ANATOMIE CURS 2 SEM 2

CĂILE ASCENDENTE

 Transmit sensibilități specifice

 Mențin aferentarea corticală permanentă și tonusul cortical (scoarța
cerebrală are o stare de activitate mică, permanentă; tonusul dacă nu e
menținut, scade)
 Participă prin colaterale la realizarea reflexelor reglatoare
Sunt organizate 2 sisteme – lemniscal și extralemniscal
I. SISTEMUL LEMNISCAL (lemnisc=mănunchi, fascicul) este compus din:
1. Fasciculul gracilis și cuneat care se continuă cu lemniscul medial
2. Lemniscul spinal
3. Lemniscul lateral
4. Lemniscul trigeminal

 Este un sistem mai nou filogenetic

 Rol în adaptarea rapidă
 Paucisinaptic (puține, de obicei 3)
 Au transmitere rapidă și discrimintatorie (fac separări foarte clare: de
loc, de timp, de sensibilitate)
 Proiectează în aria somestezică principală din lobul parietal, girul
postcentral, câmpurile 3, 1, 2 și aria somestezică secundară prin girul
temporal sup, căci există homunculus sensitiv

II. SISTEMUL EXTRALEMNISCAL compus din:

1. Fasciculele spinocerebelos ant și post
2. Fasciculele paleo-spinotalamice
3. Fascicule spino-olivar
4. Fascicule spino-vestibular
5. Fascicule spino-pontin
6. Fascicule spino-tectal
7. Fascicule spino-reticular
8. Fascicule spino-cortical

 Este o cale veche filogenetic, lentă, difuză, polisinaptică

 Sistem de echilibru și apărare
 Este arhetipal (caracter de specie, involuntar)
 Proiecție în sistemul limbic
ANATOMIE CURS 2 SEM 2
CĂILE ASCENDENTE
 Prezintă plasticitate neurofuncțională (un neuron oarecare răspunde
la o gamă largă de stimuli de pe o suprafață mare)
 Căile lui de transmitere folosesc trasee spinoreticulare

CĂILE SENSIBILITĂȚII EXTEROCEPTIVE pot fi:

1. Nociceptive
2. Epicritice
1. Nociceptive – a. calea protopatică
b. calea termoalgezică
c. calea de orientare a capului și ochilor (fascicul spinotectal)

a. Calea sensibilității tactile protopatice

 Conduce informații despre calitatea de a fi atins și caracterul plăcut/neplăcut
al atingerii
 Receptorii: TNL
Discuri Merkel
Corpusculi Meissner
N1 – ggl spinal
N2 – nucleul propriu al capului cornului post, lamele 2, 3, 4; axonul N2 trece
prin comisura cenușie și albă (se încrucișează) și formează în cordonul ant de
parte opusă – fasciculul spinotalamic ant.
Fasciculul intră în bulb și la ieșirea sa se împarte în 2 grupuri:
 Componenta neospinotalamică (3 neuroni) – intră în bulb, traversează tr
cerebral, ajunge la N3 din talamus (nucleul VPL ventro-postero-lateral).
– proiecție corticală în aria
somestezică primară – homunculus senzitiv

 Componenta paleospinotalamică (4 neuroni) – merge prin fibre spino-

reticulo-talamice; N3 – sistemul talamic difuz, N4 – sistemul limbic;
distinge caracterul plăcut/neplăcut

b. Calea sensibilității termoalgezice

 Receptorii – TNL
c.Krause, Pacini, Ruffini
N1 – ggl spinal
 ANATOMIE CURS 2 SEM 2
CĂILE ASCENDENTE
N2 – capul cornului post; axonii lui trec în cordonul lat de parte opusă,
formând fasciculul spinotalamic lat, cu 2 grupuri de fibre:
 Componenta neospinotalamică – Atenție, e durere! ; formează lemniscul
spinal care urcă prin trunchi sup-lat de lemniscul medial; N3 – talamus
(VPL), proiecție corticală – homunculus
 Componenta paleospinotalamică – transmite informații despre
intensitatea durerii
– transmite prin fibre spino-reticulo-
talamice;
N3 – nucelii intralaminari talamici, proiecția în aria somestezică secundară

c. Fascicul spino-tectal – cale protopatică – orientarea capului și ochilor în

direcția spre care a fost atins
N1 – ggl spinal
N2 – corn post
N3 – coliculul sup; proiecție în aria somestezică primară

2. Epicritice
 Conduce sensibilitatea tactilă fină care realizează discriminarea spațială și temporală
 Transmite simțul vibrațiilor și sensibilitatea proprioceptivă conștientă
 Receptori – TNL
c.Meissner, Pacini
N1 – ggl spinal; axonii săi intră în măduvă și dau 2 ramuri: descendentă scurtă
și ascendentă lungă; cea ascendentă formează fasciculele gracil (medial) și
cuneat (lat)

Fibrele ascendente
 Dau colaterale spre cornul ant
 Aceste colaterale formează fasciculul Kolliker – baza anatomică a reflexului
miotatic
 Fasciculul gracil – conține în ordine medio-lat fibrele Cc, S, L, Ti
 Fasciulul cuneat – conține în aceeași ordine fibrele Ts și C
 Acest aranjament se supune legii extrinseci a lui Koller (fibrele inf lungi sunt
împinse medial, fibrele sup scurte sunt împinse lat)

N2 – în bulb, nucleii Gracil (goll) și cuneat (burdach)

ANATOMIE CURS 2 SEM 2
CĂILE ASCENDENTE
Macroscopic:
 Conform configurației ext a bulbului, pe fața dorsală pare ca PCI formați din
corpi restiformi – corpii juxtarestiformi conțin axonii neuronilor din nucleul
gracil și cuneat
 Axonii se îndreaptă ventral formând fibrele arcuate interne: acestea se
încrucișează formând decusația senzitivă SPI2KA
Axonii neuronilor din gracilis se încrucișează ventral.
Axonii neuronilor din cuneat se încrucișează dorsal.
 După încrucișarea fibrelor, acestea formează 2 fascicule mari – lemniscurile
mediale dr și stg – au somatotropii diferite în regiuni diferite ale trunchiului
cerebral
1. În bulb dispoziția lemniscurilor mediale este verticală de o parte și alta a
liniei mediane (somatotropie – om în picioare)

2. În punte lemniscurile – transversal la limita dintre partea ventrală și

dorsală a punții (pt somatotropie – oamenii stau cap în cap)

3. În mezencefal – lemniscuri dispuse oblic dorsal de nucleul roșu și

substanța neagră (somatotropie – cu capul în jos)

N2 – talamus, VPL; proiecție în homunculus sensitiv

OBS: În boala numită siringomielie (există cavități în jurul canalului
ependimar), toate căile ascendente sunt lezate, cu excepția celor din cordonul
post (bolnavul nu mai simte durerea).