Sindroame neurologice

I. Sindroame motorii
Afectarea sistemului motor determina scaderea fortei musculare, aparitia unor miscari
involuntare, modificari ale tonusului muscular.
Deficitul motor inseamna scaderea miscarii voluntare
complet(plegie) sau
incomplet(pareza exista miscare cu scaderea fortei musculare).
Monopareza/ plegie = deficit motor la un singur segment;
Hemipareza/ plegie = deficit motor la nivelul membrului inf si mb sup de aceeasi parte;
Parapareza/ plegie = deficit motor la nivelul mb inf;
Tetrapareza/ plegie = deficit motor la nivelul tuturor membrelor

1. Sindromul de neuron motor central (NMC)

SDR de NMC se refera la afectarea neuronilor care merg de la
creier la maduva;
NMC locuieste in aria 4;
pareza/ plegia miscarilor voluntare cu conservarea ROT;
hipertonie de tip piramidal (spasticitate);
Babinski (+)
 Sindroame motorii

2. Sindromul de neuron motor periferic (NMP)

SDR de NMP se refera la leziunea neuronilor care merg de la maduva la efector;
NMP locuieste in nucleii motori din maduva spinarii si isi trimit axonii prin radacini,
nervi, plexuri spre efectori;
Pareza/ plegia miscarilor voluntare si afectarea ROT;
Hipotonie musculara;
Atrofii(proces de durata)
Prezenta fasciculatiilor(miscare involuntara care nu deplaseaza
segmente corporale, apar in repaus);
Babinski () .

3. Sindroame extrapiramidale (miscari anormale, nu plegie)

leziunea este la nivelul substantei negre, rosii sau la nivelul
nucleilor talamici
Sindrom extrapiramidal hiperton-hipokinetic (parkinson)
Sindrom exrapiramidal hipoton-hiperkinetic
 Sindroame motorii.
4. Miscari involuntare
4. Miscari involuntare
a. Tremuraturile sunt miscari involuntare ritmice care deplaseaza un segment corporal. Ele se
examineaza in repaus, la mentinerea unei posturi si in miscare.
Tremorul de repaus, adica apare sau se agraveaza in repaus, dispare in miscare. Este
caracteristic bolii Parkinson. Se agraveaza la emotii, este lent, afecteaza cel mai fr mb sup,
dar poate afecta si capul. Poate fi unilateral sau bilateral, in cazul din urma este deseori
asimetric. Este patognominic bolii Parkinson, nefiind necesar pentru dg. Lipseste in alte sdr
Parkinsoniene.
Tremorul de miscare, apare sau se agraveaza in miscare, mai ales la sfarsitul miscarii
aproape de atingerea tinetei. Este caracteristic sindromului cerebelos. Tratamentul este
imposibil.
Tremorul postural, la mentinerea membrelos superioare intinse la nivelul umerilor cu
degetele desfacute. Este deseori idiopatic, poate afecta si capul, foarte rar mb inf . E un
tremor rapid si se agraveaza la oboseala, emotii. Se agraveaza progresiv. Se amelioreaza cu
doze mici de alcool, betablocante, barbiturice, rar cu benzodiazepine.
- idiopatic: boala independenta de alte boli
ale organismului nu e urmare altei afectiuni
 Sindroame motorii
4. Miscari involuntare
b. Atetoza, miscari aritmice la nivelul degetelor
 Sindroame motorii
4. Miscari involuntare
c. Pseudoatetoza apare in tulburari de sensibilitate profunda
 Sindroame motorii
4. Miscari involuntare
d. Coreea este o miscare involuntara aritmica permanenta, haotica la nivelul mb sup, inf si
extremitatii cefalice, cu mers dansant (Coreea Huntington). Coreea este o complicatie
poststreptococica.
 Sindroame motorii
4. Miscari involuntare

e. Hemibalismul este o miscare brusca de aruncare a membrelor pe o parte a corpului (leziunea

este la nivelul nucleului subtalamic al lui Luys)
 Sindroame motorii
4. Miscari involuntare
f. Miocloniile sunt miscari bruste, localizate, ritmice/ artmice care pot deplasa sau nu segmente
corporale, caracteristic este bruschetea (epilepsii, tulburari mentale, leziuni cerebrale). In mod
normal apar sub forma de sughituri sau la atipire.
 Sindroame motorii
4. Miscari involuntare

g. Miokimiile sunt miscari fine, abia sesizabile ce nu deplaseaza segmente corporale

 Sindroame motorii
4. Miscari involuntare
h. Fasciculatiile sunt miscari involuntare care nu deplaseaza segmente corporale. Se evidentiaza
spontan sau dupa lovirea muschilor. Apar in leziunea NMP (in Scleroza Laterala Amiotrofica SLA).
 Sindroame motorii
4. Miscari involuntare
i. Ticurile sunt miscari involuntare partial controlabile in faza incipienta (boala ticurilor, Giles de
Tourette).
 Sindroame motorii
4. Miscari involuntare

j. Distoniile sunt miscari involuntare sustinute care realizeaza posturi particulare ale unor
segmente ale corpului(torticolis = gat stramb) sau
generalizate (distonia de torsiune)
 Sindroame motorii
4. Miscari involuntare

k. Dischineziile sunt miscari involuntare iatrogene (care pot aparea ca o consecinta a utilizarii
pe termen lung a levodopei ). Sunt foarte frecvente. Apar la pacientii varstnici cu polimedicatie.
Exista aspecte clinice diferite:
Sdr parkinsoniene iatrogene
Tremuraturile pot sa apara ca urmare a adm betastimulantelor, teofilinei, litiu, antidepresive,
neuroleptice, hormoni tiroidieni
 Sindoarme motorii
4. Miscari involuntare

Alte miscari anormale

Neuroleptice(med ut pt trat psihozelor: shizofrenia, paranoia, manii) det misc inv, unele
cazuri acestea persista si dupa oprirea medicatiei: diskinezie tardiva. Aceste miscari sunt
greu de tratat si pot deveni un handicap;

L-dopa det miscari coreice cel mai fr(distonii de varf de doza) dar si distonii (distonii de
sfarsit de doza);

Antiepileptice, psihostimulante, progesteron pot det coree

 5. Sindromul cerebelos
Sindromul cerebelos ese rezultatul leziunilor emisferelor cerebeloase si/sau conexiunilor
acestora. Clinic apar tulburari de echilibru, de coordonare, hipotonie. Pacientii prezinta:
Dismetrie(imposibilitatea de a masura si ghida miscarile)
Disdiadocochinezie(deteriorare de a executa voluntar micri antagoniste n succesiune)
Tremor de actiune, evidentiabile la probele de coordonare
Tulburari de echilibru, ulterior mersul nu mai este posibil, pacientul nu mai poate mentine
nici pozitia sezand, cade pe partea emisferului cerebelos afectat si pe spate
Nistagmus
La pacientul examinat in DD exista putine semne, acestea apar doar la ridicare in pozitia
sezant si in miscare
Dismetrie , disdiadocochinezie
 II. Sindroame senzitive
Reprezinta leziune cailor si centrilor senzitivi, determina ulburari senzitive de mai multe tipuri:
hipoestezie/anestezie respectiv scaderea/ pierderea sensibilitatii
Paresezii senzatii de amoreala, furnicauri in absenta oricarui stimul exterior
Disestezii perceptie anormala a unor stimuli externi
Hiperestezie dureroasa perceperea extrem de dureroasa unui stimul usor dureros
Alodinie perceprea oricarui stimul ca fiind dureros ( curent de aer, atinere)
Dureri spontane durerea reprezinta o reactie fiziologica, o stimulare nociceptiva
Durere permanenta cu caracter superficial sau profund: apar in lez SNP
Durerea de tip nevralgic: intensa cu caracter de descarcare electrica in lez SNP si ale
nervilor cranieni,
Cauzalgie:durere permanenta, intensa cu caracter de arsura , excerbata de orice miscare,
atingere, este asociata frecvent cu hiperestezie dureroasa si alodinie
Durere talamica: cuprinde un hemicorp sau mai rar doar un segment , permanenta,
intensa, caracter de arsura, se agraveaza la stimuli sonori, la stres
Sindroamele dureroase depind de localizare:
Tulburari de sensibilitate segmentara: nerv, radacina
Tulburari de sensibilitate care apar distal: in manusi, in ciorap
polineuropatii
Lez medulare complete/ incomplete
Leziuni la nivelul trunchiului cerebral
Leziuni emisferice
Leziuni corticale
 III. Sindroame corticale
Leziunile la nivelul cortexului cerebral determina simptome specifice in functie de localizare:
Leziuni occipitale -> tulburari de vedere
Leziuni parietale -> tulburari senzitive
Leziuni frontale posterioare -> deficit motor cu predominanta faciobrahiala sau crurala

1. Afazia(fazie = vorbire, rostire, exprimare)

Afazia este o tulburare a limbajului in care pacientul fie:
nu intelege limbajul vorbit(Afazia Wernicke, senzoriala),
fie are dificulati in utilizarea limbajului verbal(Afazia Broca, motorie).

In afazia Broca(motorie), pacientul intelege limbajul vorbit, dar nu poate sa pronunte cuvintele.
Apare In leziuni la baza circumvoltiunii precentrale

In afazia Wernicke(senzoriala) pacientul vorbeste mult, cu agramatisme, utilizeaza cuvinte

inexistente (jargonofazie). Apare in leziuni la nivelul lobului temporal din emisferul dominant.

Afazia mixta reprezinta existenta ambelor diificultti. Frecvent tulburarile limbajului sunt
insotite de tulburari ale intelegerii scrisului(alexie) si de imposibilitatea de a scrie(agrafie).
 Sindroame corticale.
Afazie senzoriala (Wernicke)
 Sindroame corticale
Afazie motorie (Broca)
 Sindroame corticale
2. Apraxie (praxie = capacitatea unui individ de a desfasura o activitate la comanda)
Reprezinta inacapacitatea unui individ de a desfasura o activitate la comanda , in conditiile in
care pacientul nu are tulburari de intelegere a limbajului (afazie senzoriala), nu are deficit motor
(pareza/plegie) si nici tulburari psihice (pacinetul e vigil). Aceste activitati sunt efectuate corect in
mod spontan. Este vorba de o afectare la nivelul de conceptualizare si de programare a unei
miscari.
 Sindroame corticale
3. Agnozie (gnozie = cunoastere)
Inseamna nerecunoasterea unor elemente din mediu. Este rezultatul efectuarii proceselor de
prelucrare a informatiei la nivelul ariilor senzoriale secundare.
Agnozie vizuala nu se recunosc obiectele vazute, fetele persoanelor
Agnozie tactila nu se rec forma, dimensiunea, materialul obiectului palpat
Agnozie auditiva nu se cunosc zgomote, sunete anterior cunoscute si nici sursa lor
Agnozie spatiala - dispare posibilitatea de orientare in spatiu, nu poate aprecia
distantele, nu poate localiza obiectele in spatiu
 Sindroame corticale
4. Tulburari corticale de vedere
hemianopsie omonima reprezinta absenta campului vizual temporal la un glob ocular si
nazal la celalalt, contralateral leziunii cerebrale. Reflexul la amenintare e abolit pe partea
respectiva

Cecitate (cecitate = absenta vederii) corticala este pierderea partiala sau totala a vederii
cauzata de lezarea lobului occipital bilateral. Pacientii nu vad, dar au anosognozia
(nerecunoasterea) deficitului vizual. Reflexul de clipire e abolit bilateral

5. Hemineglijenta motorie si/sau senzitiva este rezultatul leziunilor parietale la nivelul

emisferului nedtominan. Pacientii negljeaza senzitiv si/sau motor hemicorpul contralateral .
Desi nu exista deficit motor sau exista deficit motor de mica intensitate, nu utilizeaza
hemicorpul respectiv sau neglijeaza stimulii aplicati pe hemi resp