Sunteți pe pagina 1din 5

Epilepsia

1. Criza de epilepsie: exista o diferenta intre boala epileptica care este o boala cronica
(caracterizata prin crize recurente neprovocate) si criza de epilepsie care este un
simptom. Criza de epilepsie apare in urma activarii paroxistice(brusc, care atinge
maximum de intensitate), neprovocate a unei populatii neuronale sau a intregului
cortex cerebral. Nu inseamna epilepsie o criza epileptica unica. Aceasta poate aparea in
intoxicatii, la intreruperea unui medicament, in stari febrile fara ca pacientul sa aiba
epilepsie. Nu reprezinta epilepsie repetarea crizelor epileptice pe fondul unor afectiuni
acute: meningita, AVC, acestea pot sa aiba ca manifestari secundare crizele epileptice.

2. Epilepsia: este o boala cronica ce se caracterizeaza prin crize epileptice recurente,


neprovocate. Fiziopatologic, are loc activarea brusca a unei populatii neuronale sau a
intregului cortex cerebral. Electric, apar descarcari paroxistice rapide. Clinic apar
simptome in functie de populatia neuronala activata. Sunt mai multe tipuri de epilepsie,
ele se caracterizeaza prin elemente clinice(localizata sau generalizata) si elemente ale
EEG(metoda de examinare care inregistreaza activitatea electrica a creierului unde
exista modificari specifice)

3. Epilepsii generalizate: In aceste epilepsii are loc activarea paroxistica a intregului


cortex cerebral
- Epilepsia grand mal este generalizata,respectiv are loc activarea paroxistica a intregului
cortex cerebral. Este caracterizata prin pierderea completa s starii de constienta si prin
aparitia crizelor clonico-tonice(convulsii).
o Debutul este brusc cu pierderea starii de constienta, prezinta frecvent
tarumatisme severe
o Faza tonica dureaza 30-40 de secunde, apare contractia in totalitate a muschilor,
capul in hiperextensie, maxilarele sunt inclestate, isi musca frecvent limba.
Pacietul este in apnee, cianotic, apoi se trece in
o Faza clonica care dureaza cam 1 minut cu convulsii tonico-clonice generalizate ce
afecteaza membrele, fata si muschii respiratori. Globii oculari prezinta miscari
neregulate. Exista hipersialoree, secretie spumoasa la nivelul cavitatii bucale.
Muscarea limbii se poate produce si in aceasta etapa. Convulsiile au intensitate
fluctuanta. In aceasta faza ROT sunt exagerate si prezinta semnul Babinski.
o Faza de rezolutie dureaza 15-20 minute cu hipotonie generalizata, are loc
relaxare sfincteriana, respiratie zgomotoasa. La unii pacienti urmeaza somnul
post-critic care poate sa lipseasca, altii devin agitati. Revenirea la starea de
constienta se face treptat, trecand prin confuzie si dezorientare. Dupa criza
pacientul nu isi aminteste ce s-a intamplat. Modificarile EEG sunt generalizate, in
ambele emisfere, extinse.

- Epilesia petit mal este generalizata, apare foarte frecvent la copii. Pacinetii isi pierd
complet starea de constienta pt 10-20 de secunde, pierderea de constienta poate fi si
incompleta. Debuteaza la 4-8 ani si dispare la pubertate la 70% din pacienti. Pacientul
ramane nemiscat, are o privire fixa, nu raspunde la intrebari. Activitatea se reia din locul
in care a fost oprita. Criza poate trece neobservata. Are aspect caracteristic pe EEG.

4. Epilepsii partiale: reprezinta activarea paroxistica a unei singure regiuni corticale,


fara pierderea completa a starii de constienta. De cele mai multe ori poate sa inceapa cu
o criza focalizata si apoi aceasta hiperactivitate hipersincrona sa se generalizeze
determinand crize partiale secundar generalizate. Epilepsiile partiale pot fi simple unde
constienta nu este afectata sau complexa unde este starea de constienta este alterata.
EEG arata modificari specifice in zona corticala afectata(varfurile si complexele
varfurilor)
- Epilepsiile partiale simple reprezinta activarea paroxistica a unei singure regiuni
corticale, fara pierderea completa a starii de constienta. Manifestarile pot fi variate:
o senzoriale(vizuale, auditive, olfactive, senzitive -parestezii, pierderea sensib pe
un hemicorp asemanatoare cu crizeje motorii jacksoniene),
o Motorii, criza jacksoniana este frecventa, pacientii au contractii ritmice la nivelul
unui segment care apoi se intinde pe intregul hemicorp, pacientii pot avea
devierea globilor oculari spre partea opusa, criza oculoclonica
o Crize afazice: blocaj verbal
- Epilepsiile partiale complexe reprezinta activarea paroxistica a unei singure regiuni
corticale, cu alterarea starii de constienta.Cand apare criza activitatea verbala inceteaza
pacientul nu mai raspunde la stimuli, apoi au amnezia crizei. Prezinta activitati simple
sau complexe de care nu isi dau seama(mesteca, se scarpina, isi ling buzele, umbla fara
scop, discurs incoerent care nu poate fi oprit) si fenomene pishice(senzatii de dj vu,
jamais vu).
5. Starea de rau epileptic: reprezinta aparitia unor crize una dupa alta fara pauze intre
ele sau prelungirea unei limite, in cazul epilepsiei grand mal fiind de 5 minute. Starea de
rau epileptic reprezinta o urgenta.
- Starea de rau grand mal reprezinta repetarea crizelor tonico-clonice una dupa alta. Pot
sa determine tulb importante: hipertermie, deces, SCR. Acestea au rata de mortalitate
mare. Poate fi cauzata de intreruperea brusca a unui tratament, fie de alte afectiuni
- Starea de rau petit mal: apare in cazul ineficientei tratamentului antiepileptic
- Starea de rau epileptic cu crize partiale: prelungirea crizei care poate deveni permanta

6. Etiologia epilepsiilor: Exista foarte multe cauze care ar putea sa determine aparitia
acestei activitati hipersincrone. Epilepsiile idiopatice nu au o cauza decelabila(epilepsiile
copilului). Eepilepsiile secundare au o cauza certa, uneori tratabila: tumori, sechele ale
AVC, TCC(cele mai multe epilepsii ale adultului).

7. Diagnostic: Diagnosticul tipului de criza se face dupa recomandarea ligii internatioale


a luptei impotriva epilepsiei: aspectul clinic(debut brusc, durata scurta in care apar
semne de suferinta a unei arii cerebrale sau a intregului cortex, daca este alterata starea
de constienta sau nu, sfarsit brusc cu revenire la starea ant fara semne neurologice
ulterioare, dupa criza p poate sa aiba somnolenta, cefalee, miaglii dupa criza tonico-
clonica generalizata, stare confuzionala, deficite neurologice tranzitorii care tin
maximum 24 ore, recurenta crizelor) si inregistrarea EEG(care permite dg tipului de
epilepsie, focala sau generalizata). Ex neuroimagistie sunt utile in cazul epilepsiilor
secundare: evidentiaza tumori, anomalii vasculare, procese infectioase. Nu este boala
epileptica daca criza epileptica e unica, daca crizele epileptice se fac pe fondul unei
afectuni acute(stari febrile, meningita).

8. Dg dif: in crizele grand mal: sincope, crize isterice. In crizele partiale: accidentul
ischemic tranzitor(dureaza mai mult), atac migrenos, manif paroxistice neepileptice
9. Tratament: In primul rand sunt importante pastrarea calmului, prinderea pacientului
sa nu cada, sa nu prezinte traumatisme. Dupa cadere trebuie protejat capul, se aseaza in
decubit lateral. Nu se adm alimente, apa, medicamente orale postcritic.

In faza de rezolutie se introduce o popa Guedel, se aspira secretiile, se curata


tegumentele, se schimba hainele, se dezinfecteaza si trateaza eventualele plagi,
pacientul este instalat intr-un pat, acoperit cu o patura(a fost transpirat si ii este frig) si
izolat cateva ore in liniste.

Pentru o criza unica nu se adm medicamente. Daca se repeta crizele se rec adm IV a 10
mg Diazepam(lent, in 3 minute). Nu se rec adm Im fenobarbital pt ca actiunea lui se inst
tardiv si daca se repeta crizele si pacientul necesita adm de Diazepam creste riscul de
stop respirator.

Pentru crizele Grand Mal sunt de prima intentie: Valproat(ef adverse hep, citopenie,
crestere in greutate), Lamictal
Pentru crizele Petit Mal: Etosuximid, Valproat
In crizele partiale si partiale secundar generalizate: Carbamazepin(hepatic, citopenie),
Valproat
In starea de rau epileptic: Diazepam, Clonazepam, Fenitonin(tulb cerebeloase), IV lent,
cu supravegherea functiei resp. Se adm oxigen pe masca.

Scopul trat este controlul crizelor. Principiul de baza e monoterapia. Se incepe cu un


medicament adecvat crizei, in doze mici pana la doza maxima. Daca trebuie schimbat se
incearca altul(se incepe cu doze mici, se ajunge progresiv la doza maxima si dupa aceea
se scade progresiv doza primului medicament, intreruperea brusca a unui antiepileptic
poate provoca crize). Se ajunge la asocierea a 2a antiepileptice in cazurile severe. In
asocieri un antiepileptic poate scadea eficienta celuilalt. Nu se adm 2 antiep cu efect
toxic
In crizele epileptice secundare tratamentul e cauzal si antiepileptic.
Se ia in considerare suceptibilitatea la efecte secundare (daca are hepatita nu va primi
Valproat, Carbamazepin). Aprecierea efectului trat se face doar dupa prezenta crizelor,
scopul ar fi crize 0.
In orice afectiune trebuie explicat care sunt beneficiile si riscurile tratamentului si
importanta altor lucruri cum ar fi: repectarea ritmului circadian, evitarea excitantelor,
cafeaua, evitarea ef fizic sustinut, a starilor conflictuale, imbolnaviri.
Trat chirurgical se face in crizele focalizate.
10. Reguli de viata si elemente importante in educatia pacientilor cu
epilepsie
Pe langa respectarea tratamentului pacientii trebuie invatati sa aiba regulu de viata care
duc la scaderea frecventei crizelor:
- Respectarea unui ritm circadian normal(somn suficient noaptea)
- Evitarea alcoolullui, a drogurilor
- Se poate consuma ceai si cafea in cantitati mici
- Evitarea sporturilor solicitante care prin hiperpnee pot produce crize sau care pot
produce accidente, inot, alpinism
- Evitarea activitatilor profesionale care necesita atentie si vigilenta prelungita, masini in
mers
- In Romania, afectiunea impiedica obtinerea permisulu de conducere
- In cazul epilepsiilor reflexe se recomanda evitarea declansatorilor
- Trebuie notate crizele
-

11. Pronostic

12. Manifestari paroxistice neepileptice

- Migrena
- Tetania
- Somnambulism
- Cosmarul nocturn
- Ipersomnii
- Manif paroxistice psihiatrice