SINDROAME

SENZITIVE
“SOMATOSENZITIV” - termen folosit pentru alte simțuri
decât vederea, auzul, gustul, mirosul și echilibrul. Conferă
organismului capacitatea de a reacționa la diferiți stimuli
externi (exteroceptiv), sau interni (interoceptiv), sau
provenind de la nivel muscular, articular, al tendoanelor și
oaselor (proprioceptiv)

Este un sistem senzorial complex incluzând minimum 4

modalități distincte și mai multe submodalități. Acestea
sunt: sensibilitatea cutanată (atingerea, presiunea, vibrația
și temperatura), sensibilitatea proprioceptivă
(mioartrokinetică, sau percepția poziției diferitelor
segmente ale corpului), kinestezia (mișcarea corpului) și
durerea.
ANATOMIC ȘI FUNCȚIONAL SE DESCRIU 3
NIVELURI:
1. RECEPTORII, 2. CĂILE DE TRANSMITERE, 3.
PROIECȚIA CORTICALĂ SAU CEREBELOASĂ
Nivelul 1: inferior (de recepție) – RECEPTORII
specifici:
 corpusculii Meissner
 discurile Merkel
 cilindrii Ruffini
 bulbii lui Krause
 corpusculii Paccini
 fusurile neuromusculare și neurotendinoase
 organe tendinoase Golgi
nespecifici:
 dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali
 receptorii foliculilor piloși
– sunt activați de stimuli cu intensități specifice care generează
depolarizarea receptorilor și un potențial de acțiune care este
transmis către sistemul nervos central.
RECEPTORI
exteroceptori – structuri specializate localizate în tegumente și
mucoase
mecanoreceptori – Meissner, Merkel, terminații nervoase la nivelul
foliculului pilos
termoreceptori – Krause, Ruffini
chemoreceptori – stimulați de modificările chimice la nivelul
țesuturilor
receptori ai durerii - terminații nervoase libere
proprioceptori – fusuri neuromusculare, organe tendinoase Golgi,
corpusculi Paccini
Secțiune transversală prin măduva spinării ce evidențiază
substanța albă (cordoanele posterioare și antero-laterale :
tracturile Goll și Burdach, spinocerebeloase și spinotalamice
anterior și lateral) și substanța cenușie (coarnele posterioare,
 NIVELUL 2: INTERMEDIAR – CĂILE DE TRANSMITERE
(SPECIFICE ȘI NESPECIFICE) – RĂDĂCINI SENZITIVE ALE
NERVILOR SPINALI SAU FIBRE SENZITIVE ALE NERVILOR
CRANIENI MICȘTI – MĂDUVA SPINĂRII – TRUNCHIUL
CEREBRAL – (CEREBEL ) – TALAMUS
Majoritatea căilor ascendente ale sensibilităților sunt formate din 3
neuroni:

PROTONEURONUL – corpul neuronal este situat în ganglionul

spinal. Dendritele sunt receptori. Axonii intră în constituția rădăcinii
posterioare a nervului spinal (sunt axoni bine mielinizati – fibre groase
A și A sau subțiri, mai puțin mielinizate A și C – acestea din urmă
având viteză de conducere mai mică) și apoi pătrund în măduva spinării.

Unele fibre subțiri (cele care transmit sensibilitatea tactilă grosieră,

termică, durerea și sensibilitatea proprioceptivă inconștientă) vor face
sinapsă cu DEUTONEURONUL CĂII, al cărui corp celular este situat
în coarnele posterioare medulare. Axonii deutoneuronului se
încrucișează la nivel medular (decusează) și după ce formează substanța
albă medulară prin tracturile spinotalamic lateral si ventral, iau traseu
ascendent prin trunchiul cerebral pâna la nivelul talamusului unde fac
sinapsa cu AL TREILEA NEURON AL CĂII în nucleul ventral
posterolateral talamic (NVPL) (temperatură, durere), în nucleii
intralaminari (tactilă grosieră, presiune) . Sensibilitatea propioceptivă
inconștientă are o cale formată din doar 2 neuroni cu proiecție
 Axonii mai groși, bine mielinizați ai PROTONEURONULUI
pătrund în măduva spinării și participă la formarea fasciculelor
posterioare Gracil si Cuneat (Goll & Burdach) și iau traseu
ascendent făcând sinapsa în bulbul rahidian cu
DEUTONEURONUL CĂII în nucleii Gracil și Cuneat
(sensibilitatea proprioceptivă conștientă, tactilă fină,
discriminativă, vibratorie). Axonii se încrucișează la nivelul
bulbului rahidian (decusează) și iau traseu ascendent via
lemniscul medial spre talamus unde fac sinapsă cu AL
TREILEA NEURON AL CĂII în nucleul ventral posterolateral
(NVPL) talamic.

 AL TREILEA NEURON AL CĂILOR SENSIBILITĂȚILOR

având corpul celular în talamus trimite axonii prin brațul
posterior al capsulei interne și corona radiata către cortexul
cerebral în girusul postcentral (aria senzitivă primară)

Există de asemenea o cale multisinaptică nespecifică formată

din fibre colaterale ce fac sinapsa în substanța reticulată având o
proiecție corticală difuză a sensibilității
Tracturi ascendente in măduva
spinării
Cale senzitivă
formată din 3
neuroni
Talamus
Cortex
NIVELUL 3: SUPERIOR – PROIECȚIA CORTICALĂ LA NIVELUL ARIEI SENZITIVE ÎN LOBUL
PARIETAL AL CORTEXULUI CEREBRAL (ARIILE PRIMARE SENZITIVE BRODMAN 3A, 3B, 1, 2 ȘI
ARIILE DE ASOCIERE 5, 7) – PERCEPȚIA CONȘTIENTĂ A SENSIBILITĂȚILOR

ARIILE 5, 7 LOCALIZATE ÎN LOBUL PARIETAL SUPERIOR REALIZEAZĂ CORELAREA ȘI

INTEGRAREA INFORMAȚIEI SENZITIVE PRIMARE ÎN PERCEPȚIE SINTETICĂ DIFERENȚIATĂ

- PROIECȚIA ÎN ALTE ZONE DECÂT CORTEXUL (CEREBEL, SUBSTANȚA RETICULATĂ) –

PERCEPȚIA INCONȘTIENTĂ A SENSIBILITĂȚILOR
 SENSITIVE
HOMUNCULUS
TRACTUL SPINOTALAMIC
LATERAL
TRACTUL SPINOTALAMIC ANTERIOR
TRACTURILE GRACILIS ȘI
CUNEATUS (CORDOANE
POSTERIOARE)
 TRACTURI SPINOCEREBELOASE
(DIRECT FLECHSIG și INDIRECT GOWERS)
TRACTURILE SPINOTECTAL, SPINORETICULAR, SPINO-
OLIVAR
Tractul spinotectal: transmite durerea, temperatura,
sensibilitatea tactilă grosieră, încrucișează linia mediană
și face sinapsă în coliculii superiori (integrarea informației
vizuale și senzitive necesară reflexelor spinovizuale –
mișcarea capului și ochilor către sursa informațională)

Tractul spinoreticular : fibre neîncrucișate fac sinapsa cu

neuroni ai sistemului reticulat activator ascendent
(influențează nivelul de conștiență)

Tractul spino-olivar : fibrele se încrucișează de două ori,

transmit sensibilitatea proprioceptivă inconștientă de la
mușchi și tendoane ipsilateral la nucleii olivari inferiori și
apoi la cerebel.
EXAMINAREA CLINICĂ A SENSIBILITĂȚILOR

 TACTILĂ
 TERMICĂ

 DUREROASĂ

 VIBRATORIE

 MIOARTROKINETICĂ

 INTEGRATIVĂ CORTICALĂ (stereognozia, dermolexia -

grafestezia, topognozia, somatognozia, nosognozia,
sensibilitatea discriminativă, barestezia)
DERMATOAMELE LUI
HEAD
TULBURĂRI ALE SENSIBILITĂȚII
 Subiectiv: senzații anormale, descrise spontan de către pacient: parestezii
(furnicături, arsuri, amorțeli, rece), durere
 Obiectiv: tulburări evidențiate de către examinator (hipo-, hiper-, anestezie)
DURERE
Descrie DUREREA!!!!!!
 Localizare
 Modul de debut și evoluție în timp
 Caracteristici
 Răspuns la tratament
Tipuri de DURERE
 Nevralgie – afectează nervi periferici, nervi cranieni (ex. nevralgie trigeminală)
 Cefalee
 Parestezii
 Cauzalgie
 Nevrită
 Radiculită
 Psihiatrică, cenestopatie
 Hiperpatie talamică
 Corticală
NEVRALGIE
Durere, parestezii, în teritoriul nervului afectat
Pot fi de asemenea tulburări subiective de sensibilitate sau afectarea
nervilor cranieni micști
Cauze: traumatism, compresie, toxice, infecțioase

CAUZALGIE
Nevralgie asociată cu o senzație severă de arsură. Durerea se
extinde dincolo de teritoriul de distribuție a nervului și se pot asocia
tulburări vegetative.
Cauze: leziunea traumatică a nervului periferic, în special a n.
median, sciatic popliteu intern și mai rar cubital și peronier.

NEVRITĂ
Mononevrită – 1 nerv afectat – durere continuă sau paroxistică,
parestezii, hipo-, anestezie în special pentru sensibilitățile tactilă și
termică în teritoriul de distribuție al nervului. Durerea se
exacerbează la presiune sau elongație
Polinevrită – mai mulți nervi afectați, distal, simetric cu sau fără
scăderea forței musculare
RADICULITĂ

Durere, tulburări senzitive, hipo-, anestezie sau hiperpatie în teritoriul

rădăcinii posterioare a nervului spinal. Un dermatom e inervat din 3
rădăcini diferite.
Cauze: compresie (traumatism, hernie de disc, morb Pott, tumori,
spondilodiscartroză), inflamație (tabes, virusuri: ex varicelo-zoster,
arahnoidită, spondilită)

Afectarea rădăcinii posterioare:

- porțiunea intrameningeală a neuronilor – simptomele pot fi: durere
intercostală (erupție zosteriană), criză tabetică, durere la nivelul centurilor
și a organelor interne. Durerea se exacerbează odată cu creșterea presiunii
lichidului cefalorahidian. Generează un sindrom radicular senzitiv pur
- porțiunea extrameningeală a neuronilor – manevrele de elongație (ex
Lassegue), presiunea și mișcarea exacerbează durerea  Poziții antalgice

Aplicație clinică:
REDUCEREA DURERII  medicație (antialgice, antidepresive triciclice,
anumite medicamente antiepileptice care ridică pragul nociceptiv), rizotomie
posterioară (rădăcină posterioară), cordotomie (tract spinotalamic lateral),
proceduri de radiofrecvență percutanată, chirurgie gamma knife,
neurochirurgie
 SINDROMUL GANGLIONULUI SPINAL ȘI/SAU AL
RĂDĂCINII SPINALE POSTERIOARE

Anestezie în dermatomul corespunzător nervului spinal afectat

Durere (lancinantă) - în teritoriul de distribuție al rădăcinii senzitive,
frecvent unilateral, în mai mult de 1 dermatom sau durere
permanentă cu exacerbări paroxistice de tip arsură sau
hiperestezie,hipotonie, diminuarea reflexelor osteotendinoase (ROT)
(afectarea arcului reflex), erupții veziculare la nivelul tegumentelor
(erupție zosteriană)
LEZIUNEA CORNULUI POSTERIOR MEDULAR

 Anestezie termică, algică, tactilă grosieră în dermatomul

corespunzător nivelului leziunii (sunt afectate toate
sensibilitățile care fac sinapsă în cornul posterior
LEZIUNEA CORDOANELOR MEDULARE
POSTERIOARE
Pierderea sensibilității tactile fine, discriminative, vibratorii,
proprioceptive conștiente, bilateral, simetric sau asimetric 
ataxie, proba Romberg pozitivă, nesistematizată (prin afectarea
propriocepției), astereognozie și alte tulburpri ale sensibilității
integrative corticale
Se păstrează sensibilitățile termică, algică, tactilă grosieră,
presiune (disociație tabetică)
Ex. Tabes dorsalis, anemia Biermer
SINDROMUL SUBSTANȚEI CENUȘII CENTRO-
MEDULARE
O leziune în jurul canalului medular central afectează tracturile spinotalmice care se
încrucișează anterior de acesta.
Anestezie termică și dureroasă ”suspendată” la nivelul leziunii – frecvent ”în
pelerină”, cu afectarea regiunii spatelui, brațelor dar în special a mâinilor
Dacă leziunea medulară se extinde poate apare și deficit motor.
Se păstrează sensibilitățile: discriminativă, tactilă fină, proprioceptivă conștientă,
vibratorie (Disociație siringomielică). Fără acuze subiective.
Siringomielia (prezența în măduva spinării a unui chist sau a unei cavități –
syrinx- ce conține lichid cefalorahidian), hematomielie, tumori medulare
intraspinale.
SINDROMUL DE HEMISECȚIUNE
MEDULARĂ (SINDROMUL BROWN
SEQUARD)
Secundar unui traumatism sau unei cauze vasculare  lezarea unilaterală a
cordoanelor medulare posterior, lateral, anterior, a coarnelor medulare posterior,
intermediar si anterior și a rădăcinilor posterioară și anterioară a nervului spinal.

Ipsilateral (de aceeași parte cu leziunea)

Sub nivelul leziunii
Afectarea:

 Coloanelor anterioare - semne și simptome ale sindromului de neuron motor

central
 Rădăcina posterioară: leziune iritativă, distructivă
 Rădăcina anterioară: paralizie flască
La nivelul leziunii
Afectarea:

 Coarnelor anterioare: sindrom de neuron motor periferic

 Coloanelor dorsale (posterioare) – pierderea sensibilității proprioceptive
conștiente, tactile fine, discriminative, vibratorii
Controlateral (de partea opusă leziunii)
Sub nivelul leziunii
Afectarea tractului spinotalamic anterior și lateral - pierderea sensibilității tactile
grosiere, termice, dureroase, a simțului presiunii
La nivelul leziunii
Hiperestezie
 SINDROMUL DE SECȚIUNE MEDULARĂ
TOTALĂ
Cauze : Mielită transversă, traumatism
Sub nivelul leziunii
Anestezie globală (pentru toate tipurile de sensibilitate)
Paraplegie/Tetraplegie (funcție de sediul leziunii)
Pierderea controlului sfincterian (vezică urinară, anus)
Impotență sexuală
SINDROMUL DE CON MEDULAR (S3-C)
Cauze: Tumoră, compresie

Incontinență urinară sau retenție sau urinare prin supraplin cu retenție

Incontinență pentru materii fecale
Anestezie perineală ”în șa”
Impotență sexuală
Absența reflexelor anale
FĂRĂ deficit motor al membrelor inferioare (L5-S2), ROT ahiliene păstrate

SINDROMUL DE ”COADĂ DE CAL” (sub nivelul discului L1/L2)

Cauze: Tasare vertebrală , tumoră

Durere radiculară în teritoriul sciatic (L4-S1) cu parestezii în dermatoamele

corespunzătoare
Durere la nivelul vezicii urinare exacerbată de manevre Valsalva
Durere lombosacrată, nocturnă
Deficit motor și atrofia mușchilor inervați de rădăcinile L4-S2
Anestezie ”în șa” (S2-S4) care se poate extinde la L4-S1 în leziunile întinse
Micțiuni imperioase, incontinență sau retenție acută de urină
Incontinență pentru materii fecale sau constipație
Pierderea reflexelor anal și bulbocavernos
Impotență
SINDROAME ALTERNE DE TRUNCHI CEREBRAL

Cauze: accidente vasculare, tumori – lezarea căilor lemniscale și

extralemniscale cu durere și hiperpatie .
Lezarea căilor spinotalamice: hemianestezie termică și algică controlateral
leziunii pentru membre si trunchi
Lezarea fibrelor descendente ale nervului trigemen: hipo-, anestezie termică și
algică la nivelul hemifeței ipsilateral cu leziunea

SINDROMUL TALAMIC

Controlateral – În special distal, la nivelul membrelor, pacientul descrie

spontan durere, senzația de strânsoare, de arsură sau de rece, de strivire.
Durerea e accentuată de emoții, zgomot, muzică etc. Parestezii. Durerea nu
răspunde la antialgice uzuale.
Hiperpatie talamică
Lezarea nucleului ventral posterolateral talamic (NVPL): afectarea
sensibilităților mioartrokinetică, vibratorie, tactilă discriminativă –
“sindromul mâinii instabile”

SINDROM SENZITIV CORTICAL

Afectarea proiecțiilor corticale parietale – în mod special sensibilitatea

mioartrokinetică și tactilă discriminativă din hemicorpul controlateral
Cauze: Crize parțiale motorii cu aură senzitivă, accidente vasculare sau
tumori parietale
 DUREREA VISCERALĂ
ȘI DUREREA REFERITĂ

 Durerea viscerală
este profundă, respectă
teritoriul anatomic al
organului afectat

 Durerea referită –
senzație dureroasă
într-un teritoriu
cutanat la distanță de
leziune (datorită
sinapselor foarte
apropiate în cornul
posterior), afectând
deasemenea și fibrele
vegetative și fibrele
care vin de la
tegumente
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
 Imagini INTERNET
 http://www.course.sdu.edu.cn/G2S/Template/Vie
w.aspx?courseId=172&topMenuId=157925&actio
n=view&type=&name=&menuType=1&curfolid=
165522
 https://en.wikipedia.org/wiki/Interoception

 http://www.ajnr.org/content/31/4/661

 https://emedicine.medscape.com/article/1878388-
overview#a2
 Anatomia SNC Gabriel Marta și colab