Test analizatori

1. Pielea prezintă următoarele caracteristici:

a. este alcătuită din trei straturi;
b. epidermul este în contact direct cu mediul intern;
c. stratul mijlociu se numeşte derm;
d. stratul profund este reprezentat de hipoderm.
e. stratul mijlociu contine anexe cutanate
2. Receptorii situaţi în partea profundă a dermului:
a. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului;
b. recepţionează presiunea;
c. sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner;
d. fac parte din categoria mecanoreceptorilor ;
e. sunt reprezentați de discurile Merkel.
3. Analizatorul vestibular:
a. poate declanşa reacţiile de redresare posturală;
b. furnizează informaţii asupra rotirii capului;
c. furnizează informaţii asupra poziţiei corpului în spaţiu;
d. furnizează informaţii numai asupra acceleraţiei liniare
e. furnizează informaţii numai asupra acceleraţiei circulare
4. Nervul vestibulo-cohlear:
a. formează perechea a VII-a de nervi cranieni;
b. se mai cheamă şi acustico-vestibular;
c. este format din unirea nervului auditiv cu cel cohlear;
d. pătrunde în trunchiul cerebral prin şanţul ponto-peduncular;
e. pătrunde în trunchiul cerebral prin şanţul bulbo-pontin;
5. Vederea diună:
a. se realizează cu ajutorul conurilor;
b. se realizează cu ajutorul bastonașelor;
c. reprezintă vederea fotopică;
d. reprezintă vederea scotopică;
e. necesită un timp de adaptare de 20 minute
[Link] functionale retiniene, aflate in relatii sinaptice sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. celulele pigmentare:
b. celulele fotoreceptoare;
c. celulele multipolare;
d. celulele metatalamice ;
e. celulele bipolare.
7. Axonii neuronilor bipolari olfactivi:
a. pleacă de la polul bazal al celulelor receptoare;
b. formează tractul olfactiv;
c. se înmănunchează şi formează nervii olfactivi;
d. străbat lama perpendiculară a etmoidului ;
e. se termină în bulbul olfactiv.
8. Receptorii analizatorului olfactiv:
a. fac parte din categoria osmoreceptorilor;
b. fac parte din categoria chemoreceptorilor;
c. ocupă zona cornetului nazal inferior;
d. ocupă partea superioară a foselor nazale.
e. sunt reprezentați de celulele bipolare din mucoasa olfactivă
9. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:
a. intinderea si activarea fusurilor neuromusculare determina relaxarea musculara;
b. intinderea si activarea fusurilor neuromusculare declanseaza o contractie reflexa;
c. contractia fibrelor intrafusale determina contractia muschiului;

pg. 1
 d. dispunerea in paralel a fibrelor intrafusale face ca intinderea fibrelor extrafusale sa
determine si intinderea celor intrafusale;
e. intinderea si activarea fusurilor neuromusculare previne relaxarea musculara.
10. În cadrul analizatorului kinestezic, motoneuronii alfa:
a. inervează fibrele intrafusale;
b. inervează fibrele extrafusale;
c. se termină pe capetele contractile ale fibrelor intrafusale;
d. sunt localizați în cornul anterior al măduvei.
e. inervează fibrele musculare striate obișnuite
11. Fusurile neuromusculare sunt situate în următoarele structuri, cu EXCEPŢIA:
a. printre fibrele musculare netede;
b. în grosimea capsulei articulare;
c. la nivelul ligamentelor articulare;
d. printre fibrele musculare striate;
e. printre fibrele extrafusale
12. Gustul dulce este perceput :
a. pe marginile limbii;
b. la nivelul corpului limbii;
c. la vârful limbii;
d. la nivelul papilelor filiforme;
e. la nivelul bazei radacinii limbi
13. Substanţele ce stimulează receptorii gustativi sunt:
a. solubile in saliva;
b. sapide;
c. insolubile;
d. volatile.
e. odorante.
14. Cimpul receptor al unui neuron implicat in sensibilitatea cutanata este:
a. 2 mm la virful limbii;
b. 50 mm in anumite zone de pe toracele posterior;
c. aria tegumentara a carei stimulare determina modificari in rata de descarcare a
neuronului respectiv;
d. invers proportional cu densitatea receptorilor din regiune;
e. direct proportional cu densitatea receptorilor din regiune.
15. În straturile pielii se află:
a. glande sebacee;
b. muşchii erectori ai firului de păr ;
c. glande sudoripare;
d. vase de sânge.
e. Proprioceptori
16. În piele se găsesc următorii receptori:
a. dureroşi;
b. termici;
c. tactili;
d. de presiune;
e. proprioceptori
17. Din nucleii vestibulari pleaca fasciculele:
a. vestibulo-cerebelos (controleaza tonusul muscular);
b. vestibulo-nuclear (controleaza miscarile globilor ocular, cu punct de plecare labirintic);
c. vestibulo-spinal (controleaza echilibrul static);
d. vestibulo-talamic;
e. vestibulo-cerebelos (controleaza echilibrul dinamic)
18. Celulele receptoare vestibulare din maculă:
a. prezintă la polul apical cili înglobaţi în cupulă;
b. prezintă la polul bazal terminații dendritice ale neuronilor din ganglionul Scarpa;
c. sunt situate deasupra celulelor de susținere;
d. prezintă deasupra granule de carbonat de calciu și magneziu;
pg. 2
 e. sunt situate pe membrana bazilară.
19. Endolimfa este prezentă în următoarele structuri, cu Excepția:
a. rampa timpanică;
b. rampa vestibulară
c. canalul cohlear;
d. între labirintul osos și cel membranos;
e. organul Corti
20. Receptorii vestibulari sunt situaţi în:
a. labirintul membranos;
b. melcul mebranos;
c. utriculă;
d. columelă;
e. organul Cort
21. Stratul profund al dermului :
a. este format din fibre de colagen;
b. se numeste derm reticular;
c. este format din fibre elastice;
d. este format din numeroase celule;
e. se numeste derm papilar
22. Termoreceptorii:
a. sunt rari la nivelul buzelor;
b. sunt raspinditi peste tot in epiderm;
c. sunt mai numerosi la nivelul mucoasei bucale;
d. sunt reprezentati si de terminatii nervoase libere cu diametrul mic si nemielinizate;
e. sunt raspinditi peste tot in derm.
23. Referitor la deutoneuronul căii gustative:
a. este situat în nucleul ambiguu din bulb;
b. este situat în nucleul solitar din bulb;
c. axonii săi proiecteaza in aria gustativa;
d. axonii săi se încrucişează ;
e. axonii săi se îndreaptă spre talamus.
24. Excitaţiile gustative de la nivelul bazei radacinii limbii sunt transmise prin:
a. fibrele parasimpatice ale nervului vag;
b. fibrele senzoriale ale nervului vag;
c. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul preolivar;
d. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul retroolivar ;
e. fibrele parasimpatice ale nervului glosofaringian.
25. Desfăşurarea normală a activităţii motorii necesită informarea permanentă a SNC asupra:
a. poziţiei spaţiale a corpului;
b. poziţiei membrelor superioare;
c. poziţiei membrelor inferioare;
d. gradului de contracţie a muşchiului
e. formei și culorii obiectelor din jur.
26. Fibrele intrafusale sunt :
a. fibre musculare striate;
b. fibre elastice ce formeaza fascicule groase;
c. fibre de colagen;
d. fibre cu lant nuclear;
e. fibre cu sac nuclear.
27. Gustul acru:
a. reprezinta una dintre senzatiile gustative primare;
b. se percepe la nivelul corpului limbii;
c. se percepe in zona centrala a limbii;
d. se percepe în partea posterioară a limbii;
e. nu poate fi perceput la nivelul limbii.
28. Simţul mirosului împreună cu simţul gustului intervine în:
a. aprecierea calităţii alimentelor;
pg. 3
 b. aprecierea cantităţii alimentelor ;
c. declanșarea secreţiei salivare ;
d. declanşarea evacuarii gastrice.
e. inhibarea secrețiilor digestive și endocrine
29. Despre cristalin putem afirma următoarele:
a. are forma unei lentile biconcave, transparente;
b. este menținut în poziție de ligamentul suspensor;
c. nutriția sa este asigurată de vasele proceselor ciliare;
d. este învelit într-o capsulă elastică, cristaloida;
e. face parte din sistemul dioptric al globului ocular.
30. Vederea obiectelor apropiate presupune:
a. relaxarea ligamentului suspensor;
b. cresterea puterii de convergenta a cristalinului;
c. contracția muşchiului ciliar;
d. bombarea cristalinului;
e. relaxarea mușchiului ciliar.
31. Adaptarea fotochimică la lumină presupune:
a. creșterea cantitativă a pigmenților vizuali;
b. descompunerea pigmenților vizuali în opsine,
c. creșterea cantitativă a celulelor cu con și bastonaș;
d. descompunerea pigmenților vizuali în retinen;
e. participarea celulelor pigmentare din retină
32. Urmatoarele afirmatii referitoare la analizatorul gustativ sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
a. degustatorii de vinuri pot deosebi peste 300 de gusturi diferite;
b. identitatea substantelor chimice specifice care stimuleaza receptorii pentru gust este
foarte bine cunoscuta;
c. pragul sensibilitatii gustative pentru zahar este de 0,005 g/L, la 24ºC;
d. pragul sensibilitatii gustative pentru chinina este de 1g/L, la 24ºC;
e. cei mai multi dintre mugurii gustativi pot fi stimulati de mai multi stimuli gustativi
33. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. receptorii pentru durere se adapteaza rapid in prezenta stimulului;
b. persistenta stimulului dureros duce la cresterea in intensitate a senzatiei;
c. in conditii anormale viscerele pot fi punctul de plecare ai senzatiei dureroase;
d. receptorii pentru durere se adapteaza putin sau deloc in prezenta stimulului;
e. persistenta stimulului dureros duce la fenomenul de obisnuinta.
34. Dermul conţine:
a. vase de sânge;
b. vase limfatice;
c. terminaţii nervoase;
d. celule adipoase;
e. corpusculii Vater-Pacini.
35. Labirintul membranos conţine:
a. utricula;
b. canalele semicirculare membranoase;
c. sacula;
d. helicotrema;
e. un sistem de camere situate în labirintul osos
36. Receptorii maculari detectează:
a. viteza de deplasare a corpului;
b. acceleraţia liniară de deplasare;
c. acceleraţia circulară de deplasare;
d. poziţia capului;
e. viteza de deplasare a capului.
37. În interiorul labirintului osos se găseşte:
a. labirintul membranos;
b. un lanț articulat de trei oscioare;
c. perilimfă;
pg. 4
 d. timpanul;
e. un sistem de camere membranoase.
38. În funcție de frecvența sunetelor, membrana bazilară variază astfel:
a. la baza melcului, pentru sunetele cu frecvență înaltă;
b. la vârful melcului, pentru sunetele cu frecvență joasă;
c. proporțional cu intensitatea sunetului;
d. la baza melcului, pentru sunetele cu frecvență joasă;
e. la vârful melcului, pentru sunetele cu frecvență înaltă;
39. Dermul este traversat de:
a. canalele glandelor sebacee;
b. canalele glandelor sudoripare;
c. firele de păr;
d. vasele de sânge;
e. fusurile neuromusculare.
40. Macula este formată din:
a. celule receptoare ciliate înglobate în membrana otolitică;
b. o cupolă gelatinoasă;
c. granule de carbonat de calciu și magneziu;
d. celule de susținere așezate pe o membrană bazală.
e. conține celule senzoriale auditive cu cili
41. Perceperea diferitelor gusturi se face astfel:
a. sărat în partea posterioară a limbii;
b. acru pe partile laterale ale limbii;
c. amar la vârful limbii;
d. dulce la vârful limbii.
e. dulce in zona centrala a limbii
42. Terminaţiile nervoase libere ale analizatorului kinestezic:
a. sunt situate la joncţiunea tendon-os;
b. se ramifică la nivelul capsulei articulare;
c. se ramifică la joncţiunea muşchi-tendon;
d. monitorizeaza tensiunea produsa in tendoane;
e. sunt receptori ai durerii articulare..
43. Despre lanţul de oscioare al urechii medii putem afirma următoarele:
a. fiecare oscior are un mușchi propriu;
b. mușchiul ciocanului diminuă vibrațiile sonore puternice;
c. mușchiul scăriței amplifică vibrațiile sonore slabe;
d. mușchiul nicovalei diminuă vibrațiile sonore puternice;
e. există un mușchi comun pentru toate cele trei oscioare.
44. Protoneuronul căii auditive
a. este situat în utriculă;
b. este situat în saculă;
c. este situat în ganglionul spiral Corti;
d. axonii formează nervul cohlear;
e. dendritele vin în contact cu celulele receptoare auditive
45. Acuitatea tactila:
a. este distanta cea mai mare la care virfurile esteziometrului Weber sunt simtite separat;
b. se masoara in mm²;
c. este distanta cea mai mica la care virfurile esteziometrului Weber sunt simtite separat;
d. se masoara in mm³;
e. se masoara in mm
46. Segmentul central al unui analizator este aria corticala:
a. care poate percepe o anumita forma de energie din mediul extern;
b. de la care pleaca calea de conducere;
c. la nivelul careia impulsurile sunt transformate in senzatii specifice;
d. specializata, care percepe stimuli;
e. la care ajunge calea de conducere
47. Urmatoarele afirmatii referitoare la analizatorul gustativ sunt corecte:
pg. 5
 a. al treilea neuron al caii gustative este situat in talamus;
b. perechea a IX-a de nervi cranieni culege excitatii gustative de la treimea posterioara a
limbii;
c. nervul maxilar culege excitatii gustative de la treimea posterioara a limbii;
d. perechea a VII-a de nervi cranieni culege excitatii gustative de la corpul limbii;
e. nervul mandibular culege excitatii gustative de la corpul limbii
48. Fibrele intrafusale:
a. sunt identice cu fibrele extrafusale;
b. sunt conţinute într-o capsulă conjunctivă;
c. sunt situate în capsula articulară;
d. sunt dispuse paralel cu fibrele extrafusale;
e. au in structura lor tesut fibros.
49. Referitor la calea olfactivă:
a. protoneuronul este reprezentat de celulele bipolare din mucoasa olfactivă;
b. receptorii sunt reprezentați de celulele bipolare din mucoasa olfactivă;
c. este formată din trei neuroni;
d. deutoneuronul este localizat în bulbul olfactiv;
e. deutoneuronul este reprezentat de celulele mitrale.
50. Tunica fibroasă a globului ocular:
a. este reprezentată de coroidă;
b. se mai numeşte şi sclerotică;
c. este străbătută de fibrele nervului optic;
d. este străbătută de o arteră ce vascularizează globul ocular;
e. reprezintă tunica externă.
51. Macula lutea:
a. se mai numeşte şi pata galbenă;
b. conţine fovea lateralis;
c. este plasată pe direcţia axului optic;
d. se mai numeşte şi pata oarbă;
e. conține mai multe celule cu bastonaș.
52. Referitor la deutoneuronul căii olfactive:
a. este situat în bulbul olfactiv;
b. axonii formează tractul olfactiv;
c. este reprezentat de celulele mitrale;
d. are prelungirile periferice butonate;
e. axonii se proiectează în aria olfactivă
53. Motoneuronii ce inervează muşchii scheletici:
a. sunt de două tipuri: alfa şi gama;
b. cei gama inervează fibrele extrafusale;
c. cei alfa inervează fibrele intrafusale;
d. sunt situaţi în cornul anterior al măduvei;
e. sunt situati in cornul lateral al maduvei.
54. La nivelul articulatiilor se gasesc:
a. terminatii nervoase libere, care se ramifica in stratul superficial al capsulei articulare;
b. corpusculii Ruffini, care receptioneaza pozitia din articulatii;
c. corpusculii Vater-Pacini, care receptioneaza modificarile de presiune;
d. corpusculii Ruffini, care se ramifica in toata grosimea capsulei articulare;
e. corpusculii Vater-Pacini identici cu cei din piele.
55. Simţul poziţiei şi al mişcării în spaţiu este rezultatul impulsurilor aferente transmise prin:
a. fasciculele spinobulbare;
b. fasciculul cuneat;
c. fasciculul gracilis;
d. cordoanele posterioare medulare;
e. fasciculele spinotalamice
56. Receptorii analizatorului gustativ sunt:
a. chemoreceptori;
b. proprioceptori;
pg. 6
 c. reprezentaţi de mugurii gustativi;
d. reprezentaţi de papilele gustative ;
e. situați pe mucoasa linguală.
57. Inervaţia motorie a fusului neuromuscular este asigurată de următoarele categorii de neuroni,
cu EXCEPŢIA:
a. alfa, din cornul anterior al măduvei;
b. din ganglionul spinal;
c. localizaţi în cerebel
d. gama, din cornul anterior al măduvei.
e. localizați în cornul posterior medular
58. Aria olfactivă este localizată:
a. pe faţa medială a lobului temporal;
b. la nivelel girusului hipocampic;
c. în girusul postcentral din lobul parietal;
d. pe faţa laterală a emisferului cerebral;
e. la nivelul nucleului amigdalian
59. Muşchii extrinseci ai globului ocular se inseră pe:
a. porțiunea anterioară a tunicii fibroase;
b. retină;
c. coroidă;
d. sclerotică;
e. porțiunea posterioară a tunicii fibroase.
60. Retina conţine:
a. trei feluri de celule funcționale;
b. zece straturi celulare;
c. un strat profund, format din celule pigmentare;
d. un strat cu celule fotosensibile, ce secretă pigmenții vizuali,
e. un strat superficial cu celule de asociație, cu rol protector
61. Tractul optic conţine fibre:
a. de la ambii ochi;
b. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de aceeaşi parte;
c. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de aceeaşi parte;
d. de la neuronii bipolari din câmpul nazal de aceeaşi parte;
e. de la un singur ochi.
62. În procesul de stimulare a retinei, pigmenţii fotosensibili se descompun în:
a. opsine;
b. vitamina D;
c. derivat de vitamina A;
d. retinol;
e. iodopsină.
63. Procesele ciliare secretă:
a. corpul vitros;
b. umoarea sticloasă;
c. unul din mediile transparente ale globului ocular;
d. un lichid clar ce se depune în camera anterioară a ochiului;
e. iodopsină.
64. Despre vederea stereoscopica se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. este vederea numai cu cimpul temporal al retinei;
b. este vederea in profunzime;
c. este vederea numai cu cimpul nazal al retinei;
d. vederea binoculara confera abilitate vederii stereoscopice
e. se pune in evidenta in laborator, pe ochi de broasca, administrindu-se substante
neurotransmitatoare colinergice
65. Pragul sensibilitatii olfactive este :
a. reprezentat de concentratia maxima dintr-o substanta odoranta ce provoaca senzatia de
miros ;
b. pentru mercaptan de 1x10ˉ¹º mg/m³ de aer ;
pg. 7
 c. pentru eter este de 1/1 000 000 g/l de aer ;
d. pentru mosc este de 1/10 000 000 g/l de aer ;
e. reprezentat de concentratia minima dintr-o substanta odoranta ce provoaca senzatia de
miros
66. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situaţi în următoarele structuri:
a. articulaţii;
b. periost;
c. muşchi;
d. ligamente
e. tegument.
67. Mugurii gustativi sunt alcătuiţi din următoarele tipuri de celule:
a. senzoriale;
b. de susţinere;
c. cu cili;
d. conjunctive ;
e. nervoase.
68. Receptorii pentru cald:
a. trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului creşte;
b. sunt reprezentaţi de corpusculii Krause;
c. sunt în număr mai mic decât receptorii pentru rece;
d. sunt localizaţi în epidem.
e. sunt stimulați numai de temperaturi extreme.
69. Receptorii din crestele ampulare:
a. sunt stimulați de accelerările circulare ale capului;
b. sunt stimulați de accelerările circulare ale corpului;
c. sunt excitați mecanic de deplasarea endolimfei;
d. recepționează mișcările circulare ale capului numai din plan frontal.
e. recepționează mișcările circulare ale capului numai din plan orizontal
70. Al doilea neuron al căii acustice este situat in :
a. este situat in nucleul cohlear ventral;
b. metatalamus;
c. coliculii superiori;
d. corpii geniculaţi mediali;
e. nucleul cohlear dorsal.
71. La nivelul fusului neuromuscular, fibrele motorii gama, determină:
a. întinderea porţiunii periferice a fibrelor intrafusale;
b. contracţia porţiunilor periferice ale fibrelor extrafusale;
c. contractia portiunii periferice a fibrelor intrafusale;
d. intinderea portiunii periferice a fibrelor extrafusale;
e. intinderea portiunii centrale a fibrelor intrafusale.
72. Cristalinul prezintă la exterior:
a. o capsulă elastică,
b. cristaloida;
c. corpul vitros,
d. mușchii extrinseci ai globului ocular;
e. tunica vasculară a globului ocular.
73. În cazul ochiului hipermetrop:
a. axul optic este mai lung;
b. imaginea clară se formează înapoia retinei;
c. axul optic este mai scurt;
d. corecţia se obţine cu lentile divergente;
e. persoana depărtează obiectele de ochi pentru a vedea clar
74. Segmentul cortical al analizatorului vizual este localizat:
a. în lobul occipital;
b. de o parte şi de alta a şanţului central;
c. pe marginile scizurii calcarine;
d. în lobul parietal;
pg. 8
 e. în ariile vizuale primară și secundară
75. Irisul este plasat:
a. anterior de cristalin;
b. posterior de cristalin;
c. posterior de corpul vitros;
d. în jurul pupilei,
e. posterior de retină.
76. Pentru a putea fi mirosită o substanţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a. să fie volatilă;
b. să fie solubilă;
c. să traverseze stratul de mucus;
d. să atingă celulele de susţinere ;
e. să atinga epiteliul columnar.
77. Sensibilităţile deservite de către piele sunt:
a. interoceptivă;
b. termică;
c. proprioceptivă;
d. tactilă;
e. dureroasă.
78. Urechea internă cuprinde:
a. labirintul osos;
b. labirintul membranos;
c. un sistem de camere situate în stânca temporalului ;
d. un lanț articulat de trei oscioare;
e. ciocanul, nicovala și scărița.
79. Din tunica vasculară a globului ocular se constituie la partea anterioară:
a. corpul ciliar;
b. sclerotica;
c. irisul;
d. corneea,
e. retina.
80. Despre aparatul dioptric al globului ocular putem afirma următoarele:
a. este format din cornee;
b. poate fi considerat ca o singură lentilă convergentă;
c. cristalinul își poate modifica raza de curbură, realizând acomodarea;
d. este format din retină, tunica nervoasă a globului ocular;
e. cuprinde cele trei tunici concentrice ale globului ocular
81. Dintre culorile fundamentale fac parte:
a. alb;
b. verde;
c. negru;
d. roşu;
e. Albastru
82. Despre cimpul vizual putem afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. fiecarui ochi ii corespunde un cimp vizual monocular;
b. cimpul vizual al unui ochi se suprapune in totalitate cu cimpul vizual al celuilalt ochi;
c. este spatiul cuprins cu privirea;
d. fiecarui ochi ii corespunde un cimp vizual binocular;
e. partea comuna a celor doua cimpuri vizuale monoculare o reprezinta cimpul vizual
binocular
83. Globul ocular este constituit din:
a. medii opace;
b. două tunici;
c. aparat optic;
d. medii refringente,
e. trei tunici concentrice.
84. Segmentul intermediar al unui analizator este:
pg. 9
 a. segmentul de conducere;
b. format din caile nervoase prin care impulsul nervos este transmis la scoarta cerebrala;
c. format de caile descendente;
d. format de caile ascendente indirecte
e. format de caile ascendente directe.
85. Urechea medie:
a. conţine un lanţ articulat de oscioare;
b. este săpată în solzul temporalului;
c. prezintă membrana timpanică spre exterior;
d. include conductul auditiv extern.
e. este o cavitate pneumatică săpată în stânca sfenoidului.
86. Celulele bipolare vin in contact cu:
a. celulele cu bastonaş;
b. celulele cu con;
c. celulele fotosensibile;
d. celulele multipolare
e. celulele pigmentare.
87. Pe sclerotică se inseră următori mușchi ai globului ocular:
a. drept superior;
b. drept inferior;
c. oblic extern;
d. oblic intern,
e. intrinseci.
88. În structura retinei se întâlnesc:
a. neuroni multipolari;
b. celule fotosensibile;
c. neuroni bipolari;
d. celule de susținere;
e. sașe straturi celulare .
89. Cilii celulelor auditive vin în contact cu:
a. membrana otolitică;
b. membrana reticulată;
c. membrana bazilară;
d. membrana tectoria.
e. membrana Reissner
90. Canalele semicirculare osoase:
a. sunt în număr de trei,
b. sunt perpendiculare unul pe celălalt;
c. se deschid în vestibulul osos;
d. se deschid în melcul osos;
e. prezintă un ax central numit columelă.
91. Despre artera ce vascularizeaza globul ocula se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA :
a. iese din orbita prin partea posterioara a scleroticii;
b. intra in orbita prin partea posterioara a scleroticii;
c. umoarea apoasa dreneaza in artera globului ocular;
d. trece prin partea posterioara a scleroticii impreuna cu nervul optic;
e. trece prin partea posterioara a scleroticii impreuna cu tractul optic.
92. Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce:
a. în presbiopie;
b. la creşterea elasticităţii cristalinului;
c. la scăderea elasticităţii cristalinului;
d. în miopie;
e. în hipermetropie.
93. Adaptarea fotochimică la lumină presupune:
a. scăderea concentratiei pigmenților vizuali;
b. descompunerea pigmenților vizuali,
c. creșterea concentratiei pigmenților vizuali;
pg. 10
 d. descompunerea pigmentilor vizuali determina modificarea conductantelor ionice;
e. descompunerea pigmentilor vizuali determina aparitia potentialului de receptor.
94. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:
a. retina este sensibila la radiatiile electromagnetice cu lungimea de unda mai mica de 390
nm;
b. sensibilitatea unui bastonas la lumina este de zeci de ori mai mare decit la intuneric;
c. in avitaminoza A se compromite adaptarea la lumina;
d. reducerea vederii diurne este numita hemeralopie;
e. reducerea vederii nocturne este numita nictalopie.
95. Corpusculii Merkel:
a. sunt situaţi în hipoderm;
b. sunt situaţi în derm;
c. sunt receptori ai presiunii;
d. receptioneaza atingerea;
e. sunt receptori ai tactului fin.
96. Helicotrema este plasată:
a. spre vârful melcului osos;
b. în utriculă;
c. în saculă;
d. între rampele din canalul spiral;
e. spre baza melcului osos.
97. Analizatorii ce au segmentul periferic localizat în piele sunt următorii, cu EXCEPŢIA:
a. kinestezic;
b. olfactiv;
c. vestibular;
d. gustativ;
e. cutanat
98. Procesele ciliare:
a. secretă corpul vitros;
b. secretă umoarea apoasă;
c. sunt situate la nivelul corpului ciliar;
d. sunt constituite din aglomerări de vase capilare;
e. sunt constituite din fibre muscular netede.
99. Acomodarea la distanţă se realizează pe seama:
a. elasticităţii corneei;
b. ligamentului suspensor al cristalinului;
c. diametrului pupilei;
d. muşchilor radiari ai corpului ciliar
e. muşchilor circulari ai corpului ciliar.
100. Pata oarbă:
a. conține pata galbenă, situată în dreptul axului vizual;
b. conține macula lutea, situată în dreptul axului vizual;
c. reprezintă locul de ieșire a nervului optic din globul ocular;
d. conține receptorii analizatorului vizual;
e. reprezintă locul prin care axonii neoronilor multipolari ies din retină.

pg. 11