1.

FURUNCULUL
- este o perifoliculita profunda necrozanta cu evolutie acuta
- poate evolua solitar sau exista leziuni multiple concomitente sau succesive (furunculoza)
- pot aparea in orice teritoriu cutanat (predilectie in zonele bogate un foliculi polisebacei)
Clinic:
- se caracterizeaza printr-o mica pustula foliculara, insotita de prurit si de senzatie de tensiune locala
- pustula evolueaza spre o tumefactie inflamatorie profunda care cuprinde teritoriul din jur
- in cateva zile tumefactia devine fluctuanta, dureroasa, rosie, violacee
- apar necroze in centrul tumefactiei
- dupa cateva zile pustula superficiala se deschide prin eliminarea zonei necrozante, burbionul lasand o
ulceratie crateriforma, prin care se scurg puroi si putin sange
- netratat se vindeca greu, cu aparitia unei cicatrici
- furunculele cu evolutie extrem de dureroasa apar la nivelul nasului si canalului auricular
Furunculul malign al fetei - apare la nivelul fetei: buza superioara, santul nazogenian, obraz, periorbital
- aparitia unui placard dur, infiltrat, pustulonecrotic
- edem important al fetei
- sindrom febril si alterarea starii generale
- leziunile au tendinta de a se intinde, pot cuprinde tesuturile din jur inclusiv cele profunde producand:
tromboflebite de sinus cavernos, ale sinusului lateral care se complica cu meningita bacteriana si septicemie
Furunculul antracoid
- forma particlara de furnucul, sunt afectati simultan mai multi foliculi pilosebacei invecinati si tesuturile
profunde pana la hipoderm
- localizare in tesuturile moi abundente si cu tegument rigid, gros (ceafa, torace posterior, coapse)
- infiltrat inflamator indurat indirect pe care sunt dispuse numeroase pustule foliculare
- evolueaza mai lent spre fluctuatie si necroza, dupa cateva zile pustulele elimina burbioanele si puroiul,
ramanand numeroase orificii crateriforme foarte profunde
- in alte cazuri necroza este difuza, tesutul necrozat elimanandu-se in masa
- stare generala alterata, sindrom febril, adenopatie si limfangita
- vindecare cu cicatrici inestetice, se poate complica cu bacteriemie, abcese metastatice sau septicemie
Furunculoza recidivanta reprezinta o afectiune cronica evoluand ani de zile si se caracterizeaza prin aparitia de
furuncule cu evolutii lente cu tendinta redusa de vindecare
ACNEEA:
a. acneea necrotica: multiple leziuni pustuloase, eritematoase, care conflueaza pe arii extinse; se dezvolta pe zone
seboreice;
b. acneea cheloidiana: apare cicatricea cheloida
c. acneea vulgaris: zone intens eritematoase, numeroase pustule, papule, noduli inflamatori
HIDROSADENITA: apare in axile si regiunea inghinala; leziuni eritematoase, pustule, noduli, de multe ori apare centrata
de fire de par

2. IMPETIGO
- este o infectie superficiala a tegumentului de etiologie stafilococica si mixta
- apare sub 2 forme: veziculos si bulos
- impetigoul veziculos/bulos al nou-nascutului si sugarului este caracterizat prin aparitia de vezicule, ulterior
bule de 1-2cm diametru, initial cu lichid clar, apoi purulent; bulele sunt inconjurate de halou rosu inflamator
 - bulele evolueaza cateva zile apoi se sparg, ceea ce duce la aparitia de suprafete denudate, care se acopera cu
cruste brune
- starea generala este nemodificata, nu apare adenopatia
- evolutie buna, leziunile se vindeca in aproximativ 2 saptamani

3. ERIZIPELUL
- boala infectioasa acuta (uneori supraacuta) produsa de streptococul de grup A (mai rar C sau G)
- la pacientii cu malnutritie, alcoolism, dupa viroze, poate aparea si fara cauza aparenta
- factorii favorizanti: plagile, traumatismele de toate etiologiile, ulcere de gamba, edeme renale cronice
Clinic
- incubatie de cateva zile, urmata de debut brusc
- sindrom febril, cefalee, stare de rau, la copii pot aparea convulsii
- reactie inflamatorie limfatica, adenopatie regionala
- apare sub forma unui placard inflamator, cu edematierea tegumentului cu dimensiunu de 10-30 cm in
diametru
- suprafata placardului este intens eritematoasa, lucioasa si se acopera in unele cazuri cu vezicule sau bule cu
continut hemoragic, zona prezinta durere intensa si are tendinta la extindere
- localizare: membre inferioare si superioare, fata, reg.genitala, zona ombilicala la nou nascuti
- erizipelul recidiveaza, recidivele aparand de la cateva saptamani la cativa ani.
Exista mai multe tipuri de erizipel:
- bulos(forma cea mai frecventa),
- edematos, gangrenos, ulceros, supurativ, cu abcese sau flegmoane profunde,
- erizipelul alb (predomina edemul)
- forme rare: erizipelul serpinginos (prelungit in mai multe directii), erizipelul vespertilio (la niv fetei), erizipelul
kratic (cu focare multiple la distanta de focarul initial)
Diagnostic pozitiv: pe baza examenului clinic, analize de laborator (leucocitoza, crestere VSH, cresterea titrului ASLO,
albuminurie tranzitorie, exudat faringian si nazal pozitive)
Diagnostic diferential: celulite microbiene nesupurative, febite acute, in special la niv membrelor care sunt insotite de
sindrom febril si nu prezinta placard eritematos caracteristic erizipelului.

4. IMPETIGO STREPTOCOCIC (Tylbury-Fox)

- infectie streptococica, cutanata, superficiala, veziculara, contagioasa, in special la copii prescolari si scolari
- vezicula cu continut serocitrin sau purulent, inconjurata de halou eritematos
- ulterior leziunea se acopera cu cruste galbui (melicerice)
- se extind prin autoinoculare luand aspectul unei eruptii
- uneori leziunile conflueaza realizand placarde
- vindecare uneori spontana fara cicatrici, evolutiv se poate prelungi cateva saptamani

5. TRATAMENTUL IN PIODERMITE STAFILOCOCICE

Tratament general
1. Oxacilina, doze 2-4g/zi in 4 prize (oral sau i.m)
2. Eritromicina propionil 2-4g/zi
Amoxicilina 1-2g/zi; Augmentin (cp 650mg sau 1g); Ciprofloxacina 2g/zi; Amikacina, metilmicina in infectii grave
1g/zi; Lincomicina (AB de rezerva); Doxicilina, ampicilina utilizare redusa;
3. Cloxacilina, decoxacilina, nafulina (utilizare rara)
 4. Vancomicina - rar
5. Rifampicin a 15-20mg/kg corp/zi; 5-7 zile (rar)
6. Antiinflamatoare: diclofenac, Indometacin
Tratament local
1. Aseptizarea portii de intrare:
- substante antiseptice (violet de gentian, cristal violet, sulfat de zinc, nitrat de argint, tinctura de iod, betadina,
clorhexidina
- AB locale: Baneocin, Neobacin, Santaderm, Bactosanmupirocin
2. Reducerea fenomenelor inflamatorii: rivanor 1%, acid boric 3%, nitrat de argint in comprese umede schimbate la 1-2
ore de cateva ori pe zi (1-2 zile), reductoare cu ihtiol 10%, colargol 1%
3. Evacuarea colectiilor purulente: prin deschiderea pustulelor cu aplicare de rivanol (la cele superficiale),
diatermocoagulare (la cele profunde), distructia cu electrocauterul sau prin laser cu CO2, excizia chirurgicala,
crioterapie cu azot lichid

6. TRATAMENTUL PIODERMITELOR STREPTOCOCICE

Tratament general:
1. Penicilina 4-8 mil. UI/ 6 ore; de obicei asociata cu Gentamicina si Metronidazol
2. Amoxicilina + Gentamicina
3. Imipenem
4. Azitromicina (rar)
Tratament local:
1. Comprese umede (6 ore cu pauza 1 ora): acid boric (1-2%), rivanol; permanganat de potasiu
2. In caz de erizipel: bulele se sparg, se golesc de continut, se elimina marginile si se aplica pulberi cu AB si
coloranti; se asaneaza portile de intrare;

7. HERPES SIMPLEX
- este o epidermoneuroviroza contagioasa produsa de virusul herpetic
- exista 2 tipuri de virusuri herpetice: tip 1 (leziuni in jumatatea superioara a corpului sfera bucala), tip 2 (leziuni
in jumatatea inferioara a corpului sfera genital)
- sursa de infectie este omul bolnav prin contact direct cu veziculele herpetice
Clinic:
- buchet de vezicule cu continut citrin, in numar variabil pe un fond eritematos, inflamator, uneori dureros
- veziculele evolueaza spontan spre vindecare prin spargere si epitelizare fara cicatrici in 1-2 saptamani
Tratament general:
- Aciclovir 200mg la 4 ore 7-10 zile
- Formele rezistente la Aciclovir se trateaza cu Foscarnet 40mg/kg corp la 8-12 ore tim de 7-10 zile
Tratament local:
- Aciclovir crema 5%
- initial comprese umede cu solutii astringente sau AB in pasta cu apa 1%
Alte tratamente:
- vaccine antiherpetic
- imunoterapie pasiva 10ml la o luna, cateva luni
- administrare de BCG

8. ZONA ZOSTER
- este o epidermoneuroviroza produsa de virusul varicelo-zosterian
 - virusul varicelo-zosterian produce varicela si zona Zoster, se transmite pe cale aeriana
- primoinfectia este varicela, iar recidiva este zona Zoster
- dupa o incubatie de 10-20 de zile apar primele simptome de varicela prin sdr. Febril, leziuni de tip ombilicate in
focare multiple pe piele si mucoase cu evolutie intre 7-10 zile
- virusul ramane cantonat in stare latent in celulele nervoase din ganglionii dorsali ai maduvei spinarii
- virusul se reactiveaza si se multiplica primar la nivel ggl, apre inflamatia si necroza locala (nevralgie)
- reactivarea virusului se face la imunodeprimati: neoplazii, boli infectioase, HIV, sters, senescenta
Clinic:
- vezicule initial cu continut clar, pe fond eritematos, grupate in buchete, dispuse in banda sau in esarfa
respectand zona mediana
- frecvent apare durerea (de la simple parestezii si algii usoare la durere violenta)
- leziunile se vindeca
Forme clinice:
- forme avortive nevralgia unilateral fara eruptive
- forme eritematoase vezicule reduse la numar sau chiar absente, eritem present
- forme hemoragice sau hemoragico-necrozante
- forme gangrenoase
- forme generalizate variceliforme depasesc linia mediana
- forme cu localizare la nivelul nervilor oftalmici
- zona zoster bucofaringiana (limba, valul palatin, faringe si laringe)
Complicatii:
- suprainfectia leziunilor cutanate
- keratite, iridociclite
- nevrita optica
- sdr. Ramsay-Hunt (zona Zoster la nivel auricular)
- paralizii de tip periferic
- meningite, encefalite
- algii postzosteriene
Tratamet general Antivirale:
- Aciclovir 800mg x 4-5 ori/zi, 7-10 zile
- Valaciclovir (Valtrex) 1g de 3 ori/zi, min. 7 zile
- Famciclovir (Famvir) 500mg de 3 ori/zi, 7 zile
- Foscarnet 40mg/kg corp/ la 8 sau 12 ore, 7-10 zile
- Brivudin cp 125mg, 4cp/zi
Antialgice: AINS (indometacin, diclofenac, piroxicam, rar opiacee)
AB:Rifampicina 1 tb de 150mg la 6 ore, 6-7 zile.
Medicamente adjuvante:
- Vit: B1, B6, B12 7-14 zile
- Interferon alfa leucocitar 50 000 UI/kg corp /zi
- Cimetidina 1cp a 200mg de 3ori/zi
- Carbamazepina 1-2 cp a 200mg / zi
Tratament local:
- Solutii astringent colorante
- Mixture calmante cu sau fara AB
- Unguente cu antivirale
- In faza cu vezicule: comprese Burow 1:20, calmante, paste cu zinc
 9. PSORIAZIS
- este o afectiune cutanata cronica inflamatorie, care se caracterizeaza prin leziuni de tip papule si/sau placi
eritemato-scuamoase cu scuame dense pluristratificate
- leziunile pot avea de la cativa mm pana la cativa cm (<20cm)
- papulele sunt bine delimitate, rotund ovalare
- se evidentiaza prin 3 semne:
a. semnul spermantetului: se relizeaza o leziune de grataj in zona afectata, rezulta o zona cu aspect de
dara de ceara
b. semnul Auspitz: indepartam scuama si efectuam gratajul leziunii, rezulta leziuni sangerande punctiforme
c. semnul Kobner: daca efectuam grataj la nivelul tegumentului sanatos, rezulta leziune cu aspect de
psoriazis
- psoriazisul vulgar: leziuni simetrice (coate, genunchi, regiunea sacrala), respecta fata, insa poate sa apara la
nivelul scalpului
Tratament:
- Methotrexat
- corticoizi
- decapant (acid salicylic)

10. LICHENUL PLAN

- este o afectiune cutaneo-mucoasa inflamatorie, pruriginoasa, care afecteaza in special adultii
- papula dermo-epidermica poligonala, bine delimitata, plata, usor deprimata central, de culoare violacee, care la
privire tangentiala pare sa fie stralucitoare
- la suprafata papulelor apare o retea fina de striatii albe sau cenusii (reteaua lichenoida Wickmann)
- zone de elective: parte anterioara a pliurilor mainii, zona antebratelor, regiunea dorso-lombara; mucoase: cel
mai frecvent la nivelul mucoasei bucale)
- semnul Kobner poate fi present
Lichenul bucal:
- leziunea tipica se caracterizeaza prin aparitia unei arborizatii fine la nivelul mucoasei jugale ca o feriga
- etiologia nu este bine cunoscuta, s-au observat niste asocieri: apare frecvent la bolnavii de hepatita C; poate fi
de cauze psihogene (stress, insomnii, reactii anxio-depresive); HLA MHC I
Tratament:
- corticoizi: doza minima eficace 15-20mg/zi, timp de 4-6 saptamani; doza se poate mari pana la 60mg sau chiar
100mg
- retinoizi (puternic efect antiinflamator): Tigason (etretinat) 10-15 mg/zi, 4-6 luni
- fotochemoterapie concomitant cu corticoterapie
- tratament topic: corticoid (Elocom)
- imunosupresoare: Cyclosporina

11. URTICARIA
- este o manifestare ce poate fi alergica sau nealergica
- se caracterizeaza prin papule dermo-edematoase eritematoase, pruriginoase, proeminand la suprafata pielii, de
dimensiuni de la cativa mm pana la placarde de 10-15cm cu forme ovalare sau policiclice
- apar la nivelul tegumentului, dar si la nivelul mucoaselor
- leziunile apar in pusee, apar in cateva minute si se pot dezvolta in cateva ore (<24 ore)
 - semn patognomonic: orice leziune individuala care ramane in zona respectiva mai mult de 36 de ore NU este
urticare
- etiopatogenie: urticaria prezinta edem la nivelul dermului superficial, diferit de edemul Quinke ce apare la
nivelul dermului profund si tesutului subcutanat
- urticaria alergica poate sa apara din cauza proteinelor alimentare, medicamente
- urticaria nealergica apare la consumul de capsuni, zmeura, etc
Tratament:
- HHC (hemisuccinat de hidrocortizon)
- Prednison 15-20 mg/zi
- Claritin
- Romergan

12. PITIRIAZIS VERZICOLOR

- este o afectiune micotica data de agentul Malassezia furfur
- se caracterizeaza prin aparitia de macule eritemo-scuamoase, cu scuame fine rotund-ovalare de dimensiuni de
cativa mm care pot conflua in placarde
- aceste leziuni au margini active (in caz de suspiciuni se recolteaza din margini)
- diagnostic pozitiv: examen direct si lampa Wood unde se observa o fluorescent galben-verzuie, diferita de
fluorescent rosie din eritrasma
- boala se dezvolta in special in zonele in care exista sebum in cantitate mare (torace posterior, brate, umeri,
torace anterior, regiune cervicala), dar depinde si de imunitatea gazdei
Tratament:
- antimicotice topice: Exoderil 2aplicatii/zi, dimineata si seara; Ketokonazol 2 aplicatii/zi, dimineata si seara, timp
de 14-21 zile
- oral: Ketoconazol 2tb/zi, 1 dimineata, 1 seara, timp de 10-14 zile
- protectie UV (se exacerbeaza la soare)

13. LUPUS ERITEMATOS

- este o boala autoimuna, de cauza necunoscuta in care celulele si tesuturile sunt alterate de anticorpi si celule
autoimmune
- raspunsul imun anormal se caracterizeaza prin hiperactivitate policlonala a limfocitelor T si B si scaderea
capacitatii de reglare a raspunsului imun
- exista 2 grupe mari e lupus eritematos: lupus eritematos systemic si lupus eritematos cronic discoid (strict
cutanat)
LES criterii ARA (daca avem peste 4 criterii prezente diagnosticul este de lupus):
1. eritem rash in vespertilio (fluture) eritem malar
2. eritem discoid
3. fotosensibilitate
4. ulceratii orale
5. artrite asimetrice, migratorii (1-3 zile la o articulatie), nedeformante, atingand 2 sau mai multe articulatii
simultan
6. serozite: pleurita, pericardita
7. simptome neurologice: psihoze de cauze necunoscute, migrene
8. modificari hematologice: anemie hemolitica, leucopenie, limfopenie, trombocitopenie
9. manifestari: imunologice: celule lupice prezente, Ac anti AND dublu-catenar sau Ac Sm prezenti, reactii fals
pozitive la sifilis
 10. Ac anti-nucleari (ANA)
LEDC:
- se manifesta prin leziuni in placi sau placarde eritematoase, usor infiltrate , cu hiperkeratoza foliculara si cu
atrofie cicatriceala central
- leziunile sunt acoperite de scuame fine
- reactiile imunologice pot fi negative sau minim pozitive
Tratament LES:
- corticoizi: 60-100mg/zi pana la stabilizarea bolii
- citostatice: Cyclofosfamida, MTX (la pacientii care nu raspund la corticoterapie)
- antimalaric de sinteza hidroxiclorochina 400mg/zi
Tratament LEDC (mai intai tratament topic!):
- corticoizi: Advantan, Elocom,Fluocinolol
- atimalarice de sinteza
- prednisone in doze mai mici

14. PEMFIGUSURI
- in general sunt boli autoimune care fac parte din categoria maladiilor buloase
Pemfigusul vulgar
- este o dermatoza autoimuna cu cea mai grava evolutie
- se caracterizeaza prin aparitia de bule, care la inceput sunt in tensiune, apoi devin flasce, se sparg, apar zone
erosive, ce se pot acoperi cu cruste sero-hematice
- apar pe membrele superioare, inferioare, torace, abdomen
- in peste 50% din cazuri, pemfigusul vulgar poate fi precedat de aparitia leziunilor la nivel bucal, care se acopera
de un strat pseudomembranos; masticatia devine dificila
- manifestarea bucala poate precede pemfigusul cu ani de zile
- in pemfigus se produc anticorpi impotriva legaturilor desmozomale, ceea ce determina o clivare a tegumentului
pe planul osos = semnul Nicolski
Investigatii de laborator:
- citodiagnostic Tzanck = prin raclarea unei bule sparte, se observa celule acantolitice
- reactia de imunofluorescenta indirecta prin care se observa IgG dirijate impotriva legaturilor desmozomale
- examenul anatomo-patologic: se evidentiaza bula intraepidermica in care planseul este format din celulele
stratului bazal
Tratament:
- corticoizi: Prednison pana la 200mg/zi pana la epitelizare; cand nu mai apar bule noi scadem doza la 40-60mg/zi
- citostatice: MTX, Cyclofosfamida, Cyclosporina
- saruri de aur: Tauredon

15. CARCINOAME BAZOCELULARE

- sunt tumori maligne cutanate care apar, in special, prin expunere prelungita la radiatiile solare si apar in special
la persoanele >60 ani
- anatomie patologica: proliferare maligna a keratinocitelor din stratul bazal
- dermatoscopie: retea vasculara sub forma de virgula la periferie
- clinic are 3 forme: ulcerante, superficiale, vegetante
- de obicei carcinomul bazocelular netratat, infiltreaza straturile profunde ale pielii spre tesuturile din jur
- foarte rar metastazeaza
Tratament:
 - excizia chirurgicala in margini de siguranta
- radioterapie
- 5FU (5-fluoro-uracil) 5% 10-16 saptamani
- excizie chirurgicala cu laser CO2
- crioterapie -50oC

16.CARCINOMUL SPINOCELULAR
- este o tumora maligna cutanata influentata de radiatiile solare
- anatomie patologica: proliferare maligna a keratinocitelor din stratul spinos (malpighian)
- keratinocitele din stratul spinos sunt in proces de diferentiere terminala, in mod normal evolueaza spre
formarea stratului cornos; cand acestea se opresc din evolutie si capata caractere maligne se formeaza tumori
- are aceeasi evolutie ca cel bazocelular, dar metastazeaza mai frecvent
Tratament:
- excizia chirurgicala in margini de siguranta (4-6mm)
- radioterapie
- 5FU (5-fluoro-uracil) 5% 10-16 saptamani
- excizie chirurgicala cu laser CO2
- crioterapie -50oC

17. MELANOMUL MALIGN

- este o afectiune caracterizata printr-o proliferare anormala a melanocitelor oriunde in organism (cutanat,
mucoase, unghii, retina)
- considerat alaturi de cancerul pulmonar cu celule mici unul din cele mai metastazante cancere
Etiopatogenie:
- expunere la radiatii solare
- nevi congenitali pigmentari sau care au aparut ulterior
- factori genetici: anomalii la nivelul genei P16 si genelor BRAF
Model de progresie tumorala:
- de obicei apare un nev melanocitar benign care se poate transforma in nev displazic, apoi in melanom primar cu
dezvoltare radiala, paralel cu planul tegumentului melanom malign cu dezvoltare verticala ce merge in
profunzimea dermului melanom malign metastazat
- la dermatoscopie se observa o zona centrala depigmentara
Melanomul malign stadializare:
- melanom malign localizat
- melanom malign cu metastaze multiple regionale
- melanom malign cu metastaze multiple la distanta
Stadializarea Clarck (ne ajuta in stabilirea tratamentului si prognosticului pe termen lung):
1. Clarck I: celule melanocitare la nivelul epidermului superficial (la nivelul stratului bazal) organizate in cuiburi
2. Clarck II: celule melanocitare la nivelul dermului superficial cu/fara cuiburi
3. Clarck III: celule melanocitare la nivelul dermului reticular
4. Clarck IV: celule melanocitare la nivelul dermului profund
5. Clarck V: celule melanocitare la nivelul hipodermului
Clasificarea ABCD:
A. Asimetrie
B. Borders (margini)
 C. Colours (culoare)
D. dimensiuni
Indicele Breslow
Proteina S100
Tratament:
- excizie chirurgicala a tumorii in limite oncologice si a ganglionilor regionali
- radioterapie +/- chimioterapie in functie de indicele Breslow si stadializarea Clarck
- imunoterapie Interferon (1 an)
- terapii biologice: Ac monoclonali

18. SIFILISUL (LUES)

- face parte din bolile cu transmitere sexula si este dat de Treponema pallidum
Patogenie:
- sursa de infectie este data de omul infectat
- infectia se face prin contact sexual, mai abraziv prin solutiile de continuitate, care apar si vin in contact direct cu
secretiile biologice in care se gaseste Treponema pallidum
1. Sifilisul primar - se descriu doua leziuni importante principale:
A. Sifilomul (sancrul sifilitic):
- initial apare ca o macula eritematoasa care ulterior se transforma intr-o leziune eroziva cu dimensiuni pana la 2-
3 cm, rotund-ovalara cu contur regulat, acoperita uneori de o serozitate (clara) care prin uscare da ulceratiei un
aspect lucios
- ulceratia nu este dureroasa, nu prezinta edem sau eritem inflamator, se delimiteaza imediat in tesutul sanatos
din jur (se termina brusc)
- foarte caracteristic: ulceratia este dura (diagnostic diferential cu sancrul moale dat de Haemophilus Ducray)
- important: sancrul dur apare aprox. la 21 de zile de la inoculare (poate sa apara intre 10-40 zile)
- netratat persista 1-6 saptamani
- frecvent se epitelizeaza in 2 saptamani
B. Adenopatia regionala:
- closca cu pui = 1 ganglion mare de 2-3cm cu mai multi ganglioni mai mici
- este nedureroasa, ganglionii sunt duri si mobili pe planurile profunde
- apare intre a 6-a si a 12-a zi de la constituirea sifilomului
2. Sifilisul secundar
- apare datorita trecerii in circulatia generala a Treponemelor din ganglionii limfatici
- apare la circa 45 de zile de la aparitia sancrului si la 65 de zile de la inoculare
- perioada secundara dureaza aprox. 2-3 ani; un bolnav poate prezenta 1 sau 2 eruptii pe toata perioada
secundara
- in sifilisul secundar sunt prezente mai multe leziuni, insa cele mai importante sunt:
A. Rozeola sifilitica:
- este o sifilida eritematoasa cu dimensiuni de 0.5-2cm sub forma de macula rosiatica cu margini estompate,
nereliefate si nepruriginoase
- se gaseste la nivelul trunchiului, flancurilor, radacinilor membrelor
- dureaza de obicei aprox. 2-3 zile
- rar apare simptomatologie generala
B. Sifilidele papuloase:
- sunt cele mai frecvent intalnite in sifilisul secundar.
 - apar la saptamani sau luni de la aparitia sifilomului primar ca niste papule bine reliefate cu dimensiuni <1cm, de
culoare roz-aramie, neinfiltrate, nedureroase, nepruriginoase
Manifestari generale in sifilisul secundar (nu au importanta diagnostica): oculare, migrene, pulmonare, cardio-vasculare
C. Adenopatii in sifilisul secundar: poliadenopatii cu ganglioni mici, duri, mobili, nedurerosi.
3. Sifilisul tertiar:
- apare la 2-3 ani de la inoculare si pana la 20-30 de ani de la debutul bolii netratate
- sunt 2 tipuri de sifilis tertiar: asimptomatic si simptomatic, cel asimptomatic ulterior se transforma in
simptomatic cu leziuni cutanate si viscerale
- leziuni cutanate:
A. Sifilidele nodulare tuberculoase:
- se prezinta precum noduli infiltrati emisferici, de culoare aramie, care ajung pana la 2-3 cm
B. Gomele sifilitice:
- se prezinta ca leziuni nodulare dermato-hipodermice care pot sa ajunga pana la 4-5cm
- nodulul se poate necroza central, se deschide la piele si se scurge din el un lichid vascos, se elimina burbionul
gomei si se cicatrizeaza cu cicatrici atrofice deprimate central
- manifestari generale in sifilisul tertiar: artrita, miocardita, neurosifilis, tabes, paralizie generala progresiva,
atrofie optica
4. Sifilisul congenital:
- aparte prin transmiterea Treponemelor de la mama infectata la fat prin placenta
- exista 2 tipuri de sifilis congenital:
A. Sifilis congenital precoce: apare la fat intrauterin pana la 2-3 ani de la nastere
- manifestari cutanate: sifilide buloase infiltrative, papuloase
- manifestari mucoase: coriza sifilitica.
B. Sifilis congenital tardiv: apare la peste 2-3 ani de la nastere
- manifestari cutanate: sifilide nodulare
- manifestari generale: oase in iatagan, dinti in fierastrau (Hutchinson), dinti Moon

Reactii serologice in sifilis: netreponemice si treponemice:

A. Netreponemice:
- VDRL: se pozitivizeaza la 4-5 saptamani, incepe sa devina pozitiv la 10-14 zile de la contact; este pozitiv in
perioada sifilisului secundar dar slab pozitiv sau chiar negativ in sifilisul tertiar
- reactia Bordet-Wasserman (RBW): specifica dar putin sensibila, frecvent da rezultate fals negativ.
B. Treponemice:
- TPHA: la 4 saptamani este pozitiv, se face pentru a confirma VDRL, devine negativ in 5-10 ani si nu este
influentat de tratament
- TIT (test de imobilizare a treponemelor): este o reactie specifica dar este greu de facut, necesita conditii sepciale
de lucru
- ELISA: foarte specifice si foarte sensibile

Tratament:
- Bezatin-penicilina (Moldamin) 4.800.000 Ui /saptamani, 2-3 saptamani
- Penicilina clasica 1.200.000 Ui timp de 7-10 zile
- Doxicilina 100mg x2 /zi, 15-21 zile
- Eritromicina 2g/zi, 500mg x4/zi, timp de 15-21 zile (merge si la gravide)
- Tetraciclina 2g/zi, timp de 15 zile
!!!! IN CAZ DE ALERGIE LA PENICILINA.
!!!!TETRACICLINA NU SE ADMINISTREAZA LA GRAVIDE, IN SCHIMB ERITROMICINA DA.
- Probiotice pentru protejarea florei intestinale