Sold to
paulla_madalina@yahoo.com

 
Cum învăț? 

NOTIȚE ADMITETRE

MEDICINĂ
după Corint   
2020
Vol. II

SISTEMUL NERVOS,
ANALIZATORII

Cum învăț? 

1
 

Cum învăț? 

YouTube  https://www.youtube.com/c/Cumînvăț 
YouTube

Salut!!!
Acesta este al II-lea volum de notițe de biologie pentru admiterea la medicină.
Sunt făcute după manualul de Biologie clasa a XI-a, Autori: Dan Cristescu, Carmen
Cârmaci u, Bogdan Voiculescu, Editura: Corint
Sălăvăstru, Cezar Th. Niculescu, Radu Cârmaciu,
Sper ca aceste notițe împreună cu videoclipurile de pe canalul de YouTube să
vă ajute în pregăt
pregătirea
irea voastră pentru examenu medicină.  
examenull de admitere la medicină.
Succes!!!

2
 

Cum învăț? 

Cuprins
Pagina

I.  SISTEMUL NERVOS 4

A. Neuronul
  5
B. Sinapsa
Sinapsa 12
C. Măduva spinării și nervii spinali 
spinali  16
spinării 
1.Structura măduvei spinării  16
2.Nervii spinali 20
3.Funcțiile măduvei spinării 23
D. Trunchiul cranieni  
Trunchiul cerebral și nervii cranieni 41
E. Cerebelul 47
F. Diencefalul 50
G. Emisferele
Emisferele cerebrale 51
H. Sistemul
Sistemul nervos vegetativ 60
II.  ANALIZATORII 69
A. Analizatorul
Analizatorul cutanat 70
B. Analizatorul
Analizatorul kinestezic 75
C. Analizatorul
Analizatorul olfactiv 80
D. Analizatorul
Analizatorul gustativ 83
E. Analizatorul vizual 86
F. Analizatorul acustico-vestibular 103
1.Structura urechii 103
2.Analizatorul acustic 108
3.Analizatorul vestibular 113
Bibliografie 119

3
 

Cum învăț? 

I.  SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos împreună 
împreună  cu sistemul
sistemul endocrin reglează majoritatea funcțiilor
funcț iilor
relație. Clasificare:
organismului și fac parte din funcțiile de relație.

Din punct de vedere topografic (al funcțional: 

Din punct de vedere funcțional: 
localizării).  
localizării). SISTEM NERVOS
SISTEM NERVOS

Sistem nervos Sistem nervos

Sistem nervos Sistem nervos somatic vegetativ
central periferic

Sistem nervos Sistem nervos

Encefal Mă duva
Măduva Nervi Nervi vegetativ simpatic vegetativ parasimpatic
rii
spinării
spină cranieni spinali

Reglarea nervoasă a funcțiilor corpului se bazează  pe activitatea centrilor nervoși care

 prelucrează infor mațiile
mațiile primite și apoi elaborează comenzi ce sunt transmise efectorilor. Din
acest punct de vedere, fiecare centru nervos poate fi separat în două compartimente funcționale:
funcționale:  
•  compartimentul senzitiv unde vin informațiile culese la nivelul receptorilor  
informațiile
•  compartimentul motor care transmite comenzile la efectori 
efectori  
două   funcții fundamentale: funcția senzitivă și funcția
Așadar, fiecare organ nervos are două
motorie. La nivelul emisferelor cerebrale mai apare și funcția psihică. 
Centru nervos= zonă de substanță
Sistemul nervos central are 3 etaje: etajul cenușie(unde se afla corpi ai neuronilor) de
medular(măduva spinării), etajul la nivelul organelor sistemului nervos
subcortical (trunchi cerebral, cerebel, central.
diencefal) și etajul cortical (emisferele 4
cerebrale).
 

Cum învăț? 

A.  Neuronul

- reprezintă unitatea morfo-

morfo -funcțională a sistemului nervos 
nervos 
-formă:
  stelată -
 -coarn
coarnele măduvei  
ele anterioare ale măduvei 
  sferică sau ovalară - în ganglionii spinali
  piramidală -
 -zonele cerebrale 
zonele motorii ale scoarței cerebrale 
  fusiformă - stratul profund al scoarței cerebrale 
cerebrale  
-în funcție de numărul prelungirilor  (fig.1)
 (fig.1)
   unipolari  - aspect globulos, cu o singură prelungire
p relungire - celulele cu
retină 
conuri și bastonașe din retină 
   pseudounipolari  - au o prelungire care se divide în T, dendrita se
distribuie
dis tribuie la periferie, iar axonul pătrunde în sistemul nervos central –  
neuronii din ganglionul spinal
   bipolari, - formă
formă   rotundă, ovală sau fusiformă, cele două prelungiri
 pornind de la polii
la polii opuși ai celulei -neuronii din ganglionii spiral Corti
olfactivă  
și vestibular Scarpa, din retină și din mucoasa olfactivă
   multipolari  - formă stelată, piramidală sau piriformă cu numeroase

dendritice și un axon - scoarța cerebrală, cerebeloasă,

 prelungiri dendritice cerebeloasă,

Fig.1 Clasificarea neuronilor

după numărul de prelungiri  

5
 

Cum învăț? 

-după funcție, neuronii pot fi:

  receptori (somatosenzitivi și viscerosenzitivi )  -
recepționează stimuli din mediul exterior sau din
interiorul organismului
  motori (somatomotori și visceromotori)   - axoni lor

efectoare  
sunt în legătură cu organele efectoare 
  intercalari/de asociație - fac legătura între neuronii
motori
senzitivi și motori

1. Structura neuronului 
-format din corp celular(pericarion) și prelungiri  

a.  Corpul celular/pericarionul

-format din neurilemă (mem brana plasmatică
plasmatică ), neuroplasmă (citoplasmă) și
și nucleu

Neurilema - este subțire,

-delimitează
-delimi tează neuronul
-are o structură lipoprotei
structură lipoproteică
că  

ce ntrozomului deoarece
Neuroplasma conține organite celulare comune (cu excepția centrozomului
neuronul nu se divide),
divi de), incluziuni pigmentare și organite specifice:
-corpii tigroizi (Nissl) din corpul și de la baza dendritelor, conțin o
substanță  (substanța cromatofilă) care dă culoarea cenușie corpului corp ului neuronal, au rol în
metabolismul neuronal
-neurofibrilele, care se găsesc atât în neuro plasmă (corp), cât și în
 prelungiri (dendrit
(dend ritee și
și axon) - rol mecanic, de susținere și în
în conducerea impulsului nervos.

Nucleul  –   neuronii motori, senzitivi și de asociație au un nucleu unic cu 1-2 nucleoli;

neuronii vegetativi (aparțin de sistemul nervos vegetativ) centrali sau periferici prezintă deseori
multipli.  
un nucleu excentric și pot avea nuclei dubli sau multipli. 
6
 

Cum învăț? 

Fig.2 Structura
neuronului

b.  Prelungirile neuronului

Dendritele  - sunt prelungiri celulipete  (recepționează și conduc imp ulsul nervos

impulsul
CĂTRE corpul neuronului)
- pot
 pot fi unice lipsească 
unice sau multiple sau pot chiar să lipsească 

-în
-în porțiunea inițială, sunt mai groase
groa se și au corpi Nissl iar apoi se subțiază
subțiază  
- prezintă
 prezintă neurofibrile
7
 

Cum învăț? 
Axonul   –   este o prelungire celulifugă (conduce impulsul nervos DE LA corpul
neuronului CĂTRE butonii terminali)
unică, lungă (uneori de 1m)
-este o prelungire unică, 
-format din:
   axoplasmă  (citoplasmă specializată) 
specializată)  care conține
conține   mitocondrii,
vezicule ale reticulului endoplasmatic
endoplasmatic și neurofibrile
și neurofibrile
   axolema (membrana axonului) cu rol în propagarea impulsului
nervos
de-a lungul traseului său, axonul emite colaterale perpendiculare  pe
- de-a pe direcția
sa, iar în porțiunea terminală se ramifică; ultimele ramificații —   butonii terminali  —   conțin
vezicule cu mediatori chimici/neurotransmițători   care  participă la 
la  transmiterea influxului
nervos la nivelul sinapselor; butonii conțin
conțin  neurofibrile și mitocondrii
mitocondrii.. 

-în funcție de localizarea

localizarea
neuronului în sistemul nervos periferic (SNP)
sau sistemul nervos central (SNC),
axonul acestuia are următoarele structuri:

Fig.3 Structura axonului

8
 

Cum învăț? 

Structura Axonul neuronilor în SNP Axonul Observații 

neuronilor în
SNC
 produsă de celulele Schwann  - produsă
Teaca de - produsă  produsă de -axonii cu diametrul mai mic de

mielină  (nevroglie) o celulă produce

pro duce oligodendrocite 
oligodendrocite  2µ  și fibrele postganglionare nu
axon 
mielină pentru un singur axon  (nevroglii) o celulă mielină 
au teacă de mielină 
- prezintă
 prezintă discon
discontinui
tinuități
tăți numite  produce pentru mai -rolul mielinei este de izolator
noduri Ranvier, care reprezintă mulți axoni 
axoni  electric, care accelerează
Schwann 
spațiul dintre două celule Schwann  conducerea impulsului nervos

Teaca -se dispune în jurul tecii de mielină,  Nu prezintă

prezintă  
Schwann fiind for mată Schwann 
mată de celule Schwann 
-fiecărui segment internodal
int ernodal de
mielină dintre două ștrangulații
Ranvier îi corespunde o singură
sin gură
ce
celulă Schwann 
lulă Schwann 
Teaca -separă membrana plasmatică a  Nu prezintă
prezintă  
Henle celulei Schwann de țesutul
conjunctiv din jur
-are rol în permeabilitate și
rezistență  
rezistență

Teacă de mielină = axoni mielinici  

Fără teacă de mielină = axoni amielinici
am ielinici 
Nevrogliile /celulele gliale
- sunt de 10 ori mai multe ca neuronii 
neuronii 
- f orma
orma și dimensiunile corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile, variabile ca număr  
-  sunt celule care se divid intens (sunt singurele elemente ale țesutului nervos care dau
naștere tumorilor din SNC)

- nu conțin neu

neurofibrile și nici corpi
rofibrile și  corpi Nissl
 Nissl
-rol de suport
suport pentru
 pentru neuroni, de protecție,
de  protecție, trofic, rol fagocitar (microglia), în sinteza tecii de
9
 

Cum învăț? 
mielină și în sinteza de ARN și a altor substanțe
substanțe pe neuronului  
 pe care le cedează neuronului
-există mai multe tipuri de nevroglii: celula Schwann, astrocitul, oligodendroglia,
microglia, celulele ependimare și celulele satelite 

Fig4. Tipuri de nevroglii

2. Funcțiile neuronului 

-neuronul are proprietățile de excitabilitate și conductibilitate , adi

adică
că  poate genera un
 potențial de acțiune care se propagă și este condus
acțiune
-excitabilitatea a fost descrisă
descrisă  la proprietățile celulei (vezi potențialul 
potențialul de membrană) 
membrană) 
Conductibilitatea
-a pariția unui
unui potenț ial de acțiune într-o
 potențial într-o zonă a membranei neu
neuronale
ronale determină
determină apariția
unui nou
nou potențial acțiune în
 potențial de acțiune în zona vecină 
vecină 
-apariția unui potențial
potențial de acțiune într-un anumit
anumit punct
 punct al membranei axonale este
depolarizării produse de un
consecința depolarizării un potențial
 potențial de acțiune anterior  

10
 

Cum învăț? 
-conduce
conducerea diferit la nivelul axonilor amielinici față de cei mielinici
rea se realizează diferit  mi elinici
a.  Conducerea la nivelul axonilor amielinici
- potențialul acțiune poate să apară în orice zonă a membranei
 potențialul de acțiune poate
- potențialul
 potențialul de acțiune condus din aproape în aproape(de la o zonă vecină la alta) 
acțiune este condus alta) 
- potențialul
 potențialul de acțiune este condus într-o singură
singură   direcție, deoarece în direcția opusă,
unde s-a  produs  potențialul de acțiune anterior, membrana este în stare refractară absolută
absolută  
(potențialul de acțiune nu poate să se întoarcă înapoi în zona de unde a pornit)  
-viteză 10m/s

Fig.5 Conducerea la nivelul axonilor amielinici

b.  Conducerea la nivelul axonilor mielinici
-datorită proprietăților izolatoare ale mielinei,  potențialul de acțiune apare la nivelul
nodurilor Ranvier și „sare" de la un nod la altul într-un tip de conducere numită saltatorie 
-viteze mult mai mari de 100 m/s 

Fig.6 Conducerea la nivelul axonilor mielinici

11
 

Cum învăț? 

B.  Sinapsa
-reprezintă legătura funcțională între 2 neuroni sau între un neuron și o altă celulă (celulă
efectoare secretorie sau musculară)
musculară)  
-sinapsa neuromusculară (dintre neuron și celula musculară) se numește placă motorie
sau joncțiune neuromusculară  
-sinapsele neuro-neuronale  (între 2 neuroni) pot fi axosomatice sau axodendritice,
axoaxonice sau dendrodentritice (fig.7)
-din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi chimice
sau electrice.

Fig.7 Tipuri de
sinapse
neuro-neuronale

12
 

Cum învăț? 
1. Sinapsele chimice 
-alcătuite din:
  terminația presinaptică  –   formată din butonii terminali ai axonului și 
și   conține
vezicule cu mediator chimic (există peste 40 de mediatori chimici , cel mai
acetilcolina)
răspândit fiind acetilcolina)
  fanta sinaptică (spațiul dintre cele 2 componente sinaptice)
sinaptice)
  celula postsinaptică  — 
 prezintă pe
 pe
—  prezintă   receptori pentru mediatorul chimic
membrană receptori
membrană

-impulsul nervos (potențialul de acțiune) ajunge la butonii terminali ai axonului și sub

î n fanta sinaptică
acțiunea impulsului nervos se eliberează mediator chimic în sinaptică;; mediatorul chimic
de  receptorii specifici
se leagă de  specifici de pe membrana postsinaptică, determinând modificări ale
 potențialuluii membranei postsinaptice
 potențialulu  (depolarizarea)
postsinaptice (depolarizarea)
-depolarizarea se numește potențial postsinaptic excitator,  dacă
depolarizarea dacă   este vorba de un
neuron postsinaptic, sau potențial terminal de placă , dacă este vorba despre o fibră musculară
scheletică
sc heletică  
-acest
-a potențial nu este același 
cest potențial același cu potențialul de acțiune 
acțiune  
- potențialul excitator   și potențialul terminal de placă au 
 potențialul postsinaptic excitator  au do
două proprietăți:
uă proprietăți:
  sumația temporală - două potențiale produse
potențiale produse prin
 prin descărcarea de mediator
fibră   presinaptică
din aceeași fibră  presinaptică   se  pot suma (aduna), rezultând un singur

 potențial mai mare

 potențial mare  
  sumația spațială  -  potențialele postsinaptice excitatorii, produse de două
postsinaptice două
terminați  presinaptice vecine  pe aceeași membrană  postsinaptică,
terminați   postsinaptică,   se pot
suma(aduna) rezultând un singur potențial 
potențial 
-conducerea la nivelul sinapsei chimice este UNIDIRECȚIONALĂ , dinspre terminația
postsinaptică  
 presinaptică spre cea postsinaptică
-deșși un neuron se poate depolariza în ambele direcții transmiterea la nivelul unei sinapse
-de
axon ul presinaptic spre dendrite/corp neuronal
se va face mereu unidirecțional dinspre axonul
 postsinaptic, asta datorită
datorită locului unde receptorii 
unde se află mediatorii chimici și receptorii 
13
 

Cum învăț? 
- exemple de sinapse chimice: - aproape toate sinapsele din sistemul nervos central
- placa motorie
- în sistemul nervos vegetativ

Fig.8 Sinapsa chimică  

2. Sinapse electrice
-alcătuite din: - două celule de aceleași dimensiuni care sunt ali pite
 pite în zonele lor de
rezistență electrică minimă 
rezistență  minimă 
- ionii și moleculele trec prin aceste locuri de  joncțiune (zonele unde celulele sunt lipite
între ele)
-conducerea este BIDIRECȚIONALĂ  
14
 

Cum învăț? 
-exemple de sinapse electrice: - miocard
neted 
-mușchi neted 
-în anumite regiuni din creier  

Fig.9 Sinapsa electrică 

Oboseala transmiterii sinaptice

-stimularea repetată și rapidă a sinapselor este urmată de depolarizări repetate 
repetate   ale
neuronului postsinaptic,
postsinaptic, pentru ca, în următoarele milisecunde, numărul acestora să 
să   scadă, în
în
acest caz, avem de-
de-aa face cu un mecanism de protecție împotriva suprastimulării,
suprastimulării, care se
realizează prin epuizarea depozitelor de mediator chimic (neurotransmițători) de la nivelul
terminației presinaptic e.  
pres inaptice.
-unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina), altele o scad (unele
anestezice)
15
 

Cum învăț? 

C.  Măduva spinării și nervii spinali 

1. Structura măduvei spinării  

-s
-see găsește situată 
situată  în canalul vertebral, format din suprapunerea orificiilor vertebrale, pe
întregi me  
care nu îl ocupă în întregime
core spunde găurii occipitale  sau emergenței
-limita superioară a măduvei corespunde emergenței   primului nerv
spinal (C1-vertebra cervicală 1 ), iar limita inferioară vertebrei  L2
inferioară   se află în dreptul vertebrei 
(lombară 2) 
- sub vertebra L2, măduva se prelungește cu conul medular, iar acesta cu filum terminale
-de o parte și de alta a conului medular și a filumului se află coada de cal  cu direcție
aproape verticală,
verticală, formată din nervii lombari și sacrali 
sacrali  
- în dreptul regiunilor cervicală și lombară, măduva prezintă două 
două  porțiuni
porțiuni mai voluminoase,
voluminoase,
intumescențele(dilatările) cervicală/brahială și lombară, care corespund membrelor . 

Fig.10
Aspectul exterior
al măduvei spinării 

16
 

Cum învăț? 

-anterior măduva prezintă fisura mediană anterioară  iar posterior șanțul median
posterior
-lateral atât anterior cât și posterior la locul de emergență a 
a   rădăcinilor nervului spinal,
măduva prezintă șanțurile laterale: 2 șanțuri laterale anterioare și 2 șanțuri l aterale
posterioare 
-la exterior măduva este acoperită de meningele spinale
-între meninge și canalul vertebral se află spațiul epidural cu țesut adipos 
adipos 
-măduva spinării este formată din substanță albă  la exterior și substanță cenușie  la
interior

a.  Meningele spinale (fig.11)

-alcătuit  din trei membrane

alcătuit din
  dura mater - la exterior, are o structură
structură  fibroasă, rezis
rezistentă
tentă
  arahnoida – 
 –  la
 la mijloc, are o structură conjunctivă
co njunctivă
- este se parată și de pia mater printr-un
printr-un spațiu care conține
lichidul cefalorahidian (LCR) numit spațiul subarahnoidian 
  pia mater -la interior, este o membrană  conjunctivo-vascu
membrană conjunctivo-va sculară
lară  
-rol nutritive, în grosimea ei se găsesc vase arteriale 
arteriale 
-învelește măduva  la care aderă
măduva la  pătrunzând în șanțuri și fisuri
aderă pătrunzând

b.  Substanța cenușie (fig.11)

- se află la interior  și e formată din corpii
corp ii neuronilor
- în secțiune longitudinală are formă de coloană  iar în secțiune transversal
transversalăă are aspectul
literei H
-  bara transversală(orizontală) „H”-ului formează comisura cenușie  a mă
transversală(orizontală) a „H”- duvei, în
măduvei,
centru aflându-se canalul ependimar cu LCR ;  partea din comisura cenușie aflată anterior de
canalul ependimar se numește comisura cenușie anterioară  iar partea din comisura cenușie
17
 

Cum învăț? 
aflată posterior de canalul ependimar se numește comisura cenușie posterioară  
-  porțiunile laterale ale „H“ -ului sunt subdivizate în coarne: anterioare, laterale și
„H“-ului
posterioare

  Coarnele anterioare/ ventrale

-conțin dispozitivul somatomotor(neuroni somatomotori)

-sunt mai bine dezvoltate în regiunile
regiu nile dilatărilor
dilatărilor
-coarnele anterioare sunt mai late și mai 
mai scurte decât cele posterioare și conțin două tipuri de
neuroni somatomotori (alfa și gamma) 
gamma)  ai căror axoni formează rădăcina ventrală a nervilor
striați  
spinali și care merg către mușchii striați 

  Coarnele posterioare/ dorsale

-sunt mai lungi și mai subțiri 

subțiri 
-conțin neuroni ai căilor senzitive
s enzitive care au semnificația de de utoneuron (al II-lea neuron)
deutoneuron

  Coarnele laterale
-sunt vizibile în regiunea cervicală 
cervicală inferioară, în regiunea toracală și lombară superioară
-jumătatea posterioară este viscerosenzitivă  
-jumătatea
 jumătatea anterioară este visceromotorie  și de aici își au originea(își au corpul neuronal)
- jumătatea
neuronii vegetativi simpatici preganglion
preganglionari
ari ai căror axoni părăsesc măduva pe calea rădăcinii
anterioare/ventrale a nervului spinal și formează fibrele preganglionare
preganglionare ale sistemului simpatic

Între coarn
coarnele
ele laterale și  posterioare, în substanța albă  află  substanța
albă  a măduvei, se află 
reticulată  a măduvei, mai bine individualizată în regiunea cervicală și formată din neuroni
neuro ni
în rețea, prezenți și
dispuși în  ș i în jur ul toată lungimea sa.
ul canalului ependimar, pe toată lungimea

18
 

Cum învăț? 
c.  Substanța albă (fig.11)
- la periferia măduvei
-între comisura cenușie anterioară și fisura mediană anterioară se află comisura albă
anterioară 

cenușie  posterioară și șanțul median posterior se află comisura albă 

-între comisura cenușie 
posterioară 
- este dispusă sub formă de cordoane anterioare, laterale și posterioare  în care găsim
fascicule ascendente situate în general periferic, descendente situate
situ ate spre interior și fascicule
fascicule de
profund, în imediata vecinătate a substanței cenușii 
asociație situate profund, cenușii 

Fig.11 Structura măduvei spinării  

19
 

Cum învăț? 
2. Nervii spinali
-conectează măduva cu receptorii și efectorii 
efectorii  
-31 de perechi
perechi -8 cervicali (primul iese între osul occipital și prima vertebră cervicală)  
cervicală)
-12 toracali
-5 lombari
-5 sacrali
-1 coccigian
- au 2 rădăcini  an
anterioară/ventrală
terioară/ventrală - motorie
/dorsală   – 
 posterioară /dorsală –  senzitivă, are pe traiect ganglionul
traiect ganglionul spinal
1 trunchi
5 ramuri  ramura ventrală
ventrală 
dorsală 
ramura dorsală 
meningeală 
ramura meningeală 
albă 
ramura comunicantă albă 
ramura comunicantă cenușie

a.  Rădăcina anterioară/ventrală 

- este motorie
-conține axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior al măduvei și
și axonii

neuronilor visceromotori din jumătatea ventrală a cor nului

nului lateral

b.  Rădăcina posterioară/dorsală 

-este senzitivă 
-  prezintă pe traiectul său ganglionul spinal, la nivelul căruia își au originea (se află
corpul neuronal) neuronii somatosenzitivi
somatosenziti vi și neuronii viscerosenzitivi 
viscerosenzitivi 
-neuronii
-neuron lungă, care ajunge la receptorii din piele
ii somatosenzitivi au o dendrită lungă,

(exteroreceptori) sau la receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor ( proprioreceptori) 

măduvă  pe
axonul lor intră în măduvă  posterioare 
pe calea rădăcinii posterioare 
20
 
 

Cum învăț? 

-neuronii viscerosenzitivi au și ei o dendrită lungă, care ajunge la receptorii din

viscere/organe interne (visceroreceptori), axonii lor pătrund pe calea rădăcinii posterioare
post erioare în
măduvă și ajung în jumătatea
j umătatea posterioară a cornului latera
laterall al măduvei (zona viscerosenzitivă)  
viscerosenzitivă)

c.  Trunchiul nervului spinal

-se formează prin unirea rădăcinilor anterioară și posterioară 
posterioară  
-este mixt  deci conține 
conține  fibre somatomotorii, somatosenzitive, visceromotorii,
viscerosenzitive
-  iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura intervertebrală și după un scurt traiect
de la ieșirea sa din canalul vertebral, ner vul
vul spinal se desface în cele 5 ramuri ale sale
d.  Ramurile

Ramura ventrală(fig.12)
-este mixtă având fibre motorii, cât și 
și  
fibre senzitive
- formează anastomoze(zone în care se
 între ele și rezultă o serie de
amestecă) între
amestecă)
plexuri: cervical, brahial, lombar, sacral
-î
-înn regiunea toracală, ramurile ventrale
ventra le

ale nervilor nu se mai anastomozează 

anastomozează  
formează nervii intercostali cu traiect
și formează 
drept

Ramura dorsală 
- este mixtă având fibre motorii, cât și 
și  
fibre senzitive
-se distribuie la pielea spatelui și la
mușchii jgheaburilor vertebrale
(mușchi ai spatelui)
Fig.12 Ramurile anterioare ale nervilor spinali
21
 

Cum învăț? 

Ramura meningeală 
- are fibre numai pentru meninge
- conține fibre viscero senzitive și vasomotorii(un tip de fibre visceromotorii care merg la
viscerosenzitive
vasele de sânge ale meningelui)

Ramura comunicantă albă 

- prin visceromotor din cornul
 prin ea trece fibra preganglionară mielinică, cu originea în neuronul visceromotor
măduvei 
lateral al măduvei 

Ramura comunicantă cenușie  

 prin ea fibra postganglionară simpatică amielinică ccuu originea în ganglionul vegetativ
-  prin
simpatic laterovertebral (paravertebral) reintră în trunchiul ner vului
vului spinal urmând ca de aici

efectori  
să se distribuie la efectori 
Fig.13 Structura nervului spinal

22
 

Cum învăț? 

3. Funcțiile măduvei spinării 

-măduva are 2 funcții: reflexă și de conducer e

3.1 Funcția reflexă 

-este îndeplinită de neuroni somatici și vegetativi 
vegetativi 
siste mului nervos este actul reflex/reflexul 
-mecanismul fundamental de funcționare a sistemului
-reflexul reprezintă reacția de răspuns a centrilor nervoși (situați mereu în substanța cenușie 
cenușie  
a sistemului nervos central) la stimularea unei zone receptoare
-răspunsul reflex poate fi excitator (inițiază o acțiune) sau inhibitor (oprește o acțiune) 
acțiune) 
- baza actului reflex este arcul reflex, alcătuit din:
 baza anatomică a actului
o   receptor
o  calea aferentă 
o  centrii nervoși  

o   calea eferentă
o   efectorul
a.  Receptorul
-este o structură anatomică excitabilă care răspunde la stimuli prin variații de potențial 
potențial 
proporțional cu intensitatea stimulului
(depolarizări) gradate proporțional

-poate fi format din: -celule epiteliale diferențiate și specializate în celule senzoriale  

(ex. celulele gustative, auditive, vestibulare)- majoritatea
receptorilor sunt celule epiteliale
-corpusculi senzitivi   —   mici organe pluricelulare
pluricelulare alcătuite
alcătuite din
celule, fibre conjunctive
conjunctive și terminații nervoase
nervoase dendritice
(ex.receptorii din piele,
piele, proprioceptorii situați
situați în aparatul locomotor)
-terminațiile butonate ale dendritelor  (ex.neuronul olfactiv,

receptorii dureroși)
-la nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos deci
23
 

Cum învăț? 

receptorul traduce energia stimulului (ex. lumina, mirosul, gustul etc.) în impuls nervos
-clasificări ale receptorilor:
receptorilor:
 î n funcție de proveniența stimulului  
-exteroreceptori — 
 —  primesc
 primesc stimuli din afara organismului;
-interoreceptori (visceroreceptori)   —   primesc stimuli din interiorul
organismului de la organe( baroreceptori- stimulați de presiune; 
presiune;  chemoreceptori- 
substanțe)  
stimulați de diferite substanțe) 
-proprioreceptori   —   primesc stimuli de la aparatul locomotor (mușchi,
( mușchi,
ariculații) și informează despre poziția corpului și permit controlul mișcării
tendoane, ariculații)

prelucrează
 în funcție de tipul de energie pe care o prelu crează 
-chemoreceptori  —   stimulați de substanțe chimice: ex. mugurii gustativi,
carotidieni și aortici, nociceptorii (receptori pentru durere
epiteliul olfactiv, corpii carotidieni
care sunt stimulați de substanțe chimice eliberate de celulele distruse)
-fotoreceptori  —   sunt stimulați de lumină: ex.celule
ex.celule cu conuri și  bastonașe
din retină
retină  
-termoreceptori   —   răspund la variațiile de temperatură:
temperatură : ex.terminații
ex.terminații
nervoase libere

-mecanoreceptori   —   stimulați de deformarea membranei celulare:

ex.receptori
ex. și  presiune din piele
receptori pentru tact, vibrații și presiune pie le

 î n funcție de viteza  de adaptare

-fazici  —la apariția stimulului își cresc activitatea dar în ciuda menținerii
acestuia, activitatea lor scade ulterior: ex.receptorul olfactiv(când intri într-
într-oo cameră
unde există un miros, la început îl simți foarte bine dar pe măsură ce stai în acea

cameră nu vei mai simți mirosul deși el continuă să existe, asta deoarece receptorii
miros)  
olfactivi se obișnuiesc/adaptează cu acel miros) 
24
 

Cum învăț? 

-tonici   —    prezintă activitate relativ constantă 

constantă   pe toată durata aplicării
stimulului: ex. receptorul vizual

b.  Calea aferentă

-face legătura
legătura între receptori și centrii nervoși 
nervoși  
-este senzitivă,  formată din neuroni senzitivi cu originea în ganglionii de pe traiectul
nervilor
-receptorii vin în
în contact sinaptic cu terminațiile dendritice ale neuronilor senzitivi din
ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni

c.  Centrii nervoși 

- totalitatea structurilor
struc turilor din sistemul nervos central care participă la actul reflex respectiv
-situați în substanța cenușie și formați din corpii neuronilor
neuron ilor
-la nivelul măduvei sunt situați în substanța cenușie a acesteia 
acesteia  

d.  Calea eferentă 

-face legătura între centrii nervoși și efectori 
efectori 
-este motorie, formată din axoni ai neuronilor motori (somatomotori și visceromotori)
visceromotori)  
spinării 
din măduva spinării 

e.  Efectorul
-reprezentat de organul care execută comanda primită de la centrul nervos  
ce ntrul nervos
- principalii
 principalii efectori sunt
sunt mușchii striați,
striați, mușchii netezi (de la niv
nivelul
elul organelor in
interne)
terne) și
glandele exocrine

25
 

Cum învăț? 

La nivelul măduvei spinării există reflexe vegetati ve.

re flexe somatice și vegetative.
a.  Reflexele somatice
-stimulul e recepționat de exteroreceptori
extero receptori sau proprioreceptori
-au ca efect contracția unui mușchi striat intervenind în mișcare, echilibru și tonus
muscular
nervoș i avem reflexe monosinaptice și
-după numărul sinapselor de la nivelul centrilor nervoși
polisinaptice
Reflexele monosinaptice/ miotatice (fig.14)

-arcul reflex are 2 neuroni : somatosenzitiv și somatomotor  

-constau în
în contracția bruscă a unui mușchi la întinderea tendonului- extensia
mușchi  ca răspuns la întinderea

-rol în menținerea tonusului muscular(o stare de contracție inconștientă) 

inconștientă)   și a poziției
corpului
-se pun în evidență prin lovirea cu un ciocan a tendonului mușchiului, cercetându-se
cercetâ ndu-se de
obicei la nivelul tendonului lui Ahile (reflex ahilian)  sau la nivelul tendonului de i nserție al
mușchiului cvadriceps femural pe gambă (reflex rotulian)  
-receptorii: reprezentaț musculari — fusurile
fusurile neuromusculare 
reprezentați de proprioceptorii musculari — 
-calea aferentă: formată din neuronul somatosenzitiv proprioceptiv din ganglionul

spinal și de prelungirile acestuia, dendrita lungă merge la periferie și face sinapsă

s inapsă cu receptorul,
axonul scurt pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară a nervului spinal și ajunge în cornul
 posterior unde se bifurcă: 
bifurcă: 
   o ramificație merge în cornul anterior și face sinapsă
sinapsă cu
 cu neuronul motor din coar-
nele
nele anterioare de aceeași parte, închizând arcul reflex miotatic
 altă  ramificație face sinapsă 
  o altă  sinapsă  cu al II-lea neuron proprioceptiv
propriocept iv din coarnele
 posterioare, de unde pleacă  fasciculele spinocerebeloase( acest traseu va intra în
unde pleacă
kinestezic - vezi și analizatorul
alcătuirea segmentului intermediar al analizatorului kinestezic-
complet) 
kinestezic pentru a înțelege complet) 

-centrul nervos: monosinaptic format din sinapsa dintre neuronul somatosenzitiv

somatosenzitiv și cel
26
 

Cum învăț? 
somatomotor
-calea eferentă:  este axonul neuronului somatomotor  care pleacă pe rădăcina
spinal 
anterioară a nervului spinal 
-efectorul: fibra musculară  striată  care se va contracta producând extensia
(îndepărtarea unui segment al corpului de restul corpului) 
r estul corpului) 

Reflexele polisinaptice/ nociceptive (fig.14)

-arcul reflex are minim 3 neuroni: somatosenzitiv, intercalar/de asociație  și

somatomotor
-constau în retragerea unui membru după stimularea acestuia - flexia  
st imularea dureroasă a acestuia
-rol de apărare 
apărare 

-stimulii sunt diferite lucruri care prduc o senzație dureroasă 

dureroasă  
-prezintă proprietatea de a iradia  la nivelul sistemului nervos central, antrenând un
-prezintă
răspunsului  
număr crescut de neuroni la elaborarea răspunsului 
a les terminații nervoase libere
-receptorii: sunt în piele și sunt mai ales
-calea aferentă: formată din neuronul somatosenzitiv din ganglionul spinal  și de
 prelungirile acestuia, dendrita merge la piele iar axonul pătrunde în măduvă rădăcina
măduvă prin rădăcina
 posterioară a nervului spinal și ajunge în cornul posterior unde face sinapsă cu un neuron

asociație) 
intercalar(de asociație) 
-centrii nervoși: polisinaptici formați din: 
din: 
  sinapsa dintre neuronul somatosenzitiv de ordinul al II-lea și cel
de asociație – 
 –  în
 în cornul posterior
  sinapsa dintre neuronul de asociație și cel somatomotor  - în cornul
anterior
-calea eferentă:  este axonul neuronului somatomotor  care pleacă pe rădăcina
spinal 
anterioară a nervului spinal 
-efectorul: fibra musculară striată din mușchii flexori  care se vor contracta producând
27
 

Cum învăț? 

flexia  (apropiere unui segment al corpului de restul corpului) și îndepărtarea membrului de

sursa durerii

Fig.14 Reflexele miotatice (stânga cu albastru) și nociceptive (dreapta cu verde)

b.  Reflexele vegetative – vezi

vezi sistemul nervos vegetativ
se  închid reflexe de reglare a vasomotricității (reflexe
-în  măduva spinării se 
vasoconstrictoare și vasodilatatoare), sudorale (transpirație), pupilodilatatoare,
cardioacceleratoare, de micțiune (urinare), de defecație și sexuale  

-au centrii nervoși

nervoși  în cornul lateral al măduvei 
măduvei 
-reflexele vegetative vor fi descrise la sistemul nervos vegetativ
28
 

Cum învăț? 

3.2  Funcția de conducere  

-este asigurată de căi lungi ascendente și descendente dar și de căi scurte asociație  
s curte de asociație

a.  Căile ascendente (fig.15)

-sunt căi lungi, senzitive
senz itive
-majoritatea sunt formate din 3 neuroni  (excepție căile sensibilității proprioceptive de
control
cont mișcării) 
rol a mișcării) 
  neuron  –  protoneuronul -senzitiv
 primul neuron – 
  neuron –  deutoneuronul -senzitiv
al II-lea neuron – 
  neuron –  tritoneuronul- senzitiv
al III-lea neuron – 
o  

Fig.15 Fasciculele ascendente, descendente și de asociație  (fundamentale) măduvei spinării 

29
 

ATENȚIE!!!!  
Cum învăț?  Fascicule = tracturi  –ele există NUMAI
 în SNC
-conduc sensibilitatea exteroceptivă  Fascicule NU înseamnă căi ascendente și
(de la receptori- exteroreceptori), proprioceptivă   descendete. Căile încep de la dendritele
(de la receptori- propriorece ptori) și interoceptivă primului neuron și se termină cu axonul
(de la receptori- interoreceptori) ultimului neuron.

Căile conțin neuroni și din SNC și din

SNP(ex. neuronul din ganglionul
  Căile sensibilității exteroceptive 
spianal).
-conduc sensibilitatea
sensibilitatea termică, dureroasă, Fasciculele/ tracturile conțin neuroni
grosieră 
tactilă fină și tactilă grosieră  numai din SNC .
-au 3 neuroni 
neuroni  Fasciculele/tracturile sunt incluse în căi.  

  Calea sensibilității termice și dureroase  (fig.16)

-receptorii: terminații nervoase libere din piele  

-protoneuronul: în ganglionul spinal de pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului
spinal, dendrita lungă ajunge la
la receptori poster ior  
receptor i iar axonul pătrunde în măduvă în cornul posterior 
-deutoneuronul: neuron senzitiv din cornul posterior al mă său se
duvei, axonul său
măduvei,
 încrucișează și trece în cordonul
c ordonul lateral
la teral opus
o pus (deci din stânga ajunge în dreapta sau invers),
unde formează fasciculul spinotalamic lateral  care urcă prin măduvă,
măduvă, îndreptându-se spre
talamus

-tritoneuronul: se află în talamus, axonul lui se proiectează pe scoarța cerebrală, în

în
aria somestezică I din lobul parietal  

  Calea sensibilității tactile grosiere (protopatică) (fig.16)

-receptorii: corpusculii Meissner și discurile tactile Merkel din piele  
-protoneuronul: în ganglionul spinal de pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului
spinal, dendrita lungă ajunge la receptori iar axonul pătrunde în măduvă în cornul posterior  
-deutoneuronul: neuron senzitiv din cornul posterior al măduvei, axonul său se
măduvei,
 încrucișează și trece în cordonul anterior
a nterior opus (deci din stânga ajunge în dreapta sau invers),
30
 

Cum învăț? 
unde formează fasciculul spinotalamic anterior  care urcă prin măduvă,
măduvă, îndreptându-se spre
talamus
-tritoneuronul: se află în talamus, axonul lui se proiectează pe scoarța cerebrală, în
în
aria somestezică I din lobul parietal  

Fig.16 Căile
sensibilității
termice,
dureroase,tactile
grosiere
și interoceptive

 

31
 

Cum învăț? 

  Calea sensibilității tactile fine (epicritică) (fig.17)

-receptorii: corpusculii Meissner și discurile tactile Merkel din piele cu un câmp
receptor mai mic
-protoneuronul: în ganglionul spinal de pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului
spinal, dendrita lungă ajunge la receptor i iar a xonul lung  pătrunde în măduvă în cordonul
la receptori
 posterior unde formează fasciculele spinobulbare: gracilis (Goll) și cuneat (Burdach),  
cervicală  
fasciculul cuneat apare numai în măduva toracală superioară și cea cervicală 
-deutoneuronul: este în nucleii gracilis și cuneat din bulb, axonul deutoneuronului se
 încrucișează  (trece din stânga în dreapta sau invers) și formează decusația senzitivă  după
care devine ascendent formând lemniscul medial care merge către talamus
talamus
-tritoneuronul: se află în talamus, axonul lui se proiectează pe scoarța cerebrală,  în aria

somestezică I din lobul parietal  

  Căile sensibilității proprioceptive 

  Calea senibilității kinestezice (fig.17)
- pentru
 pentru simțul poziției spațiu 
poziției și al mișcării în spațiu 
-receptorii: corpusculii neurotendinoși Golgi (în tendoane) și corpusculi i Ruffini (în
articulații)  

-protoneuronul: în ganglionul spinal de pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului

receptorii iar axonul lung  pătrunde în măduvă în cordonul
spinal, dendrita lungă ajunge la receptor
formează fasciculele spinobulbare: gracilis (Goll) și cuneat (Burdach),  
 posterior unde formează
cervicală  
fasciculul cuneat apare numai în măduva toracală superioară și cea cervicală 
-deutoneuronul: este în nucleii gracilis și cuneat din bulb, axonul deutoneuronului se
 încrucișează (trece din stânga în dreapta sau invers) și formează decusația senzitivă  după
care devine ascendent formând lemniscul medial care merge cătr e talamus
-tritoneuronul: se află în talamus, axonul lui se proiectează pe scoarța cerebrală,  în aria
somestezică I din lobul parietal
32
 

Cum învăț? 

~ ~ 

Fig.17 Căile sensibilității tactile fine și kinestezice  

33
 

Cum învăț? 

  Calea sensibilității proprioceptive de control al mișcării  (fig.18)

-formată numai din 2 neuroni 
formată numai
-receptorii: fusurile neuromusculare din mușchi  
-protoneuronul: în ganglionul spinal de pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului
spinal, dendrita lungă ajunge la receptori
receptor i iar axonul pătrunde în măduvă poster ior  
măduvă în cornul posterior 
-deutoneuronul: neuron senzitiv din cornul posterior al mă duvei, axonul se poate
măduvei,
comporta în 2 feluri:
   se duce în cordonul lateral de aceeași parte formând fasciculul
spinocerebelos dorsal (direct) cu traiect ascendent care ajunge în
trunchiul cerebral, străbate numai bulbul și apoi, pe calea
pedunculului cerebelos inferior, ajunge la cerebel
SAU
   se încrucișează și ajunge în cordonul lateral de partea opusă
formând fasciculul spinocerebelos ventral (încrucișat)  cu traiect
ascendent care ajunge în trunchiul cerebral, străbat
străbatee bulbul, puntea
și mezencefalul și apoi, mergând de-a lungul pedunculului
cerebelos superior, ajunge la cerebel

  Căile sensibilității interoceptive (fig.16)

-este o cale multisinaptică  
-receptorii:  în pereții vaselor și ai organelor, sub formă de terminații nervoase
libere sau corpusculi lamelați, receptorii transmit senzația de durere când sunt stimulați 
stimulați  
-protoneuronul: în ganglionul spinal de pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului
spinal, dendrita lungă ajunge la receptori măduvă  
receptor i iar axonul pătrunde în măduvă 
-deutoneuronul: se află intră  în alcătuirea unui fascicul
află   în măduvă, axonul acestuia intră 
multisinaptic  (există mai mulți neuroni care fac sinapse între ei pentru a forma acest fascicul,
deci între deutoneuron și tritoneuron există mai mulți neuroni de unde și denumirea de cale
multisinaptică) fasciculul multisinaptic din aproape în aproape, ajunge la talamus
multisinaptică) fasciculul
-tritoneuronul: se află în talamus; zona de proiecție
proiecție corticala este difuză 
difuză  
34
 

Cum învăț? 

Fig.18. Căile sensibilității proprioceptive de control al mișcării  

35
 

Cum învăț? 

b.  Căile descendente (ale motricității- mișcării) 

-sunt căi lungi motorii

 motorii  
-conduc impulsuri motorii
motorii de la encefal în diferite etaje ale măduvei spinării, în coarnele
anterioare
-p
-prin musculatu rii
rin căile descendente centrii encefalici exercită controlul asupra musculaturii
scheletice, în
în acest mod sunt reglate tonusul muscular și activitatea motorie, fiind menținute  
 postura și echilibrul corpului  
echilibrul corpului

  Calea sistemului piramidal (corticospinal) (fig.19)

-controlează motilitatea voluntară 

-originea în cortexul cerebral (în scoarța cerebrală) 
cerebrală) 
-are 2 neuroni: un neuron cortical (în
 (în scoarța cerebrală), central, de origine
origine  
un neuron inferior, periferic, de execuție,
execuție, în măduva
măduva spinării
în coarnele anterioare
-fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale diferite: aria motorie, aria
premotorie, aria motorie suplimentară și aria motorie secundară , suprapusă ariei senzitive
senzit ive
secundare  
secundare
-prin intermediul fasciculul piramidal (corticospinal) emisfera cerebrală dreaptă
controlează partea stângă a corpului și emisfera cerebrală stângă controlează partea dreaptă a
corpului
-are aproximativ 1.000.000 de fibre din care, circa 700.000 sunt mielinizate. 
-f ibrele descendentă, toate cele trei etaje ale
ibrele fasciculului piramidal străbat, în direcția lor descendentă,
opțiuni:  
trunchiului cerebral și, ajunse la nivelul bulbului au 2 opțiuni:
75%  din fibre se încrucișează la nivelul bulbului formând decusația
piramidală și astfel se formează
formează  fasciculul piramidal încrucișat/corticospinal lateral, care

36
 

Cum învăț? 

ajunge în cordonul lateral al măduvei,

măduvei, coboară prin cordonul lateral și intră în cornul anterior
cel   inferior, periferic din cornul anterior;
al măduvei unde face sinapsă cu al doilea neuron cel
axonul acestui neuron iese prin rădăcina anterioară a nervului spinal ș i merge la efectori;
datorită decusației senzitive din bulb unde fasciculul piramidal încrucișat se
încrucișează(trece din stânga în dreapta sau invers), fasciculul piramidal încrucișat cu
originea în cort
cortexul drept  ajunge în cordonul lateral medular stâng și
exul (scoarța cerebrală) drept 
invers
inv încrucișat cu originea în stânga care ajunge în cordonul lateral
ers pentru piramidalul încrucișat
drept, deci prin piramidalul  încrucișat emisfera dreaptă  controlează partea stângă a
corpului și emisfera stângă  controlează partea dreaptă a corpului

25% din fibrele fasciculului piramidal nu se încrucișează și formează

fasciculul piramidal direct/ corticospinal anterior, care ajunge în cordonul anterior de
parte  (deci piramidalul direct cu originea în dreapta coboară prin cordonul anterior
aceeași parte 
invers), fiind
medular drept și invers), fiind situat lângă fisura mediană; în dreptul fiecărui segment, o parte
din fibre părăsesc acest fascicul, se încrucișează și trec în cordonul anterior opus 
opus   (deci
 piramidalul direct din dreapta
d reapta ajunge
aj unge în stânga și invers), intră în măduva spinării
sp inării în cornul
anterior unde face sinapsă cu al doilea neuron cel inferior, periferic din 
din  cornul anterior;
axonul acestui neuron iese prin rădăcina anterioară a nervului spinal ș i merge la efectori;

măduvei, prin intermediul piramidalului direct, emisfera

datorită încrucișării la nivelul măduvei,
dreaptă controlează partea stângă a corpului și emisfera   stângă controlează partea
dreaptă a corpului  

-în traiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele fasciculului piramidal se desprind
fibre corticonucleare  (de la cortex la nucleii trunchiului cerebral) care ajung la nucleii
motori ai nervilor cranieni din trunchi, nuclei care sunt similari cornului anterior ai măduvei)
măduvei)

37
 

Cum învăț? 

Fig.19 Calea sistemului piramidal

38
 
 

Cum învăț? 
  Calea sistemului extrapiramidal (fig.21)
-controlează motilitatea involuntară automată și semiautomată  
-controlează
-are originea (neuronul de origine) în etajele corticale
corticale(scoarța cerebrală)  și subcorticale
(scoarța cerebrală) 
(trunchi cerebral, nuclei bazali ai emisferelor cerebrale)
-ultimul neuron al căii se află în cornul anterior
a nterior al măduvei, axonul acestui neuron pleacă
 prin rădăcina anterioară
anterioară a nervului spinal efectori  
spinal și merge la efectori
-că ile extrapiramidale corticale(de la neuronul de origine) ajung la nucleii bazali (corpii
căile
striați)ai emisferelor cerebrale prin fibre corticonucleare/cortico
corticonucleare/corticostriate
striate unde fac sinapsă 
sinapsă 
-de la nucleii bazali prin eferențele(fibre) acestora a jung la nucleii de substanță cenușie din
eferențele(fibre)
trunchiul cerebral unde fac sinapsă (fig.20):-mezencefal:
sinapsă (fig.20):- mezencefal: nucleul roșu, substanța neagră coliculii
neagră coliculii
cvadrigemeni (tectum)ș
(tectum)și substanța reticulată 
reticulată 
- bulb rahidian: nuclei olivari și vestibulari
vestibulari  
-de la
la nucleii din trunchi prin diferite fascicule
fascicule (fig.20 ),
), se coboară prin măduva spinării 
spinării  
și se ajunge la neuronii motori din cornul anterior al măduvei unde aceste fascicule fac sinapsă
cu neuronul din cornul anterior

Fig.20 Fibrele căilor  

extrapiramidale

39
 

Cum învăț? 

Fig.21 Calea sistemului extrapiram

extra piramidal
idal
40
 

Cum învăț? 

D. Trunchiul cerebral și nervii cranieni  

1. Trunchiul cerebral
-se află între măduva spinării și diencefal 
diencefal  

- pe
 pe fața sa posterioară intermediul a 3 perechi de pedunculi cerebeloși 
posterioară se leagă cerebelul prin intermediul
-trunchiul cerebral face parte din encefal împreună cu cerebelul, diencefalul și emisferele
cerebrale
-encefalul este acoperit de meninge
-format din trei etaje: - bulb (măduvă prelungită),  
- puntea lui Varolio
- mezencefalul
-format din substanța albă la exterior și substanța cenușie la interior dispusă sub formă de nuclei 
nuclei  
îș i au originea 10 din cele 12 perechi de nervi cranieni
- în trunchiul cerebral își

ș i vegetative: salivator, de deglutiție(înghițire). de vomă,

-este sediul unor reflexe somatice și
tuse, strănut, masticator, cardioacceleratori, cardioinhibitori, de cli pire, lacrimal,
pupilare de acomodare și fotomotor  

Fig.22 Trunchiul cerebral-

fața anterioară 

41
 

Cum învăț? 

Fig.23 Trunchiul cerebral –  fața postero-laterală  

2.  Nervii cranieni 

-fac parte din sistemul nervos periferic

-înn număr de 12 perechi: 10 perechi  aparțin de trunchiul cerbral, nervii I și II NU  au

-î
originea în trunchi

metamerică și nu au două rădăcini (dorsală 

- nu au o dispoziție metamerică  (dorsală și ventrală)
ventrală)  

-clasificare: -senzoriali (senzitivi): nervii I, II, VIII 

VIII 

-motori: nervii III, IV, VI, XI, XII

-micști: nervii V, VII, IX , X

-cu fibre parasimpatice preganglionare:
preganglionare: nervii III, VII, IX, X
42
 
 

Cum învăț? 
 Nr. NUME STRUCTURĂ   ORIGINE
STRUCTURĂ ORIGINE DISTRIBUȚIE   FUNCȚII
DISTRIBUȚIE FUNCȚII  
REALĂ 
REALĂ  APARENTĂ 
APARENTĂ 
I Olfactivi -fibre senzoriale  -celulele bipolare -la mucoasa -conduc
formate din din mucoasa olfactivă  
olfactivă informații
axonii celulelor olfactivă  
olfactivă legate de
 bipolare miros
-fibre senzoriale  -celulele -la retină 
retină  -conduc
II Optici formate din multipolare din informații
axonii celulelor retină  
retină legate de
multipolare sensibilitate
vizuală  
vizuală
III Oculomotori -fibre motorii -nucleul motor al -în spațiul dintre -la mușchii -mișcările
oculomotorului  picioarele extrinseci ai globului
din mezencefal  pedunculilor globului ocular
cerebrali ocular:drept
superior,
inferior,intern,
oblicul inferior și
la mușchiul
r idicător
idicător al
 pleoapei
-fibre -nucleul accesor -la mușchiul -reflexul de
parasimpatice al oculomotorului
ocu lomotorului sfincter al irisului acomodare
preganglionare din mezencefal și fibrele circulare (ochi) și
ale mușchiului reflexul
ciliar (de la  pupilar
nivelul ochiului) fotomotor
IV Trohleari -fibre motorii -nucleul motor al - pe
 pe fața -la mușchiul oblic - mișcările
nervului IV din  posterioară
 posteri oară a superior (mușchi globului
mezencefal trunchiului sub extrinsec al ocular
coliculii globului ocular)
cvadrigemeni
(lama
cvadrigemina)
V Trigemeni -ramura -ramurile ssenzitive
enzitive -pe partea -fibrele senzitive -asigură
of talmică
talmică mandibulara -
( și mandibulara- anterioară a
anterioară  a oftalmice, sensibilitate
(senzitivă)  senzitivă) au  punții  
 punții maxilare și cutanată a
originea în mandibulare se feței (fibre
-ramra maxilară ganglionul distribuie la senzitive)
trigeminal situat pe
(senzitivă)  traseul nervului  pielea feței
feței  
unde e -mișcările
-ramura  protoneuronul,
 protoneuron ul, - fibrele motorii mușchilor
mandibulară deutoneuronul e în mandibulare masticatori
(mixtă-senzitivă nucleii trigeminali
tr igeminali inervează mușchii (fibre
și motorie) din trunchi masticatori motorii)

43
 
 

Cum învăț? 
 Nr. NUME ORIGINE ORIGINE DISTRIBUȚIE   FUNCȚII
DISTRIBUȚIE FUNCȚII  
STRUCTURĂ  REALĂ
STRUCTURĂ  REALĂ   APARENTĂ  
APARENTĂ
-fibrele motorii
(mandibulara – 
(mandibulara  – 
motorie) au
originea în
nucleul motor al
trigemenului din
 punte
VI Abducens -fibre motorii -nucleul motor al -în șanțul bulbo-
bulbo- -la mușchiul drept -mișcările
nervului VI din  pontin extern (mușchi globului
 punte extrinsec al ocular
globului ocular)
VII Faciali -fibre senzoriale -în ganglionul - în șanțul - la corpul limbii sensibilitate
gustative geniculat de pe  bulbo- pontin gustativă  
gustativă
traiectul nervului,
unde se găsește
 protoneuronul,
deutoneuronul se
află în nucleul

-fibre motorii solitar

-nucleuldinmotor
bulb -la mușchii -expresia
din punte mimicii feței  
feței
-fibre -2 nuclei: nucleul -la glandele -secreția
preganglionare și
lacrimal și lacrimale, salivare salivară și
parasimpatice nucleul salivator submandibulare și lacrimală  
lacrimală
superior, ambii salivare
-se în
găsindu-se
găsindu sublinguale
 punte
VIII Vestibulo- -fibre senzoriale -în ganglionul -în șanțul bulbo-
bulbo- -la receptorii -împlicați în
vestibulare Scarpa de pe  pontin vestibulari echilibru
cohleari traseul nervului, (implicați în
ramura echilibru) din
vestibulară ureche
mergând la
nucleii vestibulari
din bulb
- în ganglionul
-fibre senzoriale Corti de pe traseul -la receptorii sensibilitate
cohleare nervului, ramura auditivi auditivă  
auditivă
cohleară mergând
la nucleii cohleari
din punte

44
 
 

Cum învăț? 
 Nr. NUME STRUCTURA ORIGINE ORIGINE DISTRIBUȚIE  FUNCȚII 
DISTRIBUȚIE  FUNCȚII 
REALĂ  
REALĂ APARENTĂ  
APARENTĂ
IX Gloso- fibre senzoriale - în ganglionii de -în șanțul - la treimea sensibilitate
gustative  pe traiectul retroolivar oară aa  
 posterioară
 posteri gustativă  
gustativă
faringieni nervului unde se limbii
află
 protoneuronul, iar
deutoneuronul
este în nucleul
solitar din bulb
-fibre motorii -nucleul ambiguu -la mușchii -contracția
din bulb faringelui mușchilor
faringelui
-fibre -nucleul salivator -la glandele -secreția
preganglionare inferior din bulb salivare parotide salivară  
salivară
parasimpatice 
X Vagi/ fibre senzoriale - în ganglionii de -în șanțul - la baza
la baza rădăcinii
rădăcinii sensibilitate
gustative  pe traiectul retroolivar limbii gustativă  
gustativă
Pneumo- nervului unde se
află
gastrici
 protoneuronul,
deutoneuronul iar
este în nucleul
solitar din bulb
-fibre motorii -nucleul ambiguu -la mușchii -contracția
din bulb faringelui și mușchilor
laringelui faringelui și
laringelui
-fibre -nucleul dorsal al -la organele din -contracția
preganglionare nervului vag din abdomen   mușch
torace și abdomen ilor
mușchilor
parasimpatice   bulb netezi ai
organelor
interne

XI Accesori -fibre motorii - 2 rădăcini: una 

una  -în șanțul - prin ramura -mișcările
internă   bulbară,
internă bulbară, retroolivar internă care laringelui,
cu originea în  pentru rădăcina  pătrunde în
în nervii capului și
nucleul ambiguu  bul bară
 bară și pe
pe vagi, fibrele ajung umerilor
una 
din bulb, și una  suprafațaa
suprafaț la mușchii
externă  spinală,
externă măduvei laringelui, iar prin
cu originea în cervicale pt. ramur a externă,
cornul anterior al spinală 
rădăcina spinală  ajung la mușchii
cervicale 
măduvei cervicale  sternocleido-
mastoidian și
trapez
XII   -fibre motorii -în nucleul motor -în șanțul -la mușchii limbii 
limbii  -mișcările
Hipogloși al nervului XII  preolivar limbii
din bulb
45
 
 

Cum învăț? 

Fig.24 Originea aparentă a

nervilor cranieni

Fig. 25 Nucleii nervilor cranieni (imaginea nu reprezintă poziția

lor exactă în trunchi ci doar repartizarea în etajele trunchiuli)  

46
 

Cum învăț? 

E. Cerebelul
encefal  
-face parte din encefal 
-ocupă fosa posterioară a craniului

-separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului  (o excrescență a durei mater

ma ter
cerebrale)

-situat înapoia bulbului și a punții, cu care delimitează cavitatea ventriculului IV 

(encefalul are 4 ventriculi)

-formă de fluture,
-formă mediană- vermis
de fluture, prezentând: - o porțiune mediană-
- 2 porțiuni laterale, voluminoase - emisfere cerebeloase 
2 porțiuni
me zencefal prin pedunculii cerebel oși inferiori, mijlocii și
-legat de bulb, punte și mezencefal
superiori  (fig.23), pedunculii conțin fibre aferente și eferente; cei mijlocii conțin numai fibre
aferente

-s
-suprafața pa ralele, cu diferite adâncimi (fig.26):
uprafața cerebelului este brăzdată de șanțuri paralele,
 delimitează  lamelele (foliile) cerebeloase
  numeroase și superficiale - delimitează
   mai adânci - delimitează lobulii cerebelului 
 delimitează lobii cerebelului: anterior(paleocerebel), posterior
  2 foarte adânci - delimitează
(neocerebel) și floculonodular (arhicerebel)  

-format din substanță cenușie și substanță

s ubstanță albă  (fig.27)
albă (fig.27)
1. Substanța cenușie 
formând scoarța cerebeloasă 
- dispusă la exterior formând 
-dispusă și la interior sub formă de nuclei ai cerebelului (zone de substanță cenușie) 
cenușie) 

47
 

Cum învăț? 

2. Substanța albă 

-la interior
-trimite prelungiri în interior, dând, în ansamblu, aspectul unei coroane de arbore cu numele
de arborele vieții 
-în interiorul
interiorul masei de substanță albă 
albă se găsesc zone de substanță 
substanță cenușie, care formează 
formează 
nucleii cerebelului

Fig.26 Fața superioară și inferioară a c erebelului

48
 

Cum învăț? 

Fig.27 Substanța 
albă și cenușie a
cerebelului

Extirparea cerebelului produce astenie  (scăderea forței voluntare), astazie  (tulburări ale
ortostatismului adică ale statului în picioare) și atonie (diminuarea tonusului muscular).
din  
După câteva luni tulburările se atenuează deoarece emisferele cerbrale preiau o parte din 
cerebelului. 
funcțiile cerebelului. 

ATENȚIE !!! 
cerebrală-
  scoarță cerebrală- cerebrale  
aparține de emisferele cerebrale 
cerebeloasă-
  scoarță cerebeloasă- (cerebel)  
aparține de emisferele cerebeloase (cerebel) 

 pedunculi cerebeloși –   elemente de legătură între cerebel și trunchiul

cerebral
 pedunculi cerebrali – 
cerebrali  –  formează mezencefalul 
mezencefalul 

49
 

Cum învăț? 

F. Diencefalul
-face parte din encefal
-se află deasupra trunchiului cerebral și sub emisferel cerebrale  
e misferelee cerebrale 
-delimitează ventriculul III  care la bază comunică cu ventriculul IV  (delimitat de
cerebe l)prin apeductul mezencefalic Sylvius   și lateral comunică cu
trunchiul cerebral și cerebel)prin
ventriculii I și II din emisferele cerebrale

Fig.28
Ventriculii

creierului

-format din mai multe formațiuni nervoase de substanță cenușie dispuse în jurul
ventriculului III
talamusul - releu (loc în care se realizează
rea lizează o sinapsă) pentru toate sensibilit
sensibilitățile,
ățile, cu
ex
excepția a uditive  
cepția celor olfactive, vizuale și auditive
metatalamusul- releu al sensibilităților vizuală și auditivă 
auditivă 
hipotalamusul  - centru superior de integrare, reglare și
ș i coordonare ale
 principalelor funcții ale organismului, printre care metabolismul
metabolismul intermediar,
secreția endocrină, termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei și sațietății,
unele acte comportamentale, ritmul somn- veghe etc.

50
 

Cum învăț? 

G. Emisferele cerebrale

-fac parte din encefal sunt în număr de 2  și reprezintă partea cea mai voluminoasă a
sistemului nervos central
-sunt legate prin comisurile creierului și în interior conțin ventriculii laterali I și II 
-a
-activitatea
ctivitatea mai complexă a mem brului superior drept precum
precum și localizarea centrului 
centrului 
vorbirii în emisfera stângă determină asimetria de volum, emisfera stânga fiind mai dezvoltată
la dreptaci
-emisfera dreaptă controlează jumătatea stângă a corpului   iar emisfera stângă
controlează jumătatea
 jumătatea dreaptă a corpului
c orpului 

1. Structura
-au 3 fețe: 
fețe: 
o   laterală (fig.29)
o  medială (fig. 30)
o  inferioară/ bazală (fig.31)

51
 
 

Cum învăț? 

Fig.29 Fața laterală a emisferelor cerebrale  

Fig.30 Fața medială a emisferelor cerebrale

52
 

Cum învăț? 

Fig.31 Fața bazală a emisferelor cerebrale  

-sunt formate din substanță albă și cenușie  

ș i substanță cenușie 
-substanța albă este dispusă la interior  
-substanța cenușie este dispusă la exterior  –  scoarța cerebrală – 
 –  dar și la interior sub 
sub  
formă de nuclei bazali/corpi striați  

53
 

Cum învăț? 

a.  Substanța albă

-dispusă la interior și înconjoară
II  
ventriculii I și II 
mată din fibre de proiecție, comisurale(de
-for mată
emisfere) și de asociație 
legătură între cele 2 emisfere) 
-fibrele de
de proiecție unesc în ambele sensuri
subiacenți (ex. talamus)
scoarța cu centrii subiacenți (ex.
-f ibrele emisfere,  
ibrele comisurale unesc cele două emisfere, 
formând corpul calos, fornixul/trigonul
cerebral și comisura albă anterioară  
-fibrele de asociație
asociație leagă regiuni din
regiuni din
cerebrală 
aceeași emisferă cerebrală  Fig.32 Fibrele comisurale 

b.  Substanța cenușie 

-formată din nuclei bazali/corpi striați și scoarța cerebrală  
Nucleii bazali

-situați la baza emisferelor cerebrale și deasupra și lateral

la teral de talamus
-sunt zone de substanță cenușie aflate în substanța albă a emisferelor  
-aparțin căilor extrapiramidale, fiind implicați în controlul involuntare 
co ntrolul motilității/ mișcării involuntare 
Scoarța cerebrală/cortexul cerebral
-dispusă la exterior
exterior
-r eprezintă nervos,, este cea mai
eprezintă etajul superior de integrare a activității sistemului nervos
nervos 
evoluată parte a sistemul nervos 
-cuprinde paleocortexul și neocortexul  

54
 

Cum învăț? 

  Paleocortexul

-format din 2 straturi celulare(neuroni) 

-ocupă o zona restrânsă 
restrânsă  pe medială a emisferelor cerebrale
pe fața medială a
-este sediul proceselor psihice afectiv-emoționale
afectiv-emoționale și al instinctelor

-are conexiuni întinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamusul, talamusul, epitalamusul

epitala musul și
mai puțin cu neocortexul

-este inclus în sistemul limbic  (o zonă

zonă   cu rol în procesarea senzațiilor
senzaț iilor olfactive,
coordonarea instinctelor, emoțiilor și cu rol în memoria emoțională), cele
c ele mai importante
componente ale sistemului limbic sunt calea olfactivă
olfactivă   (formată din nervii olfactivi)
olfactivi ) și
hipocampul

  Neocortexul

-alcătuit din 6 straturi celulare (neuroni)

-re prezintă sediul proceselor psihice superioare —  activitatea
  activitatea nervoasă superioară 
superioară  — 
—  ANS
  ANS
adică procesele care stau la baza memoriei, învățării, etc.  
învățării, gândirii, creației etc. 
-f uncțiile neocortexului:
uncțiile neocortexului:
   funcțiile senzitive  - neocortexul este sediul segmentelor centrale/corticale ale
analizatorilor
   funcțiile motorii  – 
–  neocortexul controlează activitatea motorie somatică
so matică voluntară
   funcțiile asociative   –   asociază diferitele zone ale neocortexului și analizează
integrându -le, comparându-le
informațiile primite de la acestea, integrându-le, comparându-le și realizând 
realizând  
 percepția com plexă a lumii înconjurătoare și semnificația diferitelor senzații 
 plexă a senzații  

55
 

Cum învăț? 

Fig.33 Ariile motorii (roșu) și

ariile senzitive (albastru) ale neocortexului

2. Funcțiile emisferelor cerebrale  

-emisferele cerebrale au numeroase funcții, ele cuprinzând ansamblul funcțiilor
componentelor sale structurale (paleocortex, neocortex, nuclei bazali etc.)

-una dintre funcțiile emisferelor este funcția reflexă dar înainte de a vorbi de aceasta
trebuie să definim 2 noțiuni: reflexe necondiționate și reflexe condiționate  

56
 

Cum învăț? 
Reflexe necondiționate 
-sunt toate reflexele studiate până acum
-sunt până  acum la sistemul nervos
-sunt înăscutee și sunt caracteristice
înăscut sunt caracteristice speciei adică toți oamenii le au (ex.
au (ex. reflexul alimentar,
apărare etc.)
reflexul de apărare
-se desfășoară mereu la fel și durează toată viața 
viața 
la   nivel subcortical deci aceste reflexe NU  aparțin emisferelor
-centrii nervoși sunt la 
cerebrale

Reflexe condiționate 
-sunt specifice emisferelor cerebrale deci centrii nervoși sunt în emisfere 
emisfere  
-se formează pe baza celor necondiționate
-sunt un răspuns învățat 
învățat  pe care centrii nervoși îl dau unui stimul initial indiferent (fără 
(fără 
biologică ex. lumina, sunetul etc.)
importanță biolog etc.)
-sunt caracteristice
caracteristice indivizilor adică fiecărui om și nu tuturor  
-sunt temporare deci pot să dispară și pot fi modificate 
modificate 

Funcția reflexă a emisferelor cerebrale  

clipul Emisferele cerebrale si reflexul conditionat 
vezi clipul  conditionat  de pe canal de la min 27:30 pentru a
exact 
înțelege exact 

-reflexele de la nivelul emisferelor cerebrale sunt reflexe condiționate  

-reflexele condiționate au fost studiate de Pavlov:
Pavlov: a luat un câine și a obse
a  observat
rvat că dacă pune
câinele într-
într-oo cameră întunecată și aprinde lumina câinele nu are nici 
nici   o reacție,
reacție, în acest caz
lumina este stimulul indiferent; dacă hrănea câinele atunci animalul avea o reacție deoarece
hrana este un stimul absolut (adică are importanță biologică ) și câinele răspundea
răsp undea printr-un
reflex necondiționat; a observat apoi că dacă după aprinderea luminii el hrănește imediat
câinele, animalul începe să învețe că după aprinderea luminii urmează să primească mâncare și
s e aprindea lumina, animalul
astfel de fiecare dată când se animalul avea o reacție, în
reacție, în acest caz

57
 
 

Cum învăț? 

lumina a devenit un stimul condițional  deoarece a început să capete o semnificație pentru acel
și--a format un reflex condiționat adică a început să aibă o reacție la un
câine și astfel câinele și
stimul care în mod normal nu ar trebui să îi producă o reacție și asta deoarece el a   învățat că

după aprinderea luminii urma să primească mâncar e

-astfel Pavlov a descoperit posi bilitatea
 bilitatea încărcării excitanților /stimulilor
/stimulilor
indiferenți(lumina) cu semnificații noi și transformarea lor în stimuli condiționali creând astfel
indiferenți(lumina)
co ndiționat  
un reflex condiționat

-legile elaborării reflexului condiționat sunt: 

sunt:  

  asociere   —   stimul  

la administrarea unui stimul absolut (hrana) să se asocieze un stimul

indiferent (sonor sau luminos)

  precesiune —  stimulul
 stimulul indiferent (lumina) să preceadă stimulul absolut (hrana) 
(hrana)  
  dominanța  — 
—  animalul flămând, astf el
să fie flămând, să  fie dominant în
el încât instinctul alimentar să fie
timpul asocierii stimulilor
  repetare  —   pentru formarea unui reflex condiționat sunt necesare 10 până la 30 de
condiționat
ședințe  de elaborare,
elaborare, asocierea lumină-
lumină-hrană trebuie să 
să  fie repetată de mai multe ori
 pentru
 pent să  învețe și astfel să se formeze un reflex 
ru ca animalul să  reflex 

-deci reflexele condiționate se formează pe baza celor necondiționate  

REFLEX NECONDIȚIONAT 
+
STIMUL INDIFERENT TRANSFORMAT ÎN STIMUL CONDIȚIONAL  

REFLEX CONDIȚIONAT 
58
 

Cum învăț? 

condiționate  se datorează apariției unor conexiuni  între

-mecanismul elaborării reflexelor condiționate 
centrii corticali a analizatorilor vizual sau auditiv și ariile corticale vegetative
vege tative stimulate de
excitantul/stimulul absolut (hrana) dar ele pot să dispară dacă stimulul condițional nu este întărit
din timp în timp prin cel absolut (inhibiție corticală)-  dispar dacă se
dacă se aprinde de prea multe ori
fără a se hr ăni animalul
lumina fără a
nervoase  stau excitația și inhibiția. 
La baza oricărei activități nervoase  inhibiția.  
Excitația 
-proces nervos activ
-este procesul prin care se începe o activitate nervoasă sau se amplifică o activitate deja
existentă  
existentă

Inhibiția  
- proces activ
-reprezintă diminuarea sau oprirea unei activități nervoase anterioare (inhibarea
oprește) 
focarului de excitație astfel acțiunea se oprește) 
inhibiția externă/necondiționată/supraliminară  - determinată
determinată   de stimuli din
afara focarului cortical activ (ceva din afara zonei de excitație duce la oprirea excitației și astfel
astfe l
oprirea acțiunii),
acțiunii), apare și în celelalte organe ale
ale sistemului nervos central fi: 
central și poate fi: 

  de protecție- declanșată de un stimul
un stimul prea puternic
  prin inducție negativă- declanșată de un stimul nou și
necunoscut
inhibiție internă/condiționată   - apare chiar în interiorul focarului cortical activ
(ceva din interiorul zonei de excitație duce la oprirea excitației și astfel oprirea acțiunii), este
fi:  
specifică scoarței cerebrale și poate fi: 
o   de stingere
o
  de întârziere
o   de diferențiere 

59
 

Cum învăț? 

Excitația și inhibiția sunt extrem de mobile, putând iradia/extinde pe o suprafață corticală 

Excitația corticală  
sau să se concentreze într -o zonă 
zonă  li
limitată
mitată și se pot transforma una în cealaltă adică zona de
excitată.  
excitație poate fi inhibată și zona de inhibiție poate fi excitată. 

H. Sistemul nervos vegetativ

-centrii nervoși situați intranevraxial(în sistemul nervos central) și extranevraxial ,
aflați în relație cu organele a căror activitate o controlează, formează sistemul nervos vegetativ
-există sistem nervos vegetativ simpatic și sistem nervos vegetativ parasimpatic

-majoritatea organelor primesc o inervație vegetativă dublă  (simpatică și parasimpatică) 

parasimpatică)  
și antagonică (cu efecte opuse ex. reglarea diametrului pupilar) în alte organe, simpaticul și
exercită efecte complementare (ex. reglarea secreției salivare), cooperante (ex.
 parasimpaticul exercită 
și  organe asupr a cărora numai
la nivelul aparatului reproducător, în micțiune=urinare)există și 
simpaticul acționează : ex.medulosuprarenale, glandele sudoripare, mușchii erectori 
erectori   ai firelor
de păr sau majoritatea vaselor sangvine, în acest caz, reglarea activității se face prin creșterea
a  structurii respective
sau scăderea ratei de stimulare simpatică a structurii
-acțiunile simpaticului și parasimpaticului trebuie să fie în echilibru pentru a menține
homeostazia (starea de echilibru a organismului)

-la baza sistemului nervos vegetativ stă reflexul 

reflexul  care, se desfășoară pe baza arcului reflex
vegetativ a cărui cale eferentă este diferită de cea a reflexului somatic deoarece prezintă un
eferentă: 
ganglion și pe calea eferentă: 
   ganglioni latero-vertebrali/paravertebrali
latero-vertebrali/paravertebrali - în SNV simpatic
s impatic
   ganglioni juxtaviscerali –  în
 în SNV parasimpatic
   ganglioni intramurali –  în
 în SNV parasimpatic

60
 

Cum învăț? 

1.  Sistemul nervos vegetativ simpatic

-intervine în situații de luptă sau fugi când organismul 

organismul   are nevoie de o mare cantitate de
energie
-intervine în termoreglare
-fibra preganglionară scurtă
scurtă și mielinică  
-fibra postganglionară lungă și amielinică  
-sinapsa dintre fibra preganglionară și postganglionară - colinergică- eliberare de
acetilcolină 
-sinapsa dintre fibra postganglionară și efector - adrenergică- eliberare de
noradrenalină  

  Arcul reflex (fig.34)

-receptorii: sunt interoceptori/visceroceptori  din organe sau vase (baroreceptori,

 presoreceptori, chemoreceptori)
chemoreceptor i)

-calea aferentă: f ormată

ormată din neuronul viscerosenzitiv/visceroaferent  din ganglionul

spinal și de prelungirile acestuia , dendrita merge

merge la receptori, axonul pătrunde în măduvă prin
și ajunge
rădăcina posterioară a nervului spinal și ajunge în coarnele laterale în jumătatea
jumă tatea posterioar ă care
s enzitivăă 
este senzitiv

-centrii nervoși: sunt  în coanele laterale ale măduvei spinării toracale și lombare
superioare și sunt reprezentați de sinapsele dintre: 
dintre:  
   neuronul viscerosenzitiv și neuronul de asociație 


 
neuronul de asociație și neuronul visceromotor  (din
 jumătatea anterioară
anterioară a coarnelor laterale
61
 

Cum învăț? 

-calea eferentă: prezintă pe traiect ganglionul latero-vertebral/paravertebral, llanțur 

anțur ile
ile
simpatice latero-vertebrale sunt 2 lanțuri  de ganglioni situați 
situați  de-o
de-o parte și de alta a coloanei
vertebrale fiind
fiind legați 
legați  cu nervii spinali prin ramuri comunicante. Fibra care pleacă de la
măduvă,, din jumătatea anterioară a coarnelor laterale (axonul neuronului visceromotor)
măduvă visceromotor),, se
numește fibră preganglionară  care este scurtă și  mielinică, ea plec
plecăă  pe calea r ădăcinii
ădăcinii
anterioare a nervului spinal trunchiul nervului spinal ramura comunicantă
albă ganglionul latero-vertebral
latero-vertebral unde poate urma una din căile:
d in căile:

a.  Traseul cel mai frecvent  : Face sinapsă în ganglionul latero-vertebral

latero -vertebral cu neuronul al
cărui axon formează fibra postganglionară lungă și amielinică (fig.34 nr.1)
 b.  Trece prin ganglionul latero-vertebral fără a face sinapsă și intră în constituția nervilor
splanhnici  care se îndreaptă spre ganglionii nepereche celiac, mezenteric superior și
mezenteric inferior,  la nivelul acestor ganglioni se realizează sinapsa cu neuronul aall
postganglionară (fig.34 nr.2)
cărui axon va forma fibra postganglionară (fig.34
c.  Trece prin ganglionul latero-vertebral
latero-vertebral fără a face sinapsă și se îndreaptă spre
medulosuprarenală  unde va face sinapsă cu neuronii care alcătuiesc
medulosuprarenala (medulosuprarenala este considerată un ganglion simpatic, de la

nivelul ei se eliberează adrenalină și noradrenalină) (fig.34 nr.2)

d.  Face sinapsă în ganglionul latero-vertebral
latero-vertebral de unde fibra postganglionară
postga nglionară reintră prin
comunicantă  cenușie în trunchiul nervului spinal urmând să meargă la efectori 
ramura comunicantă  efectori  
(fig.34 nr.3)

Sinapsa dintre neuronul preganglionar și cel postgangl ionar este o sinapsă colinergică  
postganglionar
mediatorul chimic fiind acetilcolina. 
Fibra postganglionară lungă și amielinică se îndreaptă către efector .

62
 

Cum învăț? 

-efectorul: este un mușchi neted sau o glandă, sinapsa dintre fibra postganglionară și
efector este o sinapsă adrenergică, mediatorul chimic fiind noradrenalina; există și puț ine
puține
fibre postganglionare simpatice care eliberează acetilcolin (sinapsă  colinergică
a cetilcolinaa (sinapsă colinergică))

Fig.34 Arcul reflex al sistemului nervos

nervos vegetativ
vegetativ simpatic

63
 

Cum învăț? 

2.  Sitemul nervos vegetativ parasimpatic

-r eglează
eglează activitatea organelor interne zi  
interne în condiții obișnuite de viață, în viața de zi cu zi
-î
-înn funcție de localizare există: 
există: 
   parasimpaticul cranian care folosește calea
calea nervilor cranieni III, VII, IX, X
   parasimpaticul sacral care folosește calea
calea nervilor pelvici

-fibra preganglionară lungă și mielinică 

-fibra postganglionară scurtă și amielinică 
-sinapsa dintre fibra preganglionară și postganglionară - colinergică- eliberare de
acetilcolină  
-sinapsa dintre fibra postganglionară ș i efector - colinergică- eliberare de acetilcolină  

  Arcul reflex (fig.35)

-receptorii: sunt interoceptori/visceroceptori din organe sau vase (baroreceptori,

 presoreceptori, chemoreceptori)
chemoreceptor i)

-calea aferentă: - parasimpaticul cranian : dendritele și axonii neuronilor senzitivi cu

originea în ganglionii de pe traiectul
traiect ul nervilor cranieni
- parasimpaticul sacral: formată din neuronul viscerosenzitiv/
visceroaferent din ganglionul spinal și de prelungirile acestuia , dendrita merge la receptori,
axonul pătrunde
pătrunde în măduvă prin rădăcina
rădăcina  posterioară a nervului spinal și ajunge la centrii

sacrală 
nervoși din măduva sacrală 

64
 

Cum învăț? 

-centrii nervoși: - parasimpaticul cranian:  în nucleii parasimpatici din trunchiul

cerebral (accesor al oculomotorului, salivator superior, lacrimal, salivator inferior, nucleul
dorsal al vagului)
- parasimpaticul sacral: la nivelul măduvei sacrale S2-S4 unde se
află nucleul parasimpatic pelvian 

-calea eferentă: - parasimpaticul cranian: formată din fibre preganglionare lungi și

mielinice ale nervilor III, VII, IX, cu originea în nucleii parasimpatici din trunchiul cerebral,
aceste fibre ajung la ganglionii juxtaviscerali  (excepție nervul X)  unde fac sinapsă cu
neuronul postganglionar
- parasimpaticul sacral + nervul X:   fibre preganglionare lungi și
mielinice care ajung în ganglionii intramurali unde fac sinapsă cu neuronul postganglionar  
În ambele cazuri (parasimpatic cranian+sacral), axonul neuronului postganglionar este o
fibră scurtă și amielinică, ea se îndreaptă către efector .
Sinapsa dintre fibra preganglionară și postganglionară este o sinapsă colinergică 

mediatorul chimic fiind acetilcolina. 

-efectorul: este un mușchi neted sau o glandă, sinapsa dintre fibra postganglionară și
efector este o sinapsă colinergică, mediatorul chimic fiind acetilcolina 

65
 

Cum învăț? 

  Există și fibre postganglionare care nu eliberează acetilcolină

acetilcolină nici noradrenalină;  
noradrenalină;
acestea au sinapse noncolinergice, precu m monoxidul
noncolinergice, nonadrenergice, eliberând alte substanțe, precum
de azot.

Fig.35 Arcul reflex

reflex al sistemului
sistemului nervos vegetativ
vegetativ parasimpatic
parasimpatic

66
 

Cum învăț? 
Organul efector 
efector  Efectul stimulării Efectul stimulării parasimpatice 
simpatice  
simpatice
Ochi 
Ochi 
Iris (mușchi dilatator pupilar) -dilatarea pupilei (midriază)
-dilatarea (midriază) -nu are efect 
efect 
Iris (mușchi constrictor pupilar) -nu are efect -constricția pupilei (mioză) 
(mioză) 

-relaxare (pt. vederea la distanță) 

distanță)  -contracție (pentru vederea de aproape)
aproape)  
Glande
Glande   ciliar 
Mușchi
Lacrimală  secreția
secreția secreția 
secreția 
Sudoripară secreția  
secreția secreția la nivel palmar  
secreția —  determină
 determină secreție secreția —  determină secreția 
secreția salivară
Salivare
vâscoasă 
salivară vâscoasă  apoasă
Gastrice secreția
ecreția   secreția
-nu are efect secreția  
secreția
Intestinale
Medulosuprarenală  hormonală 
secreția hormonală  -nu are efect
Cord  
Cord 
Frecvență 
Conducere
Forță de contracție  -nu are efect
Vase sangvine 
sangvine  -în principal, vasoconstricție;
-în vasoconstricț ie; -dilatație în
în câteva teritorii vasculare 
vasculare  
 majoritatea vaselor
afectează majoritatea
afectează
{arteriole din tegument, viscere
striați)  
și parțial din mușchii striați) 
Plămâni 
Arbore bronșic  -dilatațiee (pt. a respira mai bine)
-dilatați -constricție
-constricție
secreția  
secreția
Glande mucoase secreția  
secreția
Tract gastrointestinal 
gastrointestinal 
Motilitate mișcarea  
mișcarea mișcarea  
mișcarea
Sfinctere -stimulează închiderea
închiderea   -relaxează sfincterele(de
sfincterele(de cele mai multe ori)
Ficat  
Ficat glicogenoliza (descompunerea -nu are efect
glicogenului în glucoză pentru a
furniza energie)
Pancreas  
Pancreas exocrină (a enzimelor
secreția exocrină (a exocrină 
secreția exocrină 
 pancreatice pentru digestie)
Splină    (pentru a trimite în
contracția (pentru
contracția -nu are efect 
efect 
circulație rezerva de sânge din
splină)  
splină)
Tract urinar -scade debitul urinar, secreția de -contractă mușchiul detrusor vezical
renină
renină  și determină
sfincterului contracția
vezical intern pentru elaxeazăurina 
elaxează
r 
elimină sfincterul
sfincterul
urina   vezical intern și astfel se
vezică 
a reține urina în vezică 
67
 

Cum învăț? 

Noțiuni elementare de igienă și patologie 

1.  Meningita
Inflamația
Inflamaț ia meningelor de la nivel spinal sau cerebral. Poate avea multiple cauze, bacteriene
sau virale.

2.  Encefalita
Boală inflamatorie acută a creierului, determinată de prezența unor virusuri la nivelul
sistemului nervos central, sau printr-o
printr-o reacție de hipersensibilitate inițiată de un virus sau de o
 proteină străină
străină organismului. Se caracterizează
caracterizează prin disfuncții cerebrale grave. 
cerebrale extinse și grave. 

3.  Hemoragiile cerebrale

Grup de afecțiuni cerebrale determinate de sângerarea la nivelul țesutului cerebral, în
spațiile epidural,
ateromatos (vas de subdural sau subarahnoidian.
sânge ce prezintă plăci de ateromRezultă,
formatededinobicei,
lipide),prin ruperea unui
la o persoană vas
ce suferă
de hipertensiune arterială. Mult mai rar se poate datora ruperii unui anevrism (zonă dilatată și cu
congenital   (din naștere) 
rezistență scăzută a unui vas de sânge) congenital  naștere)  sau unei malformații
congenitale. Ele mai pot să se constituie tra umatisme.  
constituie și ca urmare a unor traumatisme.
Afecțiuni cu mortalitate ridicată, reprezintă urgențeurgenț e medico-chirurgicale;
medico-chirurgicale; chiar dacă
oprită și sângele drenat, pacienții 
hemoragia este oprită  pacienții  pot
pot rămâne cu sechele mari.  
sechele neurologice mari.

4.  Coma
unui  pacient în
Reprezintă acea stare clinică a unui pacient în care acesta nu poate fi trezit și nu răspunde
la nici o categorie de stimuli. Aplicarea repetată a unor simuli provoacă cel mult reflexe
 primitive de apărare. Dacă starea de comă este profundă, profundă, pot lipsi și reflexele cu sediul î n
trunchiul cere bral, ca și cele miotatice.
Are multiple cauze care implică 
implică   disfuncții la nivelul emisferelor cerebrale, diencefalului și
și
cauze, cele mai frecvente sunt traumatismele cerebrale, hemoragiile cerebrale sau
 punții. Dintre cauze,
difuze(extinse) sau metabolice.
afecțiuni cerebrale difuze(extinse)

5.  Convulsiile
ne recurente(un singur episod de convulsii care nu se mai
Sunt de două tipuri: izolate, nerecurente(un
trauma tisme craniene), sau
repetă) și se manifestă doar în anumite situații (ex. boli febrile, traumatisme
recurentă  (convulsii
epilepsia, boală cronică, recurentă (convuls caracterizată  prin atacuri cu debut
ii care se repetă), caracterizată prin
 brusc, cu pierderea conștienței,
conștienței, cu activitate motorie necontrolată și caracteristică, 
caracteristică,  precum
 precum și cu
cu
fenomene senzoriale. Este deter minată 
minată de stimularea excesivă a celulei nervoase.
nervoase. 
68
 

Cum învăț? 

II.  ANALIZATORII

-sisteme morfofuncțional
morfofuncționalee (structurale și funcționale) 
funcționale)  prin intermediul cărora, la nivel
cortical, se realizează analiza cantitativă și calitativă a stimulilor din mediul extern și intern,
asupra receptorilor
care acționează asupra
-alcătuiți din 3 segmente:
alcătuiți din
1.  segmentul periferic (receptorul)  - este o formațiune specializată,
specializată, care
recepționează   o anumită formă de
recepționează formă de energie din mediul
med iul extern sau intern, sub formă 
formă  
nervos  
de stimuli și o transformă în impuls nervos 
- potețialul
 potețialul care apare la nivelul receptorului în urma
acțiunii stimulului, se numește potențial de receptor care este diferit de potențialul
de acțiune prin faptul că nu respectă legea totul sau nimc,  astfel că un stimul
stimu l
subliminar poate produce o depolarizare a membranei receptorului, numită potențial
de receptor;
receptor; acest potențial
potențial de receptor în momentul
momentul în care
care crește în intensitate
intensitate și
atinge valoarea prag, se transformă în potențial de acțiune și este transmis mai
departe
2.  segmentul intermediar (de conducere) - este format din căile
căile nervoase ascendente

 prin care impulsul nervos es

indirecte 
directe și indirecte 
Sistemul reticular ascendent
activator –  este o cale ascendentă
situată în substanța reticulată
( subst. reticulată se întinde de la
măduvă până la talamus) cu rol
 în menținerea stării de vigilență
vigi lență
(adică să stai treaz). 
este căil e ascendente sunt
te transmis la scoarța cerebrală; căile
-calea directă are sinapse puține, impulsurile
su
sunt
nt conduse rapid și proiectate într -o arie corticală speci
corticală specifică
fică
fiecărui analizator  
-calea indirectă (sistemul reticular ascendent
activator), impulsurile sunt conduse
conduse lent și proiectate cortical
nespecific 
în mod difuz și nespecific 
69
 

Cum învăț? 

3.  segmentul central - reprezentat

reprezentat de aria din scoarța
s coarța cerebrală la cere ajunge calea de
căreia  impulsurile sunt transformate în senzații
conducere și la nivelul căreia impulsurile sen zații specifice 
specifice 

A. Analizatorul cutanat/ Pielea

-un imens câmp receptor, datorită 

datorită   numeroaselor și variatelor terminații ale analizatorului
cutanat
piele se găsesc receptorii  tactili, termici, dureroși, de presiune și pentru vibrații 
-în piele
-p
-pielea continuă , la nivelul
ielea constituie învelișul protector și sensibil al organismului și se continuă,
orificiilor naturale ale organismului, cu mucoasele
P i ele = te
teg ume
ument
nt
1. Structura pielii
-de la su prafață spre profunzime, are 3 straturi: epidermul, dermul și hipodermul  
a. Epidermul
-aflat în contact direct cu mediul extern
-epiteliu pavimentos pluristratificat keratinizat, profund se află 
află  stratul germinativ, iar
superficial stratul cornos 
-este avascular (nu are vase de sânge) hrănindu-
hrănindu -se prin osmoză din lichidul intercelular  
intercelular 
-este bine inervat având terminații nervoase libere 
libere  

b. Dermul
-este dens și are multe vase de sânge și limfatice, terminații nervoase și anexe cutan ate
(firele de păr și canalele glandelor exocrine -sudoripare și sebacee) 

-are un strat spre epiderm - dermul papilar- unde se află papilele dermice  (niște
ridicături
ridică pe suprafața degetelor papilele formează creste papilare, a căror
turi tronconice); pe
70
 70

Cum învăț? 

dă amprentele
întipărire dă amprentele
-are un strat spre hipoderm - dermul reticular  -  constituit din fibre de colagen și fibre
elastice formând fascicule groase, celulele sunt rare

c. Hipodermul/ Țesutul subcutanat 

-format din tesut conjunctiv lax și celule adipoase 
adipoase 
aflăă bulbii firului de păr, glomerulii glandelor sudoripare și corpusculii Vater -
-se afl
Pacini

Fig.36 Pielea și receptorii cutanați  

2. Receptorii cutanați ai analizatorului cutanat  

Clasificare după structură 
-sunt terminații
terminații nervoase
 nervoase libere și term
terminații încapsulate 
inații încapsulate 
 71

Cum învăț? 

a.  Terminațiile nervoase libere

-dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
-receptori tactili, tremici și pentru durere 
durere 
-e
-există coșuleț în jurul unor celule epiteliale
xistă fibre nervoase care se termină sub forma unui coșuleț în
și care constituie discurile tactile Merkel, care recepționează stimuli
sti muli tactili

b.  Terminațiile încapsulate 

-sunt mici organe  aflate în piele și formate din celule receptoare și celule de susținere, la
acestea ajung dendrite ale neuronilor din ganglionul spinal
-în derm: - corpusculii Meissner - tactili
- corpusculii Krause –  tactili,
 tactili, termic rece (funcție secundară) 
- corpusculii Ruffini –  tactili,
 tactili, termic cald(funcție secundară) 
-în hipoderm: - corpusculii Vater-Pacini, cei mai mari corpusculi  –  tactili
 tactili 

Clasificare după funcție 

a.  Receptorii tactili
-sunt mecanoreceptori fiind-stimulați de deformări mecanice ale pielii 
pielii  
-localizați în derm
-mai numeroși în tegumentele fără păr  
-generează
generează  senzații tactile, de presiune sau vibratorii
-cei din partea superioară re cepționează atingerea
 a dermului recepționează
superioară a
o   corpusculii Meissner
o   discurile Merkel
-cei situați mai profund în derm recepționează presiunea - corpusculii Ruffini
-în hipoderm:

-corpusculii Vater-Pacini- se adaptează foarte rapid și recepționează vibrațiile 

-terminațiile nervoase libere, care pot detecta atingerea și presiunea 
 72

Cum învăț? 

-corpusculii Golgi-Mazzoni  sunt corpusculi Vater-Pacini modificați,

modificați,   mai mici
și localizați în hipodermul pulpei degetelor

b.  Receptorii termici

-sunt: - în principal terminații nervoase libere,  cu diametrul mic și nemielinizate
secundară) - sensibili la sub 20oC  iar la
- corpusculi Krause (termic rece ca funcție secundară)-
sub 10oC dau senzația de durere 
durere  
secundară) -sensibili la peste 25oC  iar la
- corpusculi Ruffini(termic cald ca funcție secundară) -sensibili
 peste 50oC dau senzația de durere=arsuri 
durere=arsuri 
-exista 2 tipuri: - receptori pentru rece, mai numeroși decât cei pentru cald
ca ld  
- receptori pentru cald.
-temperaturile
-tempe pe ntru durere (algoreceptori) 
raturile extreme stimulează și receptorii pentru

c.  Receptorii pentru durere

-în principal, terminații nervoase libere 
-toți receptorii cutanați pot transmite impulsuri care pot fî interpretate ca durere dacă sunt
dacă  sunt
excesiv 
stimulați excesiv 
-stimulați de factori
factori — 
 —  mecanici
 mecanici (deformări ale pielii),
pielii), termici și
și chimici (substanțe) 
(substanțe) 

-se adaptează puțin sau deloc în prezența stimulului (cât persistă stimulul dureros,
dureros , atâta
durere)   persistența
timp persistă și senzația de durere)  persistența stimulului poate duce la creșterea în
în intensitate a
dureroase 
senzației dureroase 

  Câmpul receptor și acuitatea senzorială cutanată 

-câmpul receptor al unui neuron reprezintă suprafața tegumentară prin
tegumentară  prin stimularea
s timularea cărei
căreiaa se
 produce depolarizarea neuronului respectiv

-s
-suprafața
uprafața câmpului receptor este în raport invers proporțional cu densitatea recep torilor
din regiune (receptori mulți, câmp receptor mic și invers) 
invers) 
 73

Cum învăț? 

-acuitatea tactilă 
tactilă  este distanț
distanțaa minimă
minimă   la care, prin stimularea a două puncte apropiate,
 persoana percepe atingerea dintre ele, valoarea acesteia variaza între 2 mm la vârful
atingerea fiecăruia dintre
și 50 mm în anumite zone de pe toracele posterior(acuitate
limbii (acuitate tactilă mare) și pos terior(acuitate tactilă
mică)  
mică)
-distanța mică=acuitate tactilă mare 
-distanța mare=acuitate tactilă mică  

-receptori mulți = câmp receptor mic = distanța mică =acuitate tactilă mare  
-receptori puțini = câmp receptor mare = distanța mare=acuitate tactilă mică  

3. Segmentul intermediar al analizatorului cutanat (vezi căile 

ascendente ale măduvei spinarii) 
 pentru sensibilitatea termică și dureroasă: -căile sensibilității termice și dureroase  
- pentru
(fascicul spinotalamic lateral)
 pentru sensibilitatea tactilă: - căile sensibilității tactile epicritice (fascicule
- pentru
spinobulbare gracilis și cuneat) și protopatice (facicul spinotalamic anterior)  
-la nivelul feței sensibilitatea cutanată tactilă, termică și 
și dureroasă este transmisă de fibrele
senzitive ale nervului V- trigemen 

4. Segmentul central al analizatorului cutanat (vezi neocortexul

senzitiv)  
-se află la nivelul emisferelor cerebrale  în aria somestezică I,  din girusul postcentral, din
lobul parietal
 74

Cum învăț? 

Noțiuni elementare de igienă și patologie

1.  Micozele
fungice (ciuperci) cutanate pot fi provocate de der matofiți,
Infecțiile fungice (ciuperci) matofiți, care produc infectarea
 unghii), sau de levuri din genul Candida ce
tegumentară
 pot superficială. și a anexelor cutanate (păr,
afecta și mucoasele
afecta
Transmiterea infecției se face de la persoană la persoană sau de la animale la om.
Tratamentul este, de regulă,
regulă, local, iar prevenirea răspâ ndirii
răspând irii infecției se face prin tratarea
 persoanelor
 pe riguroasă.  
rsoanelor bolnave și prin măsuri de igienă riguroasă. 
2.  Acneea
Boală   inflamatorie ce afectează foliculul  pilosebace
Boală  pilosebaceuu (fir de păr+glanda sebacee):
sebacee) :
etiopatogenie (cauză)
(cauză)  complexă și incomplet elucidată.
elucidată.   Afectează în special adolescenții, uneori
căpătând și un aspect psiho -social important.
ps iho-social

3.  Herpesul
virusul  Herpes simplex constă din apariția unei erupții cutanate sau mucoase cu
Infecția cu virusul
aspect caracteristic (vezicule pe o bază 
bază  eritematoasă
eritematoasă   (o zonă roșie). Infecția poate fi primară 
primară  
recurentă (care reapare). Se poate transmite de la om la om. Terapia se
(pentru prima dată) sau recurentă (care
face cu medicamente antivirale.

4.  Piodermitele
Sunt infecții bacteriene cutanate, de obicei super ficiale,
ficiale, beneficind de r egulă
egulă de terapie
 cu antibiotice. Apar în special la copii.
locală cu
locală

B. Analizatorul kinestezic

-împreună cu receptorii a paratului vesti bular(echilibru),

 bular(echilibru), receptorii vizuali și cutanați
informează permanent sistemul nervos central asupra poziției spațiale a corpului, a diferitelor
sale segmente
segmente și a gradului de contracție a mușchilor 
mușchilo r , astfel se asigură desfășurarea normală a
mișcării  
mișcării
-receptorii analizorului kinestezic sunt situați 
situați  în aparatul locomotor (proprioceptorii): în
oasele),,
mușchi, tendoane, articulații, periost(o foiță subțire de țesut conjunctiv care învelește oasele)
ligamente
 75

Cum învăț? 

1. Receptorii analizatorului kinestezic

a.  Corpusculii Vater-Pacini
-identici cu cei din piele
-sensibili la
la mișcări și modificări de presiune 
presiune 
-în periost
-în articulații
 periost și articulații

b.  Terminațiile nervoase libere  Fig.37 Capsula articulară  

-se ramifică în toată grosimea capsulei articulare
toată grosimea
-transmit sensibilitatea dureroasă articulară 
articulară  

c.  Corpusculii Ruffini

-în stratul superficial al capsulei articulare

-recepționează poziția articulații 

poziția și mișcările din articulații 

d.  Corpusculii neurotendinoși Golgi

-situați la joncțiunea mușchi -tendon (locul unde
tendonul)  
mușchiul se unește cu tendonul) 
-în corpuscul pătrund 1-3 fibre nervoase, care sunt
stimulate de întinderea puternică
puternică a 
a  Fig.38 Joncțiunea mușchi-tendon 
tendonului din timpul contracției
contracției mușchiului (când
mușchiului (când
mușchiul se scurtează și tendonul se alungește), astfel o alungire prea puternică a tendonului în
timpul unei contracții musculare puternice, duce la stimularea corpusculilor neurotendinoși
contracția  
Golgi care vor opri contracția
-monitorizează
-monitorizează continuu tensiunea produsă în tendoane
tendoane și ajută la prevenirea contracției
musculare excesive sau a alungirii exagerate a mușchiului
mușchiului  
 76

Cum învăț? 

e.  Fusurile neuromusculare (fig.39)

-se află printre
află printre fibrele
fibre le musculare striate și sunt fixate de acestea 
acestea  
-sunt formate din 5-10 fibre musculare modificate, numite fibre intrafusale, conținute
într-o capsulă conjunctivă și dispuse paralel cu cele extrafusale (fibrele musculare striate)

Structură 

- porțiunile periferice  ale fibrelor intrafusale sunt contractile, iar por țiunea centrală este
 porțiunile periferice 
necontractilă dar bogată în nuclei 
nuclei  
-există 2 tipuri de fibre intrafusale:
Inervație 
cu sac nuclear   –fibra
–fibra centrală, mai groasă și cu nuclei
dispuși central ca într -un
-un sac
cu lanț nuclear - celelalte fibre ale fusului, mai subțiri
și cu nuclei dispuș
dispuși central într-o linie
dreaptă 
dreaptă 

-fusurile au inervație dublă: senzitivă și motorie

-i
-inervația senzitivă este asigurată de dendrite ale neuronilor senzitivi
nervația senzitivă  sen zitivi din ganglionul spinal
  fibre senzitive anulospirale- dispuse în jurul porțiunii centrale a
fibrelor intrafusale cu sac nuclear
   fibre senzitive în buchet/floare - dispuse în jurul porțiunii periferice,
contractile a fibrelor intrafusale cu lanț nuclear  
-i nervația motorie este asigurată de axonii neuronilor γ (gamma)  din cornul anterior al
-inervația
contractilă a fibrelor cu sac nuclear și cu lanț nuclear  
măduvei care ajung la partea periferică, contractilă 
 77

Cum învăț? 

Funcționare 

-fusurile neuromusculare sunt stimulate de tensiunea

tensiunea dezvoltată 
dezvoltată  în timpul contracției
musculare
-r elaxarea musculară  (alungirea mușchiului) duce la activarea
elaxarea musculară  la  activarea fusurilor care declanșează o
acest mecanism menține tonusul muscular
contracție reflexă, acest muscular (o contracție slabă, involuntară a
mușchiului)  
mușchiului)

-dispunerea în paralel a fibrelor intrafusale face ca  întinderea fibrelor extrafusale să

determine și întinderea celor intrafusale   (orice întindere/relaxare a mușchiului determină și
întinderea fibrelor fusului) acest lucru va determina ca din coarnele anterioare ale măduvei
spinării, prin intermediul  axonului neuronului γ, să fie transmise impulsuri la porțiunile
spinării,
 periferice, contractile ale fibrelor fusului cu sac și lanț nuclear, impulsuri care vor determina
periferice  
contracția acestei porțiuni periferice 

-contracția porțiunii per iferice

iferice duce la întinderea porțiunii centrale 
centrale  a fibrelor fusului și la
stimularea fibrelor senzitive anulospirale și a celor în floare   (care sunt dendrite ale

neuronilor din ganglionul spinal)

-axonul neuronului senzitiv din ganglionul spinal ajunge în măduva

măduva spinăr ii
ii unde se
bifurcă,  o ramificație merge
ramificație merge în coarnele anterioare ale măduvei și face sinapsă cu neuronul α
(alfa)  și astfel impulsul nervos se transmite neuronului α ,  axonul acestui neuron ajunge la
fibrele musculare striate determinând contracția lor și automat mușchiului 
a utomat contracția mușchiului 

ȘI REPREZINTĂ REFLEXUL MONOSINAPTIC, MIOTATIC  

 78

Cum învăț? 

Fig.39 Fusurile neuromusculare

 79

Cum învăț? 

2. Segmentul intermediar al analizatorului kinestezic

-reprezentat de căile sensibilității proprioceptive de control a mișcării și de căile
sensibilității kinestezice 

- pentru
 pentru sensibilitatea proprioceptivă de control a mișcării (simțul tonusului
muscular),impulsurile de la fusurile neuromusculare sunt transmise prin fasciculele
spinocerebeloase ventral și dorsal (axonului neuronului senzitiv din ganglionul spinal ajunge
ramificație   merge în coarnele anterioare ale măduvei și
în măduva spinării unde se bifurcă, o ramificație
α participând la
face sinapsă cu neuronul α participând la reflexul miotatic; o a doua ramificație face sinapsă în
mișcării   de unde
coarnele posterioare cu al doilea neuron al căii proprioceptive de control a mișcării 
 pleacă fasciculele
fasciculele spinocerebeloase care ajung cerebel) 
ajung la cerebel) 
- pentru
 pentru sensibilitatea kinestezică (simțul poziției și aall mișcării în spațiu), impulsurile de la
corpusculii neurotendinoși Golgi și corpusculii Ruffini, sunt transmise  prin fasciculele
spinobulbare

3. Segmentul central al analizatorului kinestezic

-în emisferele cerebrale, în aria somestezică I  din girusul postcentral, lobul parietal

C. Analizatorul
Analizatorul olfactiv

-s
-simțul
imțul mirosului —  olfacția —  este
 este slab dezvoltat la om
-rolul princi pal
 pal constă în a depista prezența în aer a unor substanțe
substanțe mirositoare, eventual
nocive și împreună 
împreună  cu simțul gustului, de 
de  a participa la aprecierea calității alimentelor și la

declanșarea secrețiilor digestive

- pentru
 pentru ca să producă o senzație
senzație olfactiv
olfactivă,
ă, o substanță trebuie să fie volatilă în
volatilă și să ajungă în
 80

Cum învăț? 

mucus de la nivelul cavității nazale și

nări, să fie solubilă, astfel încât sa poată traversa stratul de mucus
olfactive  
să atingă celulele olfactive 

-omul poate distinge până la 10.000 de mirosuri  diferite, dintre care 50 sunt mirosuri
primare, din a căror combinare,
combina re, în
în proporții diferite, poate rezulta întreaga diversitate
div ersitate de
senzații olfactive
senzații olfactive

1. Receptorii analizatorului olfactiv

-sunt celule bipolare (neuroni bipolari) chemoreceptoare

chemoreceptoare (sensibile la diferite substanțe) 
substanțe)  
postero-superioară a foselor nazale formând mucoasa olfactivă  (la nivelul
ocupă  partea postero-superioară
care ocupă 
nazală/respiratorie) 
nasului gasim mucoasă olfactivă și mucoasă nazală/respiratorie) 
-celulele bipolare au o dendrită 
scurtă și groasă, care se termină cu o
veziculă (butonul olfactiv) prevăzută
 prevăzută  
cu cili care proemină în mucusul de la

olfactive, axonul
suprafața mucoasei olfactive,
celulelor bipolare străbate lama ciuruită 
străbate
a etmoidului și se termină în
în bulbul olfactiv 
-în jurul celulelor olfactive se află
celule columnare de susținere  Fig.40 Cavitatea nazală 
-substanțele odorante(mirositoare) și
volatile se dizolvă în mucus și ajung la nivelul cililor celulelor bipolare producând stimularea

acestora
-p
-pragul
ragul sensibilității olfactive este reprezentat de concentrația minimă dintr -o substanță
 81

Cum învăț? 

 provoacă senzația de miros: pentru eter este de 1/1.000.000 g/L   aer, iar pentru
care provoacă
odorantă care
mosc pragul este de zece ori mai scăzut -1/10.000.000 g/L  aer deci sensibilitatea olfactivă
 pentru mosc este mult mai mare ca pentru eter
-acuitatea olfactivă este invers proporțională cu concentrația substanței odorante
odo rante (cu cât
este mai mică concentrația unei substanțe care produce o senzație de miros, cu atât acuitatea
mare)  
olfactivă este mai mare) 

2. Segmentul intermediar al analizatorului olfactiv

-are 2 neuroni 
-primul neuron este reprezentat de celulele bipolare din mucoasa olfactivă (care sunt și
receptori) axonul lor formează nervii olfactivi  (10-20)-primul nerv cranian- care străbat lama
î n bulbul olfactiv
ciuruită a osului etmoid și se termină în
-al II-lea neuron  este în bulbul olfactiv
o lfactiv și este reprezentat de neuronii multipolari
(celulele mitrale),
mitrale), nervii olfactivi fac sinapsă cu celulele mitrale 
mitrale 
-axonii celulelor mitrale formează tractul olfactiv  care merge către segmentul central al
analizatorului olfactiv

3. Segmentul central al analizatorului olfactiv

-este în emisferele cerebrale, pe fața medială a lobului temporal (aria olfactivă —  girul
 girul
hipocampic și nucleul amigdalian)  
 82

Cum învăț? 

Fig.41 Analizatorul olfactiv

Noțiuni elementare de igienă și patologie 

1.  Rinitele
Edem (umflarea) și vasodilatație la nivelul mucoasei nazale, manifestată clinic prin
rinoree(curge nasul) și obstrucție nazală (nas înfundat). Poate avea multiple etiologii (cauze)
cronică.  
și poate fi acută sau cronică. 

D. Analizatorul gustativ
-s
-simțul ro lul de a informa asupra calității 
imțul gustului are rolul calității  alimentelor introduse în gură
gură,, dar
intervine și în declanșarea
declanșarea reflexă necondiționată
necondiționată  a secreției glandelor digestive
cel  puțin 13 posibili sau probabili receptori   chimici în celulele gustative dar
-există cel 
identitatea sub
substanțelor pen tru gust este încă
stanțelor chimice specifice care stimulează receptorii pentru încă  
cunoscută 
incomplet cunoscută 
-calitățile de percepție au fost împărțite  în 4 categorii generale  - senzații gustative
 primare: acru, sărat, dulce și amar  
 83

Cum învăț? 

1. Receptorii analizatorului gustativ

Fig.42 Papile gustative

-sunt chemoreceptori, reprezentați de
reprezentați de

mugurii gustativi care se află la

mugurii află la nivelul
 papilelor gustative
gustati ve din mucoasa
linguală: 
linguală: 
   caliciforme/ circumvalate
   fungiforme
   foliate
   filiforme - NU au muguri
muguri gustativi
gustativi

-mugurii gustativi au formă ovoidală 

ovoidală și prezintă un por
un por gustativ
gustativ,, în structura
struc tura lor se găsesc:
găsesc:
  celule senzoriale, care prezintă la polul apical un microvil care iese prin porul
gustativ iar la polul bazal al celulelor gustative sosesc terminații nervoase ale
nervilor faciali, glosofaringieni și vagi (VII, IX,X)
  celule de susținere 

Fig. 43 Mugure gustativ

 84

Cum învăț? 

-cei mai multi dintre mugurii gustativi pot fi stimu

stimulați
lați de doi sau mai multi stimuli
gustativi din categoria celor primari și chiar și de unii 
unii stimuli gustativi care nu intră în
î n categoria
celor primari
-l
-laa contactul dintre substanțele sapide 
sapide   (care au gust) și celulele receptoare ale mugurelui
gustativ se produce o depo
depolarizare receptor : substanțele
larizare a acestora, cu apariția potențialului de receptor 
proteine le de pe membrana microvililor și deschid canale ionice de sodiu,
chimice se leagă de proteinele
astfel ionii de sodiu
sodiu intră în celulă și o vor depolariza
-p
-pragul slabă  la care
ragul sensibilității gustative este reprezentat de concentrația cea mai slabă 
dulci   (zahăr- pragul este de 1 g/L) și mai
stimulul produce o senzație: este mai ridicat la cele dulci 
scăzut la cele amare (chinină este de 0,005 g/L); deci celulele gustative sunt mai sensibile la
dulci  
substanțele amare ca la cele dulci 
-sensibilitatea gustativă 
gustativă  este invers
invers proporțională cu concentrați
concentrațiaa substanței (cu cât este
mai mică concentrația unei substanțe care produce o senzație de gust, cu atât sensibilitatea
mare)  
gustativă este mai mare) 
-b
-băuturile
ăuturile prea calde sau prea reci nu au gust  
a u gust 
-gusturile fundamentale sunt percepute astfel:
   dulce
dulce – 
 –  la
 la vârful limbii
   amar- la baza limbii
   acru- pe marginile limbii
   sărat –  la vârful și pe marginile limbii 
limbii 

2. Segmentul intermediar al analizatorului gustativ

-are 3 neuroni
-protoneuronul: se află în ganglionii anexați nervilor cranieni VII, IX, X
-deutoneuronul: se află  în nucleul solitar din bulb; axonii deutoneuronilor se
încrucișează (trec din stânga în dreapta și invers), după care se îndreaptă spre talamus
încrucișează 
-tritoneuronul: se află în talamus, axonul tritoneuronului ajunge în aria gustativă 
gustativă 
 85

Cum învăț? 

3. Segmentul central al analizatorului gustativ

-în aria gustativă, situată în partea inferioară  a girului postcentral (partea inferioară a
ariei somestezice I ) din lobul parietal al emisferelor cerebrale

Fig.44 Segmentele intermediar și central ale analizatorului gustativ  

E. Analizatorul vizual

-v
-vederea
ederea furnizează peste 90% din informațiile asupra mediului înconjurător  

-importanță înîn diferențierea

diferențierea luminozității, formei și culorii obiectelor, în orientarea în
(atenția) 
spațiu, menținerea echilibrului și a tonusului cortical (atenția) 
 86

Cum învăț? 

1. Structura ochiului –  globul
 globul ocular (fig,46)
-formă aproximativ sfer ică
ică
-situat în orbită
orbită  
-format din 3 tunici concentrice  — 
—  externă, medie și internă —  și din medii refringente 

Tunicile
a.  Tunica externă 
din: - sclerotică- posterior, o pacă, reprezintă 5/6 din tuni ca fibroasă,
-fibroasă și formată din:
inseră  mușchii extrinseci ai globului ocular; posterior este perforată de fibrele
externă, pe ea se inseră
părăsesc globul ocular
nervului optic, care părăsesc globul ocula r și de artera care intră în
intră în globul ocular
-corneea- anterior, transparentă, avasculară 
avasculară (fără vase de sânge)
dar cu numeroase fibre nervoase

b. Tunica medie
-vasculară, are 3 segmente

Coroida  - posterior de ora serrata (o zonă care prezintă niște încrețituri este limita
este  limita
dintre coroidă
coroidă și corpul ci liar) în partea  posterioară, are o perforație  prin care iese
ciliar)
nervul optic

Corpul ciliar- înaintea orei serrata și e format din procesele ciliare (capilare care
apoasă)   și mușchiul ciliar  format din fibre musculare netede
secretă umoarea apoasă)
circulare și radiare, cele circulare sunt inervate de parasimpa tic, iar cele radiare sunt
inervate de simpatic
 87

Cum învăț? 

ezintă un orificiu numit pupilă, are

Irisul - se află în fața cristalinului, în mijloc, pr ezintă
rolul de a regla cantitatea de lumin
luminăă ce sosește la retină; irisul împarte
î mparte partea
astfel:  
anterioară a globului ocular astfel: 
-camera anterioară  – 
–  spațiul dintre cornee și iris 
iris  
-camera posterioară  – 
–  spațiul dintre iris și cristalin 
cristalin 

c. Tunica internă - retina

-o membrană fotosensibilă 
fotosensibilă  care realizează recepția și transformarea stimulilor luminoși în
influx nervos
-se întinde poster ior regiuni: 
ior de ora serrata și are 2 regiuni: 

  pata galbenă /macula lutea situată în dreptul axului vizual, are mai multe conuri
decât bastonașe, în centru se află fovea centralis care conține numai cu conuri 
conuri  
  pata oarbă  situată
situată   medial și inferior de pata galbenă la 
la  locul de ieșire a nervului
optic din globul ocular
ocular și de intrar e a arterelor globului ocular, nu are celule
receptoare

-retina are 10 straturi, unde există celule de susținere, de asociație și 3 

3   feluri de celule
sinapsă :
funcționale care fac sinapsă:
  celule fotoreceptoare  (neuroni modificați)  cu prelungiri în formă de con și de
 bastonaș 
 bastonaș 
-celulele cu bastonaș- 125 milioane- vedere nocturnă 
nocturnă 
-celulele cu con- 6-7 milioane- vedere diurnă și colorată 
colorată  
  celule bipolare (neuroni bipolari)
  celule multipolare (neuroni multipolari)
 88

Cum învăț? 

-pentru a ajunge la celulele fotoreceptoare, lumina trebuie să străbată mai multe

straturi ale retinei (vezi imaginea)

ATENȚIE!!! Imaginea prezintă celulele din

retină și structura acesteia dar NU
prezintă împărțirea exactă pe straturi a
retinei.

Fig.45 Retina

Mediile refringente

-sunt structuri transparente care permit trecerea luminii:

   corneea
   umoarea apoasă

  cristalinul
   corpul vitros
 89

Cum învăț? 

a.  Umoarea apoasă 

-un lichid incolor secretat de procesele ciliare
-se află în camera anterioară și
ș i posterioară a globului ocular  

b.  Cristalinul
-forma unei lentile biconvexe, trans parente, localizată
localizată între iris și corpul vitros
vitros
 cristaloida 
-învelit de o capsula elastică —  cristaloida
-este suspendat și menținut la locul său de ligamentul suspensor  car e leagă irisul de
mușchiul ciliar  
făcăndu -se prin difuziune, de la vasele proceselor ciliare  
-nu are vase sangvine, nutriția sa făcăndu-se

c.  Corpul vitros

-formă
formă  sferoidală
sferoidală  
-consistență gelatinoasă și este transparent
-se află în camera vitroasă, situată în spatele 
spatele cristalinului
cristalinului
 90

Cum învăț? 

Fig. 46 Globul ocular

 91

Cum învăț? 

Refrac ție- fenomen fizic prin care lumina trece dintr-

2. Aparatul dioptric și acomodarea un mediu în altul
a ltul atunci când atinge suprafața de
separare între doua medii. Concret în cazul ochiului,
suprafața de separare este lentila ochiului, cele 2

a.  Aparatul dioptric medii fiin aerul și interiorul ochiului. Lumina care
vine din aer în momentul în care ajunge la lentila
ochiului, trece prin aceasta patrunzând în ochi și se
-format din: retină.  
 proiectează pe retină.

   cornee  – cu de  40 de

cu  putere de refracție de 
dioptrii, fața anterioară având cea mai mare putere de refracție 
refracție  
   cristalin -  cu o putere de refracție de 20 de dioptrii, raza lui de curbură poate fi
acomodare, reprezintă
mult crescută, realizând procesul de acomodare, reprezintă centrul optic
centrul optic al ochiului
situat la 17mm în fața retinei 
.

-aparatul dioptric al ochiului poate fi considerat ca o singură lentilă convergentă cu o

totală de aproximativ 60 de dioptrii și cu centrul optic la 17 mm în fața retinei  
 putere totală de
-razele paralele de lumină distanță  mai mare de 6 m  se vor focaliza la 17
lumină care vin de la o distanță mai
mm în spatele centralul optic (adică în spatele cristalinului), dând pe retină o imagine
ima gine
   reală  – 
–  formată la locul unde se proiectează razele pe retină 
retină  
   mai mică  – 
–  imaginea
 imaginea obiectului formată
formată pe retină este mai mică decât obiectul privit 
privit  
   răsturnată - imaginea obiectului formată pe retină este cu capul în jos  

b. Acomodarea

-reprezintă variația puterii de refracție a cristalinului 

cristalinului  (bombarea sau aplatizarea lui) în
pri vim un obiect
raport cu distanța la care privim
-se datorează elasticității cristalinului, ligamentului suspensor și mușchiului ciliar (este
acomodării) 
organul activ al acomodării) 
 92

Cum învăț? 

La distanță: ochiul privește la distanță mai mare de 6 m:

-mușchiul ciliar –  relaxat
-ligamentul suspensor - în tensiune
-cristaloida
-cristaloida - în tensiune
-cristalin - aplatizat
-raza de curbură a cristalinului - crește
-puterea de convergență - scade la
20 dioptrii

La apropiere: ochiul privește la o distanță mai mică de 6 m 

-mușchiul ciliar –  contractat -raza de curbură a cristalinului - scade

-ligamentul suspensor - relaxat -puterea de convergență - crește 
-cristaloida –  tensiunea
 tensiunea scade
-cristalin - bombat

Fig. 47 Acomodarea

-punct proxim - punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect, cu efort de
acomodare maxim (cu bombarea maximă a cristalinului) se află la 25 cm 

-punct remotum - punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar,
cl ar, fără efort de
acomodare (cristalinul este aplatizat), se află la 6 m de ochi 
 93

Cum învăț? 

-a
-acomodarea
comodarea este un act reflex, reglat de centrii corticali și de coliculii cvadrigemeni
superiori, care, prin intermediul nucleului vegetativ parasimpatic anexat nervului oculomotor
(III) din mezencefal, comandă
comandă   contracția mușchiului ciliar; la
la reflexul de acomodare vizuală
 participă   și centrii corticali din ariile vizuale primare și secundare sau asociative,
 participă asocia tive, iar la
participă și mușchii irisului și mușchii extrinseci ai globului ocular . 
răspunsul efector participă 

3. Reflexul pupilar fotomotor

-are centrii nervoși în mezencefal 
-lumina puternică duce la contracția mușchilor circulari ai irisului mioză  (micșorarea
pupilei  pentru
pentru a reduce cantitatea
cantitatea de lumină care ajunge retină) 
ajunge la retină) 
-lumina slabă duce la contracția mușchilor
mușchil or radiari și relaxarea mușchilor cir culari
culari midriază  
(mărirea pupilei  pentru
pentru a intra o cantitate lumină)  
cantitate mai mare de lumină)

4. Boli de refracție 
-clasificate
-clasific ca re se află retina față de cristalin (centrul optic) 
ate în funcție de distanța la care optic)  
-ochiul emetrop= ochiul normal  (NU ESTE O BOALĂ!!!!!) - are retina la 17 mm în
spatele centrului optic iar imaginea obiectelor plasate la infinit este clară,
clară, fără acomodare 
acomodare 

a. Hiperm
Hipermetropia
etropia
-se datorează unui glob ocular mai scurt  retina e la mai puțin de 17 mm de
centrul optic  retine i 
razele de lumină se proiectează în spatele retinei persoana
 îdepărtează obiectele de ochi pentru a le vedea
-se corectează cu lentile convergente 
b. Miopia/ Hipometr
Hi pometropia
opia
-se datorează unui glob ocular mai lung retina e la mai mult de 17 mm de
centrul optic  razele de lumină se proiectează în aintea retinei 
înaintea retinei  persoana
apropie obiectele de ochi pentru a le vedea
 94

Cum învăț? 

-se corectează cu lentile divergente 

c. Astigmatismul
-se datorează 
datorează  existenței mai multor raze de curbură 
curbură  ale suprafeței corneei corneea

este denivelată va determina formarea unor imagini retiniene neclare

-  având un m
meridian convergență   anormală, corneea
eridian cu putere de convergență  corneea va determina formarea
î n meridianul spațial corespunzător  
unor imagini retiniene neclare pentru punctele aflate în
corectează cu lentile cilindrice
-se corectează

Fig.48 Boli de refractie

5. Segmentele analizatorului vizual

a.  Segmentul periferic/ receptorii
-sunt celulele cu con și bastonaș din retină 
-r etina cuprinsă  între 390
etina este sensibilă la radiațiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între
și 770 nm (nm=nanometri)
-conurile și bastonașele conțin pigment vizual:
vizual :

   bastonașel
 bastonașelee - conțin un pigment - rodopsină
conțin un
  conurile - conțin 3 feluri de pigmenți —  iodopsine
 iodopsine 
 95

Cum învăț? 

-p
-procesul
rocesul fotorecepției este identic la cele două tipuri de celule fotoreceptoare:

pigmentul vizual(rodopsină și iodopsine) absoarbe energia radiației luminoase

DESCOMPUNERE

retinen opsină 
(comun tuturor pigmenților vizuali, (diferită în funcție de pigmentul vizual)
derivat de vitamina A)

-pigmentul face parte din structura memb

membranei
ranei conurilor și bastonașelor iar  
descompunerea lui determină
determină modificări ale conductanțelor
conductanțelor ionice, urmate de apariția
 potențialuluii de receptor care în final va duce la generarea influxului nervos
 potențialulu

-sensibilitatea celulelor receptoare este cu atât mai mare cu cât

cât ele conțin mai mult pigment
-cantitatea de pigment variază în fucție de expunerea la lumină sau întuneric  
 96

Cum învăț? 

-la lumină puternică: 

pigmentul vizual

DESCOMPUNERE

retinen opsină 

TRANSFORMARE

vitamina A

scade concentrația pigmenților vizuali

scade sensibilitatea ochiului la lumină

ADAPTARE LA LUMINĂ 

-vederea diurnă (fotopică) se realizează cu ajutorul conurilor

-timpul de adaptare la lumină  este de 5 minute

lumină este

-reducerea veder ii
ii diurne este numită hemeralopie
 97

Cum învăț? 

-la întuneric

vitamina A

TRANSFORMARE

retinen opsină  

FORMARE

pigment vizual

crește concentrația pigmenților vizuali

crește sensibilitatea ochiului la lumină

ADAPTARE LA ÎNTUNERIC

-vederea nocturnă (scotopică) este asigurată

asigurată  de bastonașe 
bastonașe 
-s
-sensibilitate zeci de ori mai mare decât la lumină 
ensibilitateaa unui bastonaș la întuneric este de zeci  lumină  

- bastonașele
 bastonașele sunt mai sensibile ca și conurile, fiind suficientă o cuantă de lumină pentru a
fi stimulate
 98

Cum învăț? 

-în avitaminoza A(lipsă de vitamina A), se compromite adaptarea la întuneric

-reducerea vederii nocturne este numită nictalopie

Vederea alb-negru și vederea cromatică  

-bastonașe:  stimulare culoarea albă 
lipsa stimulării culoarea neagră 

roșii stimulare separată culoarea roșie 

-conuri:  verzi stimulare separată culoarea verde 
albastre  stimulare separată culoarea albastră 
stimularea împreună a celor  3
 3 tipuri de conuri culoarea albă 

-corpurile care reflectă

reflectă   toate
toate radiațiile luminoase apar albe, iar cele care absorb toate
toat e
radiațiile apar negre
-culorile, roșu, albastru și verde sunt culori primare sau fundamentale, prin amestecul
-culorile,
lor în diferite pro porții
pro porții se pot obține
obține toate celelalte
celelalte culori ale spectrului,
spectrului, inclusiv culoarea albă
-f iecărei
iecărei culori din spectru îi cor espunde
espunde o culoare complementară care, în
î n amestec cu
 prima, dă culoarea albă 
culoarea albă 

-daltonism-  defect al vederii cromatice , persoanele care nu au din naștere celule cu con,

dintre cele trei culori fundamentale, vad în locui culorii respective un ton
corespunzătoare uneia dintre
el mai frecvent lipsesc celulele cu con sensibile la verde și cele sensibile la roșu;
cenușiu; ccel
 boala apare aproape în ex clusivitate la bărbați -genă recesivă, X-linkată  (transmisă numai pe
exclusivitate
cromozomul X)- aproximativ 8% din populația masculină suf eră daltonism 
eră de daltonism 
 99

Cum învăț? 

b. Segmentul intermediar al analizatorului vizual/ Calea optică 

împărțită în 2 jumătăți: - retina nazală/ câmpul intern al retinei  (jumătatea
-retina este împărțită
retinei dinspre nas)

-retina temporală/ câmpul extern al retinei  

-protoneuronul: reprezentat de celulele bipolare din retină
-deutoneuronul: reprezentat de celulele multipolare din retină , axonii lor formează
nervul optic
Nerv optic- format din
axonii neuronilor
multipolari de la un singur
ochi, începe la nivelul
retinei și se termină la
optică 
chiasma optică 
Tract optic – 
 –  format
 format din
axonii neuronilor
multipolari de la ambii
ochi, începe la chiasma
optică și se termină la
corpii geniculați laterali/
externi
 retinei dinspre ureche)
(jumătatea retinei
(jumătatea
 
   axonii neuronilor multipolari proveniți din retina nazală se
 încrucișează  chiasma optică, după care ajung î n
tractul optic opus (axonii de la retina nazală stângă ajung
în tractul optic drept și invers) 
invers)  
   axonii proveniți din retina temporală nu se încrucișează  și
trec în tractul optic de aceeași parte  (axonii de la retina
temporală stângă ajung în tractul optic stâng invers)  
s tâng și invers)
   -nervul
-nervul optic conține fibre de la un singur glob ocular, în
timp ce tractul optic conține fibre de la ambii ochi (ex.
tractul optic stâng are fibre de la retina temporală stângă și
dreptă)  
de la retina nazală dreptă) 
   tractul optic se îndreaptă către metatalamus

-tritoneuronul:  în metatalamus la corpii geniculați  externi/ laterali, axonul

tritoneuronului ajunge la emisferele cerebrale
-există câteva fibre ale tractului optic care nu ajung în metatalamus, ele mergând la
coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal
 100

Cum învăț? 

c.  Segmentul central al analizatorului vizual

- în
 în lobul occipital, pe fața medială, în jurul scizurii calcarine, unde se află   aria
vizuală primară iar în jurul acesteia sunt ariile vizuale secundare sau asociative 

-l
-laa nivelul ariei vizuale primare, cea mai întinsă reprezentare
reprezen tare o are macula, aceasta ocupă 
ocupă 
regiunea posterioară
regiunea occipital 
 posterioară a lobului occipital 

-în ariile vizuale se realizează

realizează senzația și percepția vizuală, adică transformarea
adică transformarea stimulilor
nivelul celulelor fotoreceptoare în
electrici porniți de la nivelul în senzație de lumină, culoare și formă 
formă  

Fig. 49 Calea optică și segme ntul central

 101

Cum învăț? 

6. Câmpul vizual, vederea binoculară și stereoscopică  

-s pațiul cuprins
cuprins cu privirea se numește câmp vizual
-câmp vizual monocular = câmpul vizual al fiecărui ochi 
ochi  
-câmp vizual binocular = partea
 = partea suprapusă  a celor 2 câmpuri monoculare ale celor 2 ochi
suprapusă a
-un obiect aflat în câmpul vizual binocular formează câte
formează câte o imagine pe retina fiecărui ochi
iar la nivelul ariilor vizuale, aceste imagini fuzionează  într-una
fuzionează într- realizează 
una singură, fuziunea se realizează 
ambele   retine; procesul de fuziune al
doar dacă imaginile se formează în același punct pe ambele
imaginilor începe la nivelul
nive lul corpilor geniculați laterali 
laterali 
-vederea stereoscopică= vederea în profunzime și se datorează vederii binoculare  
binoculare

-extirparea(înlăturarea) ariei
-extirparea(înlăturarea)  ariei vizuale
vizuale primare determină orbirea 
orbirea 
-distrugerea ariilor vizuale secundare produce afazia vizuală: bolnavul vede literele scrise,
dar nu înțelege semnificați citite  
se mnificațiaa cuvintelor citite 

Noțiuni elementare de igienă și patologie 

1.  Cataracta
Reprezintă opacifierea cristalinului, ceea ce duce la pierderea gradată
gradată   a acuității
acuității vizuale,

care poate merge până la pierderea completă

completă   a vederii. Acestă 
Acestă  opacifiere
opacifiere se datorează unor
modificări chimice ale proteinelor din compoziția cristalinului, modificări apărute ca urmare a
îmbătrânirii. Cataracta re prezintă principala cauză
unor infecții, traumatisme sau îmbătrânirii. ca uză de pierdere a
vederii.
ved erii. Tratamentul constă în îndepărtarea chirurgicală a cristalinului afectat și implantarea
unuia artificial
2.  Glaucomul
Reprezintă a doua cauză de pierdere a vederii și este foarte frecvent mai ales în țările
țările mai
 puțin dezvoltate.
dezvoltate. Poate afecta persoane de orice vârstă, dar 95% din cazuri apar la persoanele de
 peste 40 de ani.
 102

Cum învăț? 

reprezintă   creșterea presiunii

Glaucomul reprezintă presiunii intraoculare. Umoarea
Umoa rea apoasă nu se drenează
corespunzător prin sistemul venos,  prin comparație cu viteza de producere. Acumularea de

lichid duce la compresia vaselor globului ocular și a nervului optic. Celulele retinine sunt
distruse iar nervul optic se poate atrofia, ceea ce poate duce la orbire.
3.  Conjunctivita
inflamația mucoasei conjunctivale(mucoasa
Reprezintă inflamația conjunctivale(mucoasa de pe partea internă a pleoapelor)
p leoapelor)  
și poate avea cauze multiple: alergice, infecțioase, traumatice.
traumatice.  
4.  Prezbitismul/ Prezbiopie/Prezbiție 
deoarece 
Reprezintă scăderea elasticității cristalinului și scăderea puterii de convergență deoarece 
cristalinull devine mai gros și mai puțin elastic.
cristalinu elast ic. Boala apare datorită înaintării vârstă .  
înaintăr ii în vârstă.

F. Analizatorul acustico-vestibular
-a
-analizatorul analizatorul vestibular sunt situați în urechea internă 
nalizatorul acustic și analizatorul internă 
-au câte un nerv care conduce impulsul: nervul acustic (cohlear) și nervul
și nervul vestibular, cei 2
nervi se unesc si formează perechea VIII de nervi cranieni
-u
-urechea
rechea umană poate percepe undele sonore, repetate într-o
într-o anumită ordine (sunete) sau
succedându-se neregulat (zgomote)

1. Structura urechii
are 3 părți: urechea externă, urechea medie și urechea internă  
-urechea umană are
-toate aceste 3 părți au legătură cu analizatorul auditiv, în timp ce pentru analizatorul 
analizatorul  
rol  
vestibular, urechea internă este singura care are un rol 
 103

Cum învăț? 

a.  Urechea externă 

-formată din pavilionul urechii

conductul auditiv extern

b.  Urechea medie

-este o cavitate pneumatică(cu aer) săpată în stânca temporalului  (o porțiune a osului
astfel)  
temporal care are formă de stâncă și care a fost denumită astfel)
-peretele lateral timpan- separă urechea medie de cea externă 
externă  
medial fereastra ovală 

fereastra rotundă 
anterior trompa lui Eustachio- prin ea casa timpanului (urechea
medie) comunică cu nazofaringele
nazofaringe le aer în urechea
medie egalizarea presiunilor
presiunilor pe cele 2 fețe ale
a le
internă)  
timpanului (avem aer în urechea externă și în cea internă) 

-conține în interiorul său un lanț articulat

articulat de oscioare:
  ciocan-  în contact cu timpanul, are un mușchi care diminuează
o diminuează vibrațiile
sonore puternice
  nicovala-  în contact cu ciocanul și scărița
o

 
o scărița-  în contact cu fereastra ovală, are un mușchi care amplifică 
amplifică   vibrațiile
sonore slabe

c.  Urechea internă 

-se află în stânca osului temporal 
temporal  
-formată din labirint osos și labirint membranos
 104

Cum învăț? 

  Labirintul osos
-un sistem de încăperi aflate în osul temporal 
temporal  

-format din:
  canale semicirculare osoase - 3 canale care se află în
află  în planuri perpendiculare
celălalt 
unul pe celălalt 
-fiecare canal se deschide în vestibulul osos, la o
extremitate
extremitate această deschidere se face prin
ampulă (o dilatație), la cealaltă extremitate,
cea laltă extremitate,
canalul anterior se unește cu cel posterior într-
un canal comun înainte de a se deschide în
vestibul

  vestibulul osos  – 
–   aflat în continuarea canalelor semicirculare și el la rândul
osos  
său se continuă cu melcul osos 

  melcul osos- are forma unei cochilii de melc dar desfășurat are formă conică 
conică  
central –  columela- în jurul
-are un ax osos central –  în jurul căruia melcul osos
realizează  (se învârte) 2 ture și jumătate  
realizează (se
- pe
 pe columelă se prinde lama spirală osoasă, care cu ajutorul
columelă se prinde
membranelor bazilară și vestibulară Reissner (componente
ale melcului membranos), compartimentează lumenul(interiorul)
melcului osos (vezi melcul membranos)

  Labirintul membranos

-se află în interiorul labirintului osos și imită aproximativ forma acestuia 

acestuia 
-între labirintul osos și cel membranos se află perilimfa-un lichid asemănător cu limfa 
limfa  
 105

Cum învăț? 

-format din:
  canale semicirculare membranoase- în interiorul
interiorul celor osoae și imită

forma acestora

  vestibulul membranos format din:-utriculă

utriculă-- în partea superioară, la nivelul
ei se deschid cele 3 canale semicirculare
membranoase,, se continuă în jos cu sacula 
membranoase sacula  
-saculă 
saculă  – 
–  sub utriculă și comunică cu
aceasta, în partea inferioară se continuă
cu melcul membranos/canalul cohlear

  melcul membranos/ canalul cohlear- imită forma melcului osos pe care îl

compartimentează:- partea superioară a melcului membranos
compartimentează:- numește 
membranos se numește 
membrana vestibulară Reissner , deasupra ei se află
rampa vestibulară(primul compartiment al melcului
osos) cu preilimfă
- partea
 partea inferioară a melcului numește 
melcului membranos se numește 
membrana bazilară, sub ea se află rampa timpanică 
(al doilea compartiment al melcului osos) cu per ilimfă
ilimfă
-î
-între  bazilară  și cu ajutorul
ntre membrana vestibulară , ,  bazilară
 pereteluii extern al melcului osos, se formează canalul
 peretelu
cohlear/melcul
cohlear/melcul membranos în care se află endolimfa
(li
(lichid limfa) 
chid asemănător ccuu limfa) 

-între vârful melcului membranos și cel osos există un spațiu liber – helicotrema- prin care
helicotrema
ele  
cel 2 rampe comunică între ele 
 106

Cum învăț? 

Fig. 50 Structura urechii

 107

Cum învăț? 

Fig.51 Melcul osos și membranos desfăcut 

2. Analizatorul acustic

a.  Segmentul periferic al analizatorului acustic/ Recept

Receptorii
orii
-se află în melcul membranos/canalul cohlear la nivelul organului Corti
-organul Corti este un mic organ situat pe membrana bazilară și
ș i conține celulele receptoare
ale analizatorului auditiv
 108

Cum învăț? 

  Structura organului Corti

-prin centrul organului trece un tunel triunghiular- tunelul Corti-  prin el trec fibre
dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionul spiral Corti , aflat pe ramura

acustică/cohleară a nervului cranian VIII

acustică/cohleară a
-celule de susținere- se află pe laturile tunelului Corti și au rolul de a secreta membrana
reticulată 
-celule receptoare auditive- se află deasupra celor de susținere 
susținere  și au:
-un pol apical (vârful) cu cili auditivi care pătrund în membrana reticulată
reticulată  
-un pol bazal (baza) la care vin dendritele care traversează tunelul Corti
C orti
-membrana tectoria- se află deasupra
deasupra cililor auditivi

Fig.52 Organul
Corti

  Mecanismul recepției auditive  

-urechea  percepe sunete cu frecvența între 20 și 20.000 Hz și amplitudini între 0 și 130 de
decibeli (1 db = l dyne/cm^)
- proprietățile
 proprietățile undelor sonore 
undelor sonore 
 înălțimea, determinată 
■  determinată de frecvența undelor  
intensitatea, determinată de amplitu
■  dine  
a mplitudine
 timbrul determinat de vibrațiile
■  vibrațiile armonice superioare
supe rioare însoțitoare 
însoțitoare 
109

Cum învăț? 

-sunetul este captat de pavilionului urechii și prin conductul auditiv extern, ajunge la
ti mpanului determină vibrația celor 3 oscioare din urechea
timpan și îl face să vibreze; vibrația timpanului

medie iar acestea vor determina

determina vibrația ferestrei ovale; de la fereastra ovală, sunetul este
transmis perilimfei din rampa vestibulară
vestibulară helicotremă rampa timpanică iar de
aici, endolimfei care va determina vibrația membranei bazilare pe care se găsește organul  Corti
(vezi fig.51- săgețile negre indică traseul parcurs de sunet la nivelul urechii) 
urechii)  
-v
-vibrațiile antrenează  (mișcă)
ibrațiile membranei bazilare antrenează  (mișcă)   celulele auditive și astfel 
astfel  cilii auditivi
deformează/îndoaie  
ating membrana tectoria și se deformează/îndoaie

-înclinarea cililor într-o parte depolarizează celulele cresc frecvența

potențialelor de acțiune  
-înclinarea cililor în direcția opusă hiperpolarizează celulele reduc frecvența
potențialelor de acțiune  

-baza melcului(membrana bazilară de la baza melcului)

melculu i)  –    percepția sunetelor cu
frecvență înaltă 15.000Hz 
-mijlocul membranei bazilare - percepția sunetelor cu frecvență medie 5000 Hz  
 - percepția sunetelor
-vârful melcului(membrana bazilară de la vârful melcului)-
melcului) -  percepția sunetelor cu
frecvență joasă 20 -500 Hz
-celulele auditive de la nivelul organului Corti transformă 
transformă  energia mecanică a sunetelor în
impuls nervos

-p
-perforațiile
erforațiile timpanului nu duc la surditate, ci numai la o scădere a acuității auditive a
urechii respective
 110

Cum învăț? 

b. Segmentul intermediar al analizatorului auditiv/ Cal ea acustică 

-primul neuron:  în
în ganglionul spiral Corti, dendritele ajung la polul bazal al celulelor
auditive cu cili din organul Corti, iar axonii formează nervul cohlear/acustic
cohlear/acustic,, care se îndreaptă

spre punte
p unte în cei 2 nuclei c ohleari (ventral și dorsal); axonul celui de-
-al II-lea neuron:  în punte
al II-
II-lea
lea neuron se încrucișează cu cel de pe partea opusă (deci trece din stânga în dreapta și
invers),, după care merge în sus spre mezencefal
invers)
-al lll-lea neuron:  în coliculii cvadrigemeni inferiori de la nivelul mezencefalului,
axonul merge la metatalamus
-al IV-lea neuron:  în corpii geniculați mediali din metatalamu s(component al

diencefalului) , axonul merge către emisferele cerebrale 

cerebrale  

c.  Segmentul central al analizatorului auditiv

-în ariile auditive primare și secundare din girusul temporal superior din lobul
temporal de pe fața laterală a emisferelor cerebrale
află aria secundară sau de asociație, care primește
-în jurul ariei primare se află  primește aferențe de la
primară 
aria primară 

Fiecare neuron senzitv din ganglionul spiral Corti transmite impulsuri nervoase de la o
anumită zonă a membranei bazilare, această specializare zonală se păstrează în c ontinuare și la
celelalte locuri de sinapsă ale căii acustice sunetele se transmit prin fire izolate  ( ex.
ex.
neuroni care transmit impulsuri venite de la baza melcului vor face sinapsă cu neuroni care
continuă să transmită impulsuri numai de la baza melcului și nu se amestecă cu cele de la vârful
melcului de exemplu)
Identif icarea
icarea direcției de unde vine sunetul se realizeaz
realizeazăă prin 2 mecanisme:
    detectarea decalajului în timp dintre semnalele acustice care intră în cele 2
111

Cum învăț? 

urechi (dacă sunetul vine din stânga, va ajunge mai repede la urechea stângă față de
dreaptă) 
cea dreaptă) 
   diferența de intensitate a sunetului care ajunge la cele doua urechi (dacă sunetul

vine din stânga, va avea o intensitate mai mare când ajunge la urechea stângă față de
dreaptă) 
cea dreaptă) 

Fig.53 Calea acustică și segmentul central 

 112

Cum învăț? 

3. Analizatorul vestibular
-are rolul de a informa cre
creierul
ierul despre poziția ca pului și corpului în spațiu și despre
accelerările
acce liniare (în linie dreaptă) sau
lerările liniare  dreaptă) sau circulare (rotații) la care acesta este supus
s upus  

- participă menținerea   echilibrului, alături

 participă la menținerea alăt uri de analizatorii kineslezic,
kineslezic, vizual, tactil și de
cerebel 
a. Segmentul periferic al analizatorului vestibular/ Receptorii
în labirintul membranos și se numesc macule și creste ampulare  
-situați în
utriculă și saculă: macula utriculară și macula  saculară 
-macula: - se află în utriculă 
- formate din:- membrană bazală 
- celule de susținere, așezate pe membrana bazală 
bazală 
-celule senzoriale/receptoare 
senzoriale/receptoare (așezate deasupra celor de susținere)
au la polul apical cili incluși în membrana otolitică(o membrană
incluși în
gelatinoasă),, în care se află
gelatinoasă) află granule de carbonat de calciu și
magneziu,numite otolite ; la polul bazal al celulelor receptoare
sosesc dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionul vestibular
Scarpa (ganglion aflat pe traiectul ramurii vestibulare a nervului

cranian VIII)

-crestele ampulare: - se află în

în ampulele canalelor semicirculare membranoase
- formate din: - celule de susținere  
senzoriale/
- celule se nzoriale/receptoare
receptoare care la polul
polul apical prezintă cili care
într-o cupolă gelatinoasă, iar la polul bazal se găsesc
 pătrund într-o
dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionul vestibular
terminații dendritice
Scarpa
 113

 
 
Structura crestelor ampulare

Cum învăț? 
Structura maculei

Fig. 54 Macule și crestele ampulare  

  Fiziologia (funcționarea) receptrorilor  

Maculele
-sunt stimulate mecanic de către otolite  
-stimulate în condiții statice (când stai pe loc) și dinamice (mișcare)  
-stimulate de mișcări liniare (în linie dreaptă) -înainte, înapoi sau lateral
-stimulate de accelerație  nu de viteză-ex.stimulate
viteză-ex.stimulate de trecerea de la mers normal la
alergare sau oprirea sau trecerea din alergare în mers normal etc.
-detectează accelerația pe orizontală (cei din utriculă) și pe verticală (cei din saculă)  
-când capul stă nemișcat otolitele apasă 
apasă   prin greutatea lor asupra cililor celulelor
senzoriale și îi deformează, celulele senzoriale sunt
s unt stimulate și trimit impulsuri spre centrii
nervoși, informându-i
nervoși, informându-i asupra poziției capului în acel moment și declanșând reflexe care vor
echilibrului 
ajuta la menținerea posturii și a echilibrului 
-c
-când dreaptă (înainte, înapoi sau lateral), forțele de inerție
ând capul și corpul se mișcă în linie dreaptă (înainte,
imping otolitele, care sunt mai dense decât endolimfa
endolimfa,, în sens opus deplasării (exct cum se
întâplă cu pasagerii unui autobuz când acesta începe să meargă; în momentul în care autobuzul
împinși   în spate,
începe să meargă, pasagerii sunt împinși spate, acest lucru se numește inerție);
inerție); prin
deplasarea otolitelor în sens opus mișcării, membrana otolitică este și ea împinsă în sens opus și

otolitică,   aceasta duce la stimularea celulelor

la fel și cilii care sunt incluși în membrana otolitică, 
și astfel se declanșează la nivelul centrilor ner 
senzoriale și astfel ner voși
voși reacții motorii corectoare ale
 114

Cum învăț? 

 poziției corpului capului  în vederea menținerii

corpului și capului
menținerii echilibrului pe toata durata
dura ta mișcării 
mișcării 
Direcția în care sunt deplasate:
otolitele

Direcția de deplasare  membrana otolitică

cilii

Crestele ampulare
-sunt stimulate mecanic de către endolimfa care
 care se află în jurul lor  
-stimulate de mișcări circulare (rotație) 
-stimulate de accelerație nu de viteză 
viteză 
-r ecepționarea
ecepționarea mișcărilor circulare ale capului este posibilă datorită orientării canalelor
semicirculare în cele trei planuri ale spațiului: frontal, orizontal/transversal și sagital
-c
-când
ând capul și corpul se învârt (mișcare circulară) antrenează rotația simultană a canalelor
semicirculare aflate în planul rotaț
rota ției respective, forțele de inerție imping endolimfa în sens
opus, aceasta va înclina cupola gelatinoasă și cilii incluși în cupolă în același sens (opus
mișcării), aceasta duce la stimularea celulelor senzoriale și astfel se declanșează la nivelul
centrilor ner voși corectoare care duc la menținerea echilibrului 
voși reacții motorii corectoare  echilibrului în timpul mișcării 
mișcării 
circulare
 115

Cum învăț? 
Direcția în care sunt deplasate:
endolimfa

Direcția de deplasare cupola gelatinoasă  

cilii

b. Segmentul intermediar al analizatorului vestibular/ Calea vestibulară 

-primul neuron:  în ganglionul vestibular Scarpa  de pe traiectul ramurii vestibulare a
nervului cranian VIII, dendritele primului neuron ajung la celulele senzoriale cu cili din macule
și crestele ampulare,
ampulare, iar axonii formează ramura vestibulară a perechii a VIII -a de nervi cranieni
VIII-a
bulb  
care merge către bulb 
-al II-lea neuron:  în cei 4 nuclei vestibulari din bulb: superior, inferior, lateral și
medial; de aici pleacă mai
pleacă mai multe fascicule:

  fasciculul vestibulo-spinal, spre măduvă -con

o  -controlează
trolează tonusul muscular  
  fasciculul vestibulo-cerebelos, spre cerebel- controlează
o controlează echilibrul static și
dinamic
  fasciculul vestibulo-nuclear, spre nucleii nervilor III și IV din mezcncefal ș i VI
o

din punte- controlează mișcările globilor oculari, cu punct de plecare

de plecare labirintic
  fasciculul vestibulo-talamlc, spre talamus
o

-al III-lea neuron:  în talamus, axonul prin fibre talamo-corticale, merge spre emisferele
cerebrale

c. Segmentul central al analizatorului vestibular

-în girusul temporal superior din lobul temporal de pe fața laterală a emisferelor
 cerebrale 
116

 
 

Cum învăț? 

Fig. 55 Calea vestibulară și segmentul central  

 117

Cum învăț? 

Noțiuni elementare de igienă și patologie  

1.  Otita
Otita externă  este un termen general prin care se denumește orice infecție a urechii

externe (micotică/ciuper
(micotică/ciuperci, bacteriană, virală
ci, bacteriană, ).
virală).
Otita medie  purulentă acută este o infecție
infecție a urechii medii. Patogenii 
Patogenii  (agenții infecțioși) 
infecțioși) 
ajung la acest nivel, de obicei prin trompa lui Eustachio, succedând cel mai adesea unei
susceptibili/predispuși sunt copiii, deoarece răcesc frecvent și
amigdalite sau răceli. Cei mai susceptibili/predispuși sunt ș i au
trompa lui Eustachio
Eustachio scurtă 
scurtă  și plasată orizontal. Simptomul cel mai frecvent este durerea la
nivelul urechii medii, iar presiunea exercitată de inflamația de la acest nivel poate duce la
ruperea membranei timpanice.
 118

Cum învăț? 

Bibliografie

1.  Biologie clasa a XI-a,  Autori: Dan Cristescu, Carmen Sălăvăstru, Cezar Th.
 Niculescu, Radu Cârmaciu, Bogdan Voiculescu,
Vo iculescu, Editura: Corint
Cor int

IMAGINI DE ANATOMIE
1.  Frank H. Netter "Atlas de anatomie umana" editia a III-a 
III-a  

2.  Biologie clasa a XI-a,

XI-a, Autori: Ştefania Pelmuş Giersch, Amalia
Amal ia Florina Toma, Editura:
CD Press
3.  Google Imagini
119