Sindroame labirintice

Sindroame vestibulare
Sindroame vertiginoase
Vertij
( vertigo,-inis = învârtire,vârtej,vâltoare
vertere = a învârti,a întoarce,a răsturna)

impresie subiectivă eronată de rotaţie (de deplasare) a

corpului în spaţiu sau a mediului înconjurător (a obiectelor)
în jurul corpului

2 tipuri principale

1.vertijul rotator
2.vertijul nesistematizat (dezechilibru,ameţeală)
(dizziness,gidiness)
Mecanisme implicate în :
• menţinerea echilibrului

• simţul postural

• informarea privind poziţia corpului în relaţie cu mediul

înconjurător

 vederea
 sistemul vestibular
 sensibilitatea proprioceptivă :
- superficială (cutanată)
- profundă (tendoane,muşchi articulaţii)
 SISTEMUL VESTIBULAR
 Trimite catre creier informatii privind miscarea
 Ghideaza miscarile oculare permitand orientarea optima a vederii pentru
mentinerea unui echilibru corect
 Prin intermediul arcului reflex vestibulo-spinal influenteaza tonusul muscular
necesar mentinerii echilibrului

Ochi
Coordonarea
Cai
U. interna miscarilor
centrale
musculare
Muschi
 Mecanismul echilibrului

Un echilibru normal are nevoie de:

 Un labirint functional
 O vedere corecta
 O sensibilitate proprioceptiva normala
 Un sistem muscular functional
 Sistemul Otolitic

 Constituie cheia patologiei vestibulare

 Otolitii si crestele ampulare percep miscarile
liniare, adica accelerarea produsa de gravitatie
 Sacul endolimfatic din utricula si sacula joaca un
rol esential in secretia si circulatia endolimfei
 In boala Mènière – homeostazia endolimfei este
perturbata (secretie, metabolism,circulatie)
Definitia tulburarilor de
echilibru
 Este iluzia unei miscari anormale insotita de o
stare de alarma provocata de multiple cauze
patologice din organism
 Este un simptom a carui origine si
semnificatie trebuie bine cunoscute de
practicienii din orice specialitatemedicala
 Diagnosticul V0 este foarte dificil
 Definitia tulburarilor de
echilibru
Trebuie nuantata pe cel putin 3 stari:

a) Vertij
b) Dezechilibru
c) Scurt lesin urmat de o stare de nesiguranta
  Senzatia VERTICO-TORSIONALA
Spatiul ambiant se invarteste in jurul
bolnavului.
Vertij
Bolnavul se invarte in raport cu spatiul
ambiant.
Senzatia poate fi continua (constanta) sau
paroxistica.
Dezechilibru  Dificultate in mentinerea echilibrului static
si dinamic cu impresia ca ceva se misca in
capul bolnavului.

Senzatia de Sentimentul (de scurta durata) de

lesin prabusire de presincopa.
Sindroame labirintice

* PERIFERICE – totale : - distructiv

- iritativ
- disociate
* RETROCOHLEARE ( NEVRITICE, RETROLABIRINTICE )
* CENTRALE (OTONEUROLOGICE)
 Sindromul labirintic
periferic total

o este armonic : când nistagmusul bate către una din părţi, căderea corpului
şi devierea membrelor se fac de partea opusă
o tipul distructiv : moarte labirintică de la prima criză
surditate accentuată – cofoză
nistagmus orizontal rotator (bate către partea sănătoasă) unic
vertij intens
o tipul iritativ : survine în accese paroxistice
surditate moderată,fluctuantă
nistagmus variabil ca intensitate şi direcţie
(bate spre urechea bolnavă)
 Sindromul labirintic
periferic total
* etiologic :
~ post-traumatice
~ inflamatorii
~ vasculotensionale
~ toxice
~ dezechilibre neuro-vegetative
~ alergia
~ tulburări endocrine
cauze de ordin ~ tulburări metabolice determină
general ~ parazitoze intestinale „vertije reflexe”
~ tulburări digestive („trigger-labyrinth”)
~ nevroză astenică

* simptomatologie – triada : - vertij

- acufene
- hipoacuzie
 Sindroame labirintice centrale
 caracter relativ armonios
 apar mici semne de atingere centrală
 hipoacuzie cu evoluţie progresivă
 frecvent acufene

Sindroame retrolabirintice
 simptomatologie disarmonică, disociată
 senzaţie vertiginoasă mai mult de instabilitate
 nistagmus multiplu
 semne neurovegetative absente
Examenul vestibular

A. Semne vestibulare spontane

* nistagmusul ocular - spontan
- de poziţie
* probele de echilibru
- static : proba Barre
proba Romberg
- dinamic : proba mersului în stea ( Weil Babinski )
proba mersului pe loc ( Unterberger )
* probele deviaţiilor segmentare
- proba braţelor întinse
- proba indicaţiei
 Examenul Nistagmusului

 Se studiaza secusa rapida

 Nistagmusul este semnul caracteristic al suferintei vestibulare
 Regula nistagmusului:
Bate dinspre labirintul bolnav spre cel sanatos!
 Nistagmusul este spontan sau provocat:
– Test Hallpike
– Testul CS orizontal
– Electronistagmografie
Proba Hallpike
 Tensiune geotropica ipsilaterala
 Evidentiaza canalolitiaza C.S.P.
Examenul vestibular

B. Probe vestibulare provocate

* proba rotatorie
* proba calorică
* proba pneumatică
* proba galvanică
C. Examene audiometrice
* audiograma tonală liminară
* reflexul stapedian
* Tone Decay Test
* potenţiale auditive evocate
D. Electronistagmografia
Semne asociate

* Semiologie otică : - otalgie

- otoree
* Tulburări auditive : - hipoacuzie
- acufene
* Fenomene vegetative : - greaţă,vărsături
- transpiraţii
- tahicardie
- anxietate
* Semne neurologice : - paralizii de nervi cranieni
- tulburări de sensibilitate
* Semne dureroase : - cervicocraniene
- brahiale
Eliminarea pseudo-vertijelor

• „criza de ficat”
• senzaţia de „cap gol” , de prăbuşire, de tensiune,
• de plutire, de nesiguranţă, de cădere iminentă
• (nevrotici, ipohondri, spasmofilici)
• apariţia simptomelor în public – sindrom fobic (agorafobie)
• teama de vid (astaziobaziofobie)
• senzaţii anormale nevertiginoase (anemii severe,hiperventilaţie,afecţiuni
• pulmonare – emfizem)
• hipotensiunea ortostatică
• lipotimii
• hipoglicemia
• paralizie oculară brusc instalată
• epilepsia temporală
 Elemente pentru a diferenţia
cauzele periferice de cele
centrale ale vertijului acut

Central Periferic

 Dezechilibru sever uşor/moderat

 Simptome neurologice frecvente rare
 Nistagmus îşi schimbă direcţia unidirecţional în toate
în diferite poziţii ale privirii poziţiile privirii
nu se schimbă cu fixarea privirii diminuează la fixarea
privirii
 Hipoacuzie rară frecventă
 Greaţă variabilă,poate lipsi severă
 Ameliorare prin compensare încet rapid
centrală
Forme Clinice (I)

S.L. prin leziuni traumatice :

• fracturile stâncii
• comoţia cohleară
• comoţia vestibulară
• comoţia cerebrală

S.L. de cauză inflamatorie

• labirintite („otite interne”)

S.L.toxice : - substanţe chimice (mercur,plumb,oxid de carbon)

- substanţe medicamentoase
• antibiotice (streptomicină,gentamicină,etc.)
• diuretice (furosemid)
Forme Clinice (II)
S.L. Vasculotensionale
- Hemoragia labirintică
- Tromboza labirintică
- Boala Ménière
criză vertiginoasă unică apoplectiformă, distructivă urmată de moarte
labirintică după care se instalează cofoză şi se vindecă vertijul
- Vertijul Ménière
 vertij labirintic de tip periferic cu evoluţie paroxistică
 acufene
 hipoacuzie de percepţie progresivă
 unilateral în aproximativ 90% din cazuri
- S.L. Periferice menieriforme
- Sindromul Lermoyez – „vertijul care redă auzul”
BOALA MÈNIÈRE
 Descrisa si sub denumirea de Vertij M sau
sindrom M.
 Este un sindrom idiopatic-”hidrops
labirintic”
 Frecventa B.M. variaza dupa zona
geografica, tari si scoli de medicina
 In Europa statisticile dupa tari variaza intre
43 si 218 cazuri la suta de mii de locuitori
 In Romania nu avem studii statistice in
acest sens
 S.M. nu are intotdeauna o simptomatologie
tipica
BOALA MÈNIÈRE evolueaza in 4
etape
a) Prodrom-aura:
– Migrena
– Criza de epilepsie
– Sensibilitate la
zgomot
– Acufene
– Distorsiuni auditive
b) Criza = vertij; surditate;acufene;tulb.
neurovegetative;senzatie de presiune in
ureche
– Vertijul
 Apare spontan
 Miscarile capului agraveaza vertijul
 Senzatia vertico-torsionala
 Invartire
 Miscarea lucrurilor in plan orizontal
 Durata-de la cateva minute la 24 de ore
 Un vertij cu durata peste 24 de ore nu este Mènière
 Poate fi: - labirintita
- neuronita vestibulara
- tulburari vasculare cerebrale
– Surditatea
 La inceput fluctuanta
 Incepe cu sunetele grave

 Treptat prinde si frecventele medii si inalte,

stabilindu-se la 50-60Db
 La 5-10 ani de la debutul bolii

 La acest interval capacitatea de percepere a

cuvintelor scade cu 60%
– Acufenele
 Sueratura
 Bolboroseala
 Tiuitura
 Dureaza in general cat dureaza vertijul
 Diminua sau dispar dupa criza
 In 15% din cazuri se pot permanentiza
 Diplacuzie – auz inegal, deformari ale
vocii

Presiunea auriculara
Precede cu cateva minute
aparitia vertijului
Apare doar la 50% din cazuri
Simptomatologie
concomitenta
neurovegetativa in BOALA
MÈNIÈRE
 Greata, varsaturi, vedere incetosata

 Anxietate

 Nistagmus

 Ochii deschisi

 Bolnavul ia de regula o pozitie

speciala, cu ochii inchisi-pentru a
diminua la maximum fenomenele
neuro-vegetative
d) Starea post criza:
– Senzatie de epuizare
– Dureri de cap
– Tulburari gastro-intestinale si iritatie vagala

e) Faza de remisiune:
Senzatie de nesiguranta 2-3 zile
Simptomatologia dispare complet
Uneori ramane o durere cu sediu nucal
Prognosticul BOLII MÈNIÈRE

 Crizele majore sunt imprevizibile

 Se pot repeta in orice conditii
 Surditatea se agraveaza in timp
 In 15% din cazuri BOALA MÈNIÈRE poate fi
concomitent bilaterala
 Chiar dupa vindecarea completa un
vertij pozitional discret poate persista
 Diagnosticul de BOALA MÈNIÈRE poate fi stabilit NUMAI IN
PREZENTA URMATOARELOR SIMPTOME!

Vertij
– Pierdere de auz
– Acufene
– Senzatie de presiune in urechea bolnava

Vertijul- fara acufene si pierdere de auz are alt

mecanism fizio-patologic decat “hidropsul labirintic”, si
deci nu poate fi incadrat in BOALA MÈNIÈRE
Diagnosticul diferential al BOLII
MÈNIÈRE

Cu
– V.P.P.B.
– Neuronita vestibulara
– Migrena
– Neurinomul de acustic
– Surditatea brusc instalata
 Tratamentul Bolii Mènière
 Nu exista un tratament
specific
 Strategia terapeutica
include:
– Criza
– Educarea post criza a
pacientului
– Sustinerea medicamentoasa a
metabolismului endolimfei si a
reeducarii
– Reeducarea labirintului
– Chirurgie in caz de insucces
 Tratamentul crizei
 Spitalizare
 Farmacoterapie:
– Diuretice
– Sedative
– Depletorizante labirintice
– HHS
– Oxigenoterapie hiperbara
– Betahistina
– Labirintoplegice

Sedativele si labirintoplagicele se administreaza strict pana la

disparitia simptomelor neuro-vegetative si a nistagmusului (3-4
zile)-pentru a nu bloca compensarea si recuperarea.
Recuperarea incepe cat mai precoce-la 3-4 zile dupa criza majora
Va fi sustinuta medicamentos: BETAHISTINA
Renuntarea la sare, cafea, alcool
Dulciuri (zahar, bomboanele-pot declansa criza)
Fumat
Eliminarea exceselor alimentare
  Acufenele sunt partial
influentate de medicatia
antivertiginoasa

 Farmacoterapia prelungita
induce oboseala si insucces
recuperator
Tratament chirurgical al Bolii
Mènière
 In cazuri foarte grave incoercibile
 In caz de esec al tratamentului
medicamentos si recuperator
 Acufene incoercibile, insuportabile cu
tendinta la suicid
 Se practica injectarea de medicamente
ototoxice (streptomicina, gentomicina) in
casa timpanului sau direct in labirint prin
fereastra rotunda
 Dupa chirurgie este necesar tratament
sustinut si de lunga durata cu Betahistina
 Forme Clinice (III)
Sindroame labirintice disociate

S.L. periferice cohleare :

• trauma sonoră
• surditatea brusc instalată
• sindroame cohleare degenerative congenitale
(surdităţile congenitale)
• prezbiacuzia

S.L. disociate de tip vestibular

• forma endovestibulară
• S.L.D prin leziuni ale nervului (nevrita vestibulară)
• S.L.D prin leziuni ale nucleilor vestibulari (S.nucleare)
Forme Clinice (IV)
Sindroame retrolabirintice

Meningite (purulente, meningococică, pneumococică, tuberculoasă, luetică)

Meningoencefalite
Supuraţiile cerebrocerebeloase (abcesele)
Schwanomul (neurinomul) de acustic
Tumorile osoase ale stâncii (osteomul C.A.I.)
Colesteatomul C.A.I. (chist epidermoid)
Gliomul
Anevrisme
Arahnoidita pontocerebeloasă (chistică,hipertensivă,adezivă)
Sindromul de insuficienţă circulatorie vertebrobazilară
Evoluţia vertijului
* secunde până la minute sau ore :
• fistulă perilimfatică
• vertij paroxistic poziţional benign
• otoscleroză
• vascular : - migrenă
- insuficienţă vertebrobazilară
- sindrom Wallenberg
- sindroame de hipervâscozitate
* ore :
• boala Ménière
• migrenă
• metabolic
• iatrogenic
• sifilis
* zile : - labirintită - infarct vertebrobazilar
- traumatismul osului temporal - hemoragie cerebrală-cerebeloasă
- iatrogen - neurolaringită autoimună
- neuronită virală - scleroză multiplă
VERTIJUL= o patologie
complexa
MULTIDIMENSIONALA
Necesita implicarea mai multor
specialisti:
 Medic generalist

 Neurolog

 Otolog-ORL-ist

 Psiholog

 Psihiatru
VERTIJUL

 Boala psihosomatica
 Implicatii profunde in activitatea psiho-
socio-profesionala
 63,4% au sau induc modificari psihice
 Numai 36,6% din vertije nu se
insotesc de tulburari psihice
Modificari psihice-
acompaniatoare ale vertijului
In ordinea frecventei lor:
– Stari obsesivo-compulsive
– Depresie
– Anxietae
– Atac de panica
– Fobie:
 Agorafobie
 Fobie cinetica
 Tendinta de izolare
 Readaptarea si reeducarea
Principii generale:
 Functia perturbata a labirintului bolnav va fi preluata de
labirintul sanatos - COMPENSARE
 Sedativele puternice, neurolepticele, labirinto-plegicele
impiedica sau ingreuneaza mecanismul compensarii
vestibulare
 Exercitiile de reeducare se incep precoce, imediat dupa
diminuarea sau disparitia simptomelor neuro-vegetative
 La 3-4 zile dupa criza de debut
 Programul exercitiilor:
– Reprize de 10 minute de mai multe ori pe zi
Readaptarea si reeducarea
 Eliminarea stresului
 Psihoterapie
 Asigurarea unui somn odihnitor
 Alimentatie echilibrata
 Informarea pacientului:
– Diagnostic
– Complicatii
– Mecanismul compensarii
– Descrierea manevrelor
– Factorii agravanti
– Prognosticul
– Nevoia de cooperare
– Castigarea increderii