Cefaleea cluster si hemicrania paroxismala sunt forme de cefalee

primara.
Cefaleea cluster: Manifestari-paroxisme dureroase ce survin zilnic
intro serie de durate variabile(30-120min) timp de citeva saptamini urmate
de un calm total.Durerea este brutala, sfredelitoare si penetranta, centrata pe o
orbita, aparind des noaptea la acceasi ora (cefalee de tip destepptator). Semne
vegetative din partea durerii-ochiul devine rosu si lacrimeaza, nara este
obstructionata sau apare rinoree apoasa.Poate aparea ipsilateral semnul HornerClaud Bernar, edemul pleoapei si hipersudoratie.
Tratamentul atacului dureros: spray nazal(dihidroergotamina),
triptane, inhalatia oxigenului pur timp de 10 min.
Tratamentul profilactic:litiu carbonat, antagonisti ionilor de
calciu(verapamil)
Hemicrania paroxismala cronica este identica dupa aspectle ei clinice cu cefaleea
cluster, doar ca are o durata mai scurta si nu evoluaeaza in ciorchine.
Tratament: indometacina
Lobul frontal. Semne de afectare
Deosebim 3 zone distincte a lobului frontal:
zona motorie,premotorie,prefrontala.
Afectarea ariei motore determina o simtomatologie paroxistica (epilepsie
motorie partiala-jacksoniana) sau motrica deficitara.
Zona prefrontala responsabila de functiii cognitive superioare ;
planificare,organizare,solutionarea problemelor,atentie selectiva,
personalitate.Afectarea careia determina pierderea uniaterala a mirosului,apatie
si inertie motorie, comportament dezinhibat,pueril,schimbari de
directie,schimbari de dispozitie, tendinta spre
calambura,hipersexualitate,tulburarri de atentie,memoriesi invatare,tulburari
vegetative(tahicardie,contractii intestinale sau urgente medicale),dificit al gindirii
abstracte si functiilor executive(functii de alegre a solutiilor pentruu a ajunge la
un efect,de planificare, control si evaluarea rezultatelor)

Zona premotorie- de modificarea miscarilor.La afectarea ariei premotorielipsa initiativei de a vorbi si fluiditatii limbajului, apraxia mersului:lipsa initiative
pentru mers, mersul in foarfece,reactii de magnet(apraxia Denny-Brown),
reflexe de prehensiune si tatonare a miinilor si picioarelor
Sindromul afectarii maduvei spinarii in semisectie transversa
S. neurologic determinat de leziunea unei jumatati laterale a maduvei spinarii,
prin traumatism, hemoragie, tumora, hernie , mielite. Se caracterizeaza prin
pareza centrala si anestezie profunda de tip conductor (leziunea fasciculelor goll si
Burdach) de partea leziunii si abolirea sensibilitatilor termica, dureroasa si uneori
tactila a jumatatii contralaterale a corpului.
1. Cile conductive ale sensibilitii superficiale. Felurile de dereglare a
sensibilitii. Examenul neurologic.
Sensibilitatea proprietatea organismului de a recepiona excitrile provenite din
mediul extern sau organe i de a rspunde prin diverse reacii.
Sensibilitate superficial senzaiile provenite de la receptori externi (durere,
termic i tactil). Este sensibilitate epicritic, fin.
Calea sensibilitii superficiale:
Este format din 3 neuroni.
Primul neuron se afl n ganglionul spinal. Axonul acestuia trec prin radiculele
posterioare n mduva spinrii, n cordonul posterior, formnd sinaps cu al
doilea neuron n cornul posterior. Dendritele pleac spre dermatomul
corespunztor nervului spinal (dermatomul este zona inervaiei cutanate a unui
ganglion intervertebral).
Axonul neuronului doi trece prin comisura anterioar, de partea opus, n
cordonul lateral. Aceast trecere se face oblic, cu 1-2 segmente mai sus. Axonul se
ridic n sus, trece prin trunchiul cerebral pn la nucleii ventro-laterali ai
talamusului, constituind al treilea neuron. Aceast cale constituie tractul spinotalamic.
n bulb, tractul se afl dorsal de olive, iar la nivelul punii i mezencefalului, dorsal
de lemniscul medial.

Axonul neuronului trei urmeaz spre cortex, trecnd prin braul posterior al
capsulei interne, posterior de tractul piramidal. Aceasta constituie tractul talamocortical, care se ramidic formnd corona radiata, i ajunge la circumvoluiunea
postcentral a lobului parietal. n ariile senzoriale corticale, are loc repartizarea
somatotopic a cilor conductive, astfel n partea superioar avem sensibilitatea
membrului inferior, iar n partea inferioar pentru fa, membrul superior, cutia
toracic i abdomen.
Feluri de dereglare a sensibilitii:
- hiperestezie: recepie mai intens
- hipoestezie: recepie mai slab
- anestezie: lipsa recepiei
- hiperpatie: modificarea pragului recepiei
- dizestezie: dac este aplicat cldur, bolnavul percepe rece, i invers
- poliestezie: o senzaie dureroas nglobeaz mai multe excitaii
- parestezie: senzaii anormale precum amoreal, nepturi, furnicturi
- algie talamic: durere cu caracter special, spontan, cu hiperpatie. Se intensific
la orice excitaie n jumtatea corpului opus leziunii
- algie fantom: la excitarea talamusului optic, apar dureri n membrul amputat
- cauzalgie: dureri difuze vegetative fr a cunoate cauza

3.2.1. Examenul sensibilitii algice se realizeaz n mod ideal cu un dispozitiv

de unic folosin produs n mod industrial special pentru acest scop, care are un
capt ascuit metalic i unul neascuit (bont) confecionat din plastic. n practica
de
rutin se folosete acuorul asociat la ciocnaul neurologic. Important este s nu
se admit lezarea tegumentelor pacientului, n acelai timp aplicndu-se o
excitaie

suficient de dureroas, dar nu tactil. n cercetrile tiinifice se folosete

dispozitivul
propus de savantul fiziolog din Wrzburg/Germania Max von Frey, cunsocut sub
denumirea de Filamentul (Prul)-Von-Frey. La compartimentul de verificare se vor
aplica
pe suprafaa eventual sntoas excitaii att cu captul ascuit ct i cu cel bont
al
dispozitivului pentru a verifica gradul de nelegere i veridicitate - cooperativitate
a
pacientului. Examenul propriu-zis sau regulile de control a sensibilitii algice,
respectarea crora contribuie la detectarea att a felurilor, ct i a tipurilor de
dereglare,
sunt urmtoarele:
1. Excitaia se aplic n direcie cranial - caudal;
2. Excitaia se aplic n mod simetric (stnga dreapta);
3. Pe extremiti excitaia se aplic pe perimetru;
4. Pe extremiti excitaia se aplic (compar) proximal distal (umr, antebra mn propriu-zis; coaps, gamb talon, plant).
3.2.2. Examenul sensibilitii tactile al pielii se efectuaz cu pernuele
degetelor sau cu o bucic de bumbac. Pe mucoasa buzelor examenul se face cu
un
bastonanvelit cu bumbac la capt. La compartimentul demonstrarepacientului i
se
explic s rosteasc interjecia Da! atunci cnd nemijlocit simte atingerea.
Regulile
controlului sensibilitii tactile includ urmtoarele compartimente:
1. Excitaia se aplic n direcie cranial caudal, ncepnd de pe frunte;
2. Excitaia se aplic n mod simetric (stnga dreapta);

3. Pe extremiti excitaia se aplic pe perimetru;

4. Pe extremiti excitaia se aplic (compar) proximal distal (umr, antebra mn propriu-zis; coaps, gamb talon, plant).
3.2.3. Examenul sensibilitii termice urmeaz a fi realizat cu ajutorul a dou
eprubete umplute cu ap de temperatur diferit. La compartimentul
demonstrareal examenului clinic pacientul va fi instruit la aplicarea eprubetei cu
ap cald s spun Cald!, la aplicarea eprubetei cu ap rece Rece
Astfel regulile de control se reduc doar la urmtoarele:
1. Excitaia se aplic n direcie cranial caudal, ncepnd de pe frunte;
2. Excitaia se aplic n mod simetric (stnga dreapta).

2. Mezencefalul, nervii oculomotori III, IV: particularitile anatomo-fiziologice,

semnele de afectare.

Mezencefal
Face parte din trunchiul cerebral. Este continuarea punii. Format din 2 pedunculi
cerebrali. Faa anterioar este o zon triunghiular cu vrful spre caudal, fosa
interpeduncular. Faa posterioar este substana perforat posterioar, zon
perforat de arterele cerebrale posterioare. Faa medial este locul originii
nervilor oculomotori. Pe faa lateral este ncruciat nervul trohlear.
Nervul oculomotor III
Inerveaz muchii externi ai g.o, cu excepia extern drept i oblic superior,
ridictor al pleoapei superioare, sfincterul pupilei, muchi ciliar.
Este alctuit din 2 neuroni. Neuronul central este n regiunea inferioar a
circomvoluiunii precentrale, axonii acestuia intr n tractul cortico-nuclear.
Neuronul periferic este reprezentat de 5 nuclei, care sunt localizai n pedunculi
cerebrali, la nivelul tuberculilor cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului.
Semne de afectare

Semnul clinic principal care permite diferenierea leziunii nucleare de cea a

nervului, este starea de inervaie a ridictorului pleoapei superioare i a dreptului
intern al g.o.
Strabism divergent - n leziunea nucleului sufer toi muchii externi pe partea
afectat, cu excepia dreptului intern, care se deconecteaz pe partea opus.
Respectiv g.o din partea opus este deviat n afar pe contul dreptului extern.
Oftalmoplegie extern dereglarea funciei muchilor externi.
Sindrom altern Weber atunci cnd n afeciunea nuclear se include i
pedunculul cerebral, este o afectare a nervului III de tip periferic pe partea
respectiv i hemiplegie central pe partea opus.
Sindrom Benedict focarul patologic este n partea dorso-medial a
mezencefalului, leziunea nervului III tip periferic, aezat pe partea respectiv a
focarului, coreoatetoz cu tremor intenionat n extremitile din partea opus.
Oftalmoplegie intern: midriaz (dilatarea pupilei, n urma paraliziei
iridoconstrictorului), se deregleaz reacia i acomodarea la lumin, anizocorie
(papile de diferite dimensiuni).
Ptoz (pareza muchiului ridictor al pleoapei superioare).
Nervul trohlear IV
Inerveaz muchiul oblic superior (ntoarce g.o. n jos i n afar).
Este alctuit din 2 neuroni. Neuronul central este reprezentat de celule corticale
din partea inferioar a circomvoluiunii precentrale, axonii crora fac parte din
calea cortico-nuclear, i ajung la nucleul perechii a IV pe ambele pri. Apoi
axonii se plaseaz n pedunculii cerebrali la nivelul tuberculilor cvadrigemeni
posteriori ai mezencefalului, constituind neuronul periferic. De aici fibrele trec
prin substana cenuie central, coboar ctre vl medular unde se intersecteaz,
apoi apar n urma tuberculilor cvadrigemeni posteriori i coboar la baza
creierului. Aici nervul trohlear se deplaseaz spre peretele lateral al sinusului
cavernos, ptrunde n orbit prin fisura orbital superioar, inervnd muchiul.
Semne de afectare
Limitarea micrilor g.o. n jos i n afar

Diplopie (percepere dubl a imaginii unui obiect) la privire pe vertical n jos i

ceva ntr-o parte.

3.Cefaleea. Clasificarea internaional. Cefaleele primare i secundare.

Specificul anamnezei la pacientul cu cefalee.
Cefalee primara
-migrena
-cefalee de tensiune
-cefaleea cluster
-cefalee deiverse fara leziuni structurale
Cefalea secundara
-traumatism
-tulburari vasculare
-tulburari intracraniene nonvasculare
-utilizarea subs. Si sistarea lor
-infectii noncefalice
-tulburari metabolice
-tulburari ale structurilor faciale si craniene
-nevralgii craniene,dureri ale trunchiurilor nervoase
Anamneza specific e sa apreciem starea de constiinta,dispozitie,intelectual.se
masoara TA,se masoara daca valorile cresc in timpul cefaleei,importanta e
constatarea edemelor in regiunea fetei,cianoza mucoaselor,ce ar sugera o
insuficienta venoasa.De evedentiat prezenta sau absenta semnelor
meningiene,semnelor de focar(tulburari de
motilitate,coordonare,sensibilitate).Palparea muschilor pericranieni,cervicali si a
centurii scapulare pot constata zone dureroase su hipertonus.Ex.oftalmologic e
necesar pentru a sesiza o maladie cerebrala ce duce la cefalee.

1. Caile conductive a sensibilitatii profunde.

Primul neuron este prezentat prin celule pseudounipolare ale ganglionilor
intervertebrali. Dendritele pornesc la periferie spre receptorii spirali ai
tendoanelor. Fibrele pentru sensibilitatea tactila ajung la receptori sub forma
corpusculilor Merkel si Meissner. Axonii neuronilor I prin radiculele posterioare
intra in cordoanele posterioare ale maduvei spinarii de aceeasi parte a ei si se
ridica in sus in componenta fasciculelor Goll si Burdach pana la bulbul rahidian. (N
II). Calea spinotalamica a sensib profunde trece prin cordoanele medulare
posterioare. Incrucisarea are loc la nivelul olivelor bulbare. Pe partea opusa sensib
profunde se uneste cu cea superficiala formeaza lemniscul medialis/
Calea sensib comune trece prin 1/3 post al bratului posterior al capsulei interne
Neuronul III talamus optic, analizatorul cortical, girus postcentralis
Tipurile de dereglare a sensibilitii:
- hiperestezie: recepie mai intens
- hipoestezie: recepie mai slab
- anestezie: lipsa recepiei
- hiperpatie: modificarea pragului recepiei
- dizestezie: dac este aplicat cldur, bolnavul percepe rece, i invers
- poliestezie: o senzaie dureroas nglobeaz mai multe excitaii
- parestezie: senzaii anormale precum amoreal, nepturi, furnicturi
- algie talamic: durere cu caracter special, spontan, cu hiperpatie. Se intensific
la orice excitaie n jumtatea corpului opus leziunii
- algie fantom: la excitarea talamusului optic, apar dureri n membrul amputat
- cauzalgie: dureri difuze vegetative fr a cunoate cauza
Examen sensibilitate
>Sensibilitatea mio-artro-kinetica : bolnavul cu ochii inchisi apreciaza in ce pozitie
se afla un membru sau un segment de membru (un deget , gamba , antebratul ...)

>Sensibilitatea vibratoare : se examineaza cu un camerton plasat pe eminentele

osoase:olecran, spina iliaca anterio-superioara , maleola ...; Bolnavul simte
vibratia camertonului .
>Barognozia sau simtul greutatilor : consta in aprecierea greutatii unui obiect , pe
care examinatorul il da bolnavului .
>presiunea : apare la apasarea pe tegumente si organe .

2.Semiologia dereglarilor de mers.

Mersul este constituit din acte motorii complexe, care necesita integrarea
armonioasa intre cortex, sistemul motilitatii voluntare, sistemul de coordonare si
echilibru ale cerebelului si sistemului vestibular, sistemele de reglare
extrapiramidale, reticulare, ale cailor nervoase medulare, motorii si
proprioceptive, neuronii motorii periferici si sistemul muscular. Lezarea oricarui
din aceste sisteme produce perturbari specifice ale mersului.
Particularitati clinice de diagnostic topic si etiologic.
1. Mersul stepat unilateral= caract prin picior atarnat, datorat paraliziei
muschilor flexori dorsali ai piciorului. Mersul devine dificil din cauza
atarnarii piciorului din glezna. Compensator pacientul flexeaza exagerat
coapsa, iar la aplicarea plantei piciorului pe sol, aceasta cade brusc. Et =
paralizia n.sciatic popliteu extern determinat deseori de hernie discala
lombara L4 cu compresiunea radacinii L5; monoplegie crurala
contralaterala de nivel cortical parasagital de etiologie tumorala,
traumatica sau vasculara; traumatisme-fracturi ale oaselor gambei cu
afectarea nervului peroneal sau procese compresive- simptom de canal
tarsian.
2. Mersul stepat bilateral= in cazul parapareza inferioara periferice cu
afectarea preponderenta a muschilor anteroextensori ai gambei. Et=
polineuropatie; polineurita; patologie de nivel topic medular-epiconus;
distrofie musculara progresiva cu parapareza simetrica atrofica,
preponderent a muschilor peronieni, picior in pozitie ver equina;
3. Mersul in herniile de disc= mers lent, pacientul se sprijina cu mana de
sold sau de regiunea lombara cu piciorul afectat mergand pe varf, corpul

fiind aplecat inainte, membrul afectat in flexie, laba piciorului in flexie

plantara. In timpul mersului pozitia corpului e in anteflexie, aspect de
femeie gravida. In cazul herniei de disc L4 in postura, bolnavul prezinta o
scolioza homo- sau heterolaterala, care deseori poate fi insotita cu
cifoza toracica.
4. Mersul de rata= este leganat, asociat cu lordoza accentuata a coloanei
vertebrala la nivelul dorso-lombar, talie de viespe cu andomenul
proeminent, ventral avand aspect batracian consecutiv. Et distrofiile
musculare progresive se datoreaza tulburarilor metabolismuluienzimopatii eredo-familiale cu acumularea unor enzime.
5. Mersul monotonic= mers lent cu effort, din cauza unei dificultati de
relaxare a muschiului; mersul devine mai usor, mai liber, pe masura ce
miscarile se repeta, iar dupa o perioada de repaus, mai ales dimineata la
desteptare, din nou se agraveaza. Frigul emotiile accentueaza
dereglarile; bolnavii au un spect atletic,herculian; muschii sunt
proeminenti, iar la palpare consistenti.
6. Mersul miastenic= intensificarea progresiva a slabiciunii fortei si
fatigabilitatii musculare in timpul mersului, activitatii fizice; ameliorarea
evidenta a manifestarilor clinice dupa repaus si somn; fluctuarea
simptomatologiei ca intensitate in decurdul aceleiasi zile; fenomenul de
generalizare a asteniei musculare cu implicarea ulterioara a muschilor
inervati de nervi cranieni; administraea preparatelor anticolinergice
produc ameliorarea fatigabilitatii musculare, devenin d un criteriu de
diagnostic cert in miastenie. Deseoro e legata de patologia timusului.
7. Mersul tabetic= mers talonat, hipermetric. Bolnavul in timpul mersului
ridica dezordonat prea sus inegal picioarele, aruncandule inainte si apoi
calcand brusc cu putere pe calcai, producand un zgomot calca prin
tacamuri; intimpul mersului priveste cu atentie solul, isi controleaza
mersul-merge cu ochii; tulburarile de mers se agraveaza daca vederea
este limitata sau daca deplasarile decurg in spatii intunecoase, pe timp
de noapte; dereglarile sunt determinate de afectarea sensibilitatii
profunde constiente si sunt asociate cu hipotonie musculara si deseori
are flexie osteotendinoasa. Semnul Romberg este pozitiv. Lipseste
nistagmusul, dizartria, caracteristice pentru mersul cerebelos.

8. Mersul vestibular= mers in stea, cu devieri laterale de partea leziunii,

asociat cu ameteli, nistagmus si deseori cu dereglari cohleare, simptom
Romberg pozitiv. Patogenia poate fi de nivel periferic(labirintite sau
lezarea n.periferic) si de nivel nuclear vestibular cu conexiunile lor (sd
vestibular central periferic). Etiologie diversa- vasculare, tumorale,
virale, infectioase.
9. Mersul cerebelos= pacientii nu pot pastra linie dreapta in timpul
mersului, dar devieaza, picioarele si bratele indepartate cu tendinta de
cadere anterior sau lateral, in corespundere cu partea afectata a
vermisului.
10.Mersul cerebelos-tabetic= este o asociere a mersului cerebelos si cu cel
tabetic;
11.Mersul spastic unilateral= mers cosind incet teapan; din cauza
hipertoniei spastice musculare, prin afectarea tractului piramidal,
bolnavul nu poate flexa piciorul in genunchi;
12.Mersul spastic bilateral= desprinde cu greu si putin picioarele de sil,
flexia in genunchi fiind limitata; pentru a pasi este nevoit sa se aplece
inainte, spre partea opusa a piciorului care trebuie sa paseasca, sau
coseste cu ambele membre inferioare;
13.Mersul cerebelos spastic= este asocierea mersului cerebelos cu cel
spastic prin afectarea structurilor anatomice ale fibrelor corticomedulare si cerebeloase.
14.Mersul parkinsonian=apare din cauza hipertoniei difuze extramedulare;
mersul devine lent greoi rigid cu pasi mici, cu trunchiul aplecat anterior,
parca ar fugi dupa centrul de greutate; in timpul mersului lipsesc
miscarile automate de balansare a mainilor, ele fiind in pozitie de de
flexie, apropiate de corp; uneori mersul este trepidant, bolnavul face
pasi mici pe loc, fara sa inainteze, retropulsii sau nu se poate opri din
mers; patogenia mersului consta in afectarea sistemului palido-nigral ce
conduce la dereglari ale neuromediatorilor dopaminergici.
15.Mersul hiperkinetic=are aspect de dans; miscari involuntare de flexie si
extensie a membrelor sla nivelul soldului cu miscari bruste, cu proiectia

bazinului: inainte de rotatie laterala; miscarile se accentueaza in timpul

emotiilor, apar la afectarea ganglionilor subcorticali;
16.Mersul cortical frontal= ataxie frontala, manifestata prin lateropulsie de
partea leziunii si retropulsie, cauzata de afectarea tractului frontoponto-cerebelar-spinal, contribuie la tulburareadesfasurarii armonioase
a mersului;
17.Apraxia mersului= forma de tulburare de mers , de nivel cortical,
cauzata de leziuni bilaterale ale lobului frontal in absenta semnelor de
focar; pacientii fac pasi mici, precipitanti; continuarea mersului este
imposibila, iar dupa o pauza ciclul se repeta; in timpul mersului
pacientul pune piciorul drept trecand de linia medie, aproape acolo
unde trebuie sa calce cu piciorul stang; foloseste bastonul, deoarece
piciorul drept se incruciseaza, mers de vulpe.
18.Mersul la senili= are o atitudine in flexie a trunchiului cu flexia bratelor
si genunchilor; o diminuare a balansarii membrelor superioare si o
scadere a lungimii pasilor; apare dificultate si nesiguranta la mers, ei
executa greoi miscarile rapide.
19.Mersul isteric= apare la indivizii de personalitate neurotica, de etiologie
psihogena; pacientii imita unul sau mai multe membre, mono-, para- sau
hemipareza de origine organica; mersul este bizar; absenta simpotmelor
obiective neurologice.
20.Mersul simulat= la persoanele care in mod intentionat simuleaza boala,
prezentand dreglari de mers pt a obtine un avantaj- buletin de boala sau
grupa de invaliditate.

3.Cefaleea de tip tensional (musculo-tonic): manifestrile clinice, tratamentul.

-este o entitate clinica care se manifesta prin episoade sau stari de dureri de cap
de intensitate usoara sau moderata ce nu afecteaza activitatea zilnica si nu se
amplifica la efort fizic.Durerea este bilaterala cu senzatie de presiune,de
constringere sau de greutaate si nu e pulsatila,nu se asociaza cu fono si fotofobie

sau cu greata si voma.Cefaleea tensionala episodica poate dura de la 30min pina

la 7 zile,iar cea cronica are loc mai de de 15 zile pe luna.
Clinic-nu e asociata cu voma,greata,in schimb e insotita de tulburari anxioase si
depresive.pacientii afirma ca parca un cerc de metal le stringe capul,au senzatii
neplacute in interiorul craniului si furnicaturi sub piele.
Tratament-metode nemedicamentoase(psihoterapie,trening
autosugestiv,respirator,tehnici de legatura biologica retroactiva,relaxare post
izometrica, acupunctura,gimnastica special,masaj,fizioterapia).Se iau si analgezice
si tranchilizante.
1. Sistemul extrapiramidal. Anatomia, fiziologia. Sindroamele hipertonichipokinetic si hiperkinetic-hipotonic.
In sistem sunt incluse ariile corticale, formatiunile subcorticale si formatiunile din
trunchiul cerebral. Ariile 1,2,3,5,7 din lobul parietal, aria 21 din lobul temporal si
ariile 18, 19 din occipital. Formatiunile subcorticale reprezentate de nucleii
corpului striat: caudat(masa de substanta cenusie ce se prezinta sub forma de
virgula cu trei prtiuni: cap,corpsi coada), lenticular(asezat lateral de nucleul
caudat si talamus, separat de acestia prin capsula interna). Formatiunile din
trunchiul cerebral: nucleul rosu(situat la frontiera diencefalo-mezencefalica,
forma ovala si de culoare rosie datorita continutul pigmentului neuronilor),
substanta neagra(transverasal pe suprafta dintre fata mediala si cea laterala a
pedunculilor cerebrali, separand calota de piciorul acestora;partea dorsala e
dopaminergica,partea reticulara-colinergica), oliva bulbara, nucleii vestibulari,
conexiunile (circuite inchise si circuite deschise). Contractia musculara este
declansata prin comenzi elaborate de centrii motori subcorticali. Fibrele pleca din
centrii extrapiramidali ai encefalului. Tractul rubrospinal- automatismul si
coordonarea miscarilor; fibrele pleaca de la nucleul rosu din pedunculul cerebral,
se incruciseaza formand decusatia ventrala Forel, trece prin punte , bulb, apoi
merge in cordonul lateral al maduvei spinarii si se termina la celulele din cornul
anterior al maduvei. Tractul vestibulospinal- nucleii vestibulari din bulb ajung in
funiculul ant al maduvei Tractul tectospinal- colicolii cvadrigemeni si este situat
inaintea capului cornului ant; se termina in maduva cervicala. Tractul olivospinaloliva bulbara---maduva cervicala. Tractul reticulospinal- substranta reticulara a
trunchiului cerebral---neuronii motori ai coarnelor anterioare. Sindromul
hiperkinetikhipotonic- se manifesta prin aparitia miscarilor involuntare haotice
necoordonate alogice asimetrice pe fondal de hipotonie musculara difuza.

Sindromul hiperkinetik hipotonic- se manifesta prin aparitia miscarilor

involuntare haotice necoordonate alogice asimetrice pe fondal de hipotonie
musculara difuza. Atetoza- misc ondulanta, vermiforma in portiunile distale ale
membrelor superioare Balizm- miscare de amplititudine mare cauzata de
contractie musculara proximala Torticolis-miscare involuntara a capului cauzata
de contractia m.sternocleidomastoidian Distonia de torsiune- o rotire a corpului
in jurul axei sagitale cauzata de contractie muschilor spatelui si abdomenului
Spasm facial- contractie a muschilor fetii Blefarospasm- inchidere brusca a
ochilor din cauza contractiilor mm periorbiculari Ticuri- contractii multiple sau
unice a mm. mimici ai fetii Distonia oro-mandibulara- contractie a mm buzelor,
limbii, periorali, cu aparitia unei grimase si ai sunetului Mioclonii- contractii ai
facsiculelor mari amm cu aparitia sau fara a miscarilor extrimitatilor.
Sindromul hipertonic hiperkinetic(parkinsonian)- se manif prin disparitia sau
incetinirea miscarilor active voluntare pe fondal de hipertonie musculara tip
roata dintata Bradikinezia, akinezia- disparitia totala sau incetinirea miscarilor
Bradifrenia- gandire incetinita Bradimimia/aurimia- disparitia sau incetinirea
mimicii Disparitia miscarilor sinergice a mainilor in momentul mersului, Tremor
distal al mainilor cu aparitia miscarilor de tip socotirea monedelor. Mersul este cu
picioarele lipite de podea, intro pozitie de anteroflexie usoara a corpului.
Sindromul de perna aeriana.Sindromul de retrosnteropulsie. Coreea- aparitia
miscarilor involuntare ce pot cuprinde toti muschii striati ai organismului; miscari
bruste, dezordonate, neprevazute, bizare, necorespunzatoare unui scop, ample,
aritmice, muschii fetei executa niste grimase bizare, grotesti(fruntea se increteste,
ochii se inchid, buzele se contracta; vorbire exploziva.
2. Nervul optic. Particularitatile anatomo-fiziologice. Semne de afectare
Nerv senzitiv; receptorii + 3 neuroni se afla in retina, din orbita iese prin canalul
n.optic, si la nivelul seii turcesti portiunile mediane formeaza incrucisarea numita
chiazma optica, dupa care apar 2 tracturi optice, care se termina la nivelul corpilor
geniculati laterali. De aici o portiune mica de fibre se desprinde pleaca pana la
protuberanta unde se uneste cu nucleii parasimpatici iacubovici si Edinburg; de
unde isi ia inceputul n.ciliar care intra in componenta perechii III-a n.cranieni si
efectueaza enervatia parasimpatica a m.sfincter pupilei. Toate celelalte fibre
ramase la nivelul corpilor geniculati formeaza coroana radiala care pleaca pana la
aria corticala a vazului localizata in girusul calcalinus al lobului occipital.
Simptoame de afectare,Daca este suferinta pana la chiazma: Amauroza-lipsa

totala a vazului,Ambleopia- scaderea acuitatii vizuale, Daca sufera chiazma

optica: hemianopsia heteroimuna (binazala, bitemporala). Daca sufera tractul
optic- hemianopsie omonima (dreapta sau stanga).Daca sufera coroana radialascotoame, hemianopsie in cadran(disparitia din campul vizual).Daca sufera aria
corticala: Hemianopsie in cadran, Metamorfopsii- dereglarea perceptiei formei
obiectului, Metahromopsii- dereglarea perceptiei culorii Halucinatii vizuale.
3. Particularitatile anatomo-fiziologice ale regiunii hipotalamice. Sindroamele
disfunctiei hipotalamice. Criteriile clinice ale sindromului hipotalamic.
Hipotalamusul este situat la baza creierului, in rombul optopeduncular, sub
ventriculul III; el formeaza partea ventrala a mezencefalului, singur apartinand
diencefalului. Aici sint localizati centrii reglatori ai principalelor functii vitale si
endocrino-metabolice.Hipotalamusul primeste prin fibrel aferente reticulospinale, talamice, corticale informatii de la tot organismul.Hipotalamusul este un
sediu mare de centri prevazut cu receptori specifici. In hipotalamusul anterior se
afla centrii trofotropi parasimpatici, vasodilatatori, in hip.posteriorergotropi(termogenetici si vasoconstyrictori), in hip.lateral-centrul foamei, in
partea mediana-centrul salivatiei. La nivelul structurilor neuro-vasculare
hipotalamice in peretii ventriculului 3 sint situati centrii dispogeni ai indigestiei de
apa, unde au loc reactii neuro-endocrino-metabolice3 de reglare,m adaptare si
control. Functiile hipotalamusului:Centrul superior de integrare vegetativ.
Centul motivaiilor biologice,Reglare neuro-endocrino-metabolic,Conrolul
termoreglrii.
Sindromul hipotalamic Criterii de diagnostic:Tulb.neuro-endocrinometabolice,Tulb. Motivaionale,Tulburri de termoreglare,Tulburri neuroendocrine,Tulburri motivaionale- anorexie, bulemie, hipertermie, Reducerea
libidoului, Hipersexualitate,Motivaii perverse.
.) Particularitatile anatomo-fiziologice ale regiunii hipotalamice. Sindroamele
disfunctiei hipotalamice. Criteriile clinice ale sindromului hipotalamic
Hipotalamisul este situat la baza creierului, in rombul optopeduncular, sub
ventriculul III; el formeaza partea ventrala a mezencefalului, singur apartinand
diencefalului.
Functiile hipotalamusului:
Centrul superior de integrare vegetativ

 Centul motivaiilor biologice

Reglare neuro-endocrino-metabolic
.Conrolul termoreglrii
Sindromul hipotalamic
Criterii de diagnostic:
Tulb.neuro-endocrino-metabolice
Tulb. motivaionale
Tulburri de termoreglare
Tulburri neuro-endocrine
Tulburri motivaionale- anorexie, bulemie, hipertermie, Reducerea
libidoului, Hipersexualitate,Motivaii perverse

2. Simtomatologia afectarii in sectiune transversa complete a maduvei

spinarii la diverse la diverse nivele: cervical, thoracic, lombar.
Lezarea mduvei spinrii n seciune transvers complet poate avea loc n
mielit (mielit transvers), de cele mai dese ori, ns are provenien traumatic.
O ntrerupere brutal a integritii mduvei spinrii este nsoit de instalarea
ocului spinal. Mai jos de nivelul leziunii se observ tulburarea conductiv a
tuturor felurilor sensibilitii superficiale i profunde, o paralizie flasc a muchilor
(extremitilor), tulburri sfincteriene de tip periferic, lipsa potenei sexuale. Mai
jos de nivelul leziunii se observ dereglri trofice, timpuriu apar escarele, se
deregleaz funcia glandelor sudoripare (hipersudoraie). Hotarul superior de
dereglare a sensibilitii este de regul prezentat printr-o zon de hiperalgezie.
Se consider c ocul spinal se dezvolt din cauza sistrii brute a impulsurilor
eferente tonizante ale structurilor nervoase centrale suprasegmentare. Este
nevoie de zile, sptmni pentru ca neuronii medular s-i recapete parial
funciile pierdute. n aceast perioad se instaleaz automatismele spinale:
aplicarea excitaiilor dureroase mai jos de nivelul leziunii este nsoit de o
contracie brusc a piciorului n articulaia coxofemoral, rotulian i talocrural.
Treptat se restabilete peristaltismul intestinal i contraciile vezicii urinare;

activitatea lor, ns, este automat. Cu timpul se pot restabili reflexele

(hiperreflexie) i tonusul muscular. Potena sexual rmne pierdut.
Lezarea medular n seciune transvers complet mai sus de nivelul vertebreitrei
cervicale are sfrit letal pe motiv de stop respiratoriu n rezultatul afectrii
nervilor intercostali i diafragmal.
Primul nivel cervical superior (C1-C4)
-tetrapareza spastica centrala
-dereglarea de sensib de tip conductor
-dereglarea sfincteriene de tip central sau chemari imperative
Intumescenta cervicala(C4-C8)
-parapareza sup periferica flasca
-parapareza inf centrala spastica
-deregl de sensib de tip segmentar in memebrele superioare
-deregl de tip conductor mai jos de vivelul de afectare
-deregl sfincteriene de tip central
Toracic sup- Lombar sup(Th1-L1,2)
-parapareza spastica inferioara
-deregl de sensib de tip conductor mai jos de nivelul de afectare
-deregl sfincteriene de tip central
Intumescenta lombara(L4,5-S1,4)
-parapareza flasca inferioara
-deregl de sensib de tip segmentar inferior
-deregl sfincteriene de tip periferic (incontenenta)
3.) Cefaleea de tip tensional:manifestari clinice, tratament.
Cefaleea tensionala este o entitate clinica care se manifesta prin episoade sau
stari de dureri de cap de intensitate usoara sau moderata ce nu afecteaza

activitatea zilnica si nu se amplifica la efort fizic. Durerea este bilaterala cu

senzatie de presiune, de constrangere sau de greutate si nu e pulsatila, nu se
asociaza cu fono- si fotofobie sau cu gheata si voma. Cefaleea tensionala
episodica poate dura de la 30 minute pana la 7 zile, iar cea cronica are loc mai des
de 15 zile pe luna sau 180 de zile pe an. Pacientii metaforic afirma ca " un cerc de
metal imi strange capul", "capul e strans intr-o menghina", au senzatii neplacute
in intoriorul craniului sau furnicaturi sub piele etc.
Tratamentul cefaleei tensionale episodice uneori este suficient doar prin
metodele nemedicamentoase: psihoterapie, trening autosugestiv, respirator,
tehnici de legatura biologica retroactiva, relaxare postizometrica, acupunctura,
gimnastica speciala, masaj, fizioterapie. Toate aceste metode au ca scop
reducerea atat a tensiunii musculare, cat si a celei psihice. Pot fi utilizate si
medicamente in cure de scurta durata. Analgezicele pot fi luate separat sau in
combinatie cu tranchilizantele (clonazepam, alprazolam). Uneori miorelaxantele
pot fi destul de eficace (sirdalud).
1.Sindromul afectarii maduvei spinarii in semisectie transversa
S. neurologic determinat de leziunea unei jumatati laterale a maduvei spinarii,
prin traumatism, hemoragie, tumora, hernie , mielite. Se caracterizeaza prin
pareza centrala si anestezie profunda de tip conductor (leziunea fasciculelor goll si
Burdach) de partea leziunii si abolirea sensibilitatilor termica, dureroasa si uneori
tactila a jumatatii contralaterale a corpului.
2.Lobul parietal
In interactiune cu lobul frontal si temporal, lobul parietal alcatuieste mecanismul
principal de integrare a proceselor cognitive superioare (reprezentarea,
imaginatia si gandirea).
ulburarile produse de lezarea acestui lob sunt complexe si depind de localizarea,
profunzimea si intinderea leziunii. Ele constau din:
1)Tulburari de sensibilitate
2)Tulburari ale orientarii in spatiu si a constructivitatii obiectuale
3)Tulburari ale operatiilor logico-gramaticale
4)Tulburari ale operatiilor de calcul si sindromul aculculiei

5)Tulburari ataxice de echilibru, vestibulare, vizuale, de gust si trofice

Tulburarile de sensibilitate apar controlateral in cazul lezarii parietalei ascendente

(campurile 3, 1 si 2).
Lezarea acestei zone provoaca tulburari ale sensibilitatii si perceptiei cutanatotactile in jumatatea opusa a corpului (hemihipoestezie). In cazul leziunilor iritative
pot apare crize jacksoniene senzitive, localizate sau extinse la intregul hemicorp
opus. Tulburarile afecteaza forma superioara a sensibilitatii cutanate, adica
sensibilitatea epicritica sau discriminativa cand afecteaza ariile 5-7. In aceste
cazuri, bolnavul desi simte si realizeaza bine senzatia propriu-zisa de atingere si de
apasare, nu poate recunoaste figura sau cifra trasata pe suprafata pielii
(dermolexia) si nici nu poate localiza cu precizie atingerea (alloestezie sau
alocheirie). Bolnavul nu recunoaste obiectele dupa pipait (astereogenozie) desi
vizual le identifica. Nu recunoaste formele (amorfognozie), nu recunoaste textura
si aspectul suprafetelor (ahilognozie) si nu poate descrie un obiect fara sa-l poata
vedea (asimbolie tactila).

Agnozia tactila sau astereognozia are la baza modificari psihofiziologice complexe

ale sensibilitatii care constau in cresterea pragului senzorial, in pierderea
experientei tactile si tactil-chinestezice anterioare a operatiilor logice de
comparare, combinare si integrare intr-o configuratie unitara a secventelor
informationale extrase succesiv.

Tulburarile de schema corporala (somatognozice) difera dupa lobul parietal

afectat.
In cazul leziunilor parietale drepte apar in hemicorpul stang hemiasomatognozia
(bolnavul nu-si recunoaste si nici nu-si foloseste membrele de partea opusa),
anozagnozia (pacientul ignora deficitul motor), anozodiaforia (nepasare fata de
boala), anozomelia (neaga apartenenta membrelor de partea stanga) si halucinatii
chinestezice (impresia miscarii normale a membrelor paralizate).
Toate aceste simptome date de leziuni parietale intinse care cuprind si campurile
39-40 pot fi incadrate in sindromul Anton-Bahinski. Sindromul Dejerine (senzitiv-

cortical) sete reprezentat de alterarea simtului de atitudine, a topognoziei, a

discriminarii tactile, largirea cercurilor Weber si de tulburari stereognozie.
In leziunile parietale stangi care intereseaza ariile 39 si 40 si girumul angular,
apare sindromul Gerstmann care consta din agnozie digitala (imposibilitatea de a
denumi sau alege un deget), indisctiminare dreapta-stanga (confunda dreapta cu
stanga), acalculie si agrafie pura. Uneori, bolnavul pierde posibilitatea de
descriere sau localizare a diferitelor parti ale corpului, tulburare bilaterala care
poarta denumirea de autotopoagnozie. In cadrul sindromului de lob parietal stang
poate apare si asimbolia pentru durere sau indiferenta fata de durere.

Apraxia este imposibilitate de a executa un complex de miscare in vederea

executarii unei actiuni, fara sa existe un deficit motor sau tulburari psihice care sa
explice acest lucru.

Ea apare in cazul unor anumite leziuni ale creierului si imbraca mai multe forme:

a) apraxie ideomotorie:
bolnavul cunoaste miscarile care trebuie sa le faca, dar nu le poate executa (de
exemplu, se poate pieptana corect cu mana stanga, dar cu mana dreapta, desi nu
este paralizata, nu poate face de loc miscarile necesare);
b) apraxie motorie:
unele miscari invatate printr-o repetare frecventa nu mai pot fi efectuate (a bea
apa, a sufla in chibrit)

c) ap. Constructive- imposibilitatea de a desena/ construe o figura geometrica.

3. Coreea Sidenham. C. Huntington

C.S este o encefalita acuta infectioasa, alergo-reumatismala, cu focare lezionale in

corpii striati, intalnita mai ales intre 5-16 ani, la copii cu focare amig-Baliene si
reumatism poliarticular.
Debutul bolii este lent, cu nervozitate si astenie. Ulterior apar miscari involuntare
bruste, dezordonate, afectand toate grupele musculare. Membrele superioare
sunt aruncate dezordonat, degetele nu pot pastra o pozitie data. Trunchiul si
membrele inferioare prezinta tresariri continue. Vorbirea este profund tulburata,
exploziva, iar vocea stinsa.
Tratamentul consta in eliminarea focarului de infectie, antibiotice, penicilina,
instituirea terapiei antireumatice cu acid acetilsalicilic (2-4 g/zi), neuroleptice
majore (clordelazin, Majeptil), prednison (70 - 80 mg/zi).
Coreea cronica (Huntington) apare la adulti si este o boala degenerativa ereditara.
Leziunile intereseaza corpii striati, cortexul si cerebelul. Desi miscarile sunt
asemanatoare cu cele din coreea acuta, sindromul psihic merge progresiv spre
dementa, alaturi de persistenta si agravarea miscarilor coreice.
1. Simtomatologia afectarii in sectiune transversa complete a maduvei
spinarii la diverse la diverse nivele: cervical, thoracic, lombar.
Lezarea mduvei spinrii n seciune transvers complet poate avea loc n
mielit (mielit transvers), de cele mai dese ori, ns are provenien
traumatic. O ntrerupere brutal a integritii mduvei spinrii este nsoit de
instalarea ocului spinal. Mai jos de nivelul leziunii se observ tulburarea
conductiv a tuturor felurilor sensibilitii superficiale i profunde, o paralizie
flasc a muchilor (extremitilor), tulburri sfincteriene de tip periferic, lipsa
potenei sexuale. Mai jos de nivelul leziunii se observ dereglri trofice, timpuriu
apar escarele, se deregleaz funcia glandelor sudoripare (hipersudoraie).
Hotarul superior de dereglare a sensibilitii este de regul prezentat printr-o
zon de hiperalgezie.
Se consider c ocul spinal se dezvolt din cauza sistrii brute a impulsurilor
eferente tonizante ale structurilor nervoase centrale suprasegmentare. Este
nevoie de zile, sptmni pentru ca neuronii medular s-i recapete parial
funciile pierdute. n aceast perioad se instaleaz automatismele spinale:
aplicarea excitaiilor dureroase mai jos de nivelul leziunii este nsoit de o
contracie brusc a piciorului n articulaia coxofemoral, rotulian i talocrural.
Treptat se restabilete peristaltismul intestinal i contraciile vezicii urinare;

activitatea lor, ns, este automat. Cu timpul se pot restabili reflexele

(hiperreflexie) i tonusul muscular. Potena sexual rmne pierdut.
Lezarea medular n seciune transvers complet mai sus de nivelul vertebrei
trei cervicale are sfrit letal pe motiv de stop respiratoriu n rezultatul afectrii
nervilor intercostali i diafragmal.
Primul nivel cervical superior (C1-C4)
-tetrapareza spastica centrala
-dereglarea de sensib de tip conductor
-dereglarea sfincteriene de tip central sau chemari imperative
Intumescenta cervicala(C4-C8)
-parapareza sup periferica flasca
-parapareza inf centrala spastica
-deregl de sensib de tip segmentar in memebrele superioare
-deregl de tip conductor mai jos de vivelul de afectare
-deregl sfincteriene de tip central
Toracic sup- Lombar sup(Th1-L1,2)
-parapareza spastica inferioara
-deregl de sensib de tip conductor mai jos de nivelul de afectare
-deregl sfincteriene de tip central
Intumescenta lombara(L4,5-S1,4)
-parapareza flasca inferioara
-deregl de sensib de tip segmentar inferior
-deregl sfincteriene de tip periferic (incontenenta)
2. Sindroamele alterne
Leziunile trunchiului cerebral pot fi de origine inflamatorie,
vascular,traumatic,tumoral etc. n dependen de extinderea leziunii n plan

transvers sindroamelede trunchi cerebral se clasific n sindroame alterne i

sindroame intranevraxiale cu leziuni bilaterale.
Sindroamele alterne sunt cauzate de lezarea trunchiului cerebral n semiseciune
transvers la unul din nivelurile lui i se manifest clinic prin tulburarea funciei
nervului/ nervilor cranieni de tip periferic de aceeai parte cu leziunea i
hemiparez/hemiplegie central cu sau fr tulburri senzitive la membre i
trunchiul corpului de partea opus leziunii datorit ncrucirii cilor motilitii i
sensibilitii.
n raport cu nlimea leziunii sindroamele de trunchi cerebral pot fi bulbare,
pontine i pedunculare (mezencefalice). n acest context, tulburarea funciei
nervilor III i IV arat sediul leziunii n pedunculii cerebrali; afectarea nervilor
cranieni V-VIII situeaz leziunea n puntea lui Varolio, iar ultimii patru nervi
cranieni (IX-XII) sunt interesai n afeciunile bulbului.
Sindromul Wallenberg Zaharchenko (la obturaia artrerei cerebeloase
inferioare posterioare): pe partea afectrii paralizia vlului palatin i corzii
vocale (afectare de nucleus ambiguus), triada Horner Claude Bernar (afectarea
fibrelor simpatice),dereglri vestibulare-cerebeloase (nistagmus, ataxie); pe
partea opus dereglarea sensibilitii algice i termice (afectarea cii spinotalamice) pe trunchiul corpului i extremiti; dereglarea disociat a sensibilitii
pe fa are loc de cele mai dese ori de aceiai parte cu focarul de alteraie (este
afectat rdcina descendent a nervului trigemen).
3..Cefaleea de tip tensional (musculo-tonic): manifestrile clinice, tratamentul.
-este o entitate clinica care se manifesta prin episoade sau stari de dureri de cap
de intensitate usoara sau moderata ce nu afecteaza activitatea zilnica si nu se
amplifica la efort fizic.Durerea este bilaterala cu senzatie de presiune,de
constringere sau de greutaate si nu e pulsatila,nu se asociaza cu fono si fotofobie
sau cu greata si voma.Cefaleea tensionala episodica poate dura de la 30min pina
la 7 zile,iar cea cronica are loc mai de de 15 zile pe luna.
Clinic-nu e asociata cu voma,greata,in schimb e insotita de tulburari anxioase si
depresive.pacientii afirma ca parca un cerc de metal le stringe capul,au senzatii
neplacute in interiorul craniului si furnicaturi sub piele.
Tratament-metode nemedicamentoase(psihoterapie,trening
autosugestiv,respirator,tehnici de legatura biologica retroactiva,relaxare post

izometrica, acupunctura,gimnastica special,masaj,fizioterapia).Se iau si analgezice

si tranchilizante.
1. Durerea: fenomen complex neurofiziologic. Sistemul nociceptive si
antinociceptiv. Teoria portii de control.
Durerea este considerat ca cel mai precoce simptom natural al unei maladii.
Fiind i cel mai comun simptom n medicin, fenomenul durerii servete ca un
semnal de alarm, informndu-l pe subiect de existena sau pericolul unei
eventuale leziuni tisulare deteriorante. Ea mobilizeaz toate sistemele funcionale
de supraveuire ale organismului pentru nlturarea aciunii factorilor nocivi.
Se cunoate pericolul absenei senzaiei de durere la om descris ntr-o serie de
cazuri clinice, absen, ce poate duce la leziuni grave neobservate iniial de
pacient. n acelai timp durerea cronic, ea nsei, devine adesea o problem
grav att pentru pacieni ct i pentru medicii care o trateaz.
Una din definiiile mai cuprinztoare ale durerii consider c durerea este
o experien senzorial i emoional dezagreabil, condiionat de o leziune
tisular veritabil sau potenial, sau o descriere n termeni ce se refer la o
asemenea leziune (Asociaia Internaional de Studiu a Durerii, 1994).
Trei aspecte importante ale durerii se conin n aceast definiie.
1 .Durerea fiind un fenomen senzorial (senzitiv) este ntr-un mod
obligatoriu asociat de o trire emoional neplcut. Uneori emoiile intense sau
strile patologice afective (anxietatea, depresia, isteria, agresivitatea ) pot
considerabil amplifica senzaia de durere. n aceste cazuri modificrile structurale
minore sunt uneori nsotite de un sindrom algic puternic condiionat n mare
msur de mecanismele afective.
Mai mult dect att, durerea intens uneori poate persista la pacient chiar n lipsa
oricror modificri structurale - aa numita durere psihogen.
2. Ca model clasic de fenomen algic postulat n definiia de mai sus se evoc o
anumit leziune tisular responsabil de apariia durerii. Deteriorarea tisular
veritabil genereaz senzaii recunoscute de subiect ca durere. n cazul unor
modificri incipiente cnd apare un risc al unei leziuni (leziune potenial)
senzaiile neplcute sunt n fond din acelai registru algic.

3. Analiza de ctre medic a limbajului durerii ,adic descrierea de ctre pacient

a senzaiilor sale are o mare importan clinic. Descrierea n termeni identici a
senzaiilor de provenien lezional presupune prezena durerii la pacient. i
invers, n alte cazuri termenul comun de durere utilizat de pacieni, fiind
descifrat (adic povestit de el i cu alte calificative) denot adesea un spectru de
senzaii care de fapt nu sunt din cel al fenomenului durerii i sugereaz mai
degrab senzaii senestopatice la un bolnav cu o stare ipohondriac.
Teoria porii de control a durerii.
Ideea c durerea este rezultatul unui echilibru a activitii nociceptive i
nonnociceptive (antinociceptive) a fost formulat n 1965 de ctre Melzac i Wall
n teoria porii de control a durerii. Aceast teorie este una din cele mai
productive n problema durerii n pofida faptului c bazele ei anatomice i
fiziologice nu au fost pe deplin elucidate. Impulsurile, trecnd prin fibrele de
diametru mic de transmitere ale durerii deschid poarta sistemului nervos
pentru transmiterea ulterioar a durerii spre structurile centrale
Dou mecanisme pot nchide aceast poart: impulsurile survenite prin fibrele
de diametru mare i influenele descendente realizate pe cile recent descoperite
de modulare ale durerii. Mecanismele aciunii prin fibrele periferice de diametru
mare care inchid poarta constau n faptul c durera din esuturile profunde
(muschi, articulaii) poate fi micorat printr-o contraaciune asupra receptorilor
pielii. Acest mecanism st la baza utilizrii metodei de stimulare electric
transcutanat.
O alt metod recent fondat pe acelai principiu este instalarea
electrostimulatorilor nervilor occipitali n cazurile de nevralgii persistente ale
acestor nervi. A doua posibilitate de a nchide poarta din interior este legat cu
stimularea cilor descendente de control a durerii, stimulare, care deasemenea
excit interneuronii spinali inhibitori situai n straturile profunde ale coloanelor
posterioare ce stopeaz transmiterea sinaptic ascendent. Deci, n sistemul
nervos exist o interaciune echilibrat dintre intensitatea stimulenilor i reacia
la aceti stimuli la toate nivelele de organizare ale sistemului nociceptiv

1. Cerebelul: anatomia,fiziologia,semen de afectare, metode de examinare

Anatomia. Cerebelul este situate in fosa posterioara sau loja cerebeloasa, avand
anterior trunchiul cerebral, superior- cortul cerebelului, iar inferior- solzul
occipital. Pe fata inferioara se disting 3 perechi de pedunculi: sup, mijl si inf, care
asigura legatura cu structurile albe si cenusii ale mezencefalului, ale puntii si
bulbului rahidian. Macroscopic- aspect de fluture, cuprins de partea
mediana(vermis), si de 2 proeminente laterale voluminoase(emisfere). Substanta
alba ocupa portiunea centrala, substanta cenusie e dispusa atat la suprafata, unde
form cortexul, cat si in profunzime, unde alcatuieste cele 4 perechi de nuclei. In
structura vermisului se gasesc 2 nuclei fastigiali, iar in component emisferelornuclei: globusus, emboliform si dintat.
Fiziologia. Rolul fiziologic al cerebelului se distribuie la meninerea tonusului
muscular i n coordonarea micrilor necesare pentru staiune i mers, precum i
pentru executarea fin superioar a micrilor, iniiate de scoara cerebral.
La fiecare act motor voluntar particip patru grupe musculare: musculatura
agonist, ce are datoria de a face micarea; musculatura antagonist, care
oprete la timp actul motor; musculatura sinergist, reprezentat de muchii ce
particip secundar la micrile voluntare.
Funcia cerebelului const n dirijarea colaborrii armonioase dintre diferite grupe
musculare n vederea realizrii unui act motor. Iniial , ns, cerebelul trebuie s
fie informat permanent asupra strii tonusului diferitelor grupe musculare.
Aceasta se realizeaz prin excitaiile proprioceptive, incontiente, ce pleac de la
fibrele arciforme, nucleele lui Goll i Burdach i nucleul vestibular (Bechterew)
spre cile fasciculelor Flechsig (tr.spino-cerebelaris ventrali). Anumite corecturi
necesare pentru executarea unor micri sunt transmise periferiei prin
intermediul substanei reticulate, ce acioneaz asupra celulelor aflate n
coarnele anterioare ale mduvei spinrii.
Excitaia acestor elemente ajunge la fibrele contactile din fusul neuromuscular,
unde descrcrile produse antreneaz, prin rdcinile posterioare i prin
substana cenuie a mduvei, celulele mici din coarnele anterioare. Aceasta au rol
de a menine muchii ntr-o anumit stare de tonus, necesar pentru executarea
unei micri. Acest arc reflex complex reprezint numai o verig n actul de
meninere i modificare a tonusului muscular. Funcia cerebelului mpreun cu
sistemul extrapiramidal se realizeaz datorit impulsurilor nervoase permanente,
ce se mic pe diverse verigi simple sau complicate. Asemenea circuit avem:
cerebelul-nucleul rou-talamusul, nucleul lenticular-substana neagr, substana

reticulat sau oliva inferioar-cerebelul. Sau altul: cerebelul - nucleul rou talamusul - scoara cerebral protuberana - cerebelul i altele.
Funcia cerebelului reies din cele trei structuri anatomice n raport cu
dezvoltarea filogenetic: paleocerebelul, arhicerebelul i neocerebelul. Primele
dou formaiuni au rol n coordonarea micrilor legate de funcia echilibrului;
neocerebelul regleaz, controleaz tonusul muscular i coordonarea micrilor
precise ale membrelor dintre musculatura agonist, care efectueaz micarea i
musculatura antagonist, care frneaz n timp i spaiu micarea agonitilor.
Semnele de afectare macrografia
Tremor intentionat
Vorbire sau voce sacadata
Deregl miscarilor de coordonare si probelor de coordonare indice-nas, calcaigenunchi
Ataxia cereneloasa- mersul omului beat
Astazie- pierderea echilibrului stand in picioare
Abazie- pierderea echilibrului sezand
Adiadokinezie- deregl de miscari simetrice de pronatie, supinatie a antebratelor
Metodica examenului clinic
Mersul,pozitia, pozitia Romberg, probele de coordonare si interpretare, scrisul
nistagmul, dizartrie, tonus muscular

1. Semiologia afectarii cerebeluluiAtaxia cerebeloasa:

-Dismetrie dimensionarea gresita a miscarilor, cu depasirea tintei propuse
(dismetrie cu hipermetrie) sau neajungand la ea (dismetrie cu hipometrie). Se
poate evidentia prin:
1. Proba indice-nas
2. Proba indice-indice
3. Proba gatului sticlei (Grigorescu)

4. Proba liniilor paralele

5. Proba punctului
6. Proba prehensiunii
7. Proba scrisului->scris diform,dezordonat,linii mari neregulate,inegale
8. Proba calcai-genunchi
9. Proba calcai-creasta tibiei
-Adiadohokinezie incapacitatea de a executa miscari alternative succesive.
Evidentiata prin:
1. Proba marionetelor
2. Proba flexiei si extensiei degetelor mainii
3. Proba baterii tobei cu degetele
4. Proba flexiei plantare si dorsale a picioarelor
-Asinergia: imposibilitatea coordonarii diverselor grupe musculare in vederea
realizarii unor actiuni motorii complexe, care astfel se descompun in miscarile
componente elementare. Evidentiata prin:
1. Proba rasturnarii pe spate->cerebelosul cade pe spate
2. Proba flexiei gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin (calcai-fesa)
3. Proba depunerii piciorului pe scaun
4. Proba indice-nas
5. Proba mersului
-Modificari de vorbire: vorbirea devine sacadata, scandata, expansiva datorita
tulburarilor de coordonare ce intereseaza musculatura fonatorie
- Tremuratura intentionala (este kinetica, de actiune nu de postura): apare in
cursul executiei miscarilor, alterandu-le.Lipseste in repaus. Se datoreaza lipsei
actiunii frenatoare a antagonistilor. Contribuie la alterarea mersului

II) Simptome cerebelo-vestibulare:

Astazia: imposibilitatea mentinerii ortostatiunii.
Mers modificat:
- ebrios, ezitant, titubant
- nu poate mentine linia dreapta
- cu baza larga de sustinere
Vertij si nistagmus
Proba devierii bratelor: daca se intind bratele si se inchid ochii se observa devieri
spre partea leziunii; se poate sensibiliza prin pendularea verticala a bratelor.

III) Tulburari datorate alterarii aferentelor proprioceptive:

Hipotonia: se remarca la palpare (flasciditatea musculaturii); miscarile pasive au
amplitudine exagerata, iar reflexele miotatice sunt pendulare.
-la mobilizarea pasiva a m.s.->se atinge cu usurinta umarul cu articulatia radiocarpiana
-flexii pasive m.i.->se atinge fesa cu calcaiul;flexia coapsei pe bazin se face cu
usurinta cu amplitudine exagerata
-extensia mainii peste limitele fiziologice
-proba pasivitatii Barany->la miscari de rasucire a trunchiului se produce extensia
ampla a m.s. din articulatia scapulo-humerala
-proba rezistentei Holmes-Stewart->flexia antebratelor pe brat si opunere;daca se
da drumul antebratului pacientul loveste umarul cu mana
-proba reflexelor pendulare->reflex rotulian pendular (serie de miscari mai ample
si pendulare de partea bolnava)
-proba simetriei tonice dinamice->pacientul ridica ambele brate si le opreste
brusc->pe partea lezata bratul se ridica mai mult
Tulburari in aprecierea pozitiilor.
-un membru se ridica la orizontala iar celalalt membru trebuie ridicat la acelasi
nivel->membrul de partea afectata se ridica mai sus

IV) Crizele cerebeloase: crize de opistotonus, cu hiperextensia membrelor, care

seamana cu cele din decerebrare, dar acestea apar in leziuni cerebeloase masive,
acute.
Probleme etiopatogenetice:
-tumorile cerebeloase
-afectiuni infectioase (cerebelite): in cadrul encefalitelor sau independente;pot
apare abcese.; determinari tuberculoase.
-boli demielinizante (e.g. scleroza multipla)
-afectiuni vasculare (hemoragii, hematoame, ischemii)
-atrofii cerebeloase
-ataxii toxice (alcool, plumb, mercur, hidantoina)
-sdr. cerebeloase posttraumatice
-ataxia teleangiectazica familiala: sdr. cerebelos + teleangiectazii conjunctivale,
cutanate etc. + deficit de IgA.