CATEDRA DE OTORINOLARINGOLOGIE

Furunculul

Efectuat:Adam Consuela M1502

Coordonator:Maniuc Mihail,Profesor universitar
 Furunculul
Furunculul reprezinta o infectie de
natura stafilococica a foliculului pilo-
sebaceu (implica,deci si firul de par
si glandele sebacee asociate lui).
Infectia trece prin toate
fazele specifice unui process
inflamator: creste temperatura locala,
zona se inroseste, devine dureroasa,
edematiata. Treptat seformeaza o
colectie locala lichidiana ce
devine purulenta in 4-7 zile .
In faza finala, se formeaza un cap
care poate fi deschis chirurgical sau
drenat spontan prin suprafata pielii.
 Cele mai frecvente localizari ale
furunculelor sunt:
-tegumentele fetei
-gatului
-regiunii axilare
-umerilor 
-feselor.
Daca se formeaza la nivelul pleoapei, se
numeste orjelet(urcior). In cazul in care
furunculele apar in grup, poate fi de fapt
vorba de furunculoza sau carbuncul
(furuncul antracoid).
 Epidemiologie
• Furunculul este mai puţin
frecvent la vârsta copilăriei;
incidenţa lui creşte la pubertate
şi adultul tânăr.

• Stafilococul auriu este vehiculat

şi diseminat din zonele de
portaj prin intermediul
degetelor mâinii şi
îmbrăcămintei.

• Factorii predispozanţi sunt

iritaţiile mecanice cutanate (în
zonele de fricţiune),
malnutriţie, diabetul zaharat,
imunodeficienţa dobândită prin
infecţia cu HIV
Clasificare
Clasificare
 Tabloul clinic al furunculului:
I faza (Infiltrativa)la
(Infiltrativa inceput apare hiperemie si edem fara limite clare, care este insotit
de dureri neinsemnate. Pe parcursul a 1-2 zile in regiunea foliculului pilos se formeaza
un nodul limitat,tesuturile inconjuratoare se infiltreaza,hiperemia pielii in regiunea
afectata se inteteste si apar dureri pronuntate.

II faza (Abcedanta)a
(Abcedanta) doua etapa a formarii furunculului se caracterizeaza prin aparitia
puroiului si necrozei. Peste 3-4 zile dupa inceputul afectiunii apare o dezintegrare
purulenta a tesuturilor,care clinic se manifesta prin fluctuatie.
Dupa deschiderea furunculului se elimina cantitati variate de puroi cu singe.
In regiunea defectului epidermului se observa burbionul necrotic a furunculului – capul,
care se inlatura usor cu penseta. Dupa aceasta apare un ulcer cutanat cu tesut granulos,
infiltratie si edem a tesuturilor inconjuratoare.

III faza -aici

- este caracteristic regenerarea plagii cu formarea cicatricei. In cazul cind are
loc acumularea puroiului si liza burbuionului necrotizat, apare furunculul abcedat
 Evoluţia
Evolu :

 O evoluţie gravǎ are adesea furunculul în

regiunea feţei ( reţeaua venoasǎ şi limfaticǎ
bine dezvoltata contribuie la extinderea
rapidǎ a infecţiei→tromboflebita venelor,
furunculul poate trece prin
anastomoze→sinusurile venoase ale durei
mater→tromboza lor→meningitǎ purulentǎ
bazilarǎ.
Tabloul clinic carbunculului:
 La început apare infiltrat inflamator cu o pustulǎ
superficialǎ, care creşte foarte repede.
Simptome: încordare a ţesuturilor, durere
insuportabilǎ la distensie, care se intesificǎ la
atingere. Pielea în zona infiltratului este purpurie,
încordatǎ şi edemaţiatǎ. Epidermul deasupra
focarului de necrozǎ se subţiazǎ, perforîndu-se în
mai multe orificii(„ciur”), prin care iese puroi
vîscos de culoare verde-cenuşie. Unele orificii se
contopesc →deschizǎturǎ mare, prin care iese
mult puroi şi ţesuturi necrozate desprinse.
 Date paraclinice:

-Leucocitoza pronuntata
-Devierea formulei leucocitare spre stinga
-Cresterea brusca a vitezei sedimentarii
hematiilor.
 Complicaţiile furunculului:
 limfangita;
 limfadenita regionalǎ;
 flegmonul ţesuturilor din apropierea furunculului;
 tromboflebita venelor faciale si sinusului cavernos;
 meningoencefalita.
diseminare hematogenă şi septicemie (favorizată de
malnutriţie);

 edem important însoţit de febră şi semne constituţionale

severe cu riscul trombozei sinusurilor cavernoase, în cazul
furunculului cu localizare centro-facială (al buzei superioare,
nazo-genian, intersprâncenar, al obrazului).
 Tratamentul furunculului:

In ambulator de obicei se trateaza furunculele

fara complicatii la etapele initiale. Pentru
inceput e necesar de inlaturat orice excitant
extern – barbieritul,traumarea tegumentelor in
regiunea furunculului si aplicarea pe focar si
tesuturile inconjuratoare a pansamentului cu
semialcool 3-5 zile, pentru o ora (pentru a fie
evita arsura sau iritatia pielii).
Furunculele in faza a II si carbunculele
se trateaza in stationar. Terapia
generala asigura lupta cu infectia si
intoxicatia.
Terapia locala in faza acuta a afectiunii
se petrece pentru drenarea puroiului si
exudatului din focarul purulent.
 Terapia antibacteriana:

 Antibiotice de spectru larg pina la

aprecierea sensibilitatii prin ATB-
grama
 Ceftriaxon 1g-2 ori pe zi
 Eritromicina 0,5x4 ori pe zi(din
spectrul ingust)
 Dezintoxicatie:

30-60 ml de lichid/kg – corp,

Sol. Refortan 6%
Sol. Guicosae 10%(dupa controlul
glicemiei
Sol.fiziologica
Sol. Ringer
 Tratament desensibilizant:

 Dimedrol, Suprastin,Fencarol
 Cu scopul profilaxiei trombozei sinusului
carvenos se indica anticoagulante cu
actiune directa:2500-5000 UI Heparina
i/v de picurat cu intervale 4-6 ore, dupa
aceea i/m.
 Cu scopul scaderii activitatii factorului
XIII si ridicarea fibrinolizei se indica acid
nicotinic cite 0,05g 1-2 ori pe zi.
Etapele tratamentului chirugical:
 Prelucrarea cimpului operator
 Izolarea cimpului operator
 Anestezia
 Incizia
 Chiuretaj
 Indreptarea materialului la ATB-grama
 Prelucrarea cu solutii de H2O2 3%,furacilina
 Drenam
 Pansament
 Profilaxia:
 Respectarea igienii pielii;
 Excluderea strivirii acneelor;
 Prelucrarea pielii cu antiseptice;
 Respectarea protectiei muncii;
 Protejarea de actiunea climei severe;
 Familiarizarea populatiei cu complicatiile
posibile in dependenta de timpul adresarii;
 Sanatia focarelor piodermice
 Diagnosticarea diabetului(furuncul – 20%)
 Bibliografie:

 Chirurgie generala,V.Struciov;
 G. Timoşca C. Burlibaşa ,,Chirurgie
buco-maxilo-facială Chişinău’’ 1992.
Multumesc
pentru
atentie!