STAFILOCOCII

CUTANATE
Prof. dr. Daciana Branisteanu
 Definiţie: piodermite cauzate de stafilococi
(reprezintă cele mai frecvente infecţii
cutanate: 5-9% pe an);
 Etiopatogenie:
 Stafilococii fac parte din familia
Micrococcaceae, genul Staphylococcus,
care cuprinde 3 specii:
S. aureus – patogen
S. epidermidis – patogen oportunist
S. saprophyticus
 Stafilococii sunt coci Gram +, aşezaţi în
grămezi (ciorchine), capsulati;
 Surse de stafilococ auriu:
- persoanele bolnave
- purtătorii cronici(portaj în vestibulul nazal,
perineu, tub digestiv, foliculii pilosebacei ai
scalpului, subunghial)

Contaminarea pielii:
 exogenă:
- contact direct(persoane bolnave sau
purtătoare)
- contact indirect(obiecte contaminate)
 endogenă:
- pe cale hematogenă
 Clasificarea stafilocociilor
cutanate

A. Stafilococii foliculare

I. Foliculite superficiale

1. Acute: a. impetigo folicular Bockhart

b. foliculite acute după bărbierit sau epilat

2.Cronice: foliculite cronice ale membrelor inferioare

 A. Stafilococii foliculare
II. Foliculite profunde
1.Acute: a. foliculita genelor(orgelet)
b. foliculita narinară
2.Subacute şi cronice:
a. sicozisul stafilococic
b. foliculita decalvantă(Quinquand)
3. Forme particulare:
a. acneea necrotică (varioliformă)
b. acneea cheloidiană a cefei
B. Stafilococii perifoliculare
1. Furunculul
2. Perifoliculita disecantă a scalpului(Hoffman)
C. Stafilococii ale glandelor sudoripare
1. Hidrosadenita
2. Abcesele multiple ale sugarului
D. Stafilococii unghiale şi periunghiale
1. Perionixisul stafilococic
2. Onixisul stafilococic
 E. Stafilocociile pielii glabre
I. Stafilococii buloase
1. impetigo stafilococic
2 .pemfigusul epidemic al nou născutului

II. Stafilococii proliferative

1. botriomicomul
2. piodermita vegetantă

III. Dermita stafilococică erizipeloidă

IV. Stafilococii datorate toxinelor stafilococice

1.sdr. Lyell la copil(epidermonecroliza toxică)
2 .eritrodermia Ritter von Rittersheim
3 .sindromul şocului toxic
 A.Stafilococii foliculare
I.Foliculite superficiale
1.Acute:
a. Impetigo folicular Bockhart
- infecţia cu stafilococ auriu a ostiumului folicular
- pustule foliculare mici, în conjurate de un halou
inflamator, pruriginoase;
- localizare: în zonele păroase (scalp, membre,
torace), în jurul plăgilor, sub pansamente ocluzive
- vindecare în 7-10 zile fără cicatrice sau
evoluţie trenantă către foliculite profunde
b. Foliculite acute după bărbierit sau epilat
2.Foliculite superficiale cronice:

Foliculita cronică a membrelor inferioare

- erupţie profuză de pustule foliculare superficiale

situate pe coapse şi gambe, cu evoluţie îndelungată
- mai frecventă la bărbaţii tineri(India, Africa), în
condiţii de căldură şi umezeală
- rezistentă la tratament
 Diagnosticul diferenţial al foliculitelor
superficiale

∗ miliaria pustuloasă;
∗ foliculitele tricofitice, candidozice, cu
Pitirosporum;
∗ foliculitele de ulei, iodide, bromide;
∗ pustulele din acneea vulgară şi din
erupţiile acneiforme;
∗ perii încarnaţi;
∗ pustuloza subcornoasă;
Tratamentul foliculitelor superficiale
1. profilactic:
- igienă riguroasă;
- evitarea factorilor favorizanţi
2. curativ:
local:
- deschiderea pustulelor
- îndepărtarea crustelor
- badijonări cu soluţii antiseptice, coloranţi
- aplicarea de topice cu antibiotice
general:
- antibioterapie conform antibiogramei;
 II. Foliculite profunde acute
1.Foliculita genelor (orgelet, ulcior)
- localizată pe marginea pleoapelor;
- nodul dureros, inflamator, centrat de un fir de
păr;
- evoluează spre abcedare cu eliminarea puroiului
şi vindecare în 7-10 zile, fără distrugerea firului de
păr;
2. Foliculita narinară
- infecţia cu S. auriu a foliculilor narinari;
- aspect clinic asemănător cu cel din orgelet, doar
că se poate însoţi de fenomene de celulită şi poate
evolua spre un furuncul;
 Foliculite subacute-cronice:
a .Sicozisul stafilococic
- este o foliculită profundă, cu inflamaţie perifoliculară;
- localizare: în barbă şi mustaţă la bărbaţii adulţi, mai rar în alte
zone păroase(axile, pubian, sprâncene,ceafă, scalp)
- clinic: pustule foliculare superficiale → papulo-pustule →
noduli care supurează → aspect de “abces în buton de
cămaşă”
- nodulii → plăci eritemato-edematoase, acoperite
de pustule şi cruste;
- evoluţia este cronică cu exacerbări şi perioade de
remisiune, dar fără distrugerea foliculilor pilosebacei
Sicozisul stafilococic lupoid
- infecţie foliculară profundă, până la papila firului de păr,
ducând la atrofia şi distrugerea ei
- în evoluţie apare alopecie cicatricială;
 Diagnostic diferenţial:
∗ sicozisul tricofitic, Kerion Celsi al bărbii şi
mustăţii
∗ lupusul tuberculos(pentru sicozisul lupoid)
∗ pseudofoliculitele
Tratament:
- dificil, îndelungat;
- local: soluţii antiseptice, pomezi cu antibiotice
şi corticosteroizi pe perioade scurte; röentgen-
epilaţia(400-500Rad/câmp)
- general: antibioterapie conform
antibiogramei; Evoluţia:
- tendinţă la recidivă → necesitatea asanării
focarelor stafilococice de vecinătate (naso-
 3 .Forme particulare de stafilococii foliculare
profunde:
a . Acneea necrotică (varioliformă)
- foliculită cronică necrozantă, mai frecventă la bărbaţii între 30 şi
50 ani
- clinic: papule foliculare eritematoase, ombilicate, care se
necrozează şi se acoperă de cruste negre, aderente, ce se
vindeca cu cicatrici varioliforme
- localizare: pe tâmple, marginea scalpului, mai rar pe obraji, nas şi
zona medio-toracică
Diagnostic diferenţial
- tuberculidele papulo-necrotice,
- sifilisul terţiar(sifilidele tuberculoase),
-acnee polimorfă juvenilă (forma severă, de acnee
fulminans);
Tratament
Ab generală şi/sau locală ± antiinflamatorii nesteroidiene sau steroidiene
 B .Acneea cheloidiană a cefei
- apare la bărbaţi între 14 şi 25 ani, cu teren seboreic
- clinic: papulo-pustule grupate în plăci localizate în
regiunea cervicală posterioară, până la limita zonei
păroase → noduli ce abcedează şi supurează →
cicatrici hipertrofice sub forma unor benzi orizontale
- histopatologic: reacţie granulomatoasă de corp
străin în jurul firelor de păr + ţesut cicatricial dens +
infiltrat plasmocitar perivascular
- evoluţie: cronică, cu apariţia de noi leziuni la intervale
de ani
Tratament dificil şi decepţionant
local:- soluţii antiseptice, topice cu antibiotice şi corticosteroizi
- infiltraţii cu hialuronidază şi corticoizi
- crioterapie, röentgenoterapie
- excizie chirurgicală urmată de grefă cutanată
general: antibioterapie(cu rezultate mediocre)
 B.Stafilococii perifoliculare
1. Furunculul: foliculită profundă cu perifoliculită;
- clinic: debut cu o pustulă foliculară pruriginoasă →
nodul inflamator foarte dureros care devine fluctuent →
eliminarea burbionului(ţesut cutanat necrozat sub acţiunea
toxinei dermo-necrotice, a coagulazelor şi fibrinolizinei
stafilococului auriu) → ulceraţie crateriformă roşie →
vindecare în câteva zile cu o cicatrice deprimată
- localizare: oriunde există foliculi pilosebacei, mai
frcvent în regiunile păroase descoperite, expuse la iritaţii şi
maceraţie(faţa dorsală a mâinilor, antebraţe, coapse, fese,
faţă, ceafă)
- factori favorizanţi: obezitatea, diabetul zaharat,
alcoolismul, stări de imunodeficienţă, tratamente
imunosupresoare etc.
- mai frecvent la adolescenţii şi adulţii tineri de sex
Furuncule = existenţa concomitentă a mai multor
leziuni de tip furuncul

Furunculoză = succesiunea timp de luni şi ani de

zile a mai multor leziuni de tip furuncul

Factori favorizanţi: imunodeficienta, boli de

nutriţie(diabet zaharat), afecţiuni intercurente
anergizante, igienă precară şi umiditate cutanată
crescută
  Forme severe de furuncul
a .Furunculul antracoid(carbunculul)
– stafilococie cutanată profundă şi extensivă, cu prinderea
simultană a mai multor foliculi pilosebacei învecinaţi
– localizare: mai frecvent la ceafă, spate;
– clinic: placard inflamator, indurat, profund, foarte
dureros, ce evoluează spre fluctuaţie → eliminarea mai
multor burbioane → ulceraţie cu orificii multiple “în
stropitoare” sau un crater profund, anfractuos, galben-
cenuşiu ± limfangită şi adenopatie inflamatorie
locoregionalăvindecare lentă, prin ţesut de granulaţie, cu
formarea de cicatrici anfractuoase, deseori cheloidiene
– stare generală alterată: febră, frison, dureri, greaţă,
prostraţie
– apare mai frecvent la bătrâni, diabetici, caşectici,
imunodeprimaţi etc
  Forme severe de furuncul
b. Furunculul centrofacial
- furuncul localizat în triunghiul centrofacial delimitat de buza
superioară, şanţurile nazogeniene şi piramida nazală
- clinic: furuncul înconjurat de edem septic marcat, durere
pulsatilă insuportabilă, febră înaltă şi stare generală
alterată
- gravitate crescută: risc de propagare a infecţiei pe
venele faciale, cu tromboflebită de sinus cavernos →
STAFILOCOCIE MALIGNĂ A FEŢEI
- tratament: în urgenţă, în mediu spitalicesc:
- antibiotice în doze mari, intravenos
- heparinoterapie
- evitarea exprimării furunculului
Diagnostic diferenţial
- Kerion Celsi;
- anthrax;
- goma sifilitică, tuberculoasă;
- acneea conglobată;
- chist sebaceu sau lipom suprainfectat;
Tratament
local: - la debut (ca la hidrosadenită)
- în perioada de stare:pansamente ocluzive cu
ichtiol - deschiderea furunculelor cu
electrocauterul - soluţii antiseptice
urmate de topice cu antibiotice
general: - antibioterapie conform antibiogramei, doar
în cazuri selectate: furuncul antracoid, centrofacial,
furuncule şi furunculoze
- imunoterapie specifică şi nespecifică în cazurile
cronice, recidivante de furunculoză
 C.Stafilocociile glandelor
sudoripare
1.Hidrosadenita
- stafilococie cronică, recidivantă a glandelor sudoripare apocrine din axile,
mai rar de la nivelul areolelor mamare, regiunea ano-genitală şi perianală
- apare după pubertate, mai frecvent la femei
- clinic: unul sau mai mulţi noduli inflamatori, foarte dureroşi → ramolire şi
abcedare, cu eliminarea unui puroi cremos ± febră
- prin ruperea tubului apocrin infecţia se poate propaga la glandele vecine
→ leziuni în diverse stadii de evoluţie, trenante
- vindecarea: prin fibroză, cu posibile recidive în acelaşi teritoriu → cicatrici
profunde, întinse, vicioase;

Hidradenita supurativă sau acneea conglobată

- localizare: în special perianal, fesier, ano-genital, periareolar, axilar
- clinic: noduli profunzi care supurează - fistule trenante ce se vindecă cu
cicatrici vicioase, profunde, cu prejudiciu estetic şi funcţional major
Diagnostic diferenţial al hidrosadenitei
∗ furuncul
∗ actinomicoza
∗ goma(tuberculoasă, sifilitică)
∗ chisturi sebacee suprainfectate
∗ adenopatii axilare inflamatorii
∗ granulomul inghinal
∗ limfogranulomatoza benignă
∗ chist pilonidal
∗ fistule perianale
 Tratamentul hidrosadenitei
local: în funcţie de stadiul evolutiv al hidrosadenitei
- la debut: - UV în doză eritem, röentgenterapie
antiinflamatorie, comprese umede, reci, antiseptice
- în perioada de stare:
- excizia chirurgicală sau cu electrocauterul şi drenare
- topice cu antibiotice sau pansamente ocluzive cu
ichtiol
- evitarea raderii părului axilar
general:
- antibioterapie conform antibiogramei ± cure scurte
de corticoterapie p.o.(în formele persistente)
- pentru hidrosadenita supurativă:
- antiandrogeni, retinoizi aromatici(Roaccutane)
- excizia chirurgicală largă a ariilor afectate
imunoterapie specifica si nespecifica;
 D.Stafilocociile unghiale şi periunghiale
1.Perionixisul stafilococic
- infecţie stafilococică acută a repliului periunghial
- clinic: tumefierea repliului periunghial, cu caractere
inflamatorii pregnante: eritem, durere locală spontană şi la
palpare
- la presiune se scurge un puroi cremos, galben
- Diagnostic diferenţial: perionixisul candidozic, dermatofitic sau
streptococic
2.Onixisul stafilococic
- este secundar perionixisului stafilococic, prin afectarea
lamei unghiale care devine friabilă, cu puncte supurative şi
depresiuni transversale
Diagnosticul diferenţial:onixisul candidozic, dermatofitic,
modificări unghiale din alte dermatoze: eczeme, lichen plan,
tulburări circulatorii periferice venoase, psoriazis.
Tratamentul perionixisului si onixisului:
local:
- băi călduţe cu soluţii antiseptice sau aplicaţii de
coloranţi
- topice cu antibiotice
± deschiderea şi drenarea colecţiilor purulente
± extirparea chirurgicală a unghiei
general:
- antibioterapie conform antibiogramei
 E.Stafilocociile pielii glabre
I. Stafilococii buloase
Impetigo bulos
- apare mai frecvent la nou-născuţi şi sugarii malnutriţi
şi cu igienă deficitară (S.auriu grup fagic II , tip 71,
80/81)
- clinic: bule mari, superficiale, flasce sau sub
tensiune, înconjurate de un halou eritematos, cu
conţinut iniţial clar, apoi purulent → eroziuni ce se
acoperă de cruste
uneori: leziuni circinate sau serpiginoase, cu
centrul scuamos şi extenssie periferică
- localizare: oriunde pe tegument (peribucal,
perinazal, inclusiv pe palme şi plante)
- stare generală bună, fără adenopatii, vindecare
spontană în 10-15 zile
 Diagnostic diferenţial al stafilocociilor buloase
∗ pemfigusul sifilitic
∗ epidermoliza buloasă
∗ dermatozele buloase autoimune
∗ erupţii buloase postmedicamentoase
Tratament:
- local:
- topice cu antibiotice ± dermatocorticoizi
- badijonări cu coloranţi
- comprese umede antiseptice
- general:
- antibioterapie conform antibiogramei 7-10 zile
 II. Stafilococii proliferative
1.Botriomicomul (granulomul piogenic)
- clinic: tumoră hemisferică, pediculată sau sesilă, de culoare
roşie şi consistenţă moale; suprafaţa este papilomatoasă,
frecvent erodată şi acoperită de cruste, pruriginoasă
- histopatologic: proliferare vasculară, cu vase de
neoformaţie
într-o stromă bogată în fibroblaste
- diagnostic diferenţial:
∗ melanom malign pseudobotriomicomatos
∗ hemangioame
∗ tumori glomice
∗ papiloame
- tratament:
- local: excizia chirurgicală a tumorii cu
electrocauterizarea bazei şi aplicare de antiseptice locale
 2.Piodermita vegetantă
- hiperplazie epitelială şi modificări granulomatoase cronice ca
urmare a unei reactivităţi particulare a gazdei;
- clinic: debut cu bule sau pustule grupate care se deschid →
eroziuni ce se extind în suprafaţă şi profunzime → placard
rotund-ovalar cu suprafaţă vegetantă şi ulcerată, acoperită
de cruste
- evoluţie îndelungată, uneori vindecare spontană cu cicatrici
- diagnostic diferenţial:
∗ tuberculoza vegetantă şi verucoasă, pemfigusul vegetant;
∗ iodidele şi bromidele vegetante;
∗ pyoderma gangrenosum;
- tratament: - local:- comprese umede antiseptice,
badijonări cu
coloranţi, topice cu antibiotice şi dermatocorticoizi
- incizia şi drenarea colecţiilor purulente
- exereza placardelor chiuretarea leziunilor
IV. Stafilococii datorate toxinelor stafilococice
1.Sindromul Lyell stafilococic(epidermonecroliza
toxică)
- afecţiune gravă a nou-născuţilor şi sugarilor cu
imunodepresie, produsă de exotoxina exfoliativă a
stafilococului auriu grupul fagic II (tipurile 3A, 3B, 3C,
55, 71)
- clinic: tegumentul are aspect de piele “opărită” cu
eritem iniţial localizat la marile pliuri şi periorificial →
eritrodermie cu bule mari, flasce → decolări epidermice
masive, în lambouri → denudare tegumentară
extinsă(aria genitală ţi pe trunchi)
după 12-14 ore, semnul Nicolsky pozitiv
- stare generală alterată, cu febră, tulburări
hidroelectrolitice şi de termoreglare
- diagnostic pozitiv: clinic, bacteriologic şi histopatologic
 Diagnostic diferenţial
∗ sindromul Lyell medicamentos
∗ impetigo bulos
∗ arsuri extinse gr. I-II
∗ epidermoliza buloasă
∗ boala Leiner-Moussons
Tratament:
- local:
- băi călduţe antiseptice
- badijonări cu coloranţi
- topice cu antibiotice
- general: - antibioterapie energică conform antibiogramei
- corticoterapie(PDN 2-3mg/kgc/zi)
- reechilibrare electrolitică şi acido-bazică
 Diagnosticul paraclinic al
stafilocociilor cutanate

- examen bacteriologic şi stabilirea sensibilităţii

stafilococului auriu la antibiotice
- uneori: leucocitoză cu neutrofilie, VSH crescut
- excepţional: examen histopatologic al biopsiei
cutanate
 Tratamentul stafilocociilor cutanate
1.Tratamentul local:
- este obligatoriu şi uneori suficient (în formele uşoare de
stafilococii cutanate)
A.Dezinfecţie locală riguroasă
- soluţii antiseptice slabe, neiritante(băi, comprese umede şi
badijonări)
- ex. soluţie nitrat de Ag, soluţie KMnO4, clorhexidina, hexomedina, soluţii apoase
sau alcoolice de coloranţi(1-2%)(eozină, violet de genţiană, albastru de metil etc),
alcool iodat1%
B.Preparate topice cu antibiotice (1-3%)
- sub formă de: loţiuni, paste, spray-uri, crème, unguente
- antibiotice utilizate: neomicina, bacitracina, polimixina,
mupirocina, kanamicina, gentamicina, ac.fusidic; penicilina a
fost scoasă din preparatele topice
- alegerea antibioticului topic conform antibiogramei, dar
diferit de cel administrat sistemic
 II.Tratamentul general
A.Antibioterapia generală
- indicată în:
- stafilocociile cutanate severe
- cazurile cu leziuni multiple, extensive şi
alterarea stării generale
- stafilococii trenante, recidivante
- la pacienţi cu factori de teren favorizanţi
- riscul diseminării septicemice
- alegerea antibioticelor – conform antibiogramei
- evitarea selectării de tulpini de stafilococ auriu
multirezistente la antibiotice (tulpini de S.auriu
comunitare dar mai ales intraspitaliceşti)
 Profilaxia stafilocociilor cutanate

1.Igienă locală riguroasă(atenţie: în cazul foliculitelor

igiena în exces poate favoriza contaminarea de
vecinătate)
2.Decontaminarea lenjeriei de corp şi de pat, a
prosoapelor etc.
3.Eliminarea factorilor favorizanţi
4.Tratamentul corect al stafilocociilor cutanate
5.Asanarea focarelor de stafilococ auriu la purtătorii
sănătoşi;
6. Evitarea selectarii de tulpini de S.auriu
multirezistent la antibiotice