EXAMINAREA SENSIBILITATII

Conf. Dr. Falup Pecurariu Cristian; As. Univ. Dr. Diaconu Stefania
1. Scurte date anatomo-fiziologice
Sensibilitatea: perceptia mediului intern si extern conditie de baza a adaptarii organismului la mediul
inconjurator
Incitatiile sunt primate de receptori, transmise (prin cai nervoase) SCOARTA CEREBRALA
RECEPTORII= specializati in primirea anumitor categorii de incitatii:
1. Corpusculii MEISSNER, discurile MERKEL, terminatiile peripiloane in paner TACT
2. Corpusculii RUFFINI (cald) si Corpusculii KRAUSE ( rece) TERMIC
3. Corpusculi VATER-PACINI, organe tendinoase GOLGI, fusuri NEUROMUSCULARE perceptia POZITIEI si
receptionarea MISCARILOR segmentelor corporale (OBS: rol deosebit de important in REGLAREA
TONUSULUI MUSCULAR)
4. Terminatii nervoase libere (TNL) DURERE
5. BARO-, CHEMO-, ALGO-, TERMO- receptori sensibilitatea VISCERALA
2. Clasificarea sensibilitatii ( dupa dispozitia in organism a receptorilor)
A. Sensibilitatea EXTEROCEPTIVA ( SUPERFICIALA) : simt tactil, dureros, termic
B. Sensibiitatea PROPRIOCEPTIVA ( PROFUNDA)= MIOARTROKINETICA: 1. CONSTIENTA (cortex
cerebral senzatii si perceptii kinestezice)
2. INCONSTIENTA ( cerebel)
C. Sensibilitatea INTEROCEPTIVA ( VISCERALA)
• Tipuri de fibre nervoase:
1. Fibre A alfa ( cele mai groase +vit de conducere mare) sens. Profunda
2. Fibrele A beta sens. TACTILA
3. Fibrele A gamma sens. TERMICA si dureroasa
4. Fibre C sens. VISCERALA ( cele mai subtiri si cu viteza de cond. cea mai mica)

• Topografia senzitiva
exista zone a caror acuitate senzitiva este mai mare ( zone in care concentratia rp pe
unitatea de suprafata este mai mare) exemplu: concentratia de corp. Meissner este
mult mai mare la nivelul pulpei degetelor decat la nivelul spatelui ( pulpa degetelor
este mai sensibila in ceea ce priveste tactul)
Corp. Krausse sunt in nr mult mai mare in regiunea cefei si in axila (sunt cele mai
receptive la rece)
Topografie
MEDULARA
 3. Mic sumar al sistematizarii cailor sensibilitatii

• 1. SENSIBILITATEA EXTEROCEPTIVA
3 tipuri: A. Termica-dureroasa, B. tactila grosiera (protopatica si presionala, C. tactila fina ( EPICRITICA si vibratorie)

A. Sens. Termica si dureroasa: (fasc. SPINOTALAMIC LATERAL)

Incepe la Receptorii: TNL, corp. Ruffini, corp. Krause, rp pt durere
Are 3 neuroni: 1n : ggl spinal
2n: cornul posterior al ms ( nucleul propriu al CP)si subst. gelatinoasa
Axonii deutoneuronilor se INCRUCISEAZA partial cu omolgii lor din partea opusa, dispundandu-se apoi
in CORDONUL LATERAL
Se formeaza FASCICULUL SPINO-TALAMIC (fibrele pentru durere sunt dispuse inapoia fibrelor pentru
tact, fibrele pentru simtul termic sunt dispuse cel mai posterior)
Ajunse in bulb, fibrele termo-algezice formeaza un fascicul separat FASC. SPINTO-TALAMIC
POSTERIOR
Fibrele termo-algezice strabat puntea mezencefal nucleul VENTRAL POSTERIOR AL
TALAMUSULUI ARII PARIETALE 3,1,2
B. Sensibilitatea tactila GROSIERA (FasciculuL
SPINOTALAMIC ANTERIOR)
Protoneuronul – în ganglionul spinal
SENS.
Deutoneuronul- în cornul posterior medular. TACTILA
Axonul acestuia trece în cordonul anterior de partea opusă, FINA
formând fasciculul spinotalamic anterior.
al III-lea neuron se află în talamus.
Axonul acestuia se proiectează în girusul postcentral, lob
parietal.
C. Sensibilitatea tactila FINA= EPICRITICA (fasciculele
spinobulbare Goll (gracilis), Burdach (cuneat)
Protoneuronul - neuronul pseudounipolar din ganglionul
spinal.
Axonii lungi ai neuronilor de ordinul I intră în măduva spinării
şi se dispun în cordonul posterior de aceeaşi parte, formând
fasciculele spino-bulbare gracilis (Goll) şi cuneatus (Burdach).
Deutoneuronul se gaseşte la nivel bulbar, în nucleii Goll şi
Burdach (nuclei proprii ai bulbului).
Al treilea neuron este neuronul talamic, al cărui axon se
proiectează pe scoarţa cerebrală, girusul postcentral.
2. Sensibilitatea PROPRIOCEPTIVA
A. CONSTIENTA (SC.CEREBRALA)
Calea sens. Proprioceptive constiente (kinestezica) este
egala cu calea sens. Tactila FINA, dar difera:
RECEPTORII( fusuri nm, org tend GOLGI, corp. VATER
PACINI)
FUNCTIA conduce informatii de la proprioceptorii din
derm, muschi, articulatii, aponevroze, necesare coord.
Misc. constiente
B. INCONSTIENTA (CEREBEL)
• Calea are 2 neuroni:
• Neuronul 1: ggl spinal
• Neuronul 2 : in CORNUL POSTERIOR medular
Axonul celui de-al II-lea neuron se poate comporta
diferit, astfel:
A. poate trece in cordonul LATERAL de ACCEASI PARTE
FASC. SPINOCEREBELOS DIRECT= POSTERIOR= FLECHSIG
PEDUNCUL CEREBELOS INFERIOS VERMIS
CEREBEL)
B. poate trece in cordonul LATERAL OPUS ORIGINII
FASC. SPINOCEREBELOS INCRUCISAT= ANTERIOR=
GOWERS PEDUNCUL CEREBELOS SUPERIOR
SCOARTE VERMIS ANTERIOR CEREBEL
FUNCTII : conduce infromstii propriocdeptive
inconstiente necesare COORDONARII TONUSULUI
MUSCULAR
•
EXPLORAREA CLINICA A SENSIBILITATII

SENSIBILITATEA SUBIECTIVA:
= Simptomele pe care bolnavul le percepe in mod spontan
sunt relatate de bolnav ca : PARESTEZII sau DURERI
DUREREA= senzatie penibila, neplacuta, de
intenstitate mult mai amre decat paresteziile
PARESTEZII= DISESTEZII : amorteli, furnicaturi, In anamneza durerii, trebuie sa precizam: de cand
carcei, senz de cald sau rece, impresia ca mii de ace are durere bolnavul, localizarea lor, felul cum
inteapa intr-un anumit teritoriu survin, durata crizelor dureroase, , intensitatea lor,
apar in afectiunile nervilor periferici, in leziunile daca sunt sau nu insotite de fenomene vegetative
medulare, NEVROZE ( foarte des, topografia lor este sau motorii
NESISTEMATIZATA), tulb. Circ periferice (spasme vasc, Durerile se impart in:
trombangeita obliteranta , atacuri vasculare 1. NEVRALGII
tranzitorii), afectiuni ale organelor interne 2. DURERI RADICULARE
PARESTEZII VISCERALE/ CENESTOPATII 3. DURERI CORDONALE
4. DURERI TALAMICE
5. DURERI VISCERALE
 Tipuri de Dureri ( continuare)
• 1. NEVRALGIE= durere cu localizare pe terit. Unui nerv
CAUZALGIA= varietate de nevralgie, in care senzatia dureroasa este resimtita ca o arsura continua, insuportabila,
calmandu-se la comprese umede si cu temperature joasa)
2. DURERI RADICULARE= urmeaza terit.dermatoamelor, apar de-a lungul membrelor, iar la nivelul trunchiului au
character “in centura”
Survin sub forma de sagetatura sau fulgeratura
Proximal distal
Survin adesea in crize dureroase
Pot fi continue sau cu exacerbari la tuse, stranut, ef. Fizice
3. DURERI CORDONALE= prin lezarea cord.laterale sau post ale ms (in special al fasc. Spinotalamice)
Dureri surde, neprecise
Repartizate pe un terit. mare
Insoite de tulb de sens. obiectiva cu repartizare oe un hemicorp
4. DURERI TALAMICE= in leziunile care afecteaza grupele nucleare laterale ale talamusului
Durerile se localizeaza pe hemicorpul opus talamusului lezat mai ales pe fata si membru sup)
Tonalitate afectiva neplacuta
Insotite de tulb de sens obiectiva (in special proprioceptive)
Poate fi continua/ cu exacerbari/ discontinua
Aparitia durerii/ accentuarea ei de cate ex fiziologice
Durerea radiculara
continuare
• 5. Durerile VISCERALE
• 6. CEFALEEA

• 7. MIGRENA= hemicranie dureroasa parxositica care poate surveni alternative pe jumatatea dreapta si stanga a capului
Caracter PULSATIL
DURATA variaza de la cateva ore pana la cateva zile
Insotita de tulb vegetative ( greata, varsaturi, lacrimare, roaseata fetei, tahi/bradicaedie)
Fotofobie
Debutul crizei este precedat de o stare de astenie si indispozitie nemotivata
 Sensibilitatea OBIECTIVA= investigarea de
catre examiantor a diverselor categorii de
sensibilit.descrise anterior
1. Sensibilitatea SUPERFICIALA
A. TACTILA: se examineaza cu o bucata de vata,
care se aplica pe tegumente; excitatiile tactile
aplicandu-se simetric; bolnavul este intrebat daca
le simte
B. TERMICA: se examineaza cu doua eprubete, una
plina cu apa calda si cealalta cu apa rece, care se
aplica succesiv pe tegumente, in mod SIMETRIC si
comparative ( normestezie termica, hiperestezie,
hipoestezie, anestezie, pervetirea simtului termic)
C. DUREROASA: inteparea usoara a tegumentului cu
ajutorul unui obiect ascutit (normoestezie dureroasa,
hiperestezie dureroasa (hiperalgezie), hipoestezie ,
anestezie dureroasa (hipoalegezie-analgezie)
 A. PROPRIOCEPTIVA:se examineaza efectuand
miscari usoare ale diverselor segmente de
membru, bolnavul stand cu ochii inchisi, si
spunand ce miscari anume I s-au imprimat. Se
incepe de la art.distale proximale

• B. VIBRATORIE: se examineaza aplicand un

2. Sensibilitatea PROFUNDA diapazon pus in vibratie pe proeminentele
osoase ale bolnavului ( creasta tibiei, rotula,
maleola, creasta iliaca, clavicular, olecranul, etc).
( diminuare/abolire simt vibrator)

• C. BARESTEZICA: se examineaza punand in

mainile bolnavului obiecte de aceeasi forma si
marime, dar de greutate diferita si solicitandu-l
sa indice obiectul cu greutatea mai mare sau
mai mica.
SENSIBILITATEA PROVOCATA
• Dupa investigarea functiilor de mai sus examinarea “ sensibilitatii provocate”
Punctele ARNOLD: de-o parte si de alta a spatiului occipito-atlantoidian la unirea
1/3 lat cu 2/3 mediale ale liniei ce uneste protuberanta occipital externa cu
varful apoifizei mastoid ( corespunde emergentei NERVULUI OCCIPITAL)
Punctul SUPRAORBITAR, SUBORBITAR, MENTONIER: in dreptul gaurilor cu
aceleasi nume ale viscerocraniului ( pt.ramurile terminale ale nervului V)
Punctele VALLEIX sciatice: inapoia marelui trochanter, la ½ fata post.coapsa,
inapoia capului peroneului, inapoia maleolei interne
Punctele VALLEIX intercostale: in partea lat, post si ant a spatiilor intercostale
Semnul LASEGUE: flexiunea coapsei pe bazin cu gamba in extensie provoaca o
durere violenta prin intinderea nervului si radacinilor nervului sciatic.
Semnul Lasegue
 MODIFICARI PATOLOIGICE ALE SENSIBILITATII

• •
2. Disociatia TABETICA
1.Disociatia SIRINGOMIELICA
Pierderea sensibilitatii PROFUNDE CONSTIENTA si
Pierderea sensibilitatii TERMO-ALGEZICA
TACTILA EPICRITICA
Sunt intacte: sens.TACTILA si PROFUNDA.
Sunt intacte: sens. TERMO-ALGEZICA si
Lezarea fascicului SPINO-TALAMIC fara
PROTOPATICA TACTILA
interesarea cordoanelor posterioare
Lezarea cordoanelor POSTERIOARE
Sindroame medulare
1. Sindromul medular anterior
infarct în teritoriul arterei
spinale anterioare
pierderea acută a senzaţiei de
durere şi temperatură sub
nivelul leziunii
parapareză
incontinenţă urinară
2. Sindrom medular posterior
Cauze: scleroză multiplă,
tumori spinale, subluxaţie
atlantoaxială
Ataxie (proprioceptiva)
sublezional
parestezii
deficit motor
incontinenţă urinară
Sindromul central - siringomielia
3. Sindrom central
cauzat de siringomielie,
hiperextensie, tumori medulare;
de obicei la nivel cervical
tulburări de sensibilitate
disociate
deficite motorii
tulburări trofice
4. Sindrom Brown-Sequard (hemisectiune
medulara)
cauzat de traumatisme directe sau
indirecte, scleroză multiplă
paralizia mb inferior de aceeasi parte cu
leziunea
tulb. senzitive (fibrele sensibilitatii
profunde sunt directe, iar cele ale
sensibilitatii termo-algice sunt incrucisate)
anestezie radiculara in banda (pentru toate
sensibilitatile) ipsilaterala leziunii
disociatie tabetica ipsilaterala leziunii
sublezional
disociatie siringomielica controlaterala
leziunii sublezional

Ex: leziune toracica hemimaduva stg -> monoplegie

crurala stg, anestezie in banda la nivelul leziunii pe stg,
pierderea sensibilitatii proprioceptive constiente mb. inf.
stg, pierderea sensibilitatii termo-algice mb. inf. dr
4. Sindromul de secţiune
medulară totală

anestezie sub leziune pentru

toate tipurile de sensibilitate cu
nivel
para- sau tetraplegie
tulburări sfincteriene
tulburări vegetative
tulburări ale troficităţii