Afecțiunile inflamatorii la copii în regiunea oro-maxilo-

facială,clasificare.Afecțiunile inflamatorii ale țesuturilor

moi(furuncul,carbuncul).Metode  de diagnostic.Tabloul  clinic.Metode de 
tratament. Afecțiunile  inflamatorii ale glandelor salivare la
copii.Clasificarea ,etiopatogenia,tabloul clinic,metode de tratament.
Realizat de Donici Natalia,gr.S1706
 Afecțiunile inflamatorii la copii în regiunea oro-maxilo-facială,clasificare.
Procesul inflamator -reacție locală de apărare a organismului prin acțiunea unor noxe fizice,chimice sau mecanice,declanșată
de invazia unor germeni patogeni (bacterii,virusuri,ciuperci,protozoare) și infecția(multiplicarea agenților patogeni) în
organismul uman.
Procese  septice 
Nespecifice Specifice
1.Infecții periosoase(spațiul vestibular,palatinal,al corpului 1.Actinomicoză
mandibular) 2.Sifilis
2.Infecțiile spațiilor fasciale: 3.TBC
a.primare maxilare (bucal,canin,infratemporal)
b.primare mandibulare
(bucal,submandibular,submentonier,sublingual)
c.secundare (maseterin,pterigomandibular,temporal superficial
și profund,laterofaringian,prevertebral,parotidian)
d.localizări particulare (abcesul limbii,orbitei)
e.supurații difuze
f.fasciite necrozante
g.limfadenite (acute,cronice)
h.infecții osoase(osteoperiostită,osteită,osteomielită supurată
acută,osteomielită supurată cronică,osteomielită
nesupurată,osteonecroză)
 Afecțiunile inflamatorii ale țesuturilor moi(furuncul,carbuncul).
Furunculul-leziune infecțioasă necrotică a foliculului pilos.
Carbunculul-leziune infecțioasă necrotică a mai multor foliculi piloși.
Etiopatogenie:
• Asocierea germenilor patogeni (stafilococcus aureus),microflora
patogenă anaerobă.
• Secrețiile glandelor seboree și sebacee ale tegumentelor inactivează
microflora tegumentelor,iar stafilococii formează o bază piogenă cu
capacitate mare de invazie.

Factori favorizanți:
• Igiena proastă a pielii adolescenților
• Particularitățile tegumentelor adolescenților
• Tulburările sistemelor nervos și endocrin,metabolismului glucidic
• Avitaminoza
• Intoxicațiile organismului
 Localizări tipice:
Furuncul:
regiuneabuzei,mentoniera
,nasului,pleoape și mai
rar frontală și jugală.
Carbuncul:
Regiunea cervicală
posterioară
Tabloul clinic al furunculului:

I faza (Infiltrativa),la inceput apare hiperemie si edem fara limite clare, cere este insotit de dureri neinsemnate.Pe parcursul a 1-
2 zile in regiunea foliculului pilos seformesza un nodul limitat,tesuturile inconjuratoare se infiltreaza,hiperemia pielii in regiunea
afectata se inteteste si apar dureri pronuntate.

II faza (Abcedanta).a doua etapa a formarii furunculului se caracterizeaza prin aparitia puroiului si necrozei. Peste3-4 zile dupa
inceputul afectiunii apare o dezintegrare purulenta a tesuturilor,care clinic se manifesta prin fluctuatie. Dupa deschiderea
furunculului se eliminacantitati variate de puroi cu singe. In regiunea defectuluiepidermului se observa burbionul necrotic a
furunculului, care se inlatura usor cu pinceta. Dipa aceastaapare un ulcer cutanat cu tesut granulos,infiltratie si edem a tesuturilor
inconjuratoare.Este însoțită de semnele intoxicației generale a organismului.
III faza aici este caracteristica regenerarea plagii cu formareacicatricei. In cazul, cind are loc acumularea puroiului si liza
burbuionului necrotizat, apare furunculul abcedat.
Tabloul clinic carbunculului:

La început apare infiltrat inflamator cu o pustulǎ superficialǎ, care creşte foarte repede.Simptome: încordare

a ţesuturilor, durereinsuportabilǎ la distensie, care se intesificǎ la atingere. Pielea în zona infiltratului este
purpurie,încordatǎ şi edemaţiatǎ. Epidermul deasupra focarului de necrozǎ se subţiazǎ, perforînduse în
mai multe orificii(„ciur”), prin care iese puroi vîscos de culoare verde-cenuşie.
Unele orificii se contopesc→deschizǎturǎ mare, prin care iese mult puroi şi ţesuturi necrozate desprinse.

Simptome generale:
Este însoţitǎ de fenomene generalepronunţate: t↑pîna la 40°C, intoxicaţii considerabile -greaţǎ şi
vǎrsǎturi,inapetenţǎ, insomnie, cîteodatǎ delir şi starede inconştienţǎ. Aceste fenomene sunt extreme de pronunţate la
localizare C pe faţǎ fiind insotite de obicei de limfadenita regionala. Cum începe scurgera puroiului şi sa iasǎ ţesuturi
moarte semnele generale diminuiazǎ. Dupǎ ce rana se curǎţǎ, se umplecu ţesut de granulaţie, edemul ţesuturilor din jur
scade şi rana se cicatrizeazǎ.
                                                                               Diagnosticul paraclinic:
1.Analiza generală a sângelui și determinarea formulei leucocitare înregistrează creșterea vitezei de sedimentare a
hematiilor,devierea formulei leucocitare spre stânga, leucocitoza pronunțată.
Tratamentul furunculului:
 In ambulator de obicei se trateaza furunculele fara complicatii la etapele initiale. In primul rind e necesar de inlaturat
orice excitant extern- barbieritul,traumarea tegumentelor in regiunea furunculului, aplicarea pe focar si tesuturile
inconjuratoare a pansamentului cu semialcool 3-5 zile, pe o ora nu mai mult, ca sa nu fie provocata arsura sau iritatia
pielii.
Furunculele in faza a II si carbunculele se trateaza in stationar. Terapia generala asigura lupta cu infectia si
intoxicatia.Terapia locala in faza acuta a afectiunii se petrece pentru drenarea puroiului si exudatului din focarul purulent.
                                            Terapia antibacteriana:
 Antibiotice de spectru larg pina laaprecierea sensibilitatii prin ATB-grama
Ceftriaxon 1g-2 ori pe zi
Eritromicina 0,5x4 ori pe zi(dinspectrul ingust)
                                                Dezintoxicatie:
30-60 ml de lichid/kg corp,
Sol. Refortan 6%
Sol. Guicosae 10%(dupa controlulglicemiei
Sol.fiziologica
Sol. Ringer
Tratament desensibilizant:
-Dimedrol, Suprastin,Fencarol
-Cu scopul profilaxiei trombozeisinusului carvenos se indicaanticoagulante cu actiunedirecta:2500-5000
UI Heparina i/v depicurat cu intervale 4-6 ore, dupaaceea i/m.
-Cu scopul scaderii activitatii factoruluiXIII si ridicarea fibrinolizei se indicaacid nicotinic cite 0,05g 1-2 ori pe zi.
Etapele tratamentului chirugical:
• Prelucrarea cimpului operator
• Izolarea cimpului operator
•  Anestezia
• Incizia
• Chiretaj
• Indreptarea materialului la ATB-grama
• Prelucrarea cu solutii de H2O23%,furacilina
• Drenam
• Pansament
• Ca terapie stimulatoare nespecifica seutilizeaza hemotransfuzie cu Pirogenal,Prodigiozan, Imunofan0,005% - 1ml
i/m.
• Imunoterapia activa specifica se efectueazacu antifagina stafilococica,bacteriofagi,anatoxina stafilococica.
• Imunoterapia pasiva se efectueaza cuplasma antistafilococica hiperimuna si cugamaglobulina,care are o
actiuneantistafilococica specifica.
• Fizioterapie
• Ultrasonografie peste 1-2 zile dupascaderea eritemului.
 Afecțiunile inflamatorii ale glandelor salivare la copii
Sialoadenitele-procese inflamatorii ale parenchimului glandelor salivare,în majoritatea cazurilor
unilateral.

Clasificarea conform factorilor etiopatogenentici:

1.Parotidite acute:
a.parotidita nou-născuților
b.parotidita acută virală : epidemică,cauzată de virusul gripal,cauzată de alte varietăți de
virusuri,parotiditele acute bacteriene apărute în perioadele postoperatorii,parotidita
limfogenă,parotidita de contact,parotidita cauzată de obstrucția canalelor salivare.
2.Parotidite cronice:parenchimatoase,interstițiale,specifice (tuberculoase,actinomicetice)
3.Sialolitiaza
Parotiditele nou-născuților - specifica în cazuri rare copiilor născuți prematur,cu patologii
asociate.Dezvoltarea lor este determinată de mastita mamelor.
Tabloul clinic:debut acut,tumefacție în regiunea glandei parotide,neliniște,insomnie,frisoane,anorexie.Zona
glandei parotide este congestionată,doloră la palpare,din ductul salivar se elimină secreții purulente.
Ddif.: osteomielita hematogenă
Tratament: general – antibiotice,desensibilizante,dezintoxicare.
Local- prișnițe cu soluții dimexid,unguente de heparină.În stadii avansate – evacuarea puroiului chirurgical.
Parotidita acută epidemică (oreionul)-etiologie virală,transmisibilă pe cale aeriană,afectează frecvent copii
de 5-15 ani,perioada de incubare 16-20 zile,debut brusc,cu intervale de 1-2 zile,simetric afectează
glandele salivare,alterarea stării generale (febră,durere).Glandele salivare sunt de
consistență moale,ușor dureroasă,deplasează lateral lobulul auricular.Pielea lucioasă,congestivă cu
edem local.Trismus și dureri la deschiderea gurii,orificiul canalului Stenon hiperemiat.După 8 zile
tumefierea cedează.​
Ddif.:parotidita acută neepidemică,parotidita cronică exacerbată;​
Tratament: izolare 20 zile,repaus,lavaje antiseptice bucale,terapie sialogogă și vitamine.​
​
Parotidita acută bacteriană-etiologie germenii saprofiți ai cav.bucale,poarta de intrare canalul Stenon.
Stări generale de excitație,insomnie,frisoane,dureri intense la alimentare,xerodermii.Local:
tumefacție ,edem,lobulul auricular deplasat lateral,hiperemie,durere spontană și provocată
.F-ma catarală:-diminuarea secreției salivare,la masare se elimina saliva vascoasa, cu dopuri de
fibrina,opalescenta.
F-ma purulentă:-stare generala alterata,durere cu caracter pulsatil,se elimină puroi
Ddif.: parotidita epidemică,abces parotidian,adenita,periadenita intraparotidiană,
Tratament: stimularea evacuării salivare,antibioticoterapie,antiinflamatoare,desensibilizante,dezintoxicarea
organismului
Local: instilații cu tripsină,AB