Principiile mecanicii 5 probleme

1. Un corp de masă m=5kg este împins pe un plan

orizontal de către o forţă F. În timpul mişcării asupra corpului
acţionează o forţă de rezistenţă Fr=10N. Calculaţi:
a) acceleraţia corpului dacă F=25N;
b) forţa necesară pentru a imprima corpului acceleraţia
a1=6m/s2.
F  Fr
R: a) a = ; a =
m
3m/s2
b) F1 = Fr + m  a 1 ; F1=40N.

2. Două corpuri de mase m1=2kg şi m2 =3kg se află pe un

plan orizontal fără frecare. Asupra corpului de masă m 1
acţionează o forţă F=15N astfel orientată încât corpul de masă
m1 împinge corpul de masă m2. Calculaţi:
a) acceleraţia sistemului;
b) forţa de interacţiune f dintre cele două corpuri.
F
R: a) a = ; a = 3 m/s2;
m1  m 2
b) f = m2  a ; f = 9 N;

3. Trei corpuri de mase m1 =1kg, m2 =2kg şi m3 =3kg se află

pe un plan orizontal. Corpul de masă m 2 este legat de celelalte
corpuri prin fire ideale. Sistemul se mişcă pe un plan orizontal
fără frecare sub acţiunea unei forţe orizontale F ce acţionează
asupra corpului de masă m1. Calculaţi:
a) valoarea forţei F dacă sistemul are acceleraţia a=2m/s2;
b) care sunt tensiunile din fire.
R: a) F = (m1  m 2  m 3 )  a ; F = 12 N;
b) T1 = (m 2  m 3 )  a ; T1 = 10 N;
 T2 = m 3  a ; T2 = 6 N.

4. Un corp de masă M este împins accelerat pe un plan

orizontal prin intermediul unei bare omogene de densitate  ,
lungime l şi secţiune constantă S, paralelă cu direcţia mişcării.
Forţa ce acţionează la capătul liber al barei este notată F.
Asupra corpului de masă M acţionează din partea planului o
forţă de rezistenţă Fr. Determinaţi expresiile pentru:
a) acceleraţia sistemului;
b) tensiunea T ce acţionează într-o secţiune a barei aflată la
distanţa x de capătul liber.
F  Fr
R: a) a     S  M ;
F  Fr
b) T  F    x  S     S  M ;

5. O bară omogenă de densitate ρ, lungime l şi secţiune

constantă este trasă accelerat pe un plan orizontal de către o
forţă F. Considerând o secţiune S aflată la distanţa x de punctul
de aplicaţie al forţei F determinaţi expresiile pentru acceleraţia
barei şi tensiunea ce acţionează asupra secţiunii dacă:
a) asupra barei nu acţionează forţe de rezistenţă;
b) forţa de rezistenţă ce acţionează asupra oricărei porţiuni
din bară este proporţională cu masa porţiunii respective,
constanta de proporţionalitate fiind notată c.
F x
R: a) a 1     S ; T1  F(1  );

F x
b) a 2     S  c ; T2  F(1  ) .


Forţa de greutate 1 problemă

6. Un muncitor ridică uniform o găleată de masă m=10kg

cu ajutorul unui fir ideal trecut peste un scripete fix. În
momentul în care găleata ajunge la înălţimea h=16m
muncitorul scapă firul. Considerând constantă forţa de
rezistenţă datorată scripetelui Fr =20N şi g=10m/s 2 să se
calculeze:
a) forţa F cu care muncitorul ridică găleata;
b) acceleraţia de coborâre a găleţii;
c) viteza găleţii în momentul în care atinge solul;
d) timpul în care găleata ajunge jos.
R: a) F = Fr + m  g ; F = 120 N;
Fr
b) a = g  ; a = 8 m/s2;
m
c) v = 2a h ; v = 16 m/s;
2h
d) t = ; t = 2 s.
a

Forţa de tensiune elastică 5 probleme

7. Două corpuri de mase m1 =2kg şi m2 =4kg sunt legate

între ele printr-un fir ideal. De corpul de masă m1 este legat un
alt fir. Considerând g=10m/s2, calculaţi tensiunile din cele două
fire dacă:
a) sistemul se mişcă uniform;
b) sistemul urcă cu acceleraţia au=2m/s;
c) sistemul coboară cu acceleraţia ac=2m/s.
R: a) T1  (m1  m 2 )  g ; T1  60 N ;
T2  m 2  g ; T2  40 N ;
b) T1u  (m1  m 2 )  (a u  g) ; T1u  72 N ;
T2 u  m 2  (a u  g ) ; T2 u  48 N ;
c) T1c  (m1  m 2 )  (g  a c ) ; T1c  48 N ;
T2c  m 2  (g  a c ) ; T2 c  32 N .
 8. De tavanul unei încăperi este agăţat un scripete ideal.
Peste scripete trece un fir ideal cu două corpuri la capete, unul
de masă m1 = ........ şi altul de masă m2 = ........ Considerând g =
10m/s2, calculaţi:
a) acceleraţia sistemului;
b) tensiunile din cele două fire.
m1  m 2
R: a) a  g ; a  5m / s 2 ;
m1  m 2
b) T1  T2  m 2  (a  g) ; T1  T2  15 N ;
T  2  T2 ; T  30 N .

9. Un muncitor doreşte să poziţioneze pe un perete un

lampadar cu masa m = 1kg. Pentru aceasta el foloseşte două
tije metalice, articulate între ele, aşezate în plan vertical, astfel
orientate încât formează cu peretele unghiurile α = 90 0
respectiv β = 450 şi un fir prin intermediul căruia agaţă
lampadarul de punctul de articulare al tijelor. Neglijând masele
celor două tije, considerând firul ideal şi g = 10m/s 2 calculaţi
tensiunile din tije şi tensiunea din fir dacă:
a) tija oblică se află deasupra celei orizontale;
b) tija oblică se află sub tija orizontală.
R: a) T1  m  g  tg ; T1  10 N ;
mg
T2  ; T  14 N ;
cos  2
T  m  g ; T  10 N ;
b) T1  m  g  tg ; T1  10 N
mg
; T2  cos  ; T2  14 N ;
T  m  g ; T  10 N .

10. Un corp cu masa m=10kg este prins de un tavan prin

intermediul a două bare plasate într-un plan vertical, astfel
încât barele formează cu tavanul unghiurile α=600 respectiv
β=450. Neglijând masele celor două bare şi considerând
g=10m/s2 calculaţi tensiunile din bare dacă:
a) barele se află de o parte şi de alta a corpului;
b) barele se află de aceeaşi parte a corpului.
mg
R: a) T1  sin   cos   tg ; T1  73N ;
mg
T2  ; T2  82 N ;
sin   cos   tg
mg
b) T1  sin   cos   tg ; T1  273N ;
mg
T2  ; T2  192 N .
cos   tg  sin 

11. Două bare rigide AB şi AC aflate într-un plan vertical,

sunt articulate între ele în punctul A şi de asemenea în punctele
B şi C cu o suprafaţă orizontală, astfel încât bara AB formează
unghiul α=600 cu orizontala iar bara AC formează unghiul
β=450 cu orizontala. De articulaţia A se leagă un fir ideal de
care este agăţat un corp cu masa m=10kg. Masa barelor se
neglijează. Considerând g=10m/s2, calculaţi tensiunile din bare
şi tensiunea din fir dacă:
a) unghiul dintre cele două bare este de 750;
b) unghiul dintre cele două bare este de 150.
mg
R: a) T1  sin   cos   tg ; T1  73N ;
mg
T2  ; T2  82 N ;
sin   cos   tg
T  m  g ; T  100 N ;
mg
b) T1  sin   cos   tg ; T1  273N ;
mg
T2  ; T2  192 N ;
cos   tg  sin 
T  m  g ; T  100 N ;
 Forţa elastică 5 probleme

12. O bară de oţel are volumul V=360cm3 şi lungimea

lo=0,6m. Sub acţiunea unei forţe, bara se alungeşte cu
Δl=0,6mm. Calculaţi forţa deformatoare dacă modulul de
elasticitate este E= 2,15 1011 N/m2.
V   E
R: F 2 ; F  129KN .
o

13. Două bare identice ca dimensiuni dar de natură diferită

sunt acţionate axial de aceeaşi forţă. Se constată că raportul
deformărilor produse este 8/15. Calculaţi raportul modulelor de
elasticitate ale celor două materiale.
E1 l 2 15
R:   .
E 2 l1 8

14. Două fire din materiale diferite, de module de

elasticitate E1=1010N/m2 şi E2= 4 1010 N/m 2 având aceeaşi
lungime în stare nedeformată, capătă aceeaşi alungire absolută
sub acţiunea aceleiaşi forţe. Primul fir are diametrul d1=5mm.
Aflaţi diametrul d2 al celui de-al doilea fir.
E1
R: d 2  d1  ; d 2  2,5mm .
E2

15. Două resorturi ideale de constante de elasticitate

k1=10N/m şi k2=15N/m sunt montate întâi în paralel şi apoi în
serie. Aflaţi constantele de elasticitate echivalente kp şi
respectiv ks pentru fiecare dintre cele două montaje.
R: kp = k1 + k2; kp = 25 N/m;
 k1  k 2
ks = ; ks = 6 N/m.
k1  k 2

16. Un corp de masă m=0,5 kg este aşezat pe o scândură

orizontală şi în acelaşi timp suspendat printr-un resort ideal,
vertical, nedeformat de lungime l0=0,1m şi constantă de
elasticitate k=10 N/m. Scândura este trasă orizontal uniform iar
resortul deviază cu unghiul α=60o faţă de verticală. Aflaţi
coeficientul de frecare µ dintre corp şi scândură.
k  o  (1  cos )  tg
R:  ; µ = 0,196.
m  g  k  o  (1  cos )

Forţa de inerţie 9 probleme

17. De tavanul unui vagon care se mişcă uniform accelerat

cu acceleraţia a  g  3 este suspendat un corp de masă
m=1kg. Considerând g=10m/s2, calculaţi:
a) tensiunea din fir;
b) unghiul  format de fir cu direcţia verticală.
R: a) T  2  m  g ; T = 20 N
ma g 3
b) tg   ;  = 60o
mg g

18. De tavanul unui vagon care se mişcă uniform accelerat

cu acceleraţia a=2m/s2 este suspendat un corp de masă m  2
kg prin intermediul a două fire ce se află în planul vertical al
mişcării şi formează cu direcţia verticală unghiuri de 45o.
Considerând g=10m/s2, calculaţi tensiunile din fire.
m  3a g 
R: T1    ; T1  16 N
2  cos  sin  
m a g 
T2    ; T2  12 N
2  cos  sin  
 19. Trei cărămizi identice având fiecare masa m=1 kg sunt
aşezate una peste alta pe un plan orizontal. Coeficientul de
frecare intre cărămizi este µ=0,2 iar între cărămida de jos şi
plan este 1 =0. Asupra cărămizii din mijloc acţionează o forţă
orizontală. Considerând g=10m/s2 calculaţi:
a) forţa minimă F1 pentru care cărămida superioară începe
să alunece;
b) forţa minimă F2 pentru care cărămida inferioară rămâne
în urma cărămizii din mijloc.
R: a) F1  3    m  g F1 = 6 N
b) F2  5    m  g F2 = 10 N

20. Un corp paralelipipedic de mici dimensiuni se află pe o

pană de unghi  =450 ce se poate deplasa fără frecare pe un
plan orizontal. Coeficientul de frecare dintre corp şi pană este
µ=0,25. Considerând g=10 m/s2 calculaţi acceleraţiile minimă
a1 şi maximă a2 cu care poate fi împinsă pana către corp astfel
încât corpul să rămînă în repaus faţă de aceasta.
R: a1 = 0,6g; a1 = 6 m/s2
a2 = 3g/5; a2 = 16,7 m/s2
21. Un corp paralelipipedic de mici dimensiuni se află pe o
pană de unghi  = 450 şi lungime l=1,77m ce se poate deplasa
fără frecare pe un plan orizontal. Coeficientul de frecare dintre
corp şi pană este µ=0,25. Considerând g=10m/s 2 calculaţi
acceleraţia corpului faţă de pană dacă pana este împinsă
orizontal:
a) către corp cu acceleraţia a=4m/s2;
b) în sens invers cu aceeaşi acceleraţie;
c) timpul maxim petrecut de corp pe pană în ambele cazuri.
R: a) a1 = 1,77 m/s2
b) a2 = 8,84 m/s2
c) t1 = 2 s
t2 = 0,4 s = 0,63 s
 22. De tavanul unui lift este agăţat un corp prin intermediul
unui fir ideal. Dacă liftul urcă accelerat cu acceleraţia a1=2m/s2,
atunci firul rezistă la o masă maximă agăţată m1=50kg.
Considerând g=10m/s2 calculaţi ce masă maximă poate fi
agăţată de fir dacă:
a) liftul urcă sau coboară uniform;
b) liftul coboară cu aceeaşi acceleraţie.
R: a) m2 = 60 kg
b) m3 = 75 kg

23. De tavanul unui lift este agăţat un scripete ideal. Peste

scripete este trecut un fir ideal ce are la capete două corpuri de
mase m1=1kg şi m2=3kg. Considerând g=10m/s2 calculaţi
acceleraţia corpurilor faţă de lift, acceleraţiile corpurilor faţă de
pământ specificând şi orientarea acestora dacă:
a) liftul urcă sau coboară uniform;
b) liftul urcă cu acceleraţia au=2m/s2;
c) liftul coboară cu acceleraţia ac=2m/s2.
R: a) a = 5 m/s2; a1 = 5 m/s2 în sus;
a2 = 5 m/s2 în jos
b) a = 6 m/s2; a1 = 8 m/s2 în sus;
a2 = 4 m/s2 în jos
c) a = 4 m/s2; a1 = 2 m/s2 în sus;
a2 = 6 m/s2 în jos

24. De tavanul unui lift este agăţat un scripete ideal care

poate fi blocat. Peste scripete este trecut un fir ideal de care
sunt agăţate două corpuri de mase m1=2kg direct de fir şi
m2=6kg prin intermediul unui resort ideal. Dacă liftul se află în
repaus şi scripetele este blocat atunci alungirea resortului este
Δl0=6 cm. Considerând g=10m/s2 calculaţi:
 a) tensiunile din fire, forţa exercitată de scripete asupra
liftului şi alungirea resortului dacă liftul urcă accelerat cu
acceleraţia a=2m/s2 când scripetele este blocat;
b) aceleaşi cerinţe dacă scripetele este deblocat.
R: a) T1a = 24 N; T2a = 72 N
Fa = 96 N; Δla = 7,2 cm
b) T1b = 36 N; T2b = 36 N
Fb = 72 N; Δlb = 3,6 cm

25. De tavanul unui vagon care se mişcă accelerat cu

acceleraţia a= 0,75  g este agăţat un scripete ideal prin
intermediul unui fir ideal. Peste scripete este trecut un alt fir
ideal care are la capete două corpuri de mase m 1=1kg şi
m2=3kg. Corpul de masă m1 este legat de fir prin intermediul a
două resorturi ideale de constante elastice k1 = ..... şi k2 = .....
legate în serie, iar corpul de masă m 2 prin intermediul a două
resorturi identice cu primele dar legate în paralel. Considerând
g =10m/s2 calculaţi:
a) acceleraţia corpurilor faţă de vagon;
b) tensiunea din firul trecut peste scripete;
c) tensiunea din firul de susţinere al scripetelui;
d) alungirile sistemelor de resorturi.
R: a) a = 6,25 m/s2
b) T1 = T2 = 19 N
c) T = 38 N
d) Δls = 2cm
Δlp = 0,5cm.

Energia cinetică 4 probleme formulări finale

26. O forţă orizontală F=40N acţionează un timp t=20s

asupra unui corp cu masa m=20kg aflat iniţial în repaus.
Neglijând frecările dintre corp şi suprafaţa pe care se
deplasează, calculaţi:
a) lucrul mecanic efectuat;
b) energia cinetică a corpului după cele 20s.
F 2  t 2 L  16kj ;
R: a) L  ;
2m
b) E c  L ; E c  16 j .

27. Un corp lansat pe o suprafaţă orizontală se opreşte după

un interval de timp t=10s. Cunoscând viteza iniţială v 0=10m/s,
calculaţi:
a) valoarea coeficientului de frecare dintre corp şi plan;
b) după cât timp energia cinetică scade de 4 ori.
vo
R: a)   g  t ;   0,1 .
t
b) t 1  ; t 1  5s .
2
28. Un corp paralelipipedic cu masa m=10kg se deplasează
uniform accelerat pe un plan orizontal cu acceleraţia a=0,5m/s 2
sub acţiunea unei forţe orizontale constante parcurgând distanţa
d=10m. Cunoscând viteza iniţială v0=1 m/s, coeficientul de
frecare dintre corp şi suprafaţă µ=0,4 şi considerând g=10m/s 2,
calculaţi:
a) lucrul mecanic al forţei de tracţiune;
b) lucrul mecanic al forţei de frecare;
c) energia cinetică finală.
R: a) L F  m  (a    g )  d ;
L F  450 j . b) L Ff    m  g  d ;
L Ff  400 j .
2
vo E c  55 j .
c) E c  m  (a  d 
);
2
29. De la baza unui plan înclinat cu unghiul α = 450 este
lansat un corp de masă m=10kg cu viteza iniţială v0=30m/s.
Coeficientul de frecare dintre corp şi planul înclinat este
µ=0,25. Considerând g=10m/s2, calculaţi:
a) distanţa parcursă până în punctul în care corpul are o
fracţiune f=1/9 din energia cinetică iniţială;
b) lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare până la
oprirea corpului.
2
(1  f )  v o
R: a) d  ; d  32  2m ;
2  g  (sin     cos )
2
 m  vo
L Ff 
b) tg ; L Ff  900 j .
2  (1  )


Ep în câmp gravitaţional uniform 4 probleme

30. Un corp de masă m=4kg este lansat dintr-un turn cu

înălţimea h=15m cu viteza v=20m/s pe diferite direcţii.
Considerând mişcarea fără frecare şi g=10m/s2, calculaţi:
a) energia potenţială maximă a corpului;
b) energia cinetică a corpului în momentul în care acesta
atinge solul.
v2 E p max  1400 j ;
R: a) E p max  m  (g  h  );
2
b) E cF  E p max ; E cF  1400 j .

31. Un copil aflat într-un turn cu înălţimea h=15m, aruncă

vertical în sus un corp cu viteza v 0=10m/s. Considerând
g=10m/s2, calculaţi:
a) înălţimea maximă la care ajunge corpul;
b) viteza corpului la suprafaţa solului;)
c) înălţimea la care energia cinetică a corpului este egală cu
energia potenţială;
 d) înălţimea la care energia cinetică a corpului este egală
cu jumătate din energia potenţială.
2
v
R: a) h max  h  o ; h max  20m ;
2g
m
b) v  v o 2  2  g  h ; v  20 ;
s
2
1 v
c) h 1   (h  o ) ; h 1  10m ;
2 2g

2
2 v 40
d) h 2   (h  o ) ; h 2  m .
3 2g 3

32. Peste un scripete ideal fix se află în echilibru un lanţ de

lungime l=3,2m. Printr-un mic impuls, lanţul este scos din
echilibru. Considerând mişcarea fără frecare şi g=10m/s2,
calculaţi viteza lanţului atunci când acesta părăseşte scripetele.
gl m
R: v ;v  4
2 s

33. Un muncitor aflat pe o platformă orizontală situată la

înălţimea h=4m ţine un lanţ omogen de lungime l=2m astfel
aşezat încât o fracţiune din lungime atârnată la marginea
platformei. Muncitorul eliberează din greşeală lanţul.
Considerând mişcarea fără frecare şi g=10m/s2, calculaţi:
a) viteza lanţului atunci când ultima zală părăseşte
platforma dacă fracţiunea este neglijabilă;
b) viteza lanţului atunci când prima zală atinge solul dacă
fracţiunea este neglijabilă;
R: a) v1  g  l ; v1  2 5 m/s;
b) v 2  g   2h l  v 2  2 15 m/s;
 Energia potenţială elastică 4 probleme;

34. Un resort ideal aflat pe un plan orizontal este fixat la un

capăt iar la celălalt este legat un corp de masă m=2 kg. La
momentul iniţial resortul este netensionat. Se imprimă corpului
viteza v0=1m/s în sensul alungirii resortului. Cunoscând
constanta elastică k=800N/m să se calculeze alungirea maximă
în lipsa frecărilor.
m
R: x = v0 k ; x = 5 cm.

35. Două corpuri paralelipipedice de mase m1 = 1kg şi m2

=2kg sunt legate între ele prin intermediul unui resort ideal de
constantă elastică k =200 N/m. Sistemul este aşezat vertical pe
plan orizontal, având corpul de masă m1 deasupra. Considerând
g=10m/s2, calculaţi viteza minimă verticală ce trebuie
imprimată corpului de masă m1 pentru ca la destinderea
resortului, sistemul să se desprindă de pe plan.
R: vo = .......; vo =2 m/s;

36. Un resort ideal cu constanta elastică k=50N/m are la

capete două corpuri paralelipipedice de mase m1=2 kg şi
m2=1kg. Ansamblul este aşezat pe un plan orizontal, resortul
fiind nedeformat. Coeficientul de frecare dintre corpuri şi plan
este µ=0,2. Considerând g=10m/s2, calculaţi viteza minimă ce
trebuie imprimată corpului de masă m1 astfel încât corpul de
masă m2 să se mişte.
k  x2
R: v   2 g  x ; v =0,45m/s;
m1
 37. Un resort ideal de constantă elastică k=60N/m şi
lungime l se află în poziţie verticală pe un plan orizontal.
Deasupra resortului, la înălţimea h=1m faţă de limita
superioară a acestuia, se află o bilă de masă m=0,1kg. Se lasă
liberă bila. Considerând mişcarea fără frecare şi g=10m/s 2,
calculaţi comprimarea maximă a resortului.
2 2
R: x1;2  m  g  m  g  2  k  m  g  h ; x= x1  20cm .
k

Energia mecanică 6 probleme

38. Un glonte este lansat de la nivelul solului pe verticală în

sus cu viteza v=200m/s. Considerând g=10m/s2, calculaţi
înălţimea maximă la care ajunge glonţul dacă jumătate din
energia cinetică iniţială se pierde prin frecare cu aerul.
v2
R: h
4g
; h  1000m
39. O bilă suspendată cu ajutorul unui fir ideal de lungime
l=1m este scoasă succesiv din poziţia de echilibru cu unghiurile
α=450, respectiv β=300 şi apoi este lăsată liberă. Considerând
că mişcarea se efectuează fără frecare şi g=10m/s 2, calculaţi
raportul vitezelor cu care bila trece prin poziţia de echilibru.
v1 1  cos  v1
R:  ,  1,48 .
v2 1  cos  v2

40. O bilă suspendată cu ajutorul unui fir ideal de lungime

l=2m este scoasă din poziţia de echilibru astfel încât firul de
susţinere este întins şi se află în poziţie orizontală. Sub punctul
de susţinere se fixează un cui. Dacă se lasă bila liberă, atunci,
firul ajungând în poziţie verticală, se sprijină pe cui, astfel încât
bila descrie un arc de cerc de rază r. Considerând că mişcarea
se efectuează fără frecare şi g=10m/s2 calculaţi valoarea
maximă a razei r pentru care bila reuşeşte să ajungă pe o
traiectorie circulară deasupra cuiului.
 R: r  0,4  l r  0,8m .

41. De la ce înălţime minimă trebuie să alunece, fără

frecare, un corp, pentru a descrie bucla de rază R din figură?

5
R: h   R
2

42. Pe un plan orizontal se află fixată o scândură de

grosime h=5 cm. O sferă de rază mult mai mare decât grosimea
scândurii, se mişcă uniform, fără frecare, pe planul orizontal.
Considerând g=10m/s2, calculaţi viteza minimă pe care trebuie
să o aibă sfera, pentru a reuşi să urce pe scândură, dacă o
fracţiune f=0.75 din energia cinetică a bilei, se transformă în
căldură în procesul de interacţiune dintre bilă şi scândură.
2g h
R: v ; v  2ms .
1 f

43. O bilă de mici dimensiuni stă iniţial în punctul cel mai

de sus al unei sfere de rază R=1m aflată pe un plan orizontal.
Bila începe să alunece pe suprafaţa sferei care rămâne
nemişcată. Considerând că mişcarea se efectuează fără frecare
şi g=10m/s2, calculaţi:
a) unghiul faţă de poziţia verticală la care bila se desprinde
de sferă;
b) depărtarea dintre punctul în care sfera se sprijină pe plan
şi punctul în care bila atinge planul.
 2
R: a) cos α = ;
3

b) x  v ox  t  v  cos  
1 10  R
3 3 g
  
10  1

13 5
x= m.
27

Teorema de variaţie a energiei cinetice 2 probleme

44. Energia cinetică a unui automobil ce se deplasează pe

un drum orizontal este Ec=200000J. Şoferul observă în faţă un
obstacol şi frânează brusc. Cunoscând forţa de frecare dintre
corp şi suprafaţă Ff=2000N, calculaţi:
a) variaţia energiei cinetice a automobilului până la oprirea
completă;
b) distanţa minimă de frânare.
R: a) ΔEc = - Ec; ΔEc = -200000 J
E
b) d  c ; d = 100 m
F

1
45. Un corp cu masa m=1kg coboară cu frecare (  
2 3
) pe un plan înclinat de înălţime h=2m şi unghi α=30 0. Ajuns la
baza planului, corpul îşi continuă deplasarea cu frecare
(µ2=0,1) pe o suprafaţă orizontală parcurgând distanţa d=5m,
1
după care urcă cu frecare (  3  ) pe un plan înclinat de
3
unghi α=300. Considerând g=10m/s2, calculaţi:
a) energia cinetică a corpului la baza primului plan înclinat;
b) energia cinetică a corpului la baza celui de-al doilea plan
înclinat;
c) lungimea x parcursă de corp pe cel de-al doilea plan
înclinat.
 R: a) E c1  m  g  h  (1    ctg) ; E c1  10 j ;
b) E c 2  m  g  [h  (1   2 ctg)   2 d] ; E c 2  5 j
;
h  (1   2  ctg)   2  d
c) x  ; x  0,5m .
sin    3  cos 

Th de var a Ep în câmp conservativ de forţe 2 probleme

46. Un stâlp cu masa m=100kg şi lungimea l=4m, aflat pe o

platformă de înălţime h=2m, este ridicat pe platformă din
poziţie orizontală în poziţie verticală. Considerând g=10m/s2,
calculaţi:
a) lucrul mecanic efectuat de forţa de greutate;
b) energia potenţială a stâlpului în poziţie verticală faţă de
suprafaţa Pământului.
mg l
R: a) L G   ; L G  2000 j ;
2
l
b) E p  m  g  (h  ) ; E p  4000 j .
2

47. Un corp de masă m=1kg este lansat de pe o platformă

orizontală situată la înălţimea h=2m cu viteza v=10m/s pe
direcţie verticală în sus. Considerând că mişcarea corpului până
la înălţimea maximă se efectuează fără frecare şi g=10m/s 2,
calculaţi:
a) lucrul mecanic al greutăţii;
b) variaţia energiei potenţiale;
c) variaţia energiei cinetice;
d) energia potenţială faţă de platformă în cel mai înalt punct
atins de corp;
e) energia potenţială faţă de pământ în cel mai înalt punct
atins de corp .
 m  v2
R: a) L G   ; L G  50 j ;
2
b) E p  L ; E p  50 j ;

c) E c  L ; E c  50 j ;
d) E p1  m  g  h 1 ; E p1  50 j ;
m  v2
e) E p 2   m  g  h ; E p 2  70 j .
2

48. Un corp de masă m=2kg cade liber de la o înălţime,

într-un timp t  2s . Considerând mişcarea fără frecare şi
g=10m/s2, calculaţi:
a) lucrul mecanic al greutăţii;
b) variaţia energiei potenţiale;
c) variaţia energiei cinetice;
d) energia potenţială la mijlocul înălţimii;
e) energia cinetică la mijlocul înălţimii.
R: a) L G  m  g  h ; L G  400J ;
b) E p  m  g  h ; E p  400J ;
c) E c  E p ; E c  400J ;
mg h
d) E pB  ; E pB  200J ;
2
mgh
e) E cB  ; E cB  200J .
2

49. Se dă sistemul din figură. Din punctual A se lansează pe

orizontală, către punctual B, un corp. Considerând mişcarea
fără frecare şi g=10m/s2, calculaţi viteza minimă pe care trebuie
să o aibă corpul pentru ca după ce parcurge tot traseul (inclusiv
semicercul), acesta să cadă în exteriorul sistemului dat, dacă
lungimea drumului orizontal este d  5m şi raza semicercului
este R  2m .

R: vo 
1 d 2

 16  R 2  g
; v o  10,54 m
2 R s

50. Un corp de masă necunoscută este legat printr-un fir elastic,

de constantă elastică k şi lungime în stare netensionată r, de un
punct fix O ca în figură. Lăsând corpul să coboare pe porţiunea
AB, acesta având forma unui sfert de cerc de rază egală cu
lungimea firului netensionat, îşi continuă mişcarea pe planul
BC. Considerând mişcarea fără frecare şi acceleraţia
gravitaţională cunoscută, să se determine masa corpului în
momentul desprinderii acestuia de plan, dacă alungirea firului
este l (cunoscută).


k  l  r   r  l  r 2  l
3

R: m

g   r  l  2  r
4 4
