea intinsa
-la afectarea unghiului si ramurilor mandibulei deschiderea gurii este limitata
-asimetria faciala la nivelul osului afectat datorata prezentei infiltratului inflamator
-prezenta fistulelor din care se elimina puroi
-ganglionii limfaticii se micsoreaza in volum devenind plati si mai putin durerosi la palpare.
Examenul endobucal
-mucoasa bucala hiperemiata sau cianotica,deseori ingrosata.
-la persoanele tinere se observa formarea sechestrelor,la maxilarul superior se formeaza dupa trei patru
saptamini,iar la cel inferior la sase- sapte saptamini.Sechestrele se formeaza din osul alveolar cel mai des,dar
chind se deprind de la corpul osului au aspectul unuor placute,la maxilarul superior sechestratia poate afecta si
peretle inferior al orbitei.
Diagnosticul

radiologic se observa mai multe focare de rezorbtie osoasa in centrul carora se pot
observa sechestrele osoase. Astfel portiunea osoasa afectata are un aspect
cavitar, aceste lacune de rezorbtie osoasa cu tinpul se pot incapsula sau sa dea
nastere unor fistule .

In cazurile de tratamnet indelungat a osteomielitei cornice se pot forma si focare de ostoscleroza,

care odata cu trecerea timpului devine tot mai pronuntat.
Diagnosticul diferential:
In faza de osteomielita acuta , difuza, se face cu:
osteita corticala (osteoperiostita)- fenomenele inflamatorii, locale si regionale, se instaleaza dupa un episod
acut dento-paradontal; ele sunt mai putin intense decit in osteomielita difuza, iar examenul radiol;ogic
precizeaza cauza locala.
supuratiile periosoase(celulita, abcesul) debutul inflamator este precedat de simptomele procesului cauzal
local, care sunt usor de diagnosticat clinic si radiografic; evolutia este de mai scurta durat, iar vindecarea
survine dupa suprimarea cauzei.
Displaziile fibroase

Tumorile benigne osoase centarl;e si periferice

Tumorile maligne cu debut central
Infectiile specifice endoosoase
Evolutia
Netratata , afectiunea poate dura perioade indelungate de timp (luni,ani) in care dupa delimitarea
sechestrelor , aceastea se elimina prin fistulile mucoase sau tegumentare(foramina Troia), iar osul regenereaza.
De asemenea , procesul infectios se poate croniciza, inflamatia devine productiva, implimind un aspect clinic
pseudotumoral, care deseori impune biopsia.

25. Complicaiile locale i generale ale osteomielitelor odontogene.

Pe parcursul evolutiei, oseomielita difuza poate genera urmatoarele complicatii:

Locale - supuratii ale partilor moi faciale, ale orbitei, sinusului maxilar,
tromboflebita sinusului cavernos, artrite temporo mandibulare, fracturi maxilare
din cauza procesului de sechestrare. Dintii din veninatatea focarului infectios se
mobilizeaza, si sunt eliminati, fie spontan, fie odata cu eliminarea sechestrelor.

Generale - septicopiemii, bacteriemii (prezenta tranzitorie a unor bacterii in torentul sanguin, care se poate
manifesta cu sau fara simptome clinice), septicemii (boala infectioasa generala, determinata de microorganisme
patogene variate, caracterizata prin: poarta de intrare, focar septicemic, prezenta germenilor in singe, metastaze
septice,simptomatologie generala grava, febra cu caracter neregulat si evolutie severa), endocardite
bacteriene (localizarea bacteriilor la nivelul endocardului, care se manifesta prin febra inalta, frisoane, distructia
valvulelor cardiace etc), socuri infectioase, supuratii pulmonare, etc

26. Particularitile anatomice ale spaiilor regiunii OMF, fasciile capului i ale gtului.
27. Cile de rspndire a infeciei n regiunea OMF.

a.calea transosoasa , intilnita in special in procesele care au drept cauza afectiunile

dentare apicale: infectia periapicala difuzeaza progresiv de-a lungul canalelor Havers, care
se dilate(faza endoosoasa); germenii patogeni, impreuna cu puroiul traverseaza astfel osul
maxilar si ajunge sub perioast, pe care la inceput il decoleaza(faza subperiostala) si apoi il
erodeaza, deschizind-si drum in tesuturile moi maxilare,(faza de supuratie sub-mucoasa
sau de difuzare in lojile perimaxilare).
b. calea sub mucoasa, intilnita in procesele supurative care au drept cauza afectiunile
parodontale, accidentele de eruptive a dintilor, fracturile maxilare: infectia se dezvolta la
nivelul unei pungi pioreice, sub capisonul mucos intre mucoasa si os; mucoasa este
decolata, procesul supurativ localizindu-se superficial si avind chiar posibilitatea de a se
deschide spontan.
c. caile limfatice si venoase, situatie mai rar intilnita in cazurile in care infectia
faringoamigdaliana, dentoparadontala sau osoasa difuzeaza prin vasele limfatice,

localizindu-se in lim-fonodulii perimaxilari, sau prin vene, realizind insamintarea

fleboflegmonoasa.
d.calea directa intilnita in supuratiile care au drept cauza punctiile septic, prezenta de
corpi straini.
La maxila difuzarea infectiilor se face catre Vestibular : radacinile incisivilor centrali,
caninilor si premolarului 2.

Cu exceptia celor plecate de la incisivii laterali si radacinile palatinale a molarilor si

premolarului 1, ce evolueaza spre bolta Palatina. Radacinile caninilor favorizeaza
difuzarea infectiei catre obraz si orbita.

La mandibula difuzarea se face spre Vestibular de la incisivi pina la primii

premolari.Premolarii secunzi si primii molari au radacinile in mijlocul procesului alveolar,

iar molarii 2 si 3, apropiate de tabla linguala.
Anatomia fetei si gitului favorizeaza raspindirea infectiei in diferite regiuni anatomice. Pe
fata si git sunt multe spatii anatomice umplute cu tesut adipos care comunica una cu alta,
atit la suprafata cit si la adincime. Trecerea infectiei dintr-o regiune in alta poate fi pe
diferite cai, prin continuitate, prin parcursul placilor fasciale, pe parcursul vaselor
sanguine, a nervilor, pe suprafetele osului. Spatiile interfasciale sunt umplute cu tesut
celuloadipos, deaceea ele au un rol important in raspindirea infectiei cu atit mai mult ca
ele sunt strabatute de vase si nervi care favorizeaza difuzarea infectiei dintr-o loja in alta.

Etiopatogenia.Procesele infectoase ale tesuturilor moi perimaxilare au urmatoarele

cauze:
a.leziunile dentoparodontale sunt cel mai frecvent cauza proceselor septice
permaxilare :caria penetranta cu gangrena complicata cu parodontita apicala,pungile
parodontale adnci cu traiect serpiginos,dintii cu modificari pulpare fara carii
evolutive,fracturile dentare,accidentele de eruptie a dintilor temporari sau permanenti;
b.leziunile traumatice:astfel fracturile portiunii dentare a maxilarelor se pot infecta ,din
focarul de fractura fiind nspmantare spatiile perimaxilare;
c.osteomelita maxilarelor este nsotita adeseori se supuratii in partiile moi,de multe
oriosteomelita debuteaza printr-o supuratie perimaxilara.
d.litiaza salivara infectata poate nsamanta lojile din imediata vecinatate a glandei
(submaxilara,sublinguala,parotida) e.tumorile maxilarului,in special chisturile se pot
suprainfecta,germenii patogeni nsamntnd partile moi,perimaxilare.
f.corpii straini patrunsi accidental prin mucoasa sau tegumente pot fi cauza unor
procese septice perimaxilare.
g.infectiile faringoamigdalie se pot difuza in tesuturile perimaxilare urmnd nsa,cel mai
frecvent,calea vaselor limfatice;
h.furunculele si piodermitele fetei,gtuluisi pielii capului pot constitui cauyele unor
complicatii septice in lojile perimaxilare;
i.complicatiile anesteziei loco-regionale:daca nu se respecta strict regulile n timpul
punctiei anestezice exista toate conditiile aparitiei unor supuratii,fiindca cunoscute
aceste supuratii cu caracter grav dupa anestezii tronculare periferice la tuberozitate sau
la spina Spix

j.complicatiile extractiei dentare aceasta putnd deveni cauza unor supuratii

perimaxilare in cazurile n care nu s-a ales momentul cel mai potrivit pentru efectuarea
ei cand dupa extractie nu s-au ndepartat elementele patologice din alveola sau n urma
extractiilor traumatizante;
k.complicatiile diferitelor tratamente stomatologice:pot produce secundar,infectii
perimaxilare.
Localizare infectiilor este dependenta de o serie de factori,si anume:grosimea si
structura tablelor osoase n raport cu radacinile dintilor ;dispozitia partilor moi ai
structura lojilor perimaxilare ;insertia mucoasei mobile n raport cu axurile dintilor si
insertiile muachilor perimaxilari.Clinic procesele infectioase nespecifice ale partilor moi
perimaxilare sunt sistematiyate astfel:abcese periosoase,ale lojilor superficiale,ale lojilor
profunde;flegmoane ,limfadenite supurate,fistule cronice cutanate sau mucoase.

28. Abcesele i flegmoanele din regiunea OMF: clasificarea.

Clasificarea infeciilor oro-maxilo-faciale
A. Infecii nespecifice
1. Infecii periosoase
spaiul vestibular
spaiul palatinal
spaiul corpului mandibular
2. Infeciile spaiilor fasciale
a) primare maxilare
bucal
canin
infratem poral
b) primare mandibulare
bucal
submandibular
submentonier
sublingual
c) secundare
maseterin
pterigomandibular
temporal superficial i profund
laterofarigian
prevertebral
parotidian
d) localizri particulare
abcesul limbii
abcesul orbitei
3. Supuraii difuze
f1egmonul planeului bucal
f1egmonul difuz hemifacial
4. Fasciite necrozante
5. Limfadenite
acute
cronice
6. Infecii osoase

 osteoperiostit
osteit
osteomielit
- supurat acut
- supurat cronic
- nesupurat
osteonecroz
B. Infecii specifice
1. Actinomicoz
2. Sifilis
3.Infecii periosoase
Infeciile periosoase pot fi cantonate n urmtoarele spaii:
spaiul vestibular;
spaiul corpului mandibulei;
spaiul palatinal;
Abcesul
Abcesul este o colecie supurat limitat. Necroza tisular apare ca urmare a
microtrombozelor urmate de grave tulburri ale microcirculaiei sangvine dar i ca urmare a efectului direct al
enzimelor bacteriene asupra esuturilor. Granulocitele sunt atrase n zona inflamat de leucotoxinele
stafilococice i elibereaz enzime proteolitice care lizeaz esuturile necrotice formndu-se exsudatul purulent
ce este delimitat de esuturile vecine printr-o barier piogen cu numeroase granulocite i macrofage. Clinic
tumefacia deformeaz regiunea, palparea este dureroas
i se deceleaz fluctuen.
Tegumentele acoperitoare sunt congestionate, destinse i lucioase. Starea
general este alterat cu febr, frison, tahicardie, tulburri ale diurezei. Tratamentul
const n incizia i drenajul coleciei supurate, urmat de suprimarea factorului cauzal dentar.
Abcesele netratate pot evolua spre fistulizare, moment n care simptomatologia se amelioreaz parial.
Ele pot difuza n spaiile vecine sau pot
determina infecii osoase nespecifice (osteit, osteomielit).
Flegmonul
Flegmonul este o supuraie difuz cu caracter extensiv, n care nu exist o colecie supurat. Se
caracterizeaz prin tromboz septic vascular, necroz ntins cu apariia de sfacele i prezena bulelor
gazoase. Flegmoanele feei (flegmonul planeului bucal i flegmonul difuz hemifacial) se remarc printr-o
tumefacie masiv, dur ("lemnoas") cu crepitaii gazoase, iar tegumentele acoperitoare sunt destinse, ci
anotice sau livide. Starea general este marcat de prezena sindromului toxico-septic.
Sindromul toxico-septic se instaleaz atunci cnd la infecie se asociaz unul sau mai multe din
urmtoarele semne:
1. Generale
Temperatura mai mare de 38C sau mai mic de 36C
Alterarea statusului mental
Pulsul este mai mare de 90 sau peste de dou ori valoarea normal
Tahipnee
Edeme clinice
Hiperglicemie n absena diabetului
2. Inflamatorii
Leucocitoz sau leucopenie sau forme imature peste 10%
Proteina C reactiv sau procalcitonina depind de dou ori valoarea normal
3. Hemodinamice
Tensiunea arterial sistolic mai mic dect 90 mm HG sau sczut cu mai mult de 40% din valoarea normal
4. Disfuncii de organ (insuficien pulmonar, hepatic, renal, cerebral)
Hipoxie arterial
Oligurie (sub 0,5 ml/kg corp/h)

 Creatinin mai mare de 2 mg/dl

Trombocite mai putin de 100.000/mm3
5. Scderea perfuziei tisulare
Tratamentul va urmri reechilibrarea strii generale a pacientului, incizia i drenajul tuturor spaiilor fasciale
implicate n procesul supurativ difuz i ndeprtarea factorului cauzal dentar.
Flegmoanele tratate necorespunztor au o evoluie letal, extinzndu-se rapid spre baza craniului sau
mediastin.
29. Caracteristica general a abceselor i flegmoanelor regiunii oro-maxilo- faciale.
Abcesul - supuratie circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent. Este constituit din tesuturi
necrotizate, celule partial sau total distruse, , germani fagocitati sau chiar vii; in jurul supuratiei exista o bariera
biologica celulcara de origine histocitara (membrana piogena), alcatuita din histiocite, limfocite, plasmocite,
polinucleare, iar la periferie - fibroblasti. Consistenta si mirosul puroiului sunt in functie de germenii patogeni si
de terapia antibiotica instituita.
Clinic - tumefactie dureroasa, care intereseaza partile moi perimaxilare, deformind regiunea respectiva. Pielea
sau mucoasa de acoperire sunt hiperemiate, congestionate. La palpare apare senzatia de fluctuenta. Simptome
generale: febra, frisoane, tahicardie, uneori tublurari ale diurezei. Clinic, dupa incizie si drenaj se vindeca. Daca
nu se face tratamentul chirurgical adecvat, supuratia se poate deschide spontan, raminind o fistula cu margini
anractuoase, poate difuza in lojile vecine, cu care comunica, sau poate invada osul, din vecinatate, producind
osteomielita.
Abcesele regiunii OMF se pot clasifica in:

ab. periosoase (perimaxilare si perimandibulare)

ab. lojelor superficiale (submandibular, submentonier, maseterin, sublingual,
lingual, genian, temporal, al orbitei)
ab. lojelor profunde (latero-faringian, abcesul fosei zigomatice)

Flegmonul - forma difuza a proceselor supurative. Se caracterizeaza prin absenta colectiilor limitate si
tendinta invadanta, extensiva a procesului septic, aceasta infiltrind tesuturile; tromboza septica vasculara,
urmata de necroza cu aparitia de bule gazoase datorita actiunii germenilor anaerobi si sfacele.
Clinic - tumefactii difuze, infiltrative, edematoase,, pielea si mucoasa destinse, cianotice, neavind aspect net
inflamator. La palapare - un infiltrat dur, dureros, care se pierde difuz in tesutul sanatos. Uneori se percep si
crepitatii gazoase. Starea generala - diminuarea sau absenta reactiei de aparare a organismului, aspect
septicotoxic.
Etiopatogenia este la fel ca la abcese, iar ca factori favorizanti sunt: surmenajul, boli caectizante, virulenta
deosebita a germenilor cauzali. La nivelul fetei, deosebim flegmonul difuz al planseului bucal si flegmonul
hemifacial.

30. Abcesul anului mandibulo-lingual: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic i tratamentul.

31. Abcesul i flegmonul lojei submandibulare: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul.

Delimitare
medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos;
lateral: tegument i m. platisma;
superior: mandibula, m. milohioidian, m. maseter;
inferior: osul hioid;
anterior: pntece le anterior al m. digastric, spaiul submental;
posterior: pntecele posterior al m. digastric, m. stilohioidian;
Poriunea posterioar a spaiului submandibular, cunoscut i sub denumirea de
"recesus" este plasat distal de m. milohioidian i desprit de cavitatea oral doar prin mucoasa planeu lui
bucal.
Etiologie
Punctul de plecare al abcesului de spaiu submandibular l constituie infeciile dentoparodontale ale molarilor
inferiori (mai rar de la rdcina mezial a molarului unu, aceasta fiind situat n general deasupra inseriei m.
milohioidian).
Supuraiile spaiilor vecine (sublingual, genian, parotidian, infratemporal) se pot extinde i ele la nivelul
spaiului submandibular.
Aspecte clinice
Pacientul prezint o tumefacie plasat submandibular, ce se extinde anterior
submentonier i posterior pn la nivelul marginii anterioare am. sterno-cleido-mastoidian, mascnd marginea
bazilar a mandibulei n treimea sa posterioar. Tegumentele acoperitoare sunt congestionate, destinse i
lucioase, decelnduse
fluctuen la palpare. Mucoasa hemiplaneului bucal este congestionat i edemaiat, procesul inflamator
extinzndu-se i n pilierul amigdalian anterior.
n "recesus", situaie n care colecia bombeaz strict la nivelul anului mandibulo-lingual. Pacientul acuz
dureri spontane i la palpare, disfagie cu odinofagie precum i limitarea deschiderii gurii. Starea general este
alterat cu febr, frison i tah icardie.
Tratament
Pentru supuraiile spaiului submandibular cu evoluie cutanat, incizia tegumentar este plasat decliv, la dou
limi de deget sub marginea bazilar, pentru a evita astfel lezarea ramului marginal al mandibulei din nervul
facial. Dup deschiderea spaiului submandibular se plaseaz dou tuburi de dren fixate la tegument pentru 4872 de ore, i se practic irigaii cu soluii antiseptice.
Incizia oral se face numai n cazul abcesului submandibular cu evoluie n "recesus". Ea este plasat n anul
mandibulo-lingual la nivelul bombrii maxime n dreptul molarilor inferiori. Dup evacuarea secreiei purulente
se
plaseaz o lam de dren pentru 24-48 de ore. Se asociaz tratamentul medicamentos reprezentat de antibiotice,
analgezice.
32. Abcesul i flegmonul lojei submentoniere: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic i
tratamentul.
*Topografia:
-superior: muschiul milohioid
-inferior: fascia proprie cervicala
-laterlal: venter anterior al digastricului
-in spatiu dat 2-4 limfonoduli si tesut adipos subcutan

*Etiologie:
-patologie din regiunea dintilor frontali inferiori
-stomatite ulceroase
-trauma dentoparadontala a mucoasei bucale, pielii, regiunea mentoniera, a buzei inferioare
-furuncule si carbuncule
*Tabloul clinic:
-stare generala de graviditate medie usoara
-febra pin la 38 grade
-deglutitie deficila , dereglari respiratorii se determina in caz de inflamatie a nodulilor limfatici
-dureri in regiunea submentoniera , barbie dubla cauzata de edem pronuntat
-palpator infiltrat dureros fluctuent
-pielea regiunii lucioasa, hiperemiata, pastoasa, ramin amprente digitale
*Evolutie:
-adenoflegmon in regiunea submentoniera debuteaza cu limfadenita care la administrarea unui tratament
adecvat dispare
-flegmonul regiunii debuteaza brusc, evolutie mai grava, fluctuenta apare mai devreme
-se poate raspindi in regiunea submandibulara , chiar cervical
*Diagnostic defirentiat:
-abcesul patului sublingual in care procesul e localizat mai aproape de mucoasa planseului bucal
-chist dermoid suprainfectat
-cancer al planseului bucal
*Tratament:
-anestezie locoregionala infiltrativa sau generala,
-incizia pielii si tesutului subcutan 3-4 cmm lungime, vertical pe linia mediana, in jos cu 1-1,5 cm de marginea
bazala a mandibulei

- in flegmon incizia orizontal, paralel si la mijloc dintre marginea mandibulei si osul hioid
-se decoleaza marginea plagii de muschiul platisma si fascia cervicala superficiala
-in abces incia fasciei superficiale cervicale vertical pe toata lungimea plagii , in flegmon suplimentar incizie
in cruce a muschiului platisma si fascia superficiala pentru o drenare mai eficienta
-decolind tesutul subcutan adipos a regiunii submentoniere cu instrumentul patrundem in centrul infiltratului ,
deschidem colectia purulenta cu evacuarea ulterioara
-hemostaza in plaga, drenaj, pansament aseptic

33. Abcesul i flegmonul lojei sublinguale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic i tratamentul.
*Topografie:
-sub partea anterioara a planseului bucal submucos, deasupra mus milohioid
-lateral anterior fata interna a mandibulei
-medial muschi genioglos si hioglos
-contine glanda sublinguala, canal Warthon, nervi si vase linguale, tesut conjunctiv lax
*Etiologie:
-focare odontogene periapicale si marginale de la premolari, molari inferiori
-pericoronarita la molar III
-liteaza ductului salivar si glanda submandibular
-traume, corpi straini in regiunea mucoasei santului sublingual
*Tablou clinic:
-deglutitie si foantie dereglata
-dureri la miscarea limbii
-limba spre partea sanatoasa, trismus
-asimetrie faciala neinsemnata
-pielea hiperemiatasubmand
-ganglioni limfatici submand mariti, mobili, durerosi

-la palpare bimanual infiltrarea tesutului regiunii santului sublingual, fluctuatie cind e mai avansat
-endobucal la nivel santuluimucoasa hiperemiata, edematiata, ingrosata cu proeminarea crestei sublingualecreasta de cocos, la palpare durere vie
*Diagnostic diferentiat:
-abces si flegmonul limbii
-sialodochita glandei submand (inflamarea ductului salivar, sialolitiaza
-abces mandibulolingual
*Tratament:
-exobucal prin acces submandibular
-endobucal prin mucoasa planseului bucal, focar mai des sub mucoasa
-dupa deschidere drenaj cu panlica de cauciuc si tifon imbibat in sol NaCl 0,5%, solutie antiseptica
-dren se schimba in fiecare zi, la eliminari abundente 2-3 ori pe zi , lavaj al plagii cu sol aniseptica
-dren 2-3 zile postoperator
-tratament general intensiv
34. Abcesul i flegmonul lojei maseterine: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic i tratamentul.
*Topografie:
-intre fata externa a ramului vertical a mand, dea lungul mus maseter si piele.
*Etiologie:
-proces infectios din regiunea molarilor de minte inferior
-osteomielita ramului ascendent a mand
*Tabloul clinic;
-tumefactie de la unghiul mand pin la arcada temporozigomatica, pielea in tensiune, edem de vecinatate in
obraz, in regiunea temporala, sub si retro mand.
-palparea dureroasa, impastare dura, uneori fluctuenta
-trismus puternic

-tumefactie si congestie infiltrativa dea lungul marginii anterioare a ramurii verticale a mand.
-miscarile mad produc dureri vii
-stare septica, febra de supuratie
*Diagnostic diferentiat:
-abcesul obrazului tumefatie mai anterior
-adenita supurata pretragiana debut ca un nodul, se dezvolta preauricular
-abces parotidian tumefactie mai masiva
-parotidita acuta supurata prin canal Stenon la presiune se scirge saliva cu puroi
-osteomielita ramului ascendent profund sub maseter

*Tratament;
- exobucal incizie 4-6 cm subangulomandibular de forma usor incurbata , deschidere prin introducerea unei
pense Kocher, drenaj
-endobucal incizie verticala lunga 2-3 cm, in afara marginii anterioare a ramului ascendent al mand.
-drenaj cu un tub introdus pe o adincime 2-3 cm.

35. Abcesul i flegmonul lojei pterigomandibulare: topografia, etiopatogenia, tabloul

clinic i tratamentul.
*Topografie:
-exudat purulent intre partea interna a ramului ascendent si suprafata externa a muschiului pterigomandibular
intern
*Etiologie:
-procese patologice in regiunea molarilor inferiori, mai des molarul III
-osteomielita mandibulei in regiunea angulara ramurei mandibulei
-abcese si flegmoane postinfectioase in urma anestezie mandibulare, ac nesteril, trauma vaselor cu aparitia
hematoamelor si supurarea lor

*Tabloul clinic:
-dureri la deglutitie
-dureri la deschiderea cavitatii bucale
-cefalee, intoxicatie, slabiciuni
-imposibilitatea determinatii asimetriei faciale, procesul e localizat profund pe partea interna a ramului mand,
edem si hiperemie neinsemnata a pielii regiunii unghiului mandibular
-trismus gradul 2-3
-palpator sub unghiul mand si intern sub el infiltrat dur dureros
-vestibulul bucal liber , la plica pterigomand si val palatin mucoasa hiperemiata, foarte dureroasa la palpare,
fluctuatie
*Diagnostic diferentiat :
-abces flegmon parafaringian
-a santului milohioidian, retromandibular
*Tratament:
-incizie exobucala ocolind unghiul mand merge strict pe os, dupa deschiderea focarrului plaga se dreneaza
-endobucal la nivelul marginii anterioare a ramului mand pe traiectul plicii pterigomandibulare
-eliminarea puroiului si drenaj.

36. Abcesul i flegmonul lojei laterofaringiene: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul.

*Topografie:
-intern: perete lateral a faringelui
-extern: suprafata interna a muschiului pterigoidian intern
-anterior: ligament pterigomaxilar
-posterior: apofiza stiloida
-superior: baza craniului

-inferior: fascicol vascular cervical

-posterior trece artera carotida , vena jugala internasi ultimii nervi cranieni, mult tesut adipos, noduli limfatici.
*Etiologie:
-patrunderea puroiului din alte spatii
-origine tonzilogena sau la trauma faringelui

*Tablou clinic:
-dureri pronuntate la delutitie, cervicale iradiere in ureche
-fata bolnavului alungita, slab cianotica, fara asimetrie
-egitatie, excitatie, starea generala grava, respiratie ingreunata, glas ragusit, vorbire neclara, deglutitie practic
imposibila
-limitarea deschiderii gurii
-epiglota ingustata si deformata din cauza demului, palatul moale si valul palatin dislocat spre partea sanatoasa
cu limba
-edem pronuntat, mucoasa hiperemiata
-palpator infiltrat moale, elastic in jumatatea afectata a palatului moale des fluctuent
-ganglioni limfatici cervicali mariti, durerosi, in special pe traiectul vaselor mari
-cap de lup, capul se roteste cu corpul pozitionat pe partea afectata
*Diagnostic diferentiat:
-abces si flegmon peritonzilar mai aproape de baza valului , edem progresiv mult spre epiglota
-abces si flegmon pterigomandibular trismus mai pronuntat
-edem reactiv al epiglotei
-angina flegmonoasa
*Tratament:
-incizie endobucal in punctul maxim pronuntat

-directia incizie paralel cu plica pterigomand median

-lama bisturiului infasurata in tifon , virful liber 0,5-0,7 cm
-incizie nu profunda, in limita mucoase apoi patrundem bont
-preoperator cu degetul stabilim locul inciziei, daca presimtim pulsul vasului incizie mai lateral
-acces prin incizie subangulara a pialii, tesut subcutan adipos si platisma, apoi bont deschidem focarul si il
drenam
-tratament general intensiv

37. Abcesul i flegmonul lojei jugale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic i tratamentul.
*Topografia:
-sup:arcada zigomatica
-inf: baza mandibulei
-ant: muschi rezorius
-post: marginea anterioara a muschiului maseter
-intern: mucoasa bucala
-extern: pielea obraz.
-in regiunea data e localizat muschiul buccinator, corpul adipos subcutan, ganglioni limfatici si retea dezvoltata
de vase sangvine
-posterior anterior trece canal Stenon.
*Etiologie:
-traume, furuncule, carbuncule
-inflamatia nodulilor lomfatici
-litiaza salivara a ductului Stenon
-infectie odontogena, in special dintii superiori posteriori
-stomatita ulceroasa
-parotidite acute

-infectie din regiuni vecine

*Tabloul clinic:
-durere, edem in regiunea jugala
-asimetrie faciala
-pielea in regiunea afectata hiperemiata ,intinsa, in cuta nu se stringe
-edemul se raspindeste spre regiunea pleoapei inferioare, temporar, suprafata laterala a nasului, regiunea
paotido maseterina.
-pleoapa inferioara si buza supeioara sunt temporar paralizate
-plica nazolabiala stearsa
-palpator infiltrat dur, fluctuent, ramin amprente digitale
-noduli limfatici regionali manifesta durere la palpare
-deschiderea cav buc limitata
-endobucal: edem proemina in vestibulul cav buc, plica de trecere e stearsa, pe mucoasa jugala amprente
dentare.
*Evolutie:
-grava in cazul inflamatii tesutului adipos, puroiul usor se raspindeste in alte regiuni, febra 39-40 grade,
tromboza venei faciale, poate aparea stare septica.
-acuta cind se implica stratul submucos, subcutan, tesut adipos intermuscular.
*Tratament:
-incizia la nivelul bombarii maxilare a infiltratului, tinind cont de caile de trecere a ramurilor venei faciale.
-daca puroiul e situat mai aproape de mucoasa orala incizie endobucal
-nu se indica incizia endobucala la localizarea in apropierea pielii, sau profund intermuscular, drenare dificila,
procesul regenerarii se va lungi.
-tratament general.

38. Abcesul i flegmonul lojei parotideomaseterine: topografia, etiopatogenia, tabloul

clinic i tratamentul.

Spaiul parotidian
Delimitare
Postero-medial: pntecele posterior al m. digastric, muchii stilieni i fasciile lor de nveli, ligamentul
stilohioidian i stilomandibular, ce formeaz buchetul lui Riolan.
Anterior: marginea posterioar a ramului mandibular.
Etiologie
Abcesul spaiului parotidian recunoate drept cauze supuraiile glandei parotide de tipul parotiditelor supurate
sau litiazelor parotidiene supurate ce pot efraciona parenchimul glandular, extinzndu-se n ntreg spaiul
fascial. O alt cauz o reprezint adenitele intraparotidiene ce nsoesc stafilococii cutanate localizate n zona
parieto-occipitaI. Supuraiile spaiilor maseterin, pterigomandibular,
laterofaringian se pot extinde la nivelul spaiului parotidian ca i infeciile mastoidiene i ale conductului auditiv
extern.
Aspecte clinice
Pacientul prezint o tumefacie plasat iniial ntre mastoid i marginea posterioar a ramului mandibular ce se
extinde rapid spre obraz i regiunea submandibular. Tegumentele acoperitoare sunt destinse, lucioase i
congestionate. La palpare se percepe iniial reniten apoi fluctuen. Bolnavii acuz limitarea antalgic a
deschiderii gurii, torticolis i disfagie cu odinofagie. Secreia salivar ce se elimin prin ostiumul canalului
Stenon la presiune pe glanda
parotid este modificat doar dac abcesul spaiului parotidian are ca punct de plecare o parotidit supurat.
Starea general este alterat cu febr, frison i tahicardie.
Diagnostic diferenial
parotidite acute supurate - prezint o secreie salivar modificat, iar tegumentele regiunii parotidiene nu sunt
modificate inflamator;
tumori parotidiene suprainfectate, n care deformarea loco-regional precede
episodul supurativ;
abcesul spaiului maseterin, ce are o evoluie mai anterioar i se asociaz cu
trismus marcat.
Tratament
Tratamentul const n incizia i drenajul coleciei supurate asociat cu antibiotice,
analgezice i AINS. Incizia cutanat este plasat subangulomandibular la dou limi de deget sub marginea
bazilar menajnd astfel nervul facial. Drenajul se realizeaz cu tuburi de politen pereche fixate la tegument i
meninute 48-72
ore pn la 5-6 zile, perioad necesar eliminrii esutului glandular necrozat i sfacelizat. Irigaiile cu soluii
antiseptice pe tuburile de dren favorizeaz acest proces.
Spaiul maseterin
Delimitare
medial: faa extern a ramului mandibular;
lateral: m. maseter;
superior: spaiul infratemporal;
inferior: chinga pterigomaseterin;
Etiologie
Supuraiile spaiului maseterin au ca punct de plecare patologia infecioas a
molarilor inferiori. O alta etiologie o reprezint osteomielita sau tumorile chistice suprainfectate ale ramului
mandibular.
Aspecte clinice
Procesele supurative pot rmne cantonate la nivelul spaiului maseterin sau se
pot exterioriza disecnd fibrele m. maseter, localizndu-se superficial imediat sub tegument. Tumefacia este
plasat de la nivelul unghiului mandibular pn la nivelul arcadei temporo-zigomatice, palparea decelnd fie o
mpstare dureroas, fie fluctuen n cazul superficializrii procesului supurativ. Tegumentele acoperitoare sunt
congestionate, destinse i lucioase, iar edemul de vecintate se extinde temporal, genian, sub i retromandibular.
Diagnostic difereniat

 abcesul spaiului bucal, n care tumefacia este plasata anterior;

adenita supurat pretragian, care debuteaza nodular, preauricular;
abcesul parotidian, n care tumefacia manoneaza marginea posterioara a ramului mandibular;
parotidita acut supurat, unde la presiunea exercitata pe glanda se evacueaza
secreie purulenta pe orificiul de deschidere al canalului Stenon;
osteomielita ramului mandibular, unde evoluia este ndelungata i examenul
radiologic confirma diagnosticul;
formaiuni chistice sau tumorale benigne sau maligne ale ramului
mandibular care au erodat corticalele osoase;
Tratament
Incizia cutanata este indicata n cazul proceselor supurative, cu trismus intens, ce cuprind ntregul spaiu
maseterin i au o tendina extensiva. Incizia va fi plasata subangulomandibular, la doua laimi de deget sub
marginea bazilara pentru a evita lezarea ramului marginal al mandibulei din nervul facial. Disecia planurilor
superficiale este completata cu dezinseria m. maseter. Dupa evacuarea coleciei supurate se plaseaza tuburi de
dren pereche fixate la tegument pentru 48-72 de ore.
Incizia orala este indicata pentru coleciile supurate strict localizate n partea anterioara a spaiului maseterin, ce
bombeaza la nivelul marginii anterioare a ramului mandibular. Ea se ntinde de la vrful apofizei coronoide
pna n fundul de sac vestibular inferior. Se patrunde cu pensa ntre faa interna a m. maseter i faa
externa a ramului mandibular, drenajul fiind meni nut cu tuburi de politen pereche fixate la mucoasa i
meninute 24 - 72 de ore. Tratamentul medicamentos este reprezentat de antibiotice, analgezice i AINS. Dupa
remiterea fenomenelor inflamatorii acute i a trismusului se practica extracia dinilor cauzali.

39. Abcesul i flegmonul spaiului zigomatic: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic

i tratamentul.
*Topografie:
-limita osului zigomatic
*Etiologie:
-osteomielita maxilarului superior sau os zigomatic
-traume, hematoame supurate
-plagi
-sinusita de origine diversa
*Tablou clinic:
-dureri in reiunea zigomaticului, iradiaza spre infraorbitar, temporar
-hiperemia si dureri a tesuturilor moi
-palpator infiltrat dur, usor fluctuenta

-partea laterala a pleoapei inferioare edematiata, acopera total globul ocular

-endobucal pe partea a fectata mucoasa la nivelul dintilor laterali hiperemiata, trismus la excitarea muschiului
maseter in regiunea inserarii la arcada zigomatica.
*Evolutie:
-satisfacatoare, febra nemajorata
-se poate deschide singur in regiunea marginii laterale a orbitei
*Tratament:
-incizie in regiunea bombarii maxilare, limita inferioara
-drenaj, tratament general

40. Abcesul palatinal: etiologia, clinica, tratamentul.

*Topografie: mai des la nivelul palatului dur, mai rar valul palatin.
-cranial : palatal dur, caudal de periost. Evolutia limitata de arcadele dentare ant si lat, rafeul median impiedica
extinderea infectiei contralaterale.
*Etiologie:
-ca punct de plecare incisivul lateral maxilar, rad palatinale a premol si mol.maxilari.
- chisturi radiculare
- chisturi foliculare suprainfectate
*Tabloul clinic:
- la nivelul palatului dur tumefactie hemisferica, elastica extreme de dureroasa , cu fluctuenta la palpare in
zona centrala.
-evolutie nefavorabila: extinderea supuratiei spre valul palatin , cind pacientul va prezenta disfagie, disfonie, si
alterarea starii generale.
*Diagnostic diferential:
-chist maxilar suprainfectat: simptomatologia acuta se supraadauga unei deformari care a evoluat timp
indelungat , imaginea radiologica evidentiaza o radiotransparenta bine delimitate.

-formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale sau ale osului maxilar: nu prezinta semen inflamatorii.
-goma luetica-se incadreaza in simptomatologia generala a afectiunii de baza , examenele serologice confirma
diagnosticul.
*Tratament:
-incizia si drenajul abceselor palatinale sunt grevate de riscul lezarii arterei palatine si arterei incisive.
Traiectul inciziei va menaja vasele date.
-incizia marginal la nivelul festonului gingival , daca colectia supurata evolueaza spre marginea libera a
mucoasei . dupa cu decolatorul se patrunde pin la nivelul colectiei suppurate.
-evolutia supuratiei spre linia mediana necesita o incizie cu excizia unei portiuni din mucoasa palatine in felie
de portocala . va fi plasata spre linia mediana evitind lesarea pachetului vasculo-nervos palatinal mare.
- se dreneaza cu o mesa iodoformata pentru a evita acolarea premature a marginilor inciziei.
-in supuratii platine produse de chisturi radiculare sau foliculare suprainfectate de dimensiuni mari incizia in
felie de portocala favorizeaza aparitia unei comunicari buco-nazale sau buco-sinusale.
-un drenaj efficient nu necesita antibioterapia, cu exceptia unor pacienti cu afectiuni generale associate.
tratamentul include si suprimarea factorului causal dentar.

41. Abcesul i flegmonul lojei infraorbitale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic

i tratamentul.
*Topografie: in tesutul adipos subcutan situat intre:
- sup: marg inf a orbitei,
- inf: fund de sac vestibular,
- med: perete lateral a nasului,
- lat: os zigomatic.
*Etiologie:
-focar purulent de la dintii frontali sup (canin, premol prim, incisiv lat, mai rar premol II si incisiv central),
-chisturi suprainfectate,
- sinusite, flebite , tromboflebite,

-factor dermatogen.
*Tablou clinic:
-dureri acute,
-tumefactia tes., asimetrie faciala,
-la exam clinic: edem si hiperemia in reg fosei canine care se raspindeste spre peretele lat a nasului, reg
zigomatica, palpebra inf, si buza sup.
-pleoapa inchide fisura orbitala, unghiul gurii de partea bolnava mai jos situat.
-virful nasului catre partea sanatoasa, plica nazolabiala stearsa de partea bolnavului, in cazuri grave apare
edemul pleoapei sup.
- palpator infiltrat dur , brusc dolor, fluctuent in regiunea fosei canine.
- dac procesul se situeaza mai aproape de vestinulul cav buc, plica vestibulara e stearsa.
*Evolutie:
-de obicei ca complicatie a abcesului regiunii date. Patologia decurge brusc, febra, dureri puternice in reg
infraorb, insomnie, inapetenta.
*Complicatii:
-sinusita, tromboflebita venei angulare, patrunderea infectiei in sinusurile etmoidale, abcesul orbitei.
*Tratament:
-incizia mai des endobucal sau exobucal ( la situarea abcesului mai aproape de marginea infraorb),
-drenarea plagii cu panglici de cauciuc, tratament general.
Deschiderea exo sau endobucala se face in functie de localizare si extinderea procesului septic. Anestezia
locala infiltrative prin asocierea anesteziei de conducere dupa Visnevschi. Pe cale endobucala
pterigomandibulara, se deschid supuratiile limitate in compartimentul extern, pentru incizie de 3-4 cm dea
lungul marginei anterioare a ramului ascendent mandibular dupa sectionarea mucoase se introduce o pensa
Kocher intre muschiul pterigoidian intern si fata interna a ramului ascendent mandibular pina se patrunde in
colectia purulenta. Se dreneaza cu o lama de cauciuc. Calea endobucala retromaxilara este folosita in
supuratiile localizate in spatiul pterigomaxilar. Se face o incizie perituberozitara in fundul santului vestibular
superior, sapoi se introduce o pensa Kocher, caruia I se da o directive in sus, inapoi si inauntru, merginduse
aproximativ 2-2,5 cm, pina patrunde in colectia purulenta prin desfacerea bratelor pense se deschide larg loja si
se evacueaza colectia. Se dreneaza cu o lama de cauciuc care va fi mentinuta 3,4 zile.

Calea cutanata este folosita in supuratiile care intereseaza ambele compartimente ale fos
infratemporalesi in special in cazurile in care coexista si supuratii ale lojelor invecinate. Adeseori in aces
ultime cazuri este necesar sa se asocieze inciziile cutanate cu inciziile endobucale. Pe cale cutanata, fos
infratemporala poate fi abordata prin incizie submandibulara, cind se deschid loja submandibulara spati
laterofaringian si cele 2 compartimente, pterigomandibular si pterigomaxilar.Cind supuratia se extinde
fosa temporal si obraz se pot practica incizii suprazigomatice si subzigomatice. Inciziile exobucale
asociaza cu incizii endobucale in supuratiile cu tendinta extensive, precum si in cazurile in cazurile dup
inciziile endo sau exobucale evolutia procesului septic nu se opreste.

42. Abcesul i flegmonul lojei temporale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic i tratamentul.
*Topografie:
a.superficial:
- med: m temporal,
- lat: fascia temporala superficiala,
- sup: periostul cranian,
- inf: spatiu maseterin.
b.profund:
- med: os temporal,
-lat: m temporal,
- sup: insertia m tmporalpe creasta temporala inf,
- inf: spatiu infratemporal.
*Etiologie:
-extinderea proceselor supurative a spatiilor vecien ( in special de la nivelul spatiului infratemporal,)
-posttraumatic,
- dupa infectii stafilococice cutanate localizate temporal.
*Tablou clinic:
- trismus intens,
-tumefactie suprazigomatic si temporal in superficial.

-In profund se asociaza alaturi de o discreta tumefactie temporala, o tumefactie perituberozitara decelata in
timpul
-endobucal: tegumentele acoperitoare congestionate, destinse si luciase, edem.
*Tratament:
-incizia cutanata suprazigomatic sau temporal paralel si ant de vasele superficiale temporale. Se patrunde in
spatiu temporal prin traversarea faciei temporale.
-drenajul prin doua tuburi de dren fixate la tegument si mentinute 48-72 ore.
-endubucal: in supuratii localizate, incizia perituberozitar, pensa patrunde lateral de procesul coronoid in
superficial, medial de coronoida in profund.
-drenaj cu tuburi de politen fixate la mucoasa si mentinute 24-48 ore. Des tuburile de dren plasate cu un capat
la nivelul inciziei cutanate si cu unul oral realizind un sifonaj.
-se asociaza cu antibioterapia, analgezice, se indeparteaza dintele cauzal.

43. 44.Abcesul i flegmonul lojei infratemporale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic

i tratamentul.
*Topografie:
-lateral: partea interna a ramurei mandibulei
-medial: apofiza pterigoida a os sfenoid si peretele lateral a faringelui
-anterior: tuberozitatea maxilei
-posterior: apofiza stiloida a, muschii si ligamentele ce pleaca de la ea.
-sup: arcada zigomatica ,de la limita data spatiu infratempora comunica liber cu spatiu temporal inferior, fascia
bucofaringiana interna, fosa infatemporala liber comunica cu fosa pterigopalatina.
*Etiologie:
-in urma raspindirii exudatului din regiunea si patiile invecinate (pterigomandibulara, parafaringiana,
retromandibulara, jugal)
-infectie de la molarul III superior

-anestezie tuberala incorecta ( hematom postinfectional suprainfectat)

-nerespectarea regulilor de asepsie in timpul anesteziei ( ac nesteril, neprelucrarea cimpului operator)
*Tabloul clinic:
-cefalee pronuntata, febra 39-40 grade
-dureri pronuntate de partea afectata a fetei
-trismus pronuntat
-tesuturile moi a fetei de partea afectata putin schimbata, palida
-palpato un infiltrat dureros posterior de ramul ascendent a mandibulei
-edem in regiunea jugala si temporala
-simptomul ceasului de nisip in cazui avansate
-endobucal: edem si hiperemia plicii de trecere la nivelul tuberozitatii maxilare, palpator brusc dureros.
-stare generala grava
-schimbari din partea sistemului sanguin, devierea formulei leucocitare spre stinga, VSH marit, leucocitoza,
indice de intoxicatie marit
*Evolutie:
-depinde de starea generala a pacientului, virulenta microorganismelor
-simptoamele apar in dependenta de aparitia si avansarea noilor grupe de toxine in tesutul inconjurator
-procesele se pot complica cu inflamatia membranei cerebrale, abces cerebral, septicemie, tromboza sinus.
*Tratament:
-accesul catre fosa infratemporala si pterigopalatina endobucal, pe plica vestibulara, posteior de tuberozitatea
maxilei
-exobucal: regiunea angulara a mandibulei,
-sub arcada zigomatica cu acces pin incizie semilunara a ramurei mandibulei
-plaga obligatoriu se dreneaza

-des necesita unimomentan deschiderea si drenarea.

44. Abcesul i flegmonul fosei pterigopalatine: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic
i tratamentul.
45. Flegmonul retromandibular: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic i tratamentul.
Topografie: limite:
Anterior=partea posterioara a ramurilor mandibulare si muschiul pterigoidian mezial;
Posterior=procesul stiloid al piramidei temporare si anteriorul muschiului sternocleidomastoidian;
Superior=canalul auditiv si capsula articulara temporo_mandibulara;
Inferior= unghiul mandibulei;
Extern= fascia parotido_maseterica si pielea.
Etiopatogenie: Deobicei infectarea zonei date e secundara inflamatiei in zonele adiacente
comunicante: din infratemporal, laterofaringian, pterigo_mandibular.
Clinic: Dureri spontane in zona data si mai ales la intoarcerea cap[ului, relieful ramurii mandibulare netezit
din cauza edemului, se pierde devenind o zona edemata rosietica deschisa, lobul urechii e lateralizat, pielea nu
se stringe in plica, zona este indurate, trismus pina la gradul 3, starea generala, e medie cu temperature pina la
39 grade, VSH masit, proteinurie, nr. De neutrofile scazut, formula leucocitara crescuta numeric cu deviatie spre
stinga aparitia formelor tinere de leucocite. Stare de intoxicatie cu slabiciuni si transpiratie, prezinta pericol
datorita vecinatatii pachetului vasculo_nervos al gitului.
Tratament:
Incizia are o lungime de 4 cm si se face parallel cu marginea anterioara a m sternocleidomastoidian posterioi de
ramura mandibulei, cu o pensa se penetreaza, sau ca aishi
Se curate de beaka, apoi se pune un dren si ca la toate mai departe cu tratament genral s.a.m.d.

46. Flegmonul planeului bucal: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic i tratamentul.

Flegmonul planeului bucal se mai numete i "angina Ludwig", procesul supurativ
cuprinde toate structurile planeului bucal: spaiile submandibulare, spaiile sublinguale i spaiul
submentonier , supuraia difuz se poate extinde spre spaiul
laterofaringian, spaiul infratemporal, limb, regiunea cervical anterioar, dar i descendent spre torace, focarul
hipertoxic gangrenos principal este localizat cel mai frecvent la nivelul spaiului sublingual.
Etiologie
"Angina Ludwig" are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale
molarilor de minte inferior.

Aspecte clinice
Flegmonul de planeu debuteaz cel mai frecvent sub forma unei supuraii a spaiului sublingual. Clinic se
deceleaz o tumefacie plasat sublingual ce se extinde rapid de partea opus, fuzeaz apoi submandibular
bilateral i
submentonier. Tumefacia este masiv i se ntinde de la un gonion la cellalt, cuprinznd toate spaiile fasciale
ale planeu lui. La palpare tumefacia are o duritate "lemnoas" (flegmon "lemnos"), fr zone de fluctuen, dar
prezentnd crepitaii gazoase n fazele avansate.
Tegumentele acoperitoare sunt marmorate putnd apare flictene i sfacele. La periferie apare un edem
difuz de nsoire, ce se extinde genian, supraclavicular i presternal (edem "n pelerin"). La inspecie planeul
anterior bombeaz depind marginea incizal a frontalilor inferiori sub forma unei "creste de coco". Mucoasa
sublingual este congestionat, n tensiune, acoperit cu depozite fibrino-leucocitare (false membrane). Limba
este mpins spre posterior, pe marginile ei observndu-se amprentele dentare ca urmare a macroglosiei.
Tulburrile funcionale sunt reprezentate de: trismus, disfagie cu odinofagie, disfonie, dispnee. Dispneea
este iniial de cauz obstructiv i apoi prin agravarea fenomenelor toxico-septice de cauz central (intoxicaia
centrilor respiratori bulbo-pontini). n stadiul de debut procesul septic mimeaz o supuraie de spaiu sublingual,
pacientul prezentnd o stare septic cu febr (39-40 C), ceea ce indic reactivitatea organismului. Agravarea
strii toxico-septice este marcat de discordana ntre puls i temperatur. Probele biologice evideniaz
leucocitoz cu neutrofilie i devierea formulei Arneth spre stnga.
Diagnostic difereniat
supuraiile spaiilor fasciale ale planeului bucal;
adenopatii metastatice .
Tratament
Tratamentul chirurgical este obligatoriu, neputnd fi nlocuit de cel medicamentos.
Incizia cutanat are form de "potcoav" i se ntinde de la un unghi mandibular la cellalt. Ea este plasat
decliv de tumefacie cu dou limi de deget sub marginea bazilar. Se secioneaz tegumentul, esutul celular
subcutanat, platisma i fascia cervical. Pentru deschiderea i drenarea tuturor spaiilor implicate este necesar
secionarea muchiilor milohioidieni bilateral i a ambelor pntece anterioare ale
muchilor digastrici.
Nu se evacueaz o secreie purulent ci doar o serozitate murdar i fetid, esuturile avnd un aspect
aton, siderat. Se dreneaz larg spaiile planeului bucal i se exploreaz spaiul laterofaringian i parenchimul
lingual. n timpul
interveniei se ndeprteaz sfacelele necrotice deja delimitate (necrectomie). Drenajul este asigurat de tuburi de
politen pereche fixate la tegument pentru fiecare spaiu implicat. EI va fi meninut timp de 5-7 zile, iar irigaiile
cu soluii
antiseptice se realizeaz de 4-6 ori/zi, frecvent fiind asociate cu necrectomii superficial succesive. Suprimarea
factorului cauzal dentar este obligatorie.
Tratamentul medicamentos va cuprinde alturi de reechilibrarea hidro-electrolitic,
antibioterapie (iniial cu spectru larg i apoi conform antibiogramei), tonicardiace, vitaminoterapie i
imunoterapie. Evoluia este favorabil cnd dispar fenomenele toxico-septice, cnd apare secreie purulent la
nivelul plgii i cnd se nregistreaz o ascensiune termic (febr).
47. Flegmonul Ludvig: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic i tratamentul.
48. Abcesul i flegmonul orbitei: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic i tratamentul.
Etiologie
Supuraiile orbitei recunosc drept cause procese infecioase ale regiunilor vecine i
anume ale spaiului infratemporal i ale spaiului bucal, la care se asociaz sinuzitele acute supurate etmoidale,
frontale i maxilare. Este de reinut faptul c esutul adipos periocular prezint o capacitate redus de aprare.
Aspecte clinice
Bolnavii prezint un edem palpebral intens localizat la nivelul pleoapei superioare

sau inferioare interesnd unghiul intern sau extern n funcie de cauza care a determinat apariia procesului
supurativ. Edemul se accentueaz progresiv nchiznd n totalitate fanta palpebral. Pacienii prezint dureri
pulsatile localizate la nivelul orbitei. Tegumentele pleoapelor sunt congestionate i luci oase.
Tabloul clinic este ntregit de chemozis i exoftalmie moderat. Presiunea pe globul ocular este dureroas. Se
nregistreaz o mobilitate diminuat a globului ocular dar reflexul fotomotor i vederea sunt pstrate. Abolirea
reflexului
fotomotor reprezint un semn de gravitate. Starea general se altereaz precoce cu
febr, frison, tahicardie.
Diagnostic diferenial
abcesul spaiului infratemporal, care poate fi nsoit de celulit orbitar, dar
tergerea reliefului arcadei temporozigomatice, trismusul intens precum i tumefacia perituberozitar sunt
caracteristice;
trombo{lebita sinusului cavernos, unde tabloul clinic este dominat de semnele
neurologice i oftalmologice;
abcesul palpebral, unde supuraia este localizat ntr-un anumit sector al pleoapei, iar interesarea globului
ocular i a esutului grsos periorbitar este absent
Tratament
Tratamentul chirurgical va consta n incizia i drenajul coleciei supurate. Astfel
supuraiile cu punct de plecare etmoidal vor fi incizate n unghiul orbital intern. Cele cu punct de plecare n
sinusul frontal vor fi incizate la nivelul marginii superioare a orbitei. Infeciile orbitale cu punct de plecare
sinusul maxilar i
spaiul infratemporal vor fi incizate de-a lungul marginii inferioare i unghiului extern al orbitei. Tratamentul
chirurgical va fi nsoit de terapie medicamentoas (antibiotice, analgezice i AINS).
49. Abcesul limbii: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic i tratamentul infecie n
esuturile moi a regiunii oro-maxilo-facial.
Etiologie
Supuraiile limbii pot fi cauzate de leziuni traumatice cu sau fr retenie de corp strin, suprainfectarea unui
hematom sau formaiuni tumorale i difuzarea unor procese septice din spaiile fasciale vecine.
Aspecte clinice
Supuraia poate fi cantonat la nivelul celor dou treimi anterioare (partea mobil) ale limbii sau n treimea
posterioar a acesteia, fiind plasat superficial sau profund n plin parenchim lingual. Uneori, supuraia poate
avea un character limitat, cu prezena semnelor de supuraie pe o zon relativ bine delimitat. De cele mai multe
ori ns, supuraia intereseaz difuz parenchimul lingual. La examenul clinic limba este tumefiat n totalitate pe
marginile ei se deceleaz amprentele dinilor laterali. Central sau periferic se poate decela o zon de maxim
bombare n funcie de sediul abcesului. n cazul abceselor profunde ale limbii nu se poate decela o zon de
bombare maxim, limba fiind mrit n totalitate, infiltratul inflamator extinzndu-se i la nivelul planeu lui
cavitii orale. Datorit macroglosiei bolnavii in gura ntredeschis. Orice micare a limbii este extreme de
dureroas, deglutiia i fonaia fiind extrem de dificile. Bolnavii sunt agitai datorit tulburrilor funcionale iar
starea lor general este alterat. Insuficiena respiratorie obstructiv periferic poate evolua n cazuri grave pn
la asfixie.
Diagnostic difereniat
chisturi dermoide ale bazei limbii suprainfectate;
tumori maligne ale limbii suprainfectate.
Tratament
Incizia va fi plasat oral sau cutanat n funcie de localizarea coleciei supurate.
Incizia oral este indicat n supuraiile celor dou treimi anterioare ale limbii (partea mobil). Ea va fi
precedat de o puncie care va dirija o incizie corect a coleciei. Inciziile orale sunt longitudinale, paralele cu
linia median respectiv cu marginea limbii plasate la locul de bombare maxim. Drenajul va fi asigurat prin lame

de cauciuc sau tuburi de politen fixate la mucoas. Incizia cutanat este folosit n cazul abceselor bazei limbii.
Incizia arcuat paralel cu marginea bazilar va fi plasat ntre menton i hyoid. Cu pensa Pean se traverseaz
muchii
planeului cavitii orale pn se deschide colecia supurat. Drenajul se face
cu tuburi de politen pereche fixate la tegument i meninute 48-72 ore.
Tratamentului chirurgical i se asociaz o terapie medicamentoas (antibiotice, analgezice, AINS).
50. Flegmonul hemifacial: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic i tratamentul.
F1egmonul difuz hemifacial intereseaz n evoluia sa urmtoarele spaii: spaiul bucal, spaiul maseterin,
temporal, infratemporal, submandibular i se poate extinde la nivelul sinusului maxilar i orbitei.
Etiologie
F1egmonul difuz hemifacial are ca punct de plecare leziuni dento-parodontale, traumatisme cranio-faciale,
precum i stafilococii cutanate faciale.
Aspecte clinice
Debutul mimeaz o supuraie a spaiului bucal sau mai rar a spaiului submandibular. Tumefacia are ns o
tendin extensiv, cuprinznd progresiv regiunea parotideomaseterin, temporal, palpebral i cervical.
Tumefacia este dur la palpare, fr zone de f1uctuen, prezentnd n stadii avansate crepitaii
gazoase. La periferie apare un edem de nsoire localizat palpebral, la nivelul piramidei nazale i buzelor,
ducnd la dispariia reliefului zonei afectate. Tegumentele sunt cianotice i n tensiune fr o delimitare net
fa de esuturile sntoase. La inspecie se observ o mucoas jugal tumefiat cu amprente dentare i acoperite
de "false mebrane", ntreaga regiune fiind inextensibil. Pacientul prezint trismus i halen fetid. Starea
toxico-septic, discordana puls-temperatur i modificrile probelor biologice sunt, de asemenea, caracteristice.
Flegmonul hemifacial se poate complica cu osteomielite ale maxilarului i mandibulei, tromboflebite de
sinus cavernos sau meningite. La distan pot apare supuraii pleuropulmonare sau hepato-renale.
Diagnostic diferenial
abcese ale spaiului bucal, unde procesul supurativ este limitat iar starea general nu prezint fenomene
toxico-septice.
tumori jugale suprainfectate, n care prezena formaiunii tumorale precede
episodul supurativ acut supraadugat.
Tratament
Tratamentul chirurgical urmrete drenarea tuturor spaiilor afectate prin incizii
cutanate i orale, fr a respecta considerentele fizionomice cervico-faciale.lnciziile cutanate vor fi plasate
submandibular, suprazigomatic,
temporal i periorbital, deschiznd spaiile submandibular, maseterin, infratemporal, temporal, periorbital.
Inciziile orale sunt plasate n vestibulul
superior prelungite perituberozitar i n vestibulul inferior prelungite de-a lungul
marginii anterioare a ramului mandibular. Prin debridare instrumental sau manual se realizeaz o comunicare
ntre inciziile cutanate i cele orale. Drenajul este asigurat pentru 5-7 zile cu cte dou tuburi de dren fixate la
tegument sau mucoas pentru fiecare spaiu implicat n procesul supurativ, pe care se realizeaz irigaii cu
soluii antiseptice de 4-6 ori pe zi. ndeprtarea factorului ca uzal dentar este obligatorie. Tratamentului
chirurgical i se asociaz o terapie medicamentoas ce vizeaz att procesul infecios ct i sindromul
toxicoseptic ca i n cazul flegmon ului difuz al planeu lui bucal.
51. Metodele de anestezie utilizate n infeciile regiunii oro-maxilo-faciale.
Se utilizeaza toate tipurile de anestezie, cu o anumita exceptie daca avem un proces
inflamator difuz se va opta pentru anestezie generala.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
52. Particularitile pregtirii bolnavului cu inflamaii a regiunii OMF ctre
operaie, tactica de tratament a dintelui cauzal n inflamaia regiunii OMF.

53. Tratamentul chirurgical al abceselor i flegmoanelor regiunii oro-maxilo-faciale.

Principii generale de tratament n supuraiile oro-maxilo-faciale:
1. Supuraia este o urgen medicochirurgical, iar tratamentul trebuie s fie
precoce i complex (chirurgical, antibioterapie, reechilibrare hidroelectrolitic).
2. Incizia se practic n zone declive pentru a permite drenajul gravitaional.
Excepie fac cazurile n care
necesitile estetice sunt mari, inciziile fiind practicate n zone estetice.
3. Incizia nu se practic n zonele central ale tumefaciei slab vascularizate.
4. Alegerea locului de incizie trebuie s in cont de spaiile anatomice afectate, de o eventual evoluie n
spaiile fasciale vecine, de structurile vitale prezente la acel nivel, de tipul de drenaj, de posibilele sechele
postoperatorii.
5.Incizia trebuie s faciliteze abordarea spaiilor fasciale afectate, dar i a spaiilor
fasciale vecine ce ar putea fi afectate de extensia supuraiei.
6. Inciziile cutanate sunt largi pentru a facilita accesul operatorului i drenajul coleciei purulente precum i
evacuarea esuturilor necrozate.
7. Disecia practicat pentru drenaj este boant.
8. Drenajul supuraiei se practic preferabil cu tuburi fixate la tegument sau mucoas.
Drenajul trebuie s permit evacuarea coleciei purulente dar i splturile antiseptice. Tuburile de dren
se menin 24-72 de ore, pn cnd secreia purulent diminueaz semnificativ sau nu mai este prezent n plag.
9. Splturile antiseptice efectuate sunt unidirecionale.
10. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical, n funcie de amploarea
procesului supurativ, dar i de starea dintelui cauzal ce se apreciaz n urma examenului clinic i radiologic.
Tratamentul conservator al dintelui causal const n chiuretajul periapical cu rezecie apical i sigilarea
suprafeei de seciune a rdcinii, el se aplic numai dup remiterea fenomenelor inflamatorii acute. Aceast
procedur terapeutic
este precedat de drenajul endodontic ce se efectueaz n timpul episodului acut.
Tratamentul radical const n extracia dintelui cauzal i ndeprtarea prin chiuretaj a leziunii
periapicale.
11. Tipul de anestezie pentru incizia supuraiilor se alege dup anumite criterii:
Anestezia loco-regional este indicat n urmtoarele situaii:
abcese periosoase fr implicarea spaiilor fasciale secundare;
n cazul pacienilor care refuz anestezia general;
n cazul supuraiilor la pacieni cu stare general alterat, cnd anestezia general este contraindicat,
tratamentul chirurgical fiind o urgen;
Anestezia general este indicat n urmtoarele situaii:
abcese de spaii fasciale;
n supuraii cu evoluie extensiv i rapid, cnd este necesar explorarea spaiilor fasciale nvecinate;
12. Antibioterapia se asociaz tratamentului chirurgical n urmtoarele situaii:
pacieni imunocompromii;
pacieni n vrst;
supuraii cu evoluie extensiv i rapid;
supuraii n spaiile fasciale secundare, profunde, multiple;
supuraii perimandibulare cu evoluie ndelungat;
stare general alterat, cu febr peste 38, tulburri de respiraie;
13. Antibioterapia de prim intenie utilizeaz antibiotice uzuale, de preferin n
asociere eficace pe flora aerob i anaerob.
14. Antibioterapia intit conform antibiogramei se indic n urmtoarele condiii:
tratamentul iniial antibiotic ineficient;
evoluie rapid sever, dup antibioterapia de prim intenie i tratament chirurgical;
supuraii care intereseaz spaiile fasciale secundare, profunde, multiple;
pacieni cu alergie la antibioticele uzuale administrate empiric;
pacienii n vrst, imunocompromii sau cu afeciuni sistemice;

 supuraii perimandibulare (risc de osteomielit);

supuraii trenante, cu evoluie ndelungat, cu repetate tratamente antibiotice n antecedente;
15. Vindecarea plgilor chirurgicale se va realiza per secundam.
54. Tratamentul general al abceselor i flegmoanelor regiunii oro-maxilo-faciale.
(vezi punctul 53)!!!
55. Terapia intensiv n tratamentul abceselor i flegmoanelor regiunii oro-maxilo-faciale.
56. Complicaiile generale ale afeciunilor inflamatorii ale regiunii oro-maxilo-faciale: tabloul clinic i
diagnocticul.
Infectiile bacteriene acute generalizate sunt la ora actuala manifetari frecvente ale
procesului infectios. Tratamentul antibiotic incorect administrat, terapia
imunodepresanta, erorile diagnostice constituie conditiile in care se dezvotla cu usurinta
infectii generalizate. Sub termenul de infectii bacteriene generalizate se includ
bacteriemia, septicemia, endocardita bacteriana acuta. Implicarea diferitor bacterii in
etiologia bacterieimiei septicemiei si endocarditei bacteriene este determinata atit de
factori apartinind organismelor cit si de factori din mediul inconjurator si anume:

Fluctuatiile spontane care au aparut in incidenta diferitor agenti etiologici ca si in

severitatea infectiilor
Impactul medicamentelor antimicrobiene asupra florei patogene a bolnavilor

Schimbare susceptibilitatii organismelor umane la infectii

Comportamentul favorizat infectarii al unor categorii de populatie(toxicomani si
homosexuali)

Etiologia: coci gram pozitivi

Stafilococi
Bacilii gram negativi
Bacteriile anaerobe.
Bacteriemia- cea mai frecventa dintre infectiile acute generalizate presupune existenta
tranzitorie a bacteriilor in singe insotita sau nu de semne clinice.(febra, frison soc)
Septicemia- cea mai severa dintre infectii, presupune preexistenta unei porti de intrare
si a unui focar infectios, preexistenta persistenta. si multiplicarea germenilor patogeni in
torentul circulator, constituirea de metastaze septice in plamini ficat rinichi etc.
Endocardita bacteriane este o septicemie in care particularitatea consta in
dezvoltarea procesului infectioe la nivelul endocardului.
Clinica- difera in functie de germenul etiologic. Febra constituie un semn constant intii,
in majoritatea cazurilor ea este insotita si de frison, in bacteriemie exotoxinele induc

hipotensiunea, apare febra voma diaree. In bacteriemie cu germeni pozitivi endotoxinele

induc tulburari care conduc la inflamatie, fibrinoliza, alterarea mec de coagulare
Septicemia este insotita de leucocitoza polinucleoza si vsh crescut, constituirea
metastazelor pulmonare, osoase, endocardiene, sindromul de coagulare diseminata
intravasculara.
Diagnosticul se va face pe baza examenelor clinice si paraclinice pe baza examenlui
citologic al singelui prin izolarea agentului patogen din singe. Sau din colectiile
purulente. Diagnosticul pozitiv al septicemiei nu constituie un domeniu de controversa
principalul e de a sesiza momentul generalizarii infectiei(febra frison, hipotensiune, soc
hepatomegalie).
Ca o complicatie avem socul in cursul infectiilor:

Socula cardiogen
Socul normovolemic
Socul hipovolemic
Soc anafilactic.

Alte coplicatii locale ca consecinta a proceselor infectioase in regiunea OMF poate sa fie:
meningita acuta bacteriana, abcesul cerebral, troboflebita de sinus cavernos., flebitele
endocraniene. In urma osteomielitei poate avea loc fracturi de mandibula sechele etc.

57. Mediastenita odontogen: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

Mediastenita este o inflamatie acuta purulenta a tesutului celular mediastinal.
Mediastenita poate fi provokata de flegmoanele odontogene profunde, infectia
raspindinduse prin spatiile inter fasciale,si inter muskulare.
Mediastenitele odontogene se dizvolta in rezultatul raspindirii exudatului purulent dela
flegmoanele paraesofagiene, si a planseului cavitatii bukale, pe traektul paketului
vasculo-nervos a gitului si a fasciei pretraheale.
Experientele au demonstrat, ca raspindirea puroiuluiin procesele inflamatorii a
plansheului cavitatii bucale, si a gitului, se raspindeste prin kontakt, prin spatiile fasciale
profunde,si prin spatiul previsceral si fisura vaskulara camunica cu mediastinul anterior,
iar prin spatiul retro visceral, cu mediastinul posterior. De mentionat ca in majoritatea
kazurilor apar mediastenitele anterioare. Mediastenitele odontogene pot aparea imidiat
si sa se dizvolte paralel cu flegmoanele a plansheului bukal si a gitului din aceasta kauza
diagnostikarea lor e complicata.

Ca un indice al mediastenitei odontogene este ca ne catind la ceia ca focarul primar

infectios a fost deschis,si bine drenat, si efectuarea tratamentului
antiinflamator,dezintoxicant, atibacterial,si.a. a fost efectuata adecvat, insa starea
generala a bolnavului se inrautateste. Febra 39-40`C ,frisoane, ameteli, slabiciune
generala. Pulsul 110-140 bat/min, filiform, aritmic. Respiratia ingreunata, superficiala,
45-50 de acte/min. Unul din simptomele de baza a mediastenitei purulente este durerea
retro sternala sau in interiorul cutiei toracice in cazul flexarii capului pe spate durerea
creste (simptomul Gherke), durerea creshte si la inspirul profund, si in tipul actuluide
deglutitie. Tusea permanenta inrautateste starea generala a bolnavilor. Pozitia
pacientuluieste fortata. Pacientul sta cu capul aplecat in jos,sau culcat pe o parte cu
picioarele apropiate de abdomen, si barbia spre piept. In singe se depisteaza o
leucocitoza pronuntata. In diagnostikarea mediasteniteiun rol important il joaka
rentghenografia care de obicei se efectuiaza in 3-i planuri(anterior, lateral, tangential).
Pe cliseul rengenologic se depisteaza largirea umbrei mediastinului, shi exsudat in
cavitatea pleurala. P-u depistarea dinamica a procesului rentghenografia se repeta peste
2-3 zile. La bolnavii cu procese imflamatoro purulente difuze, a tesutului fetei si gitului,
ce se raspindesc asupra mediastinului, e depistata o dishomeostazie pronuntata, ca
urmare apare o acidoza metabolica decompensata cu alement respirator. In momentul
culminant al bolii e observata hipercoagulabilitatea sangvina. In timpul
tratamentuluicomplex indicii coagulagrameiscadeausi pina la vindecarea completa
revineau la normal. De aici rezulta ca bazinduse pe acest indice putem prognostica
eficienta tratamentului. Rezultatul mediastenitei purulente intr-o mare masura depinde
de diagnostikarea la timp. Si ca rezultat teratamentul rational trebuie sa contina terapie
complexa, madiastinotomia si o terapie intensiva; antibacteriana si dezintoxicanta.
Interventia kirurgicala trebue de efectuat imediat dupa diagnosticarea
mediastenitei. Cea mai raspindita este mediastino tomia dipa Razumovski, (mediastinotomia prin git) aceasta operatie e efectuatacel mai des in mediastenitele odontogene, si
cele prin kontakt. Interventia kirurgikala dupa razumovski are drept skop krearea
accesului la mediastinul superior si cel mediu, drenarea spatiilor mediastinale prin
tuburile din polietilena sau policlorvenil, prin care se efectuiaza si spalaturile spatiilor
mediastinale cu antibiotice si antiseptice. Kanshin si coautorii recomanda spalarea
spatiilor mediastinale cu solutie de furacilina de 1:5000. Spalaturile permanente cu
aspirtie minutioasa, au dus la scaderea numarului de kazuri letale, si la micsorarea
timpului de tratament in stationar cu 10- e zile. Prognosticu mediastenitei odontogene
este foarte negativ (din 6 pacienti 5 au decidat) la cei decedati, la otopsie sa depistat:
pleurita purulenta, pericardita purulenta, scimbaridistroficepronuntate in renichi si ficat.

58. Meningita, meningoencefalita odontogen: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

59. Tromboflebita venelor faciale: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul i tratamentul.
60. Tromboza sinusului cavernos: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul i tratamentul.
61. Septicemia: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul i tratamentul.

O boala infectioasa generala determinate de microorganism patogene, pe fonul

reactivitatii schimbate a organismului, caracterizata prin: poarta de intrare, focar
septicemic, prezenta germenilor in singe, metastaze septic.
Etiologie: cel mai des stafilococul auriu, streptococci, pneumococi, mai rara neisseria.
Germenii anaerobi, bacilli gram pozitivi, negative, streptococul anaerob.
Clinica : depinde de natura agntului patoge, situatia focarului septic, legatura lui cu
circulatia generala si starea de rezistenta a organismului invadat. Febra cu frisoane.
Hepato-spleno-megalie. Eruptii cutanate, leucoza, creste VSH, hemocultura pozitiva,
hipotensiune, soc, semen clinice ale metastazelor septic in organe.
Diagnostic:

Hemocultura pentru germenii aerobi, anaerobi si cei ce se dezvolta in CO2

Prezenta factorilor patogeni si a reactivitatii schimbate a organismului(administrarea de

citostatice, corticosteroizi, imunodificienta)

Prezenta celor 4 factori patogeni caracteristici

Diagnoistic diferential cu : -febra tifoida si paratifoida

-infectii sistemice cu salmonella
-bruceloza
-TBC
Tratament:
-asanarea chirurgicala a focarului septic(chiuretaj, drenaj, antibiotic local)
-mai intii antibiotic de spectru larg (gentamicina+penicilina; eritromicina+
cotrimaxazol) apoi se face antibioticograma si alegerea antibioticului respective
-tratament cu antibiotic inca 10-14 zile dupa disparitia simptomelor
Pt stafilococ oxacilina/meticilina,gentamicina
Pt pneumococ, streptococ beta-hemolitic penicilina G in doze mari 6-12 mln / 24 ore
-terapia de sustinere: gama-globuline, in stare de soc- corticoterapie
- reechilibrarea acido-bazica si hidro electrolitica

-tratamentul insuficientei circulatorii, oxigenoterapia, tratamentul insufiecientei renale

acute.

62. Limfadenita: topografia vaselor limfatice i ganglionilor n regiunea OMF.

63. Limfadenita: etiologia, patogenia, anatomia patologic, clasificarea.
64. Limfangita: etiologia, patogenia, tabloul clinic, tratamentul.
Se intilneste foarte rar in teritoriul OMF, din cauza lungimii si calibrului redus a vaselor
limfatice.
Etiologie: -cel mai frecvent este infectia locala , in special data de streptococul betahemolitic.Alti germeni patogeni: stafilococo,streptococci, pneumococi
-secundara unor infectii din teritoriul drenat
-procese inflamatorii dento-paradontale:
*gangrene simpla
*gangrene complicate cu paradontita apicaala
*paradontite marginale
*pericoronarite
-gingivostomatite
-amigdalite acute si cornice
-inflamatii ale tegumentelor(acne,piodermita, furuncul)

65. Limfadenita acut: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.

Inflamatie acuta a ganglionilor limfatici.
Etiologie: -cel mai frecvent este infectia locala , in special data de streptococul betahemolitic.Alti germeni patogeni: stafilococo,streptococci, pneumococi
-secundara unor infectii din teritoriul drenat
-procese inflamatorii dento-paradontale:

*gangrene simpla
*gangrene complicate cu paradontita apicaala
*paradontite marginale
*pericoronarite
-gingivostomatite
-amigdalite acute si cornice
-inflamatii ale tegumentelor(acne,piodermita, furuncul)
Clinica: debutul- un nodul de dimensiuni mici cu tegumentul acoperitor normal colorat,
la palpare- putin dureros, elastic, mobil in raport cu tesuturile di jur. Ulterior nodulul
creste in volum, congestia tegumentului acoperitor, si a celui inconjurator. Relieful facial
e estompat din cauza tumefactiei si edemului inconjurator. In aceasta faza palparea e
dureroasa, ganglionul devine fluctuient la locul de bombare maxima si adherent la
tesuturile inconjuratoare, datorita periadenitei. Starea generala febra, indispozitie,
frison.
Tratament conservative:
-tratarea focarului de infectie
-antibiotice (10-14 zile)
-vaccinuri polimicrobiene

Antidolorante:
Antihistaminice:
Antipiretice:
Dezintoxicarea-picurtori
Imunostimulante: dicaries,
Vitaminoterapia: Vit. A, B2, B2, C, PP,
Electroforeza cu caliu iod, cu dimexid, fermeni.
Razele ultrascurte,
Alimentaia: lactate, vegetale,
Pansamente cu dimexid.

Chirurgical:

In faza supurata- punctia si evacuarea puroiului; in cazul unei colectii mici bine
delimitate drenaj filiform cu ac sau fire de setolina sau nylon; in colectii voluminoase
deschiderea chirurgicala si drenajul.

drenarea abceselor;
Limfadenita cronic-nlturarea cu capsul
extracia dintelui; tratamentul endodontic;

tratarea alveolitei;pericoronarectomia;
Chistotomia;Chistectomia;imobilizarea fracturii;

66. Limfadenita cronic: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.

67. Adenoflegmonul: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.
68. Furunculul: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.
Furunculul este un proces inflamator purulent al foliculului pielos i esuturilor
nconjurtoare. Ulterior inflamaia se rspndete pe glanda sebacee i esutul conjunctiv
nconjurtor.
Etiologie: Furunculul cel mai des este provocat de stafilococul auriu i mai rar de
stafilococul alb.Se relateaz i cazuri de implicare a altor germeni (ex. streptococul betahemolitic). Factorii predispozani, sunt microtraumele i murdria suprafeei pielii,
murdria pielii cu particule aspre de praf (var, cement, crbune) ndeosebi n
combinarea cu microtraume n timpul brbieritului sau strivirea acnelor. Un rol important
n apariia furunculelor i furunculozei l are scderea forelor protectoare a organismului
ca rezultat a bolilor cronice, avitaminozei, diabetului zaharat, condiiilor meteorologice
nefavorabile, rcirea sau supranclzirea corpului, dereglrilor sistemului nervos,
endocrin.
Furunculele feei de obicei se localizeaz n regiunea buzei, mentonier, nasului, mai
rar n regiunea frontal i jugal.
Tabloul clinic
I faz (Infiltrativ)- apare hiperemie i edem fr limite clare, cu dureri nensemnate.
Timp de 1-2 zile n regiunea foliculului pielos se formeaz un nodul limitat, esuturile
nconjurtoare se infiltreaz, hiperemia pielii n regiunea afectat se nteete i apar
dureri pronunate. Specificul furunculelor feei este c prezint un edem pronunat a
esuturilor, ce nconjoar nodulul deoarece esutul subcutan este frmicios.
II faz ( Abcedant)- caracterizeaz prin apariia puroiului i necrozei. Peste 3-4 zile
dup nceputul afeciunii apare o dezintegrare purulent a esuturilor, care clinic se
manifest prin fluctuaie. Dup deschiderea furunculului se elimin cantiti variate de
puroi cu snge. n regiunea defectului epidermului se observ burbionul necrotic a
furunculului- capul, care se nltur uor cu pinceta. Dup aceasta apare un ulcer

cutanat cu esut granulos, infiltraie i edem a esuturilor nconjurtoare. Dup terapie

intensiv efectuat la timp, infiltraia tegumentelor treptat scade i procesul parcurge
ulterior fr abcedare.
etapa III- e caracteristic regenerarea plgii cu formarea cicatricei. n cazul, cnd are
loc acumularea puroiului i liza burbuionului necrotizat, apare furunculul abcedant.
La aceti pacieni apare cefalee, frisoane, fatigabilitate general, toate acestea fiind
simptomele intoxicaiei. Cel mai grav parcurg furunculele n regiunea buzei superioare, n
regiunea triunghiului nazo-labial, n aceste cazuri pot apare complicaii grave (tromboflebita
venelor faciale i sinusului cavernos, septicemie, meningoencefalit). Aa furuncule au
denumirea de furuncule maligne Dezvoltarea grav a frunculului apare de obicei
dup ncercarea strivirii la etapa iniial infiltrativ a afeciunii. Furunculul poate fi solitar, dar
uneori pot s apar concomitent sau apar multe focare unul dup altul n diferite regiuni
(frunculoza). Furunculele de obicei sunt nsoite de limfadenit regional, supuraia nodulilor
limfatici apare rar.

69. Carbunculul: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

Carbuncul este o inflamaie acut purulent necrotic a ctorva foliculi pieloi i
glandelor sebacee cu formarea infiltratului i necrozei difuze a pielei i esutului adipos
subcutanat.
Etiopatogenia ca si la furuncul...
Dezvoltarea carbunculului ca i a furunculului se ncepe cu formarea pustulei, dar la
carbuncule brusc apare infiltrat dureros, care se rspndete nu numai pe piele, dar
i n esutul adipos subcutan. Pielea deasupra infiltratului este de culoare cinuiuroietic.
Pentru carbuncule e caracteristic apariia ctorva focare pio-necrotice, ulterior n
regiunea central a carbunculului apare ramolirea i detaarea esutului necrotic.
Carbunculele feei sunt nsoite de obicei de limfadenit regional. Starea pacienilor e
grav, febr 39o-40oC cu frisoane pronunate. Apar i alte simptome (leucocitoza
pronunat, devierea formulei leicocitare spre stnga, creterea brusc a vitezei
sedimentrii hematiilor, paliditatea esuturilor).
Carbunculele feei mai des dect furuncule se complic cu tromboflebita venelor faciale
i sinusului cavernos, septicopiemie.
Tromboza venelor faciale i sinusului cavernos cel mai des apar ca complicaii a
furunculelor i carbunculelor. n patogeneza tromboflebitelor venelor faciale i sinusului
cavernos are un rol deosebit prezena reelei dese a vaselor limfatice i venoase cu
anastomoze multiple, comunicarea venelor feei, cavitii nazale, fosei pterigopalatinale

cu venele orbitei, sinusului cavernos, scderea reactivitii dup afeciuni virale, alergie
microbian i autoalergie la procese inflamatorii a regiunii maxilo-faciale. Anastomoza
principal ntre venele profunde a feei cu venele orbitei, venelor durei mater cu sinusul
cavernos este vena orbital inferioar. n anastomozele venelor feei cu sinusurile durei
mater supapele aproape lipsesc.
Direcia circulaiei sngelui n vene n timpul proceselor inflamatorii se poate schimba.
n condiiile obinuite sngele se scurge din orbit prin vena angular n vena facial. n
cazul proceselor inflamatorii n regiunea buzei superioare sngele pe vena angular se
poate scurge n venele orbitei, adic n direcie invers dect cea fiziologic.
Complicaii dup furuncule i carbuncule:
Pentru tromboflebita venelor faciale este caracteristic prezena cordonului
(aderena ) esutului infiltrativ dureros pe proiecia venei angulare sau faciale. n cazurile
afeciunilor date apar i schimbrile hemostazei: se scurteaz timpul coagulrii sngelui
venos, se mrete cantitatea fibrinogenului sngelui, apare fracia fibrinogenului B,
crete activitatea factorului XIII, se inhib fibrinoliza.
Cea mai grav complicaie a tromboflebitei venelor faciale este tromboza sinusului
cavernos, care se refer la complicaii intracraniene. La aceti pacieni de obicei apare
cefalee pronunat, dureri acute n regiunea globilor oculari, fatigabilitate, frisoane,
febr 38-40 . Schimbri locale- edem i hiperemie a pielei pleoapelor i regiunii
frontale, infiltraia esuturilor moi ale orbitei, exoftalmie, dilatarea pupilei i hiperimia
fundului ochiului. Simptomele indicate pot progresa i pe partea contralateral a
focarului. n sngele periferic numrul leucocitelor ajunge pn la 15-20 109/l, VSH se
mrete pn la 40-60 /h.

70. Complicaiile furunculelor i carbunculelor: tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.(VEZI 69)

71. Tratamentul conservativ i chirurgical al furunculelor i carbunculelor.
Tratament
n ambulator de obicei se trateaz furunculele fr complicaii la etapele iniiale. n
primul rnd e necesar de nlturat orice excitant extern brbieritul, traumarea
tegumentelor n regiunea furuncului, aplicarea pe focar i esuturile nconjurtoare a
pansamentului cu semialcool 3-5 zile, pe o or nu mai mult, ca s nu fie provocat
arsur sau iritaia pielii.
Furunculele n faza a II i carbunculele se trateaz n staionar. Terapia general
asigur lupta cu infecia (inhibarea activitii microorganismelor) i intoxicaia.

Terapia local n faza acut a afeciunii se petrece pentru drenarea puroiului i

exsudatului din focarul purulent.
Terapia antibacterian:
Antibiotice de spectru larg pn la aprecierea sensibilitii prin ATB-gram

Ceftriaxon 1g-2ori n zi
Eritromicin 0,5x4 ori pe zi (din spectru ingust)
Dezintoxicaie 30 60 ml de lichid/kg corp

Sol. Refortan 6%
Sol. Guicosae10% (dup controlul glicemiei)
Sol.fiziologic
Sol. Ringer

Tratament desensibilizant

Dimedrol, suprastin, fencarol.

Cu scopul profilaxiei trombozei sinusului cavernos se indic anticoagulante cu aciune
direct:

2500-5000 UI Heparin i/v de picurat cu intervale 4-6 ore, dup aceea i/m.
Cu scopul scderii activitii factorului XIII i ridicarea fibrinolizei se indic acid
nicotinic cte 0,05g 1-2 ori pe zi.
Tratamentul chirurgical al furunculelor feei se efectueaz n cazurile abcedrii,
dup incizie cavitatea se dreneaz, se aplic pansament cu unguentum levomicoli. La
carbuncule se efectueaz deschiderea larg a infiltratelor. Ca terapie stimulatoare
nespecific se utilizeaz hemotransfuzie cuPirogenal, Prodigiozan, Imunofan 0,005% 1ml i/m.
Imunoterapia activ specific se efectueaz cu antifagin stafilococic,
anatoxin stafilococic.

bacteriofagi,

Imunoterapia specific pasiv se efectueaz cu plazm antistafilococic hiperimun i

cu gamaglobulin, care are o aciune antistafilococic specific.
Fizioterapie

 Ultrasonografie peste 1-2 zile dup scderea eritemului.

Pentru rezorbia infiltratului se indic parafinoterapie, electroforeza cu lidaz.

72. Clasificarea infeciilor specifice ale regiunii OMF.

Sifilisul, actinomicoza cervico-faciala si tuberculoza
Sifilisul:
poate fi transmisa prin contagiune si congenital. In functie de leziunile
caracteristice prezinta 3 perioade:
s. primar eroziuni neinflamatorii ale epiteliului
s.secundar- apar sifilide, leziuni eritematoase, erozive cheratozice
s.tertiar tuberculi si gome sifilitice
TBC:
Dupa localizare: -tesuturile moi ale cav. Bucale -limfonoduli
gl.salivare

-oasele maxilare

TBC a oaselor maxilare : -forma exudativ-cazeoasa(in defectele osoase se formeaza

cazeum)
-formaproductiv-proliferativa(se formeaza tesut de granulatie si creste volumul
osului)
Dupa localizare: -forma central(localizata in mandibula)

Forma alveolara (pe procesul alveolar)

Forma subperiostala
Poate fi: -primara - secundara unei infectii localizate in alta parte a organismului
Actinomicoza
****Clasaificarea:

1 Dermala
2 Subdermala
3 Submucosala

4 Mucosala
5 Granulom odontogenic actinomicotic
6 Subdermaal-musculaar
7 Periostului
8 Actinomicoza nodulilor limfatice
9 Actinomicoza maxilarilor
10 Actinomicoza organelor cavitii bucale glandelor salivare, faringine.
Dupa localizare: - a partilor moi
-osoasa: *forma rarefiata(rarefiere progresiva osoasa)
*forma pseudoneoplazica (osul se ingroasa)

73. Actinomicoza cervico-facial: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.

Este o infecie micotic, comun omului i animalelor, produs de bacterii din genul
Actinomyces.
Statistica: n regiunea cervico-facial este de 4 ori mai mare dect n restul
organismului, 75% ocup regiunea perimandibular din teritoriu maxilo-facial.
Microbiologia: Actinomyces bovis (1878), Actinomyces israeli (1898), Actinomyces
naeslundi (1951), Actinomyces odontolitycus (1958), Actinomyces viscosus (1969),
Etiologia Cavitatea carioas, pungi parodontael, tartru, traum, osteomielit, Calea de
ptrundere: carie, pungi gingivale, plag osteomielit, traum.
Anatomia patologic:Leziunea este alctuit din trei straturi; zona centrului cu puroi;
stratul celular mononuclear de tip epitelioid plasmatic; ntre aceste straturi se gsete
stratul intermediar - de resturi nucleare, citoplasmatice, celule gigante. Centrul nodulului
se rmolete, abscedeaz, fistuleaz spontan, n timp ce la periferie se formeaz noi
noduli, care evolueaz spre absces, Astfel lizeaz esuturile prin continuitate, n leziuni
se gsesc sub forma unor grungi mici de culoare alb-glbuie, de o duritate variabil, care
reprezint o reea de filamente distinse n stea.
****Clasaificarea:

11 Dermala
12 Subdermala
13 Submucosala
14 Mucosala
15 Granulom odontogenic actinomicotic

16 Subdermaal-musculaar
17 Periostului
18 Actinomicoza nodulilor limfatice
19 Actinomicoza maxilarilor
20 Actinomicoza organelor cavitii bucale glandelor salivare, faringine.
Clinica:Debutul lent, fr semne caracteristice. Pot aprea sub forma unui tumefacii
nodulare puin dureroase, cu evoluie lent, nfiltrnd esutul din jur i rmolinduse n
centru unde apare fluctuen. Alteori cu debut (mai rar) acut care dup deschiderea
chirurgical ori spontan i ndeprtarea factorului cauzal, continu se evolueze cronic.
Pielea capt o culoare roie-violacee. Starea general este rar afectat. Prin fistule se
scurge o cantitate redus de secret purulent, seros, nelegat, coninnd grunji alb-glbui.
Fistulele avanseaz n profunzime , formnd buzunare, unele se nchid altele se deschid.
Pielea cu un aspect violaceu, marmorat, destinse, se subiaz, pielea lund aspectul de
stropitoare, prezentnd ntre cute fistule. La palpare tumefacia este dur, slab dolor,
care altereaz cu zone de fluctuen superficial (ca la carbuncul). Caracteristic pentru
actinomicoz este acutizarea.
Diagnosticul: 1. Datele clinice - prezena grungilor n secret. 2. Orice proces infecios
care dup deschidere, nlturarea cauzei continu s evolueze subacut, se suspect un
proces specific. 3. Examenul microbiologic. 4. Examenul histopatologic. 5. Reacia
intradermic cu actinolizat.
Diagnosticul diferenciat: infeciunile perimaxilare, dermatoze cervico-faciale,
tuberculoze, sifilisul, tumori,
Evoluia: Debutul este lent, fr semne caracteristice. Poate aprea sub forma unei
tumefacii nodulare, nedureroas, cu evoluie lent, cu infiltrarea esuturilor din jur,
fluctuent central. Alteori apare sub forma unei supuraii perimaxilare care dup
deschiderea chirurgical sau spontan continu s evolueze cronic, esuturile indurnduse, iar pielea primind o coloraie roie-violacee. Starea general n cele mai multe cazuri
nu este afectat.
n perioada de stare, actinomicoza se prezint sub forma unei tumefacii dure,
lemnoase pe care se formeaz abcese mici, ovalare, n diferite stadii de evoluie.
Tegumentele snt puternic congestionate la nivelul tumefaciei, iar ntre abcese pielea se
ngroa i ader n profunzime. Palparea este de obicei nedureroas, aprnd zone de
duritate, care alterneaz cu zone de fluctuen la nivelul abceselor. n stadii mai
avansate, datorit subierii pielii, abcesele se deschid spontan, rmnnd fistule, pielea
lund aspectul de stropitoare". Prin fistulele cutanate se scurge o cantitate redus de
secreie purulent caracteristic, seroas, coninnd grunji alb-glbui asemntori
polenului. Unele dintre fistule avanseaz spre profunzime, realiznd adevrate buzunare,
mai mult sau mai puin adnci, n timp ce alte fistule se nchid n mod spontan. n acest
stadiu, pe o baz de esut indurat, alturi de fistule i de cicatricile rmase dup

nchiderea lor, se pot gsi abcese n formare sau pe cale de fistulizare; pielea are un
caracter violaceu, marmorat.
Tratamentul: Tratamentul general const din iodur de potasiu 48 g/zi. Cu bune
rezultate se folosesc antibioticele i chimioterapicele n funcie de antibiogram. Snt
active penicilina CIO20 de milioane de uniti), strep- tomicina, hidrazida, sulfonele;
asocierea acestora cu preparatele cortizo- nice d rezultate mai bune.
Local se va face deschiderea i aerisirea tuturor abceselor colectate, i ndeprtarea
factorului cauzal. Abcesele larg deschise snt pansate de 2-3 ori pe zi cu mee mbibate
n soluii de proteinat de argint 1% (protargol). Excizia chirurgical este indicat doar n
formele strict limitate. In formele rezistente la terapia local, unii autori recomand
radioterapie n doze de 10002000 rad.

74. Tuberculoza cervico-facial: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.

75. Sifilisul regiunii cervico-faciale: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.
76. Sinusita odontogen: etiopatogenia, clasificarea.
77. Sinusita odontogen maxilar acut: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferenial,
tratamentul.
78. Sinusita odontogen maxilar cronic: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferenial,
tratamentul.
79. Comunicarea buco-sinusal: etiopatogenia, tabloul clinic,tratamentul.
80. Afeciunile glandelor salivare: etiopatogenia, clasificarea.
81. Sindromul Miculicz: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferenial, tratamentul.
82. Sindromul Sjgren: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferenial, tratamentul.
83. Parotidita acut banal: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferenial, tratamentul.
84. Parotidita acut epidemic: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferenial, tratamentul.
85. Parotidita cronic interstiial: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferenial, tratamentul.
86. Parotidita cronic
parenchimatoas: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferen ial,
tratamentul.
87. Sialodochitele: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferenial, tratamentul.
88. Sialoadenita cronic specific (actinomicotic, luetic, tuberculoas): etiopatogenia, tabloul clinic,
diagnosticul diferenial, tratamentul.
89. Sialolitiaza: definiia, clasificarea, etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferenial, tratamentul.
90. Fistulele salivare: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.