Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indicatori epidemiologici
Indicatorii sunt:
1.
2.
3.
4.
Raspuns obiectiv:
Remisiune completa disparitia completa a tuturor leziunilor observate, mentinuta cel putin 4 saptamani
Remisiune partiala diminuarea cu > sau cel putin 50% a leziunilor observate (timp de celputin 4
saptamani), fara aparitia altor leziuni
Boala stationara reducerea cu mai putin de 50% a leziunilor existente, sau cresterea cu mai putin de
25% a acestora,fara aparitia de noi leziuni
Boala evolutiva cresterea cu cel putin 25% a leziunilor existente sau aparitia de leziuni noi
Descriere
II
III
IV
Papanicolaou, 1954
Daca toate femeile ar efectua regulat teste Babes-Papanicolaou si control clinic genital , cele mai multe stari
premaligne ar putea fi depistate precoce si vindecate conservator;
5. 7 manif de alarma
modificarea tranzitului intestinal, tulburari functionale digestive sau urinare
modificari aparente ale leziunilor cutanate congenitale
plaga care nu se vindeca, tumefactie care nu dispare
hemoragii (digestive, urinare, hemoptizii, metroragii)
nodul palpabil sau induratie (san, parti moi)
tulburari permanente de deglutitie
persistenta disfoniei, tuse iritativa, modificarea caracterului tusei
7. Durerea.
Debut
Cauza
Management
Administrare
Efecte adverse
Cronica
insidios
indeterminabila
preventie
oral/transdermal
inacceptabile
8. Cai de metastazare
Calea vascular
Calea limfatic
Calea peritoneal
Calea tubar
Calea bronhogen
Calea lichidului cefalo-rahidian
Extensia de-a lungul tecii nervilor i a rdcinilor nervoase
-Calea vasculara-este cea mai importanta.Celulele maligne desprinse din tumora primitiva patrund
in capilarele venoase de neoformatie ce au o permeabilitate mai mare decat cele normale
.Metastazarea pe aceasta este tipica pt sarcoame si anumite tipuri de carcinoame(ex cel renal)
-Calea limfatica-diseminarea pe aceasta cauza este responsabila de aparitia limfadenopatiilor.Cel
mai adesea,carcinoamele disemineaza pe cale limfatica;sarcoamele foarte rar.Celulele maligne se
desprind din tumora primara si patrund in canaliculele limfatice fie sub forma de coloana,fie sub
forma de emboli.
-Calea peritoneala-este caracteristica tumorilor ovariene si mai rar pentru cancerul endometrial sau
al tubului digestiv,ce a depasit seroasele
-Calea tubara-caracteristica cancerelor ovariene.
-Calea bronhogena-pt cancerele pulmonare si mai rar pt cancerele laringiene si traheale
-Calea LCR-tumori cerebrale.Celulele neoplazice din tumora primara se pot fixa,prin LCR,intr-un alt
segment al SNC.
Tablou clinic:
a)semne precoce-durere la niv coloanei vertebrale 90%(accentuata de miscare,tuse,stranut)
b)semne interne tulburari senzoriale
c)semne tardive-deficit motor-tulb de mers,retentie urinara,constipatie
-paralizie definitiva(in cateva ore pana la zile)
-glob vezical
-tonus rectal diminuat
Ex. Obiectiv-spasticitate,reflexe osteotendinoase modificate,tulburari senzoriale,motorii in aval de
nivelul compresiunii medulare
Ex paraclinic:- Rx vertebrala
-CT/RMN
!! Consult neurologic
Tratament:-radioterapie-standard
-corticoterapie-dexametazona
-chirurgical-rezectia corpului vertebral pt tumorile situate ant de canalul medular
-laminectomie post pt tumorile localizate post de canalul medular
-chimioterapie-pt tumori sensibile
Componenta aferenta
limfocitele T si B care recunosc anumite
antigene caracteristice celulelor maligne
Centrul imun
organele limfoide
Componenta eferenta
celule efectoare: limfocite T helper, T
citotoxice, celule NK, limfocite killer activate, limfocite infiltrative tumorale, macrofage
anticorpi produsi de limfocitele B
citokine sintetizate de limfocite si monocite
tipul histologic - unul din cei mai importanti factori prognostici alaturi de stadializare
pentru aceeasi localizare prognosticul difera in functie de tipul histologic;
invazia neurala
reprezinta pentru unele localizari element prognostic principal, mai important chiar decat tipul histologic, fiind un factor de
agresivitate a tumorii
G1 = bine diferentiat, G2 = moderat diferentiat, G3 = slab diferentiat, G4 = nediferentiat; prognosticul este cu atat mai nefavorabil cu
cat tumora este mai slab diferentiata
Factori clinici
Se obtin din:
- anamneza,
- examen clinic,
-Ex. paraclinice, imagistice
Stadiu clinic - extensia bolii
Se apreciaza in sistem international T (tumora) N (adenopatii) M (metastaze)
reprezinta cel mai frecvent folosit factor prognostic si cel mai important
Evolutia preterapeutica - poate sugera si evolutia ulterioara
durata istoriei naturale a bolii in absenta tratamentului (intervalul dintre aparitia primului semn sau simptom si momentul
diagnosticului si tratamentului)
modul de evolutie in timp (timpul de dublare a volumului tumoral)
Semne si simptome asociate
scaderea ponderala, febra reprezinta factori de prognostic si in alte localizari (stomac, rinichi, plaman)
de asemenea pot sugera afectarea altor organe, pot limita aplicarea unor tratamente
Factori de prognostic de linia a II-a, sunt utili pentru aprecierea agresivitatii tumorale
Principalii factori biologici de prognostic sunt:
markerii tumorali
receptorii hormonali
indici de proliferare
enzime
oncogene, antioncogene, produsii acestora
markerii tumorali - principalii markeri tumorali cu valoare prognostica sunt:
imunoglobulinele monoclonale - in mielomul multiplu
antigene oncofetale
antigen carcinoembrionic (CEA) in cancere digestive
alfa fetoproteina (AFP)- in hepatoame, tumori disembrioplazice
alte antigene specifice tumorale
CA 15-3 in cancerul mamar
PSA in cancerul prostatei
enzime serice
LDH, si corelarea acesteia cu AFP si HCG - in cancere testiculare
gama GT - in localizari hepatice
hormoni
HCG in coriocarcinom
tiroglobulina - in cancere tiroidiene
catecolamine - in tumori suprarenaliene
serotonina - in carcinoide
Frecvente
- constipatia
- greata si varsaturile
- sedarea si ameteala
Ocazionale
- sindrom confuzional
- mioclonii
- xerostoma
- colici biliare
- retentie acuta de urina
- transpiratii
- prurit
- depresie respiratorie.
17. Imunoterapie.
Imunoterapia activa
Se refera la imunizarea organismului afectat de boala maligna determinand in final o reactie imuna
capabila sa elimine sau sa incetineasca cresterea tumorii
rezultatele depind de volumul si imunogenitatea tumorii si de imunocompetenta gazdei
Imunoterapia activa nespecifica
Locala
o urmareste inducerea unui raspuns imun celular imediat sub actiunea unor
substante diverse
o cel mai frecvent utilizate sunt bacteriile si produsii bacterieni numiti adjuvanti
imuni care sunt mai eficienti in contact direct cu tumora (BCG, C. parvum)
o alti modificatori ai raspunsului biologic utilizati sunt citokinele
sistemica
o stimulari sistemice cu adjuvanti imuni
Imunoterapia activa specifica
Vaccinuri preparate din celule tumorale autologe sau heterologe asociate de obicei cu
adjuvanti imuni cu rolul de a creste capacitatea macrofagelor de a recunoaste antigenele
tumorale si de a declansa raspunsul imun
Antigenicitatea celulelor tumorale este foarte importanta pentru acest tip de imunoterapie
Primele experimente in cazul cancerelor cu etiopatogenie virala
Imunoterapia pasiva
Administrare de anticorpi sau celule cu actiune antitumorala
Administrarea de celule imunocompetente capabile sa medieze un raspuns antitumoral
se mai numeste si imunoterapie adoptiva
Imunoterapia pasiva - anticorpi
Se folosesc anticorpi monoclonali sau policlonali
Reprezinta o modalitate de terapie tintita
Celulele tumorale cuplate cu anticorpi sunt distruse apoi prin sistemul complementului
sau prin citotoxicitate celulara anticorp-dependenta
Anticorpii pot fi cuplati cu citostatice, toxine sau radioizotopi
Imunoterapia celulara adoptiva
Se folosesc celule efectoare
Initial s-au utilizat limfocite killer activate, recoltate de la pacient prin afereza, crescute in
culturi stimulate cu interleukine si apoi reintroduse pacientului
In prezent sunt studii si cu limfocite infiltrative tumorale, care ar fi atrase specific de catre
celulele tumorale
Imunoterapia indirecta
Cresterea gradului de imunocompetenta prin indepartarea factorilor supresori
Adenomega lia
Hepato / splenomegalia
Cefaleea
Semne neurologice
Dureri osoase
Sindrom hemoragipar
Semne generale de boala: paloare, astenie, febra
20.Tipuri de radioterapie
1.RADIOTERAPIE EXTERN (TELEIRADIERE sau TELERADIOTERAPIE) sursa de radiatii este
exterioara corpului; iradiere transcutanata.
Capacitatea de a invada tesuturile din jur, de a migra in lungul vaselor limfatice si in cavitati
naturale si de a metastaza la distanta
Particularitati :
transformarea : capacitatea de a produce noi tumori daca sunt transplantate la un primitor sinergic
- alterarea inhibitiei de contact
- modificari ale membranei celulare CANCERUL=BOALA MB. CELULARE
o modificari functionale
o alterari ale permeabilitatii,
o jonctiunilor intercelulare,
o sarcinilor electrice de suprafata,
o enzimelor membranei celulare
o alterarea compozitiei membranelor
- alterari genice
- modificari cromozomiale
Deletia
Aparitia cromozomilor inelari
Inversiile
Amplificarea genica
Translocatiile implica participarea a doi cromozomi neomologi, pot fi
translocatii reciproce
translocatii nereciproce
- alterari biochimice - modificari antigenice
o
o
o
o
25.Etapele metastazei
Metastazarea migrarea celulelor maligne de la nivelul tumorii primare in alte tesuturi si organe
aflate la distanta, unde se fixeaza si se dezvolta pe cont propriu formand metastaze.
Etapele metastazarii:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
26.Markeri tumorali
Fac parte din principalii factori biologici de prognostic
markerii tumorali - principalii markeri tumorali cu valoare prognostica sunt:
imunoglobulinele monoclonale - in mielomul multiplu
antigene oncofetale
antigen carcinoembrionic (CEA) in cancere digestive
alfa fetoproteina (AFP)- in hepatoame, tumori disembrioplazice
alte antigene specifice tumorale
CA 15-3 in cancerul mamar
PSA in cancerul prostatei
enzime serice
LDH, si corelarea acesteia cu AFP si HCG - in cancere testiculare
gama GT - in localizari hepatice
hormoni
HCG in coriocarcinom
tiroglobulina - in cancere tiroidiene
catecolamine - in tumori suprarenaliene
serotonina - in carcinoide
substante hormon-like - in sindroame paraneoplazice
28.Asocieri terapeutice
Chirurgie +RADIOTERAPIA PREOPERATORIE
Scop elimin boala microscopic de la marginile tumorii, scade potenialul de diseminare n
momentul interveniei chirurgicale, diminu volumul tumoral rat mai mare de rezecabilitate.
29.Volumul tinta
Volumul int este mprit n 3 componente:
Volumul tumoral primar (gross tumor volume GTV) masa tumoral, determinat prin
palpare sau tehnici imagistice. Se folosesc noiunile de GTV primar i GTV ganglionar.
Volumul tumoral clinic (clinical tumor volume CTV) volumul tisular ce conine GTV i/sau
formaiuni maligne microscopice subclinice. n specificarea CTV, radioterapeutul trebuie s aib
n vedere extensia microscopic n vecintatea tumorii i cile naturale de extensie.
Volumul tumoral de plan (planning tumor volume PTV) se specific marginile care trebuie
adugate n jurul volumului int clinic pentru a compensa micrile inerente ale pacientului, ale
organelor i tumorii
32.Modalitati de screening
Depistare = screening = triaj
Tipuri de depistare:
Depistare in masa = act de sanatate publica
Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica
Scop: mpartirea populatiei n 2 grupe
- Grupa cu testul (-)
- Grupa cu testul (+): necesita alte investigatii pentru afirmarea sau infirmarea dg. de
cancer
Depistare individuala (oportunista)- orientata de factori de risc
- se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt motiv,
- este recomandata de medicul specialist
33.Principii etice
Principiile etice de baza care trebuiesc respectate in studiile biomedicale sau comportamentale pe
subiecti umani sunt:
Respectul persoanei respect pentru autonomia pacientului si asigurarea protectiei
persoanelor cu autonomie diminuata
Beneficienta asigurarea binelui persoanei, fara sa faci rau, maximizand posibilele beneficii
si minimizand posibilele inconveniente
Justitia corectitudine in distribuirea beneficiilor sau inconvenientelor in randul subiectilor
inclusi in studiu.
Drepturile pacientului sunt protejate prin doua prevederi importante.
In primul rand studiul trebuie sa obtina aprobarea unui Comitet Institutional de Etica,
In al doilea rand subiectul participant la studiu trebuie sa isi dea acordul prin semnarea
consimtamantului informat
Criteriile esentiale pe baza carora comitetul institutional de etica aproba desfasurarea studiilor
clinice au la baza principiile etice:
Risc minim pentru subiectii studiului
Risc acceptabil in comparatie cu posibilele beneficii
Selectie echitabila
Semnarea consimtamantului informat de catre subiectii studiului sau de catre reprezentantii
lor legal autorizati
Monitorizare pentru asigurarea confidentialitatii datelor, siguranta subiectilor, protectia
drepturilor pacientilor, mai ales in cazul categoriilor vulnerabile