SINDROAMELE SENZITIVE

1. Sindrom senzitiv nevritic---- tulburări de sensibilitate în teritoriul de distribuţie al unui nerv

periferic.
Subiectiv: dureri şi parestezii în teritoriul cutanat de distribuţie al nervului periferic afectat
Obiectiv: hipo sau anestezie în teritoriul cutanat de distribuţie al nervului periferic afectat
2. Sdr senzitiv polinevritic ---tulburările de sensibilitate sunt simetrice şi bilaterale
Subiectiv: dureri şi parestezii cu character distal
Obiectiv: hipo sau anestezie cu caracter distal, în mănuşă sau în ciorap
3. Sindr senzitiv de plex--- tulb de sensibilitate subiectivă şi obiectivă în teritoriul cutanat al
plexului respectiv.Pot fi associate şi paralizii ale muşchilor inervaţi de plexul respective
4. Sindr senzitiv radicular--- e afectată o rădăcină posterioară.Simptomatologia va fi pe
dermatomul corespunzător rădăcinii afectate
Subiectiv: parestezii şi durere.Caracterul durerii radiculare :
- iradiază de la centru spre periferie
- e accentuată de manevrele de elongaţie ( Laseque, Neri, Bonnet)
- e accentuată de tuse, strănut, defecaţie
Obiectiv: hipoestezie în teritoriul corespunzător rădăcinii.Pt anestezie trebuie afectate 3 rădăcini( un
dermatom primeşte fibre sensitive de la cel puţin 3 rădăcini posterioare)
5. Sdr senzitive medulare :
A) Sdr de corn posterior :
Subiectiv : dureri şi parestezii pe dermatomul corespunzător rădăcinii, cu caracter suspendat, de aceeaşi
parte cu leziunea
Obiectiv: pierderea sensibilităţii termice şi dureroase cu conservarea sensibilităţii tactile fine şi
profunde conştiente.Tulburările de sensibilitate sunt unilaterale, au caracter suspendat, cu integritatea
teritoriului supra şi subiacent
B) Sdr de substanţă cenuşie centrală
Subiectiv: dureri şi parestezii cu caracter suspendat bilateral
Obiectiv: tulb de sens termoalgezică cu caracter suspendat, bilateral
C) Sdr de cordon posterior:
Se pierde sensibilitatea profundă conştientă şi epicritică sublezional.Apar tulb ale simţului poziţiilor,
tulb ale stereognoziei, ale sens vibratorii, tulb ale dermolexiei, ale topognoziei.În afectarea cordoanelor Goll şi
Burdach reflexele sunt abolite şi apare hipotonia
D) Sdr de cordon lateral :
Apare disociaţia termoalgezică de sensibilitate cu abolirea sens termice şi dureroase de partea opusă
leziunii ( disociaţie siringomielică)
E) Sdr de hemisecţiune medulară : ( Sd Brown-Sequard)
De partea leziunii : - pierdrea sensibilităţii profunde conştiente şi tactile fine(sublezional)
- sdr piramidal sublezional
- bandă de anestezie suspendată pt toate tipurile de sensibilitate
- - deasupra benzii de anestezie se găseşte zonă de hiperestezie prin iritarea
rădăcinilor
Dacă leziunea e cervicală, (deasupra lui C5), apare hemiplegie de aceeaşi parte cu leziunea .
Dacă leziunea e sub T2, apare monoplegie

1
 De partea opusă leziunii : tulb ale sensibilităţii termoalgezice
F) Sdr de secţiune medulară totală :
Evoluează în trei faze:
● stadiul de şoc medular: deficit motor para/ tetra plegic flasc sublezional
anestezie pt toate tipurile de sensibilitate bilateral
abolirea ROT şi cutanate, RCP indifferent
tulb sfincteriene, tulb trofice, tulb vegetative
Acestea apar sublezional
●stadiul de automatism medular
Sublezional motilitatea voluntară e absentă, există anestezie pt toate tipurile de sensibilitate, reapar
unele reflexe: vegetative ( evacuarea reflexă a vezicii), apariţia semnului Babinski, apariţia rreflexului
de triplă flexie, apar ROT uneori vii, reflexele de extensie încrucişată prezente.Apare hipertonia, apar
tulb trofice
●stadiul terminal ---reapare tetra/paraplegia flască, abolirea ROTurilor,atrofii musculare mari.Apar
infecţii urinare, cutanate.Evoluează spre deces.

6. Sdr senzitiv talamic:

Obiectiv : abolirea sensibilităţii de partea opusă leziunii talamice.Există prevalent afectată sens profundă, iar
cea superficială mai discret afectată
Subiectiv: apare durerea intensă, penibilă, accentuată de emoţii, frig, schimbarea poziţiei , atingeri
fine..Durerea e rezistentă la tratament şi apare mai mult în timpul nopţii.Iradiază de la distal spre
proximal.Există discordanţă între intensitatea stimulului şi intensitatea durerii, precum şi între felul stimulului
şi intensitatea durerii.
Sindromul talamic clasic asociază şi o discretă hemipareză trecătoare, precum şi ataxie prin afectarea sens
profunde.

7. Sdr senzitiv de trunchi cerebral:

Fasciculul spinotalamic şi lemniscul medial parcurg bulbul, puntea , mezencefalul.
- leziunile bulbare şi jumătatii inferioare a punţii determină sindrom altern senzitiv: de partea
leziunii hipoestezie la nivelul hemifeţei iar de partea opusă : hipoestezie la nivelul hemicorpului( e
afectată sens termică şi dureroasă).Apare în leziunile retroolivare.În leziunile bulbare pot apare şi
tulb de sensibilitate profundă, dar cînd leziunile sunt mediane(afectarea cord Gollşi Burdach)
- în leziunile jmătăţii superioare a punţii şi ale mezencefalului: tulb de sensibilitate la nivelul
hemicorpului şi hemifeţei de partea opusă leziunii( s-au încrucişat fibrele trigeminotalamice).

8. Sdr senzitiv cortical:

Apar tulburări ale sensibilităţii exteroceptive şi proprioceptive de partea opusă leziunii.
Tulburările de sens proprioceptivă sunt mai accentuate, căci sens exteroceptivă are proiecţie dublă).
Mai apar:
- astereognozia ( pacientul e cu ochii închişi, iar noi îi punem un obiect în
mînă , pe care trebuie să îl recunoască.Astereognozie--- nu îl recunoaşte.Dacă nu recunoaşte forma
obiectului----- amorfognozie.Dacă nu recunoaşte materialul din care e făcut obiectul----
ahilognozie.
- atopognozie—nu recunoaşte locul unde se aplică stimulul

2
- adermolexie—nu recunoaşte cifrele sau literele pe care medical le descrie pe
tegumentul pacientului)
- hemiasomatognozie – nu îşi recunoaşte o jumătate de corp
- anozognozie --- pacientul neagă existenţa deficitului motor
- anosodiaforie --- pacientul e indiferent faţă de boală.
Aceste ultime trei aspecte apar în leziunile emisferului nedominant.