Caile ascendente medulare caracteristici

1. Conduc toate modalitatile senzitive

2. Contribuie la formarea actelor reflexe
3. Sunt reprezentate de fascicule si tracturi ce merg ascendent spre etajele
supramedulare, unele proiecteaza pe cortex (caracter constient) si altele in
cerebel (caracter inconstient).

Exista mai multe clasificari imperfecte ale acestor cai ascendente:

I. Sistem lemniscal:
- fasciculul Gracilis Goll
- fasciculul cuneat Burdach
- fasciculul spinotalamic lateral (partial)
- lemniscul lateral
- lemniscul trigeminal
II. Sistem extralemniscal:
- Fasciculul spinotalamic anterior
- Fasciculele spinocerebeloase (direct si incrucisat)
- Fasciculele spinoolivare
- Fasciculele spinopontine
- Fasciculele spinotectale
- Fasciculele spinovestibulare
- Fasciculele spinoreticulare

Exista niste necorespondente ale acestei clasificari (fasciculele

spinotalamice sunt in sisteme diferite, de aceea unii autori prefera o alta
clasificare)

I. Sistemul anterolateral cuprinde tracturile:

- Spinotalamice
- Spinoreticular lateral
- Spinotectal
II. Sistemul cordonului posterior
- Lemniscul medial format de fasciculele Gracilis, Cuneat si
spinocervicotalamic
III. Sistemul spinocerebelos reprezentat de tracturile:
- spinocerebeloase direct si incrucisat
- spinocerebelos rostral si cu neocerebelos

Sistemul lemniscal

- Din punct de vedere al aparitiei e nou filogenetic

- transmite cu mare viteza senzatiile tactile epicritice, kinestezice si
termalgezice
- sunt paucisinaptice (sinapse putine de unde viteza)
 - proiectia se face in aria somestezica I (campurile 3,1,2) din girul
postcentral lobul parietal (Homunculus senzitiv)

Sistemul lemniscal conduce pe cai simple informatii despre pozitia

segmentelor corpului si despre deplasarea segemntelor in articulatii.

De asemenea conduce si informatii despre caracteristicile

obiectelor din jur.

Toate aceste tipuri de conducere permit individului sa aiba

imaginea propriului corp si al segemntelor acestora.

Amelie nedezvoltarea membrelor (maduva nu are intumescente)

Neuronii de origine ai sistemului lemniscal au un mare grad de

specificitate reactionand la o singura modalitate senzitiva.

In functie de modalitatea senzitiva, minima pe coapse, maxima la pulpa

degetelor, aceasta tinand de densitatea receptorilor in zonele respective si in
functie de pozitia segementelor fata de linia mediana a corpului (cu cat sunt mai
proximale, segmentele pot percepe senzatiile mai prost decat cele distale vezi
umarul fata de extremitati planta.

Exemple in regiunea fesiera campul receptor al unui neuron e de 40 cm2,

in regiunea posteroinferioara abdominala campul receptor 30 cm2. La nivelul
degetelor pe partea laterala 2 cm2, pe pulpa degetelor 0.5 cm2.

In ceea ce priveste modalitatea discriminativa a neuronilor s-a observat ca

nuclei cum ar fi (Gracilis si Cuneat) care contin un numar de neuroni cu o mare
specificitate va interveni in mecanismul de inhibitie de vecinatate adica aferentele
acestor nuclei in traseul lor dau colaterale catre interneuroni inhibitori care sunt
conectati cu neuroni vecini specifici (pentru altfel de sensibilitate) si inhiba.

In concluzie se va dezvolta un focar activ inconjurat de o zona lipsita de

activitate. Rezulta cresterea capacitatii discriminative. De mentionat ca acelasi
fenomen are loc si cortical pentru ca va fi impiedicata difuzarea excitatiei.

Sistemul extralemniscal

- este un sistem de aparare si protectie contra agresiunilor din mediul

extern
- este o cale lenta deci polisinaptica, difuza, complexa si indirecta
- fibrele din constitutia acestui sistem sunt neomogele la nivelul
maduvei iar la nivelul trunchiului se imprastie printre nucleii formatiunii
reticulate
 - exista totusi un numar mic de fibre care ajung direct in sistemul
talamic difuz, lipsind releul (statia) din formatiunea reticulata a
trunchiului cerebral si care ulterior isi pierd precizia topografica si
specificitatea. Astfel se imanunchiaza mai multe modalitati senzitive
care converg pe acelasi neuron iar rezultatul transmisiei va fi difuz.
Putem inmanunchia aceste fibre difuze in cai directe reticulocoticale,
cai care fomeaza sistemul talamic difuz reticular sau cai care folosesc
ca releu direct neuronii de asociatie talamici.
- In ceea ce priveste proiectia acestui sistem difuz vor exista 2 arii
senzoriale pe cortex: una de proiectie difuza si una prin intermediul
cailor de asociatie (similar putem vorbi si despre proiectia sensibilitatii
viscerale)
- Se caracterizeaza printr-o plasticitate electrofizologica si anume: un
neuron ce e solicitat de impulsuri nervoase diferite si multiple
indiferent de aria topografica in care se gaseste realizeaza la nivelul lui
un fenomen de convergenta a modalitatilor senzoriale. In continuare
dupa incetarea stimulilor are loc o proiectie divergenta pe scoarta.
- Exista in sistemul extralemniscal structuri care pot modifica
modalitatea senzitiva. Ca exemplu lama rexed VI primeste impulsuri si
extero si propriceptive ce converg la nivelul neuronilor acestor lame. Ei
pot reactiona astfel: pot primi modalitati senzitive alternativ sau le pot
primi simultan alegand-o pe cea cu excitabilitate mai mare.

Caile ascendente medulare

Clasic caile care conduc impulsul de la maduva pana la scoarta

cerebeloasa sau scoarta cerebrala sunt cai ale sensibilitatii generale si clasic dupa
tipul de sensibilitate transportata sunt:

a. Caile sensibilitatii exteroceptive

b. Caile sensiblitatii proprioceptive
c. Caile sensibilitatii interoceptive

Toate acestea au protoneuronul in ganglionul spinal pe radacina dorsala a

nervului spinal. Dendritele protoneuronului culeg stimuli de la receptorii specifici.
Axonii patrund pe la nivelul santului lateral dorsal al maduvei spinarii sub forma
radacinii posterioare considerata senzitiva. In maduva acesti axoni se impart in 2
fascicule diferite initial:

- Un manunchi extern ce contine fibre mielinizate subtiri si fibre

neimielinizate si care aduc sensibilitatea exteroceptiva (tactila,
protopatica, termica si dureroasa) si sensibilitatea interoceptica
 - Un manunchi intern care e mai voluminos avand fibre numai
mielinizate si conduc sensibilitatea exteroceptiva tactila epicritica si
sensibilitatea proprioceptiva.

Caile sensibilitatii exteroceptive

Sunt responsabile de excitatiile tegumentare primite de la exteroceptori pentru

tact, presiune, durere, temperatura. Dupa Head sensibilitatea exteroceptiva o
impartim in:

- Sensibilitatea protopatica
- Sensibilitatea nociceptiva cuprinde tactul difuz, durerea, temperatura,
alcaturind sistemul spino-talamic. Aici vorbim de:
1. Calea snsibilitatii tactile protopatice
2. Calea sensibilitatii termalgezice

Sensibilitatea epicritica fina si discriminativa are loc pe aceasta cale

discriminarea spatiala si localizarea tactila fina, precisa precum si
raspunsu la stimulul vibratori (vibratie repetitivitatea stimulului tactil)

Calea sensibilitatii tactile protopatice

Apreciaza stimulul ca placut sau neplacut. Are receptori specifici (TNL, meissner,
merkel , anexati firului de par)

Protoneuronul in ggl spinal pe radacina post a nervului spinali. Dendrita in

contact cu receptorii

Axonul formeaza diviziunea laterala a radacinii dorsale a nervului spinal fiind

alcatuit din fibre subtiri care cand ajung in maduva spinarii diverg ascendent si
descendent luand parte la formarea fasciculului dorsomarginal. Patrund apoi in
substanta cenusie unde intalnesc deutoneuronul. Acesta e sub control cortical
permanent primind fibre descendete cu rol inhibitor.

In substanta cenusie ajunge in cornul posterior in lamina Rexed III, IV unde gasim
nucleul propriu al cornului posterior (nucleul capului cornului posterior).

Traseul la acest nucleu nu e direct existand sinapse ale fibrelor si in nucleii

substantei gelatinoase Rolando. De aici fibrele pot lua 2 cai:

- Decuseaza (se incruciseaza) la nivelul liniei mediene preependimare si

de aici se duc in cordonul ventral opus al maduvei spinarii (tractul
spinotalamic anterior) ce e responsabil de transmiterea senzatiei de
tact difuz si presiune.
- O parte din fibre raman ipsilateral (de aceeasi parte)

Fibrele din constitutia fascicului spinotalamic au o somatotopie anatomica

si functionaal bine precizata si anume: cele care provin din regiunea
 superioara a corpului sunt scurte si situati profund pe cand cele care vin
din regiunile inferioare ale corpului sunt lungi si superficiale. De asemenea
fibrele care conduc stimulul de presiune sunt situate medial iar lateral vor
fi cele care conduc stimulul tactil difuz.

De la nivelul maduvei tractul spinotalamic anterior se roteaza fiind situat la

nivelul bulbului dorsal de oliva bulbara si medial de tracturile spinocerebeloase si
spinotectal.

In componenta tractului se schimba si pozitia fibrelor astfel sufera un proces de

rotatie de 90 grade astfel incat fibrele mediale devin ventrale si cele laterale
dorsale.

Tot in bulb tractul are un raport important cu nucleul ambiguu.

De la nivel bulbar fibrele fasciculului se impart pe 2 fractiuni in functie de aparitia

filogenetica si anume:

1. Fibrele paleospinotalamice vor face sinapsa in formatiunea reticulata a

trunchiului cerebral
2. Fibrele neospinotalamice urca in punte, se alatura lemniscului medial urcand
impreuna pana in talamus. Acestea din urma in traseul lor trimit colaterale
spre cerebel, spre coliculii cvadrigemeni superiori si spre corpul geniculat
medial. Al treilea neuroneste in sistemul talamic difuz (nucleii intralaminari
talamici. Pentru portiunea neospinotalamic al treilea neuron e nucleul
ventropostero lateral (VPL) unde se asigura modalitatea senzitiva in functie
de fiecare portiunea a sensibilitatii corpului proiectata astfel portiunea
inferioara a corpului se duce in partea laterala a nucleului, sensibilitatea
toracolombara se duce in partea dorsala a nucleului, sensibilitatea jumatatii
superioara a corpului in partea mediaal a nucelului si extremitatile distale ale
corpului in partea ventrala a nucleului.

Proiectia corticala

Fibrele din VPL proiecteaza in lobul parietal girul postcentral campul 3,1,2 (aria
somatosenzitiva primara).

Unele fibre din VPL proiecteaza si pe buza superioara a santului lateral unde se
gaseste aria somatosenzitiva secundara.

Fibreel sistemului talamic difuz proiecteaza in girus cinguli (apartine sistemului

limbic)

Calea sensibilitatii termalgezice