Coordonarea

- ataxia cerebeloasă –
- ataxia tabetică -

Dr. Nădejde Ana-Maria

Coordonarea

- inițierea, oprirea, viteza, amplitudinea, direcția mișcărilor;

- este necesară pentru realizarea mișcării într-un mod folositor și

în condiții bune;

- se produce printr-o conlucrare armonioasă dintre mai multe

grupe musculare care iau parte la efectuarea mișcării, ce se află
sub controlul unor structuri nervoase: cerebelul, scoarța
cerebrală motorie, aparatul vestibular, sensibilității proprioceptive
etc.
Coordonarea

Tulburarea de coordonare = ataxie.

- se pune în discuție după (!) excluderea
- unui deficit motor
- tulburări de tonus
- diskineziilor

A. Cerebeloasă – în leziuni ale cerebelului și proiecțiilor acestuia

B. Tabetică – în leziuni ce interesează calea sensibilității
profunde conștiente, de la nivelul receptorilor periferici
până la nivelul scoarței cerebrale – TABES –
= meningo-radiculita posterioară luetică
A. Ataxia cerebeloasă

Manifestări clinice:

A) Dismetria: dimensionarea greşită a mişcărilor, cu depăşirea ţintei

propuse (dismetrie cu hipermetrie) sau neajungând la ea (dismetrie
cu hipometrie). Se poate evidenția prin:

Proba indice-nas (PIN): cerem bolnavului să ducă degetul arătător

pe vârful nasului

Proba călcâi-genunchi (PCG) + creasta tibiei: se pune

în evidență ducând călcâiul pe genunchiul opus,
bolnavul fiind culcat în decubit dorsal – se observă că
pacientul depășește genunchiul opus – hipermetrie

! Se examinează cu ochii deschiși și cu ochii închiși – în leziunile

cerebeloase probele sunt modificate indiferent dacă ține ochii
închiși sau deschiși, în tabes, se accentuează la închiderea ochilor.
A. Ataxia cerebeloasă

Manifestări clinice:

B) Asinergia: imposibilitatea coordonării diverselor grupe musculare în

vederea realizării unor acţiuni motorii complexe, care astfel se
descompun în mişcările componente elementare. Evidenţiată prin:

Proba mersului: În mers, partea superioară a corpului rămâne în urmă

și nu urmează pașii
Proba aplecării pe spate („podul”): În mod normal pentru a face podul
este necesar a se flecta genunchii pentru a nu cădea pe spate – la un
cerebelos flexia nu are loc și acesta cade pe spate ca un butuc
Proba ridicării din decubit dorsal cu brațele încrucișate: din decubit
dorsal cerebelosul nu se poate ridica din poziție șezândă cu brațele
încrucișate; el ridica membrele inferioare în loc să se ajute cu ele
sprijinindu-se pe planul patului
A. Ataxia cerebeloasă

Manifestări clinice:

C) Adiadocokinezia (disdiadocokinezia): incapacitatea de a

executa mişcări repezi, succesive și de sens contrar. Evidenţiată
prin:

Proba marionetelor
Proba flexiei şi extensiei degetelor mâinii
Proba flexiei plantare şi dorsale a picioarelor
Proba moriștii
A. Ataxia cerebeloasă

Manifestări clinice:

D) Tremurătura cerebeloasă
- statică – apare în timpul stațiunii și mersului, dispare în decubit,
cuprinde în special capul;
- kinetică (intențională) – apare cu ocazia mișcărilor voluntare și
se pune în evidență prin PIN și PCG
A. Ataxia cerebeloasă

Manifestări clinice:

E) Tulburările de tonus
- hipotonie musculară pusă în evidență prin amplitudinea
crescută a mișcărilor pasive și prezența reflexelor pendulare
Sindroamele cerebeloase

Cerebelul:

- două emisfere + o porțiune mediană (vermisul)

- trei segmente morfofuncționale:
- lobul anterior = paleocerebelul;
- lobul posterior sau mijlociu = neocerebelul;
- lobul floculo-nodular (arhicerebelul);
Sindroamele cerebeloase

În contextul tulburărilor de coordonare, în sindromul cerebelos

întâlnim:
- tulburări ale echilibrului static și dinamic
- stațiunea verticală -> cu bază de susținere lărgită;
- mersul este nesigur, ebrios, în zig-zag;

- tulburări ale scrisului și ale vorbirii (dizartrie cerebeloasă)

- scris tremurat, cu litere inegale și de amplitudine mare;
- vorbire lentă, scandată, cu despărțirea silabelor;

Sindroamele cerebeloase prin leziunile căilor sunt

de aceeași parte cu leziunea, în afară de leziunile
situate în calota pedunculară deasupra comisurii
Werneckink.
Sindroamele cerebeloase

Sindromul arhicerebelos:

- întâlnit în leziunile vermisului care interesează lobul floculo-

nodular, ex: meduloblastomul de cerebel, asociindu-se și cu
semne de hipertensiune intracraniană;
- clinic: - tulburări de echilibru static cu oscilații ale corpului în
sens anteroposterior
- mers ebrios
- lipsesc tremurăturile și tulburările de coordonare
segmentară
Sindroamele cerebeloase

Sindromul paleocerebelos

- întâlnit în leziunile vermisului anterior;

- clinic: - tulburări de stațiune și mers, deviere și chiar cădere;
- tremor static al capului sau al întregului corp;
- probele segmentare – normale;
- se poate asocia dizartrie de tip cerebelos.
Sindroamele cerebeloase

Sindromul neocerebelos

- interesează în special coordonarea mișcărilor fine;

- apare în leziunile emisferelor cerebeloase și în leziunile căilor
cerebeloase;
- clinic: - hipotonie musculară cu pasivitate
- incoordonare cu ataxie stato-kinetică
- dismetrie
- adiadocokinezie
- asinergie
- tremurătură intențională
B. Ataxia tabetică (senzitivă, proprioceptivă, de fibre lungi)

Apare în leziuni ce interesează calea sensibilității profunde

conștiente, de la nivelul receptorilor periferici până la nivelul
scoarței parietale

Manifestări clinice:
- mers talonat, cu bază largă de susținere, bolnavul își urmărește
mersul cu ochii;
- dismetrie + hipermetrie (la PIN și PCG) – se accentuează sau
apar numai cu ochii închiși;
- proba Romberg pozitivă, imediat, cu căderea
indiferent în orice parte, neinfluențată de poziția
capului;
- hipotonie musculară;
- abolirea reflexelor osteo-tendinoase
 ATAXIA CEREBELOASĂ ATAXIA TABETICĂ
Stațiune verticală bază de susținere lărgită instabilă, menținută numai cu ochii deschiși;
proba Romberg pozitivă
Mersul nesigur, ebrios, în zig-zag mers talonat, cu baza lărgită; bolnavul își
urmărește mersul cu ochii
PIN și PCG dismetrie cu hipermetrie ce se tulburate cu ochii închiși
manifestă și cu ochii deschiși și închiși

Diadocokinezia adiadocokinezie evidențiată prin

proba moriștii, marionetelor, flexia +
extensia degetelor, etc.
Sinergia asinergie în mers, proba podului și
schimbarea de poziție din decubit
dorsal în poziție șezândă
Tremurătura intențională la probele segmentare apare numai la închiderea ochilor
cerebeloasă Statică în timpul stațiunii și mersului în
leziuni de arhi- și paleocerebel

Tulburări de hipotonie musculară cu reflexe hipotonie musculară cu ROT abolite

tonus muscular pendulare – pasivitate
Tulburările de dizartrie cu vorbire lentă, scandată, cu
vorbire despărțirea silabelor
Tulburări de abolirea sensibilității profunde conștiente
sensibilitate (mioartrokinetică și vibratorie) cu păstrarea
sensibilității superficiale (disociație tabetică)