CAPITOL: PRINCIPIILE TERMODINAMICII - real

LUCRUL MECANIC ŞI CĂLDURA

1.Lucrul mecanic în termodinamică
a.Definiţie; Convenţie
b.Interpretarea geometrică a lucrului mecanic în (p, V)
2.Căldura (definiţie, convenţie)

1.b.Interpretarea geometrică a lucrului mecanic

PRINCIPIUL ÎNTÂI AL TERMODINAMICII

1.Enunţul principiului întâi
2.Ecuaţia principiului întâi
3.Maşina (motorul) termică
4.Perpetuum mobile de speţa I

COEFICIENŢI CALORICI
1.Definiţie; enumerare
2.Capacitatea calorică
3.Căldura specifică
4.Căldura molară
5.Relaţia lui Mayer
6.Probleme
1.Un vas de volum V = 2,55 l conţine m = 15 mg de hidrogen la temperatura de 2700°C. La această
temperatură o parte din moleculele de hidrogen se descompun în atomi. Gradul de disociere este α = 0,25. Să se
calculeze caldura specifică izocoră a hidrogenului în aceste condiţii.
2.C.IX – X – pag. 157 – ex. 2.3.4. – Să se afle căldura specifică izocoră şi căldura specifică izobară ale unui
amestec format din ν1 moli dintr-un gaz ideal, de masă molară µ1 şi căldură molară izocoră CV1 şi din ν2 moli
din alt gaz ideal, de masă molară µ2 şi căldură molară izocoră CV2.
3.C.IX – X – pag. 157 – ex. 2.3.6. – Aerul uscat este un amestec gazos, având următoarea copoziţie,
exprimată în provente de masă: oxigen, p1 = 75,5%; azot, p2 = 23,14%; argon, p3 = 1,28%. Să se calculeze:
a) caldura specifică izocoră medie; b) caldura specifică izobară medie; c) exponentul adiabatic al aerului uscat.

VARIAŢIA ENERGIEI INTERNE, LUCRUL MECANIC ŞI CĂLDURA ÎN

PROCESELE SIMPLE ALE GAZULUI IDEAL
1.Procesul izocor (pr. 6)
2.Procesul izobar (pr. 5)
3.Procesul izoterm (pr. 7)
4.Procesul adiabatic (pr. 8)
5.Procesul politrop (pr.1)
6.Probleme
1 Fig. 5
Problema 2
 1.Un gaz ideal monoatomic ocupă un volum V1 = 0,3 m3 la presiunea p1 = 30 kPa şi temperatura t1 = 27°C.
Gazul efectuează o transformare care verifică ecuaţia: p = aV, cu a = ct. şi a R  , ocupând în starea finală un
volum de f = 3 ori mai mare. Să se determine: a) presiunea şi temperatura în starea finala; b) lucrul mecanic
efectuat de gaz; c) variaţia energiei interne a gazului; d)căldura absorbită de gaz; e) căldura molară.
2.Un gaz ideal monoatomic se destinde dupa legea: p = aV + b, de la volumul V1 = 10 l la V2 = 20 l.
Cunoscând constantele a = 106 N∙m-5 şi b = 105 Pa, să se calculeze: a) lucru mecanic efectuat de gaz; b) variaţia
energiei interne a gazului; c) căldura absorbită de gaz; d) căldura molară.
3.Un gaz ideal aflat în starea iniţială 1,la presiunea p1 = 8∙104 Pa are volumul V1 = 0,6 m3. El trece în starea 2,
p2 = p1 / 2, V2 = 2V1, prin procesul din figura 1.Calculaţi căldura primită şi căldura cedată în cursul
transformării.
4.Să se determine lucru mecanic efectuat în ciclul termodinamic din figura 2.Se cunosc: V3 = 3V1 şi p2 = 2p1.

Problema 9
Problema 3

Fig. 7

Problema 11
5. C.IX – X – pag. 158 – ex. 2.3.10. – Într-un cilindru cu piston se află o masă m = 2,89 kg de aer
(µ = 28,9∙10-3 kg∙mol-1, CV = 5 / 2 R). Volumul ocupat de gaz la temperatura t1 = 0 °C este V1 = 0,5 m3. Aerul se
dilată izobar până când volumul devine V2 = 0,55 m3. Să se afle: a) lucru mecanic efectuat de gaz; b) căldura
absorbită; c) variaţia energiei interne.
6. C.IX – X – pag. 159 – ex. 2.3.19. – Un gaz perfect biatomic ocupă volumul V = 2∙10-3 m3 la temperatura
T1 = 300 K şi presiunea p1 = 105 Pa. Dacă gazul este încălzit izocor, iar presiunea lui devine p2 = 3P1, să se
calculeze: a) temperatura finală; b) căldura absorbită; c) lucru mecanic efectuat; d) variaţia energiei interne.
7. C.IX – X – pag. 160 – ex. 2.3.23. – Un gaz, având masa m = 1,6 kg, este închis într-un cilindru cu piston.
Presiunea gazului la temperatura T1 = 300 K este p1 = 5∙105 Pa. Gazul este comprimat izoterm până la presiunea
p2 = 2p1, iar lucru mecanic cheltuit este L = -0,693∙106 J. Să se afle: a) masa molară a gazului; b) volumul
gazului în starea iniţială; c) căldura degajată prin comprimare; d) variaţia energiei interne.

2
 Fig. 8

Problema 12

8. C.IX – X – pag. 160 – ex. 2.3.25. – Aerul ce ocupă volumul V1 = 5∙10-2 m3 se destinde adiabatic până la
volumul V2 = 0,1 m3 şi presiunea p2 = 2∙105 Pa. Să se afle: a) presiunea iniţială; b) lucru mecanic efectuat de
gaz; c) variaţia energiei interne; d) căldura schimbată.
9. C.IX – X – pag. 161 – ex. 2.3.30. – Un gaz, de masă dată şi CV = 5 / 2R, trece din starea iniţială,
caracterizată de parametrii p1 = 105 Pa şi V1 = 5∙10-3 m3, în starea finală, caracterizată de parametrii
p2 = 3∙105 Pa şi V2 = 2∙10-3 m3, prin două procese distincte: a) o transformare adiabatică, urmată de o
transformare izocoră; b) o transformare izocoră, urmată de o transformare adiabatică. Să se afle pentru cele
două procese: 1) variaţia energiei interne; 2) căldura schimbată; c) lucru mecanic; d) să se reprezinte grafic
procesele în coordonate (p, V).
10. C.IX – X – pag. 161 – ex. 2.3.31. – Un gaz de masă dată şi caldera molară izocoră CV = 5 / 2R, este supus
unui şir de transformări simple succesive: a) încălzire izocoră până când presiunea devine p2 = 2p1;
b) destindere izotermă până când presiunea devine p3 = p1; c) răcire izobară până când la volumul V1. Să se afle:
a) lucru mecanic; b) variaţia energiei interne; c) căldura schimbată; d) să se reprezinte grafic procesul în
coordonate (p, V).
11. I.I. – pag. 49 – ex. 1.138. – Un gaz ideal este adus din starea 1 în atarea 2 prin procesul 1 – 3 – 2,respectiv
1 – 4 – 2 (Fig. 3). Stabiliţi prin care din procesele indicate gazul primeşte mai multă căldură.
12. I.I. – pag. 49 – ex. 1.139. – Un gaz ideal (heliu) ocupă volumul VO la presiunea pO. Gazul poate fi adus la
temperatura absolută T prin două procese: OA (în care raportul dintre presiune şi volum rămâne constant) sau
OB (în care presiunea rămâne constantă) (Fig. 4). a) Dacă presiunea a crescut de k în procesul OA, de câte ori a
crescut volumul în procesul OB? b) Care este raportul căldurilor primite de gaz în cele două procese, QOA/QOB?
13. I.I. – pag. 52 – ex. 1.152. – Un gaz ideal, cu exponentul adiabatic γ, este comprimat de la V1 la V2 = V1/n
în două moduri (Fig. 5). Să se afle raportul presiunilor p3/p2.
14. I.I. – pag. 56 – ex. 1.174. – Pentru ciclul din figura 6, lucrul mecanic efectuat de un gaz monoatomic este:
a) 40 J; b) 160 J; c) 6000 J; d) 260 J.
15. I.I. – pag. 57 – ex. 1.176. – Un mol de gaz ideal monoatomic trece din starea 1 în atarea 4 conform
graficului din figura 7. Căldura totală schimbată de gaz cu mediul exterior este: a) (-11634 J); b) 11634 J;
c) 21606 J; d) (-21606 J); e) (-216 J).
16. I.I. – pag. 57 – ex. 1.177. – Un mol de gaz monoatomic se destinde în procesul 1 – 2 – 3 ca în figura 8.
I. Dacă lucrul mecanic efectuat în transformarea 2 – 3 este de patru ori mai mare decât căldura primită în
transformarea 1 – 2, atunci V2 este: a) 3 dm3; b) 2,21 dm3; c) 1,79 dm3; d) 4 dm3; e) 5,5 dm3. II. Cunoscând
volumul V2 aflat anterior şi lucrul mecanic efectuat de gaz L23 = 1500 J, atunci presiunea gazului în starea 2 are
valoarea: a) 1 atm; b) 356 kPa; c) 199 N·m-2; d) 35,6 Pa; e) 199·103 Pa.
III. În condiţiile de la punctul II, temperatura stării 3 este: a) 257 K; b) 277 K; c) 180 K; d) 250 K; e) 514 K.

3
 Problema 14

CALORIMETRIE
1.Definiţie; Principii
a.Principiul echilibrului termic
b.Principiul schimbului de căldură
c.Principiul transformărilor inverse
2.Metode de măsurare a căldurii
a.Metode termice
a.1.Metoda amestecurilor
b.2.Metoda bazată pe schimbarea stării de agregare
b.Metode electrice
3.Calorimetrul – temă pentru acasă
4.Combustibili (definiţie; puterea calorică)
5.Probleme
1. Se formează un sistem fizic din 5 corpuri de mase mi, călduri specifice ci şi temperaturi iniţiale ti. Corpurile
schimbă între ele căldură şi se ajunge la o stare de echilibru. a) Să se stabilească expresia temperaturii de
echilibru. b) Să se particularizeze această expresie pentru cazul unor cantităţi egale din acelaşi lichid, având
temperaturile corelate prin relaţia: ti+1 = ηti, unde η = 1,2 şi t1 = 30°C.
2. C.IX – X – pag. 161 – ex. 2.3.34. – Într-un calorimetru de alamă, având masa m1 = 0,2 kg şi căldura
specifică c1 = 380 J∙kg-1∙ K-1, se află apă, având masa m2 = 0,3 kg, la temperatura T2 = 360 K. În calorimetru se
introduce o bucată de fier, având masa m3 = 0,1 kg, temperatura T3 = 300 K şi căldura specifică
c3 = 460 J∙kg-1∙K-1. Să se afle temperatura de echilibru care care se stabileşte în calorimetru.

PRINCIPIUL AL DOILEA AL TERMODINAMICII

1.Maşina monotermă (perpetuum mobile de speţa a II-a); Principiul al doilea în formularea lui Kelvin (1892)
2.Maşina bitermă
3.Maşina frigorifică ideală; Principiul al doilea în formularea lui Clausius (1850)
4.Principiul creşterii entropiei

4
 1.Maşina monotermă

2.Maşina bitermă

3.Maşina frigorifică ideală

CICLUL CARNOT
1.Randamentul ciclului Carnot
2.Teorema lui Carnot

1.Principiul de funcţionare

1.Randamentul ciclului Carnot

MAŞINI TERMICE
1.Principiul de funcţionare; clasificare
2.Motorul Otto (1876)
3.Motorul Diesel (1897)

2.Motorul Otto 3.Motorul Diesel

5
4.Probleme
1.Un automobil a cărui putere este de 23 kW consumă 10 l de benzină la suta de kilometri, dacă se deplasează
cu o viteză de 100 km∙h-1. Ce randament are motorul? Densitatea benzinei este ρ = 720 kg∙m-3, iar puterea sa
calorică q = 46∙106 J∙kg-1.
2.Un gaz ideal biatomic parcurge ciclul din figura 1. Ştiind că: TA = 300 K, VA = 1 l, VB = 2 l iar
tg α = 108 N∙m-5, să se calculeze: a) lucru mecanic pe fiecare transformare şi pe ciclul întreg; b) variaţia energiei
interne în fiecare transformare şi pe ciclul întreg; c) căldura pe fiecare transformare şi pe ciclul întreg; d)
variaţia totală a entropiei; e) randamentul ciclului; f) randamentul unui ciclu Carnot care ar funcţiona între
temperaturile extreme ale ciclului.
3.Un mol de gaz ideal efectuează un ciclu compus din alternanţa de izoterme şi adiabate din figura 2. Fiecare
detentă izotermă este însoţită de o creştere a volumului de k ori. Ştiind că izotermele au loc la temperaturile T1,
T2 şi T3, să se calculeze: a) randamentul ciclului; b) lucru mecanic efectuat de gaz.

Fig. 1 Fig. 3 Fig. 4

4.Un gaz efectuează ciclul de transformări din figura 3, unde transformarea 3 – 4 este adiabatică. Se cunosc:
V1 = 0,5 l, V3 = 1,5 l, V4 = 3 l, p1 = 1 atm, p2 = 12 atm, γ = 1,33. Să se calculeze: a) lucru mecanic efectuat de
gaz; b) randamenrul ciclului; c) randamentul unui ciclu Carnot care ar funcţiona între temperaturile extreme ale
ciclului.
5. Un gaz ideal efectuează ciclul din figura 4. Se cunosc: a) γ, λ = p3/p2, ρ = V4/V3 şi ε = V1/V2. Transformările
1 – 2 şi 4 – 5 sunt adiabatice. a) Să se calculeze randamentul ciclului. b) Să se calculeze randamentul ciclului
pentru λ = 1. c) Să se calculeze randamentul ciclului pentru λ = 1 şi ρ = 1.
6. C.IX – X – pag. 162 – ex. 2.3.41. – O maşină termică ideală funcţionează după un ciclu Carnot reversibil
între temperaturile T1 = 1172 K şi T2 = 293 K, având substanţă de lucru o masă m = 2 kg de aer (γ = 1,4).
Presiunea aerului la sfârşitul destinderii izoterme este egală cu presiunea aerului la începutul comprimării
adiabatice. Cunoscând că un ciclu se efectuează în timpul τ = 2 s, să se afle: a) puterea consumată de maşină;
b) puterea utilă a maşinii.

Problema 3
6
Bibliografie:
1.Manual clasa a X-a (primit de la şcoală)
2.Manual clasa a X-a ( înainte de 1989) – site: manualul.info (manuale din „Epoca de aur”)
3.Compendiu de Fizică